Anul al 102-lea Nr. 84 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 29 Octomvrie1939

REDACŢIA ţ i ADMINISTRAŢIA. Braşov, Cal?8 Victoriei Nr. 35

— Telefon 226 — Abonament anual 200 lei. Pec- tra strelnătate, autorităti, insti­tuţii şi întreprinderi 500 lei

Anunţuri şi reclame după tarif

FONDAŢI LÂ im M GHEORGHE BARApare de 2 ori pe săptămână

Ţ ii

Renaşterea studenţeascăînfiinţarea Frontului naţional

studenţesc a fosi primilă în Iu* mea universitară cu un entndasm care nu desminte nici acum în* ilăcărarea de totdeauna a tine­retului, pentru cauza neţ onalë. Cea dintâi grupare universitare, cere a aderat la Frontul studen- jesc, este Societatea studenţilor în drept, in cadrul unei soi* mai* laţi de v;brent patriotism, Socie­tatea studei ţ lor în drept s'a încadr&i în noua ordine ur:i versi- tară, ce decurge din mariié Irans formări dela 27 Februarie 1938 Această societ te este cel mai numeros grup studenţesc, ea e voit să fie cea dintâi care se proclame întrarea tinerelului în noul Front studenţesc şi sa asi gure pe M. S. Regele de devo amentul ei.Tineretul universitar dovedeşte

astfel o înaltă şi luminata con­ştiinţă naţionaiă, având credinţe nestrămutată eă numai făcând zid în jurul Tronului, împreună cu tot ce este suflare românea* sce, va putea să contribue în îa mai mare şi eficace măsură, /a e parare a ţării.

„Siudenţi sunt gata să lupte pana la unul, pentru apărarea Patriei“,-spune Moţiunea Societă­

ţii studenţilor în drept. De ace­ea, ei aleg ca lea cea mai dreaptă, la capătul căreia apare izbânda evidenţă a Ţării, pentru a deveni apărătorii Patriei.

Această cale este a solidari­zării întregei naţiuni, îm momente de grele încercări, aşa cum au găsit strămoşii în unire, tăria de a rezista vitregiei veacurilor.

Studenţii declară că citesc îr» g!ia strlbună, această poruncă de strângere a rândurilor, sub comanda unică a Voevoduiui In adevăr de veacuri este împle­tită soerta Neamului cu a Dom nitorului ; Regele este simboltl integrităţii şi independenţi Ţări*, şi d n nici o inimă de adevărat Român, aceaste două noţiuni, Regele şi Ţaiă, nu pot fi des­părţite.

Studenţimea „tngenunche cu evlavie pe altarul Patriei, şi cu credinţă în Dumnezeu, sub po­runca Marelui Suveran, îmbrace haina apostolatului naţional“.

Studenţimea aduce în acest apostolat. tot avântul ei tineresc, care «a fece din Frontul Naţi ond studenţesc, o organizaţie vie, pe cere ţara se va putee sprijini oricând.

E»S22-

laraşi speculaNu ştim dacă mai există încă sporuri la preturi, cari, prin

două subiecte, cari să capete « timpul când se fac şi prin pro­lii fiecare zi, atât de largi des- j porţiile cari le primeşte, se bateri, să sibe atâtea drepte şi \ cheamă : speculă, vehemente protestări, ca c e e a ) Am admirat întotdeauna străj- privind faptul spolierii, aceea pe j nScta şi vigilenţa întradevăr

neostenită, cu cari, autorităţi le noastre, au înţeles să re­prime aceste încercări, pe cari atâti inşi fără onestitate profesională, le dibăcesc ori unde şi in orice timp. Dcaceea suntem oarecucn surprinzi —

care

care o numim : speculă.Se pare că acest cuvânt va

termina în cele din urmă, să şl câştige — prin veşnica lui ci r­culaţie — o stabilitate tot atât de continuă, ca viaţa noastră, ca atâtea traiuri amărâte.

Intr adevăr această blestemată • cunoscând vremurile prin ipecuiă — cea de ieri, cea de - azi şi cea de totdeauna — s ’a vârât în existenta modestă a oamenilor cu fel de fel de v i ­clenii, uzând de cele mai u- şoare nesîguranfe, pentru a şi ingroşa, pe zi ce trece, îmbră­cămintea şl stomacul ei şi pen­tru a*le subţia pe cele ale con­sumatorilor. La început puţin,- aproape nimica — apoi mai mult, insinuant, ea a ajuns la proporţii cari, îc tr ’adevăr te pun pe gânduri.

Sâ stabilim câteva adevăruri- incontestabile — ale zilelor pe cari le trăim : deşi între a- oumlte popoare se duce răz- lofu, deşi anumite părţi ale urnii cunosc nesigurante şi a- lumite situaţii precare, deşi mai ales se încearcă de anu­mite părţi să se influenţeze cal­mul nostru natural, — situaţia ârii şi a populaţiei nu prezintâ nici un simptom, care ar da dreptul cuiva să folosească z i ­ele care le trecem, în a-şi în­mulţi nepermis cele avute. La noi nu există nici o incertitu­dine— nu planează nici o urmă de nesiguranţă şi totuşi, se gă­tesc inşi fără cei mai elemen­tar simt al ruşinii, să încerce,

realizeze chiar, acele

trecem acum — că pe piaţă, s ’au instalat — în toate com­partimentele v â n z ă r i i— preţuri de aşa natură, încât nu le mai recunoşti. Nu ştim gce motive vor fl invocând aceşti negus tori. Nu ştim deasemenea ce va crede lumea despre ele. A devărul este că mărfurile — în special obiectele de îmbrăcă­minte s’au scumpit cu o cotă ce variază între 15—25R/0. De c e ? Şi negustorul încă anunţă pretutindeni pe clienţi — fi­xând şi data — că mărfurile s'au scumpit. _____

Şi este destul, pentru acest lucru, să înceapă unii. Toţi ce i­lalţi îl vor urma imediat. Şi au loc astfel adevărate curse pen tru majorarea preţurilor, toate apăsând greu pe punga omului modest.

Am admis ca anumite măr­furi, cari au legături cu impor­tul, să sufere unele r idicări la preturi, dacă nu ne putem dis pensa de ele. Am recunoscut oarecum şi greutatea de trans­port, care, eventual, ar putea greva preturile. Dar nu se poate înţelege cum articole de con­sumaţie, pe cari le iei de a colo unde se produc şl deci, nici nu se importă nici nu sunt transportate — s’au scumpit totuşi.

Aici într'adevâr, nu poate fi decât speculă.

Dispozitiunile legii pentru în- frânarea şl reprimarea speculei i licite sunt cu curaj şi sfidător călcate în picioare, Iar puterea controlului şi a sancţiunilor din partea autorităţilor, prea îşi do­vedeşte insuficienta faţă de lă ­comia selbatecă a speculei care întunecă tot mai mult Inimile celor prinzi în c eşteie ei,

O atitudine mai hotărâtă şl sancţiuni la moment e ceea ce cere publicul consumator contra spoliatorilor lui, cari de dragul banului şi-au u ’tat ce-i drept şi dreptate.

Monarhiaeste legea sufletului rom ânesc

Arătând solidaritatea naţio­nală, care a subliniat forţa co- heziunei interne româneşti, cu ocazia aniversări i zilei de naş­tere a M. S. Regelui Carol II, presa streină comentează e lo­gios acest fapt.

Ne mărginim să reproducem după ziarul belgian „Le Soir", următoarele rânduri din art i ­colul apărut sub titlul î „Naţiu­nea şi Monarhia “ j

„Se cuv in e să insistăm asupra sp e c ta co lu lu i emoţionant a l unui popor , ca re , în m i j lo cu l e v en i ­m en te lo r ca r e în sân ger ează Eu­ropa, adu ce om ag iu l d r a g o s t e i

Suveranului, ca r e voinţa ş i în c r e d e -

sa le adân c i simbolizează rea sa.

„Dacă ne uităm la i s v oa r e l e în să ş i a le g en iu lu i rom ânes c , în ­tâlnim raţiunea vie ş i s ta to rn ică a e v la v ie i sa le monarhice.

„Intr’adevăr, p e s t e s v onu l f u ­g a r a l c e tă ţ i lo r |moderne ş i p e deasupra con trad ic ţ i i lo r aparen te ,

în că lţa te în r itmul trep idan t a l oraşe-or , România îş i pă strează c i stăruinţă daru l va lo r i lo r p e r ­manente ş i a f irm ă cu n e în frân tă blândeţe o g r i j ă d e veşn ic ie .

„La lumina a c e s t o r da te su ­f l e t e ş t i porunci toare , d es lu şim e- lem en te le ca r e c ă l e s c instituţiu- tiile, po l i t ica ş i sp ir itua lita tea ţării.

„Acestea sunt m otive le adânci ca r e lămuresc legământu l n e s t ră ­mutat a l Românului în limitele c r ed in ţ e i cre ş t in eş t i ; a le sp ir i tu ­lui d e omenie, a le id eii de na­ţiune, to tu l în cad ru l Monarhiei, ca r e în truneşte laola ltă toa te s fo r ţă r i l e ş i f e d e r e a z ă en erg ii le , dând vo in ţe lo r ră s le ţ e pu ter ea unităţii ş i am ploarea is tor ie i .

„D ragostea de pământ, p e ca r e o întâlnim pre tu t ind en i d ea - lun gu l sa t e lo r româneşti, a cea artă populară, ca r e r eadu ce tu­multul naturii la g e om e t r i i l e ra ­ţiunii, p r e cum ş i cu rten ia înă s­cu tă de ca r e vorbea cândva c on -

Ro nânia este hotărât pa?nlc.*.Ea vrea să desăvârşească în linişte opera de consolidare

dar tot atât de hotărâtă este de a păstra integritatea şi inde­pendenţa ei.

M. S. R ege le Caro l II.

L a s i t u a ţ i eSe anunţă din Londra, că o comisie de recrutare va e x a ­

mina pe polonezii ce urmează să fie mobilizaţi pe teritoriul Ma­re! Britanii , spre a servi în armata polonă ce se organizează în Franţa,

Examinarea lor se va face în conformitate cu regulamentul de recrutare francez.

Oamenii vor fi îmbrăcaţi îa Franţa în uniformele armatei j franceze, ofiţerii purtând chipiurl asemănătoare cu ccelea ale ofi- { ţerilor englezi prevăzute cu emblema Vulturului polon.

— D-rul Iosef Tisso, preşedintele guvernului slovac, a fost ales preşedinte al republiceislovace.

— Corespondentul agenţiei Havas transmite din Amsterdam, că concentrări importante de trupe germane şi de avioane, ca şl transporturi neîncetate de material, sunt semnalate din sursă bună pe litoralul german al Mării Nordului, dela Emlen, gura râului Ems şi gurile Kibei, trecând prin Bremen ş i ‘'în hinterland.

— Consiliul suprem al Sovietelor — cel mai înalt organ ai ! puterilor statului U. R. S. S. care exercită puterea legislativă —■I a fost convocat într’a cincea sesiune extraordinară pe ziua de > 31 Octomvrie

Deşi ordinea de zi a sesiunii nu se cunoaşte încă, se crede i că d-1 Molotov va face declaraţi i iar mareşalul Voroşilov va su­

pune în faţa comitetului un amplu raport asupra campaniei din ! Polonia,

— La Tokio s’a deschis o conferinţă între delegaţi i a nouă I naţiuni din Extremul Orient pentru a discuta măsurile de luat

contra Kominternuluî şi pentru combaterea propagandei comu­niste în statele respective.

La această conferinţă participă delegaţi din Fillpine, Thai­land (Siam), Mongolia, India, Manciukuo, Japonia şi delegaţi ai guvernelor provizorii din Nanking şi Peking.

— In epava submarinului german, care a eşuat pe plaja dînGoodwins, au fost găsite vre o 60 cadavre. Ele au fost scoase şi transportate la Dover.

C o m u n ic a ţ iamaritimă germano-ruso so­vietică şi România

Hotărârea German’ei şi a Ru­siei S j v etîce de intensîficaiea şi amplificarea comerţului r ec i ­proc şi pe cale maritimă între ambe e state, este de importanţă capitală şi pentru viaţa eaono-

te le Carton d e Wiart, d o v ed e s c un st i l m ora l p u r i f i ca t d e re l ig ie , ca r e rămâne s ta torn ic ş i întărit de naţiunea c a r e s e s trădu eş te necon ten it p e că ră r i le v i i to ru ­lui.

„In sa te le albe, la umbrei c l o ­po tn i ţe i străvech i, viaţa s e îm ­pa r t e în tr e muncă ş i cred inţă, în tre holdă ş i b iser ică , în s en i­nătatea muncii z iln ice ş i v eşn ice , în omenia atât de blândă a p r i ­mirii, mărturie a unei v e ch i c i ­vilizaţii rurale, ca r e nu pă strează în v ea cu l t r e că to r d e câ t e s en ţa sta torn ică , sub pr iv ir ea v ea cu r i ­lo r d e mâine; a c ea s tă stăruinţă rom ânea scă atât d e durabilă ş i în ţe le gă toa re , ş t ie să ev i l e o r i ce prov izora t, d e oa r e c e nu cunoa şte n ic i pasiun i le în g r i jo ra te , n ic i f r ăm ân tă r i l e n e s i gu r e sau r e a c - ţiunile f eb r i l e , toa te atr ibut ale menta li tă ţi lo r şo vă itoa re ş i a le p op oa r e lo r c a r e s e cau tă p e e le în s e ş i în d ezor ien tarea a c tua ­lităţii.

„In cad ru l a c e s t o r în su ş ir i na ­turale, Monarhia e s t e l e g e a su ­f l e tu lu i rom ân es c

de Dr. Rom u lus Damia n

mică a României. Maiea Neagră şi Dunărea vor avea, în viitorul cel mai apropiat, o mai mare mişcare şi desvoltare de nave de transport şi şîepur', pentru schimbul de produse brute şi fabriecte între Reich şi Rusia Sovietică, decât normala comu­nicaţie maritimă în Marea Bal­tică. Transportul pe această cele va fi cu mult mai ieftin, mai si* gur şi mai rapid, decât cel te« resiru. Mai ales, dacă se ţine sea ­mă ca Rusia are nevoie de muit timp spre a putea considera de normală comunicaţia feroviara, trebuind mai întâi să-şi egal i­zeze toată reţeaua ferată din Polonia ocupată, cu reţeaua sa din interior, cu traverse şi şini mai late decât cele din statele europene ; ier ia front era dintre Reich şi Rusia Sovietică trebuind să se facă descărcarea produ­selor din vagoanele ruso sovie­tice şi încărcarea lor în vagoa­ne germane. Evident că acesi lucru nu se poate efectua fără cheltueli de bani, întârziere de timp şi riscuri de pagube. Ma­rea Baltică este prea mică şi prea mergir.ttă spre a putea ab­sorbi în mod absolut normal şi satisfăcător schimbul de produse şi transportul de persoane între toate 8 statele limitrofere, adică între: Rusia sovietică, Finlanda, Suedia, Estonia, Letonia, Litua­nia, Danemarca şi Germania. Ca lea prin Dardanele va rămâne pe viitor problematică, dată fiind

faglaa 2 OAZETAflTRANSILVÀNIEI Nr 84-19391

situ? j'a politică şi strategică ma* ritimâ a strâmtorilor întie Turcia ş i marile puteri cointeresate. In afară de acest inconvenient, co­merţul dintre Re ch şi Rus a so­vietică pe această ca e, de' ne prea nesigur şi prea cost sitor. Rămâne, aşa dar, tot M rea Nea* jră şi Dunărea ca cea mai con­venabilă arteră meritimă ?i f'u vială între Reich şi Rusia So vietică.

In fata acestor fapte irefuta­bile interesele superioare eco­nomice ale României ne ordonă nu numai punerea la punct a întregului nostru p^rc maritim şi fluvial, ci tot od tă grabnica în fiinţare a unui mare şantier de construct'i de bastimente comer­cia le şt mărirea existentelor ate­liere de reparaţie, ed Îogându-li­se câte o secţie de construcţie pentru vase speciale spărgători de ghiată pe Dunăre, cum posed asemenea vase, Jugoslavia, Un­garia şi Germania.

Prin lucrări speciale, în timp de 2 — 3 luni, râurile Olt şi Şiret pot fi amenajate în aşa fel încât se poată fi navigabile pentru orice vas dela Dunăre până la Slatina pentru râul Olt şi dela Dunăre până la Tecuci pentru râul Şiret, unde înfuţându-se şan* tiere de construcţii de bastimen­te comerciale, aci sunt mai asi gurate contra vigilentei duşma­nului şi mai ferite de pericolul tunurilor şi avioanelor streine.

Obiectiunea, alimentată de ve­chea noastră boală românească că nu sunt bani pentru un ase ­menea scop, este prea absurdă şi prea copilărească spre a me­rita discuţie. Voiaja de fser tre* bue, atunci se vor gas! bani mai mufti decât trebuesc.

Tonajul comercial actual al Rusiei sovietice este de 1,32 mii. tone, ori 716 v&se, din cari 560 vase cu abur! având 0,96 m l. tonaj şi 139 vase motorizate, având 0,35 mii. tonaj.

UniversitateaPopulară a Ligii Cul­

turale.Azi, Sâmbătă, 28 Octombrie

a. c., orele 11 dim. va avaa loc la sala liceului „Dr. I. Meşotâ“ conferinţa d-luí prof. N. I o r g a din ciclul „Orientările Vremii" ;„CE DUREAZĂ“.

Intrarea generală 10 lei. Pen­tru eleve şi elevi 2 lei.

Vor urma, în acelaş lo : Sâm­bătă, la orele 6 seara, confe­rinţele d lor advocat N. N. L engu ceanu , profesor universitar C. i,R ădu le s cu -M otru , preşedin­tele Academiei Române, profe­sor universitar Leca Morariu , avocat /. Lugoşianu , fost mi­nistru, etc.

După discursul n-w RobbentropComentariile asupra d iscur­

sului ţinut zilele acestea la Danzig de către ministrul de externe german, continuă.

După cum se anunţă din Berlin, chiar şl acolo domnea dela început părerea că dis cursul nu va duce la vre-o schimbare a situaţiei generale din Europa şi în special la problema războiului.

Se afirmă în capitala Germa­niei, că tonul şi atacurile d-lui von Ribbentrop împotriva An­gliei trebuesc interpretate în sensul că ministrul de externe german a intenţionat punerea la punct a svoourilor că Ger­mania ar fi dispusă la compro­misuri de pace şi totodată a arătat că Anglia este duşmanul Germaniei şl deci răspunderea războiului nu cade asupra Ger­maniei.

Cercurile răspunzătoare din Londra, răspunzând afirmaţiilor d-lui Ribbentrop, că Marea Britanie ar fi conspirat de ani de zile pentru a provoca războiul şi ar fi respins propunerile îm păciuitoare a l e cancelarului Hitler, contrazic aceste afir­maţii cu următoarele fapte :

1. Marea Britanie a permis d-lui Hitler să reintroducă ser­viciul militar obligatoriu, să creeze o aviaţie, să remilltari- zeze Rhenanla şi să ocupe Aus­tria şi regiunea sudetă ;

2. Marea Britanie a făcut în- continu concesii pentru a a- j inge la o înţelegere cu Ger­mania şl guvernul englez ac­tual a fost sever criticat în Statela Unite şi în alte ţări nautre pentrucă nu a pus capăt mai de mult stăruinţei sale în această direcţie ;

3. Garanţia Marel Britanii a fost dată Poloniei la 31 Martie, după ce Polonia respinsese cererile d-lui Hitler la 26 M ar­ti e ;

A. D-l Chamberlain s'a îna­poiat, anul trecut, dela Muen- chen cu promisiunea din partea d Iul Hitler că toate chestiu­nile, putând surveni între An­glia şi Germania, vor fl solu­ţionate prin consultări. D-l Chamberlain a declarat atunci; „Aceasta înseamnă pacea pen­tru generaţia noastră“. Şase luni după aceea, d-1 Hitler a ocupat Cehoslovacia.

5 Atât Anglia cât şi Franţa au răspuns în mod favorabil ia propunerea italiană de pace din 31 August, dar ia a doua propunere din 2 Septembrie, au declarat că este esenţial ca Germania să evacueze terito­riul polonez, — şl

6. Germania ea însăşi a fă­cut războiul Inevitabil, atacând Polonia la 1 Septembrie.

D l Chamberlain, făcându-şi a 'a ltaeri în Camera Comunelor expunerea săptămânală şi-a ter­minat astfel declaraţiile :

Dar nu Anglia este aceea care a provocat Germania, ci gu­vernul german, prin actele sale continui de agresiune, pe care nu le-a întrerupt cu toate aver­tismentele noastre repetate, ne a silit să luăm armele. Gu­vernul german, neţinându şi cuvântul şl nerespectând drep turile şl libertăţile celorlalte popoare, trebue să poarte răs­punderea pentru acest războiu şi să sufere toate consecinţele Iul.

T re i a v ia to r i a m e r ic a n i au b ă tu t r e co rd u l de d u r a tă în c i r c u i t în c h is . Aviatorii ame­rican Clyde, Schilleper şi An­drews Carroll au b itut recor­dul mondUl de durată în cir­cuit închis, în cursul sborului executat in regiunea Lancaster (California).

Joi la ora 15.42 (ora locală) cel trei aviatori sburaseră tinp de 653 ore şi 33 minute.

Ali! cum má d o a r e u m ă r u l !Când acidul uric se îngrămă­deşte prea mul t în organism, pi se preface în cr i s tale ş i s t înfige în ar t iculaţ i i , provo­când durer i uneori a tâ t d ţ violente, încât ele t u rbu r i starea generală şi a tacă îns i f i inima.Acidul uric nu t r ebue nici odată să stagneze în organism. Din nenoroci re, viaţa seden­tară, gri jele, surmenajul , sunt atâ t ea obstacole cont ra eli­minări i sale regulate. T rebu« deci să se recurgă la un t r a ­tament serios, deşi f oar te simplu, pent ru a scăpa de et pe măsura producer i i sale. Urodonal , de când exis tă el, » fost recomandat de Medici renumiţ i , căci el es te dotat cu o ef icaci ta te s igură fi durabi la.Luaţ i în f iecare zi o l ingu­ri ta în puţ ină apă— lucru foar te simplu.

URODONALEVITĂ SUPRA PRODUCEREA

ACIDULUI URICLa farmacii ţi droguerii

ESTE UN PRODUS CHATELAIN. MARCA DE ÎNCREDERE

Ne pleacă turcii din CadrilaterUn alt exod de minoritari

turci, ne peră^eş'e ţara. \ceastă problema, a fost desbăiută şi altă dată în p iesa noastră ro­mânească. Totuşi, faptul că zi­lele trecute turcii din c â ’eva sate pitoreşti ale Ca jrilaterului nostru, p leacă în Turcia, ne în­deamnă să împrospătăm în me­moria tuturora, această problemă demnă de imitat.

Părintele Turciei moderne, Kemal Ataturk, a înţeUs, că pentru a vedea ţ-ira lui liniştită înăuntru, şi să păşească pe ca* lea progresului, era ne esar na­ţionalizarea ţării sale, dacă ar fi fost posibil, sulă la sută, prin golirea Turciei de populat e de originâ etnică streină. Astfel s ’a închei it convenţia iurco-greacă, prin care s’a aranjat ca toti grecii din Asia Mica se fie re*

i patriaţi în Grecia Deşi numărul grecilor din A s i i Mică era de un milion şi jumătate, totuşi în Grecia, mica din punct de ve

I dere ai în tindeii şi ţ-ră puţin ; fertilă, li s’a gèsit ioc. Ei au

fost aşezaţi mai a 'es prmtre ţi­nuturile unde popuhţia g eacă era în minor.tate sau lipsea cu desăvârşire. Au fost a ş e z a i în ţ nuturile locuite de români ma­cedoneni.

Turcii au găsit imediat solu­ţ i i popularii ţtnuluriior părăsite de greci. Printr’o înţeUg re cu

guvernul român, turcii noştri din Cadrilater şi din restul Dobro- gei, ne părăsesc plecând acolo unde îi cheamă datoria şi dra­gostea lor, faţă de binele ţării turceşti.

Prin plecarea acestor turci, ţinuturile părăsite îşi p'erd din farmecul c«-l dadeau pitore?t le aşezăminte, costumele şi obice­iurile 1er, cere au stors atâţia vizitatori şi au inspirat pe mulţi pictori şi poeţi români şi ch<ar streini, care îşi fac un tillu de merit când printre lucrările lor de artă şi poetică, au descris cu talentul lor, porţiuni din a ceste ţinuturi locuite de turci liniştiţi, cuminţi şi mai a k s lo­iali, încât cu drept cuvânt se poate spune că d ntre toţi mi­noritarii noşlri, turcii sunt aceia ca ii întotdeauna s’au identificat cu in’eresele tării noastre, pe care au servit*o fără şovăire, deşi nvnorităţ le celelalte au primit mai mult dela a eastă {ară. Totuşi aceşti turci, care încetul cu încetul şi pu{ ni câîe puţini ne părăsesc ţare, nici o- data n’au făcut caz de prea cin stitele lor senti \ erife, ca să se numească singuri, cetăţeni lo­iali ai ţării noastre,

Pentru toate acestea, atunci când afla n cj-, noui grupuri de

i turci se im bar.ă ia Constanţa peatíu a ne părăsi pentru tot-

A m i a z aTrage ’n sat de-amiaz,.. plugarul şi-a scos plugul din ţărână. Păcurariu 'ş i mână turma de pe mirişti la fântână.

Doi drumeţi setul de umblet,Prăfuiţi şl arşi de soare, întind masă sub frăgarul Greu de umbră şi răcoare.

Printre holdă o copilă cu „spătolul" rupt în spate Ostenită-şl scoate boli din porumb şi aspru 1 bate...

Zarea-şi duce călătorii La izvorul din poiană .. O albină se adapă Pe un fir de sânziană.

Trage ’n sat de-amiaz — ţăranul — plugul şl l ’a scos din glie. Sus în deal, işi rup „ziuaşii" iungl frigări din corzi de vie.

Sub gutuiul plin de roadă Fac popas pentru hodină.Râde câmpul... dealul cântă......Un zluaş flămând s e ’nchină.

Traiati Rusu Şirianu.

A căzui o steaUn asfinţit de basm îmi a-

pare adeseori în faţa ochilor sufletului şl ’n pragul inimei. Un asfinţit aprins la flacăra do­rului, ce străbate spaţiu şl timp, spre nesfârşitele depărtări ne- collndate decât de el.

Luna, secere luminoasă, aco­perită de străveziul văl al no rilor, părea o domnită melan- ;oilcă, din trecute vremi, în conjurată de suita de steluţe iclave, faţă ’n faţă cu s tră luc i­torul luceafăr de seaiă.

Odată cu umbrele învăluitoare ale nopţii cu lună nouă, pădu rea se cufunda etöT strania el linişte de noapte, străbătută doar de tojnetul de frunze us­cate, desprinse din copacii ce şi îoUţau rugător vârfurile către st« ie.

A clzut o stea, pa cerul plin de stele.... O stea roşie, scân­

teietoare, lăsând în urmă o lun­gă dâră de lumină prevestitoare a unul destin ce se Împlinea,

Ua gând, o stea căzută, un destin...

Sufletul a tresărit înfiorat şl o tainică bucurie s'a desprins din- tr'un afund a l apelor Iul. Pen­tru o clipă a strălucit speranţa in o :h li, ce s’au luminat la strălucirea stelei. Iar apele lor s'au făcut maî adânc albastre...

O rază a străbătut pe furiş ghemul nedepănat al gândurilor. A ötrfibätut spre tezaurul as cuns al amintirilor ş ia luminat0 fărâmă a trecutului... Proec- tată in viitor, amintirea a de­venit speranţă, ce a aprins lu­minile ochilor în l icărir i de bu­curie prinzând înveliş no i

1 Să fie toamna cu sfâşietorul jel preludiu de moarte ?

Să fie ajunsul care nu poate ifi niciodată cuprins?

deauna, nu putem să nu nema- nifeslăm sincera noas ră părere de rău, însă le urăm prosperi« iate şi în noua lor ţară pe care noi de aci din România, în ca» litatea de amici, o dorim glo­rioasă ş' mândria noastră va fi mare, când vom afla că turcii plecaţi dela noi, unde s ’au in« str uit şi şi-au oţelit sufletul pen­tru al pune jertfă dacă va fi nevo?e pe altarul ţării, vor fi de folos ţării turceşti.

Dar prin plecarea acestor turc , in Cadrilater, rămân tere­nuri libere şi precum Turcia a ştiut să umple goluri lăsate de greci, în Asia Mică, şi cari au înst âmtorat pe românii noştri din Grecia, tot astfel ar ti ti* buit ca aceste locuri rămase goale să fie populate cu popu­laţie românească din afara gra­niţelor, care aşteaptă şi ea să-şi dea aporturile ei pentru ferici­rea ţării româneşti, prin menţi­nerea neştirbită a securităţii noastre.

Faptul, că vremurile sunt tul­buri, nu trebue să ne pună pe gânduri, de a se face un pas înainte, căci precum alte ţări nu stau pe gânduri şi înfrunţi «ceste îngrijorări ale zilei de mâine, tot astfel şi noi românii, să le curmăm suferinţa bieţilor români de peste hotare, prin a- ducerea lor aici în ţară. Cad odată cu venirea lor, hotarele noastre vor fi şi mai mult întă­rite, cunoscând mai a les spiri­tul de jertfă cu care sunt în-

Gândurile au încremenit o jelipa nedumerite, căci na se jnăscuse incă răspunsul.* In inima încordată de aştept- tare s'a frânt ceva... Poate tre­cutul Iar noutatea prezentatul a luat expresie prin lumina dia interior, răsfrântă în albastreleape ale o c h i lo r .........................

In toamna celor douăzeci da toamne, s'a născut iubirea, ne­aşteptată, prevestită de steana ce căzuse pecetluind ua destin omenesc.

O poveste a trecutului . . . . Din frunze uscate, din ago­

nia naturii, din svonurl de moarte s’a trezit iubirea, şi a

lluat v i e a ţ ă .........................................Dar s'a cufundat timid înjur

căperile sufletului. Speriată par' că de ciudatul cântec al vân­tului şl de frumuseţea dure­roasă şl neînţeleasă a decoru­lui autumnal ..................................

S 'a cufundat la seninul ferit al lumii din care se născuse.»

T. I mda.

h . €4—1939 GAZETA TRANSILVANIEI

eslraţi aceşti români, cere azi ţmt obligaţi să-şi facă sfânta iforia în ţări streine, fără altă itinjS pentru România, decât :ea de a se bucura dacă li se iera prilejul.

Petre Janiira.

Iprovizio nareaamarelor de agricul­tură cu sămânţă de

lucernă.Dispoziţ i i le M in i s t e r u lu i

a g r i c u l t u r i i .

Ministerul agriculturii are ne­je de 150.000 kgr. sămânţă icernă, pentru aprovizionarea Itnerelor agricole în ^vederea mânţărilor ce se vor face

măvara viitoare, pe izlazu- te comunale.SâmâDta trebue să fie înso-

de buletinul de analiză alC, A R.-ului şi se va preda saci plombaţi de I. C. A. R. Agricultorii, cari posedă 6ă- lânţă de lucernă, v o r trimite eintârziat ofertă Ministerului ricnlturii, direcţia produc*

vegetale, serviciul păşu- lor.Se primesc oferte şl pentru untiiăţl mal mici.Ia ofertă se va arăta preţul, :ul de predare, termenul de Ivrare şi cal itatea mărfei (puri- atea şl puterea de germinaţie).

CiaematooraîedAstra

Dela 27 Oct. şl în zilele ur- aitoare va rula filmul

Ţ a r a f ă r ă femeiti Krlstel Helberg, o nouă mare redetă Jntr ’o dramă senzaţio- i&lă şi Victor Staal.

(orso“ :Ua euper film cu Deana Dar-i?

T r e i fete du lc i .

,Roy a S“ :Dorothy Lamour, lohn Barry

more, Akim Tamirov, George Kaft in

A l a s c aProgram viitor : Program de

ictualilate „Franţa e s t e apă- „Linia Maginot“. Ma­

le fortificaţii ale păcii.tó

.Modern“ :Un film palpitant

P e n i t e n c i a r u licjitme, emoţie, captivare.

r. 6314—1939

ubllcaţie de licitaţieSubsemnatul Portărel prin a- Lsta publică că în baza deci- nil No. G. 9467—1939 a ju- îcătoriei de ocol Braşov, îc irorul reclamantului Lucreţla Penescu repr. prin adv. Dr.

olcu şl Dr. Oancea, pentru icasarea creanţei de 21.000 Lei acces , se fixează termen de citaţie pe ziua de 3 Neom vrie

orele 10 a. m., la faţa \ului Îq Braşov, Str. Inginer ertsch No. 10, unde se vor Înde prin lic itaţie publică ju Iciară : mobile de casă, covor, rapă electrică, porţelanuri şi

în valoare de Lei 16380. la caz de nevoie şi suo pre- de estimare.

, Ia 14 Oct. 1939.Z Indescifrabil

& 1—1 portărel.

Ocazie rară.De vânzare, ia Braşov, 2 par­ile de câte 400 m. p. fiecare. Aceste parcele vor fi prevă - ute cu toate lucrările edili« ne ca j apă, canal, lumină e- ictrică şl străzi pavate.Preţ excepţional. Informaţii

• ziar. 564 2—0

Telurile Marei Britaniifn timp de pace şi de război

Din Londra se anunţă că gu­vernul britanic este gata să exa­mineze orice propunere prin care s 'ar ajunge în mod efec­tiv la un sistem internaţional stabil, având drept scop preve­nirea războiului şt dreapta so iuţionare a disputelor interna­ţionale prin mijloace pacifice,— a declarat Miercuri în Ca­mera Comunelor d l Butler, subsecretar de stat la Foreign Office, răspunzând la mai multe întrebări cu privire la ţelurile Marei Britaoii în timp de pace şi în timp de război.

D-l Butler a adăugat : Gu- venul nu socoteşte că este ca­zul ca în momentul de faţă să se numească un comitet spe­cial, care să examineze proble­

mele viitoarei comunităţi euro­pene.

La întrebarea dacă dl Cham­berlain va comunica poporului german că Marea Brltanie este dispusă să examineze posibili­tatea creării unor „State Unite ale Europei“, ca una din con­diţiile de pace, d-l Butler a răspuns ; Se va ţine seamă de această sugestie. Nu m i îndo­iesc că poporul german ia cu ­noştinţă de foarte multe din cele ce se spuu aici.

Răspunzând deputatului libe­ral Mander, d-l Butler a adău­gat că această chestiune este serios studiată de Foreign Of­fice şi a amintit cuvintele spuse de d-l Chamberlain la 12 Oc­tomvrie.

Adunarea naţionalădin fosta Ucraina poloneză

Ce cuprinde ordinea de ziM osco va , 27 (Rador). — Agenţia D. N. B transmite ;Noua adunare naţională din fosta Ucralaă poloneză s'a în ­

trunit, Joi, la Lwow. D-l Stalin a fost ales preşedinte de onoare. La ordinea de zi a adunării naţionale sunt următoarele

proble mc :1. Introducerea sistemului sovietic în Ucraina de ves t ;2. Alipirea Ucrainei de vest la republica sovietică ucrainiană;3. Confiscarea marei proprietăţi funciare ;4 Naţionalizarea băncilor şi a marei industrii.Adunarea naţională a Rusiei Alba apusene se va îotruni

probabil încă în cursul zilei de Vineri, la Biatystock.

Situafía agricolădela 18—25 Octombrie

Direcţiunile producţiei vege­tale şi economică agrară din ministerul agriculturi i şi dome­niilor comunică : £

Culesul porumbului este a- proape terminat.

Se conţi auă recolta carto­filor, sfeclei de zahăr şi de nu treţ. precum şi a bumbacului.

In regiunile de deal se culeg viile.

După cules se taie şl se în­groapă.

Solul are umiditate suficientă.

Semănăturile făcute înaintea ! ploilor au răsărit uniform şl ! vegetează bine.

in multe părţi ale ţării, lu­crările agricole, au fost îngreu­nate din cauza ploilor.

Cu tot timpul nefavorabil, până acum s'a însămânţat cu grâu un însemnat procent din suprafaţa ce se seamănă în mod obişnuit.

Lucrări le continuă cu inten­sitate.

Oazele otrăvitoare si efectele lorii .

Condiţia primordială a capa­cităţii ; de întrebuinţare a uneisubstanţe toxice în tactica militară rezidă în aceea că trebuesă fie suficient de activă pentru ca o cantitate foarte micăsă fie capabilă de a paral iza peadversar.

Alte calităţi ce sunt căutate:produsul trebue să fie destulde persistent pentru a nu fidescompus prin efectul dega­jării de căldură a produsuluiîn momentul exploziunii proec-tllului, şî totodată să nu se e-vaporeze imediat; să nu fieprea uşor influenţat de agenţiiatmosferici; să aibă un preţ decost puţin ridicat.

îndeobşte, gazele întrebuin­ţate sunt foarte dense. Dinpunctul de vedere al acţiuniilor în timp, ele se numesc tre­cătoare sau persistente. Produ­sele aşa zise trecătoare au un efect Imediat şi puternic. Pro­dusele persistente au o acţiune ce poate dura timp de câteva zile, aşa cum e acţiunea lpe-rite i,

Modul de luptă cu ajutorulgazelor e sau emisiunea devaluri sau bombardarea prinproectoare, artilerie, avioane.

Gazele cari se prezintă subformă lichidă şi posedă un punctde fierbere destui de scăzuttrebue sä fie Insă destul de

dense pentru a urma toate v a ­riaţi i le terenurilor şi a se in ­sinua peste tot. Valuri le de gaze nu au o eficienţă adevă­rată decât atunci când şi con diţiile atmosferice sunt priel­nice. E deajons un vânt mal puternic pentru a da o direc­ţie cu totul alta valuri lor de gaze şi a paraliza inteaţi i le luptătorilor.

RâzSoiul gazelor mai are loc prin bombardamente de arti lerle, cari se fac fie cu efecte trecătoare, fie cu efecte persis tente. Cu ajutorul avioanelor lupta cu gazele otrăvitoare se anunţă deadreptul înfricoşă­toare, aviatorii putând lucra cu efecte fulgerètoare asupra punc­telor strategice şi a surselor de aprovizionare ale duşmanilor.

Apariţia gazelor ca mijloace de luptă poate fi considerată ca una din consecinţele nouiior forme pe cari le a luat războiul Proectilele art i ler ie i se dove­deau până la un punct puţin eficace pentru a atinge adver­sarul devenit invulnerabil în tranşee, în adăposturi subte­rane bine organizate. Războiul de poziţii dovedindu-se un răz boiu de uzură, trebuia ca oa­menii să fie loviţi şi prin alte mijloace decât cele utilizate până tn prezent. Iu acest scop, s'a recurs la Întrebuinţarea ga­zelor otrăvitoare.

FRICŢIUNEA

"tí̂ GRIPA • RACEU • HEVRALGŰPrima întrebuinţare a cloru­

lui ca gaz de luptă a avut un deplin succes în războiul mon­dial. lntr'adevăr gazul fiind mai greu decât aerul, se lasă pe pământ, pătrunzând in tranşee şi acţionează asupra organis­mului oame nilor.

Desigur, s'au luat măsuri de apărare împotriva gazelor fşl toate experienţele de apărare pasivă au de scop tocmai să împiedice efectele paralizante şi ucigătoare ale iizboiului chimic Liniile Maginot şi S ieg ­fried constitue desigur pe lângă fortificaţii de netrecut şi adă­posturi sigure contra gazelor de luptă. Oricâte adăposturi s'ar crea însă, un războiu de anvergură trebuie purtat şl pe câmp deschis, şi ca atare teama şl groaza pe care o suscită războiul chimic este depliii jus­tificată.

Războiul total este pregătit cu imense sacrificii materiale.

Voinţa de pace fa oamenilor pare a nu se dovedi destul de puternică pentru a stăvăli po r­nirea lor spre nimicire.

M oş ten i r e de 40 m i l ioane . D na Maria Deliu din Con­stanţa, orininală însă din Ar­deal, a fost ln?tiiaţată că în America a decedat o mătuşe a el anume Elena Deliu, emigrată din Ardeal înainte de aaul 1900 şi care ar fl lăsat moştenire frumoasa avere de peste 40 mi­lioane lei, constând din de ­pozite la bancă şl proprietăţi imobilare.

Maria Daliu şi mama ei, s in­gurele moştenitoare ale acestei fabuloase averi, au scos actele, prin caro îşi dovedesc dreptu ri le şi ie-au înaintat legaţiei a- mericane din Bucureşti.

Camera de Comerţ şi de Indus­trie Braşov Regtstrul Comerţului

Cerere de înscriere modificatoare

p re z e n ta tă l a 21 A ugust Í939 o ra 16 m 50 No. 321 d in r e ­g is t ru l c rono log ic No. 27 Fs. B a n c a r d in r e g is t r u l a n a l i t ic .

Subsemnatul Teutsch Hein­rich şi dr. Thieser Rudolf, do mici l iati in Braşov Piaţa Liber­tăţii 26, în calitate de director general şi procurist al Cassei Generale de Păstrare din Bra­şov, Piaţa Libertăţii 26 cer în­scrierea în registrul de comerţ al Camerei de Comerţ şi de Industrie din Braşov a menţiu­nilor următoare, care modifică înmatricularea făcută în regis­trul analitic bancar sub No. 27 fs. bancar :

Radierea din rândul funcţio­narilor cari angajează firma a d - lo r : Wolfram Herell, Ludo­vic Nussbăcher şi Mihail Brenn­dörfer.

înscrierea calităţii de subdi­rectori a d-lor Thomas Hermel şi Erwin Lexen, până acum procurişti.

Vor fl deci în drept de a semna firma : Schiel Samuel, preşedintele consiliului de ad ­ministraţie şi de direcţiune, Sch- mutzler Emil şl dr. Alfred Wittlng, viclpreşedinţii jjconsl- liu lu i de administraţie şi de direcţiune.

Membrii în direcţiune : Gan­zért Wilhelm, Helf Richard, Scherg Fritz, dr. Tontsch A l­fred.

Directorul general Teutsch Heinrich, subdirectorii Dieners Iuliu, Hermel Thomas şl Lexen

Erwin, procuriştii Thiess Emil şl dr. Rudolf Thieser.

Afară de cei mai sus vor mal putea semna firma sucur~ şalelor ;

La sucursala Bucureşti î Mem­brii consiliului de administraţie; dr. Acker Georg şi Schmidts Ernest, directorul sucursalei Gucker Hermann, care va semna şl pentru centrală, sub­directorul sucursalei Helm Otto, procuriştii sucursalei Boschke Maria şi Seewaldt Richard.

La sucursala Făgăraş: Direc­torul sucursalei Teutsch Ernest, procuriştii sucursalei Schneider Alfred şi Wolf Hermine.

La sucursala Târgu-Săcuesc t subdirectorul sucursalei Bálint Vincenţiu şî Hadnagy Pavel, funcţionar.

Firma institutului se va semna în conformitate cu statutele valabil in mod colectiv : a) Orí de doi membri din dirccţiune, ori b) de un membru din d irec­ţiune şi directorul general, d i­rectorul, sau un subdirector, sau un funcţionar împuternicit de a semna firma, ori c) de directorul general cu directo­rul sau cu un subdirector, sau uaui din ei cu un funcţionar împuternicit de a semna firma*

Subsemnatul primsecretar a l Camerei de Comerţ şi de In­dustrie Braşov certific, că cu­prinsul prezentei cereri a fost înscris în registrul analitic de comerţ, în care menţiunea mo- dificătoare, cerută a fost efec­tuată la No. 27 fs. bancar.

Braşov, la 21 Aug. 1939.p. Primsecretar

(ss.) Bobancu.566 1—I

BibliografieIn curând va ieşi de sub t i ­

par: „Preoţii ş i p ro topop i i R ada T e m p e a Şase generaţii de preoţi la biserica „Sf. Nicolae“ din Şcheii-Braşovului, ^dintre cari unul este autorul cronicii „Istoria B e s ea r e c e i Ş ehe a i lo r", altul : d ire c to ru l ş c o a le lo r n eu ­nite na ţ iona liceş t i din M arele Principat a l Ardealului ş i au ­to r a l g ram a ti c i i rom âneş t i d in 1797, iar cel din urmă : d i r e c ­toru l sem inarului „Sf. N ico lae* din Râmnic Vâlcea şi autor a i mai multor lucrări.

„Preoţii şi protopopii Radu Tempea" formează a cincia mo­nografie a Părintelui-profesor Candid Muşlea din seria: „P ro ­topop i d e altădată a i B raşovulu i* .

S ’ a p i e r d u i permisul de bicicletă No. 9870 Br., eliberat de Chestura Poliţiei Braşov, pa numele Marin Ştefan, II dec lar nul şi fără valoare. 567 1—t

Vinuri superioare,naturale şl alese , albe şi n eg r e , dela

renum itele podgoriiDEALUL ZORILOR

le găsiţi la BRAŞOV, ia „Bodega Centrală442 Str. Smârdan (Brutari) 2 (prin Mihai Weis ş i S f. Ion)Cunoscătorii le preferă c« i încredere

De închiriat apartament 2camere, bucătărie, bae, cămară, antreu, 2200 lei lunar. Strada Sfinţii Apostoli Nr. 12, Braşo­vul-vechi.

Idem mai mici 1800 lei lunar.476 1—0

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr, 84-1939

In oraşul lui BrediceanuTitlul nu-mi aparţine. Mi-a venit

d e la un prieten, într’o seară cu tristeţi de toamnă, eu plâns de p loaie pe geamuri, cu ceată co* Lorîtă depe Tâmpa până ia zidurile oraşului.

In patru cuvinte s’a sintetizat mustrarea a două decenii dela Unire. Nici nu ştiu bine ce a fost : mustrare sau revoltă. Am prins vorbelor înţelesul adânc şi amărăciunea unei seri cenuşii s ’a transfoimat în descurajare.

Tot aşa de bine se putea spune : In oraşul lui Iebob Mu* reşianu* în oraşul lui Ciprian Porumbescu, In oraşul lui Ghe* orghe Dima. Dar tocmai trecutul era cel care ne mustra. Nimeni n’avea nimic de spus contra trecutului. Acela ştiuse strânge la un loc destule inimi care să bată la fel, pentru toti. Azi, inse, în oraşul lui Brediceanu, în di­recţia muzicală fiecare inimă bate, par’că numai pentru sine. S e lucrează în cerc închis, în care, evident, exista o parte din acest Braşov, dar nu Braşovul întreg de odinioară.

In acest oraş, mândru de ce ­eace a putut fi, ca or-ş muzicrl altădată, nu se poate face ceva, trainic, in continuarea unei ira- dijii strălucite şi nu poate da acest oreş, compozitorului Bre* diceau, satisfacţia pe care aşa de întreg o merită omul pe care-1 avem, de a avea un cor ai Bra­şovului, o orcht stră a Braşovului,o mişcare muzicală de propor tiile ia care cu toţii ne am aş­tepta.

Ia oraşul lui Brediceanu noi nu vrem să cântăm în cor. Şi nimeni nu-şi dă seama, că a cânta într’un cor, sau a cânta î n c o r , însemnează ceva m«i mult decât un semn ai muzica­lităţii oraşului ; însemnează în­săşi solidaritatea unei aşezări omeneşti. Cei ce se pot adun 1, sub semnul unei discipline, de ori ce naiură ar fi ea, foimează un bloc.

Aş păcătui şi fajă de atâtea entuziasme, şi fajă de atâtea bunăvoinţ?, dacă n’aş recunoaş e că chiar dela uni e încoace a u existat în Braşov foarte frumoase Incerclri mudcale. Mai sunt şi astăzi, şi cei care s ’au aşezat în fruntea lor pot fi satisfăcuţi de ceeace fac. Dar nu desp e a- ceasta este vorba. In cerc închis cum spuneam, se poate lucra, dar în acest cerc Braşovul nu apare decât partial, fragmentat şi nu poate da tot ce e in sta­re. Şi poete enorm de mult, A dovedit-o aceasta cu prilejul câtorva maiufesiaţiuni muzicale, capabile să înfrunte ceva s mi* Iar de ori unde d.n tară, Numti cât aceste roanifestatium au în­semnat eforturi de moment, pri lejuite de anum te evenimente. Cum a trecut împrejurarea, en­tuziasmul s ’a stins, înceiul cu încetai, ca iar să se aprindă în preajma unui alt eveniment.

Lipseşte continuitatea, singura în stare să dea măsura muzica­lităţii unui oraş, singura care poate să facă educaţia muzicală singura care creiază iradîţie.

Am avut o Reuniune de cân­tări cu fa imă: „ R e u n i u n e a G h e o r g h e D im a * . Unde e ? C e a devenit această mândrie a Braşovului ?

Am avut o orchestră a ora­şului ?

Iată, am şi uitat că am avui o.Au existai entuziasme peni u

cuvântul cântai ? Hotărît da, însă astăzi nu le mai vedem decât în cercuri restrânse.

Desigur, nu astăz i era momen­tul să vorbim despre „oraşu l lu i B red ic eanu“. Azi număr e- moţionet ciortpii, mănuşile şi flanelele care ni se daiu iesc per.tru aimata ţârii şi mă gân­desc, cu bucurie, la picătura de

de Ion Colanmulţumire pe care le o vom pu­tea creia soldaţilor noştri în ziua când din mâna noastră vor primi darul femeilor române.

Nu astăz?, desigur, dar m’am gând t la truda de o viată în­treagă a unui om, la toată co­moara pe cere ne a făcut-o dar, la toate ostenelile lui de atâtea decenii şi cuvintele prietenului, marcând o stare de lucruri care nu priveşte numai ziua de azi, au prins sa mă doară. Titlul pus în fruntea acestor rânduri pri­veşte, poate, mai puţin omul, decât situaţia pe care o carac- terizeaiă.

« Cândva se va porni iarăşi pe■ vechile drumuri. Iar la Braşov

vechiul drum nu poate fi decât „Reuniunea de cântări Gheor­ghe Dima“. Numai numele de demult mai rezistă, numai ele spun ceva. Alcătuirile de azi, în această direcţie, poartă semnul vremelniciei. Le lipseşte trecu­tul pe care să se r8zime, care să dea prestigiu şi siguranţă pentru viitor.

Deocamdată, astăzi, în oraşul lui Brediceanu, făcând bilanţul muzical al celor două decenii trecute, semnalăm celor ce vor vrea să ştie, că el este deficitar din punct de vedere al conti­nuităţii.

Oare să fie adevărat, că ni­meni nu e profet în tara lui?

iINFOKMAŢIUMIn sta larea noului prefect

a l jud. Braşov. In cadrul uneideosebite solemnităţi a avut loc, in sala de şedinţe a pre­fecturii de judeţ, instalarea nou­lui prefect.

Noul prefect, d-1 col. pensio­nar Constantin Burbea, este născut în Alexandria din pă­rinţi originari din Braşov. Stu diile secundare şi ie-a făcut la Craiova, iar şcoala militară ia Bucureşti. In timpul războiului a fost rănit grav de două ori. După război a fost comandant al şcoalei militare, profesor la şcoala militară de infanterie şi director al liceului militar din Tg.* Mureş.

*Eri, Vineri, 27 Oct. 1939,

s ’au împlinit 21 ani de când p o ­poru l român a l Bucov in e i ş i -a exprimat, prin reprezen tanţii să i lega li, nestrămutata voinţă d e a s e uni p e v e c i cu f r a ţ i i lai din c e l e la l t e p r o v in c i i româneşti.

*Noul consiliu de administraţie

al Casei Centraîe a Asigurăr i­lor Sociale a iost instalat eri. sub presidenţra d-iui Mihail Ralea, ministrul Muncii,

După ce nouii membri ai consiliului au depus jurământul, a fost ales cu unanimitate pre­şedinte d 1 Demostene Botez. %

Militare-. Ministerul apărării naţionale aduce la cunoştinţa tuturor ofiţerilor pensionari, urmaşilor lor şi ofiţerilor I. O,V,, care îşi primesc drepturile de pensie prin Casa de pensii a ofiţerilor, că această Casă îşi va muta sediul cu începere dela 1 Noemvrie c . din strada Alex. Lahovarî 3) în strada Ştirbei Vodă 108 bis, Bucu­reşti, unde urmează a i se a- dresa .odee corespondenţă şl unde cei interesaţi pot cere in- formaţiuni.

*Se f a c e cunos cu t că C ercu l

de R e c r u t a r e Braşov , cu în ­c ep e r ea de là 1 Noemvrie 1939, va fun c ţ iona în lo ca lu l f o s t al ş c o a le i su c o f i ţ e r i in fan ter i e din Strada R egina Maria.

*Pe şoseaua Făgăraş—Braşov,

la o cotitură intre comunele Vlădenî şi Codlea au fost sur­prinse de un automobil, con­dus de d-1 Christel, concesio­narul restaurantului „Gewerbe­verein“ din Braşov şi care mergea cu mare viteză. Fe­meile Maria Scorţea, Suzana Simioa şi Mar ia Dragoş din comuna Ţânţari,

Primele două au fost grav rănite şl în drum spre spital Maria Scorţea a murit.

*F a r m a c i i de s e rv ic iu - Dela

28 Octomvrie până la 4 Nov. la amiazi, noaptea şi Dumineca sunt de serviciu farmaciile ; „Biserica Albă", Str. Voevodul Mihai Nr. 20 şi „Minerva“, Ca­lea Victoriei Nr. 7 A.

D. general dr. N. Marine seu, ministru Sănătăţii a adresat oame­nilor de bine următorul apel :

Pentru apărarea sănătăţii noa­stre a tuturor ; pentru a întări acţiunea de apărare împotriva boalelor infectioase şi cor;ta gioase ; per.tru a veni în ajuto­rul celor mulţi, celor suferinzi şi celor lipsit', f î c apel la întreg corput medical al tării, la întreg personalul sanitar inferior, la toţi acei ce au cunoscut lipsa şi suferinţa, ia toţi oameni de bine să vină în ajutorul acestei opere contribuind fiecare cu ru- făria ce are de prisos, cu cel puţin o cămaşe.

Toate aceste contribuţiuni se vor strânge în toată {ara prin medicii pri nari de judeţ şi de circumscripţie şi de medica şefi ai oraşelor sau municipiilor cari vor fi înştiinţaţi pe orice cale pentru a trimite să ie ridice.

*

Ministerul Aerului şi Marinei comunică urmâtoereîe :

Se retine impozilui de 3 Ia sută Ia contractările încheiate în infervaluî dela 13 Octombrie 1938—13 Martie 1939, dacă a- cest impozit (taxă) a fost pre­văzut în valoarea coniracterii.

Se reţine impozitul r e 3 la sută (taxă) le toile contractările pentru care s a u acordat majo­rări în vederea acoperirii taxei de 3 la sută.

*In urma suspendării activi ­

tăţii Serviciului Social, direc­ţiunea generală C. F, R. a ho­tărât retragerea tuturor certifi­catelor de călătorie cu redu­

cere, emise Serviciului social.

A m u r i t cel m a i b ă t r â n jugos lav . In Bosnia a murit cei mai bătrân jugoslav, Mate Michal, în etate de 128 de ani. Decedatul a avut nouă copii şi

I în total 300 de nepoţi. A băut toată viaţa alcool, cafea şl era

I un fumător puternic.*

K eum a i i z an ţ i , p lo a i a ş i u- m e z e a i a vo r r e d e ş t e p t a du­r e r i l e Dv. v ă ve ţ i p lânge i a ­r ă ş i c ă v ă dor um er i i , ş a le l e ,

! genunchi i . . . Pentruce s ă aş -i t ep ta ţ i ? P r o c u r a ţ i - v ă c h i a r ? a s t ă z i l a f a rm ac i s tu l s au1 d rogu i s iu l Dv. un f iacon deI Urodona l s i l u a ţ i în f i e c a r e

I- s e a r ă o l in gu r i ţ ă în p u ţ in ă apă . A c e a s t ă s im p l ă p r e c au - ţ iune v ă v a p ro te ja cont ra

f num ero a se lo r in d i s p o z i ţ i i a r - ! i r i ţ i ce ş i v ă v a m en ţ ine buna

d i sp o z i ţ i e f i z i c ă . Cu Urodo- u a i nu a v e ţ i t e a m ă de în- b o ln ă v l r e !

Operaţiile pe câmpul de lupţiComunicatul German

Berlin, 27. — Comunicatul comandamentul suprem al ar­matei germane :

Intre Mosela şl pădurea Warndt activitatea artileriei a fost reluată în unele locuri. Pe restul frontului activitate locală & cercetaşilor şi foc de hărţuire.

Comunicatul FrancezParis, 27. — Comunicatul oficial francez din dimineaţa zilei

de 27 Octombrie anunţa !In cursul nopţii, activitate locală a elementelor de recu­

noaştere.Paris , 27. — Comunicatul Marelui Cartier general din sear*

zilei de 27 Octombrie spune s„Activitatea sporită a elementelor în contact, ca şi a celor

de artilerie“.

12 avioane germaneau atacat un convoi britanicîn Marca Nordului

Londra, 27. —- Ministerul aerului anunţă că cel puţin 7 dintre cele 12 avioane, cari au atacat convoiul britanic în Marea Nordului, în cursul zilei de Sâmbătă 21 Octombrie, nu au mal ajuns la bazele lor de plecare.

Este posibil, adaogă comunicatul, ca pierderile (inamicului să fie şl mai mari.

Senatul american este favorabil ridi­cării embargoului privitor ia armamente

Washington, 27\ — Senatul a respins cu 55 voturi coatra. 27 amendamentul depus de senatorul Dowoey. democrat, ales al statului California, prin care se tindea la interzicerea oricărui export de arme şi muniţiuni în străinăiate, atât ia timp de pace, cât şi în timp de războiu, cu excepţia naţiunilor americane, cari susţin un războiu legitim şi defansîv în coatra vreunei puteri da pe alt Continent,

Atitudinea luată de Senat faţă de amendamentul de mal SU3 dovedeşte că înaltul for este favorabil măsurii r idicări i em­bargoului privitor la exportul de armamente, — adaogă cores» pondenful agenţiei „Havas", care transmite ştirea.

. . «... ammaÊÊmmÊÊÊÊÊÊÊtÊÊÈm—■ mmmmmm ■n i—— ■ ai— i mm mm

Sovietul suprem convocat în sesiune extraordinară

MOSCOVa, 27. — Agenţia „Tass" transmite î Preşedinţia Sovietului suprem al Rusiei Sovietice a hotărât

să convoace pentru ziua de 31 Octombrie la Moscova a clncla sesiune extraordinară a Sovietului Suprem al U R S S .

Trapele g e r m e sosi gala de atacParis, 27. — Corespondentul agenţiei !„Rauter“ transmite? După ultimele ştiri sosite la Paris, trupele germane [sunt

gata de atac de pe poziţiile din vestul Germaniei, cuprinse îa triunghiul Hamburg Koeln, frontul de Vest .

R e d a c ţ i a ş i A d m in i s t r a ţ i a „Gazete i Transi lvan ie i* ' , m u . t â n d u -s e în noul loca l , noua a d r e s ă a z i a ru lu i e s t e : B r a ­şov, C a l e a Vic to r i e i ( ios tă Str . F ân tân i i ) Nr. 35, l a etaj . Nr. t e le fonu lu i 226.

Senatul americana respins n©ui proect de lege a neutralităţii

Washington. — Senatul a respins, cu 65 voturi coatra 26, un amendament ia proectul de lege al neutralităţi i , prin care se propunea să se interzică accesul vaselor de comerţ înarmate ale beligeranţilor în porturile americane.

O senzaţională descoperire de război torpila sburătoare acţionată prin

televiziune.CHICAGO, 27. — Corespondentul agenţiei Havas transmite!Institutul american de televiziune a prezentat departamen­

tului de război descripţia unei invenţii senzaţionale. Este vorba de o torpilă sburătoare, acţionată prin televiziune,

D-1 Sanabia, directorul acestui Institut, a declarat azi zia* riştilor că s'au efectuat încercări concludente cu această torpilă, Torpila este echipată cu un post de televiziune emiţător. Avio­nul primeşte pe un ecran imaginea obiectului în faţa căruia se află torpila. In felul acesta pilotul ,poate conduce torpile la ţel, ca şl cum s'ar găsi el însuşi în interiorul ei.

Torpila este echipată cu un dispozitiv care produc explozia imediată, în cazul când pilotul ar pierde controlul ei.

D-1 Sunabla a subliniat ca aceasta este cea mai puternică maşină de război din câte sunt cunoscute până azi. Ea poate fl fabricată într'o uzină bine utilată pentru un preţ inferior avioa­nelor militare.

Vlpagraila M<atra” Br«|8T, — Sdltftra w Tipograf ia Gaseta T ran silvan ie i’ Baraşov 3* À* Redactor yi girant; loan Brotes«