A P A R E J O IANUL V. Nr. 205. 1 IA N U A R IE 1931

La m u lţ i ani. U ra re a a re m ai m ult farm ec, ro s tită de B essie Love,PR EŢU L 10 LEI

C I O R A P U L

SIBILARE

P H O S P H A T I N E P A L I I R I S

FÁINA ALIM EN TARÁ A TÂ T D E CUNOSCUTĂ, CARE DÂ c o p ílu lu í, SUB FORMA CEA MAi PLACUTÁ.TOATE PRÍNCÍPÜLE NUTRITiVE 5¡ V ÍTA M ÍN ELE NECESARE

PENTRU DESĂVÂRŞITA LU ¡ DESVOLTARE.P H 0 5 P H A TIN E F A U É R E 5 u ş u r e a z ă c r e ş t e r e a D iN T IL O R Ş i IN T Á R iR E A O A S E L O R . D Á FO R T Â SÍ

5 Ă N Â T A T E .C O N V iN E S¡ A N E M ÍC Í LOR . B Á T R Á N » UOR 51 C O N V A L E S C E N Ţ IL O R ..

Nu ex is tâ d e c â t o Phosptotirvé:P H O S PH A T I NC P A U É R E S

iMaroo dcpusííDevónzopc pretuflndem.

Toată lumea va c»tt:

„MAGAZINUL“

1 Ianuarie 1931

D I N T O A T Ă2

St.: Lilly Damita, celebra vedetă, se va logodi în curând cu unul d in regisorii săi; jos: O mare casă de film e din A- merica, va turna in curând viaţa şi expediţiile arctice ale lui Amundsen (d r .) : Holul principal va fi interpretai de cunoscutul star William Po­well; dr. jos: Un pod de pia­tră de lângă Florenţa datând din tim pul romanilor, s'a pră­buşit zilele trecute,

O sală de lectură a unui cămin sovietic.

REALITATEA ILUSTRATA

L U M E A

1 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA 3

2 Ï Q 7 4 2/‘» ' i v i 4 ¿y

Jeff aleargă in sus şi ’n jos; Mutt, îşi în­cerca norocul la automat şi este atât de emo ţionat, încât fără să-şi dea seama, se aga}:' de barba stufoasă a unui poliţist; reprezen tanţii forţei publice, nu reuşesc niciodată sî aibe ultimul cuvânt, cu aceşti eterni pos- naşi...

Dar timpul a trecut...Mutt şi Jeff sunt morţi pentru noi...Au rămas în tr ’o supremă nemişcare, imor­

talizaţi pentru vecie, în tr’o poziţie oarecare, indicată de mâna maestrului desenator, crea­torul lor.

America alerga şi atunci ca şi azi, d-upă noutăţi. Mutt şi Jeff au fost daţi uitării. Alţii trebuiau să iasă.

Vedete noi trebuiau lansate.Nişte vedete foarte simpatice de altfel.

Pentru a le vedea, nu trebue să vorbeşti cu tot felul de uşieri şi secretari.... La inter- view, nu trebue să te prezinţi înmănuşat cu plecăciune, părul frezat şi guler tare. Tu tre­bue să străbaţi budoare parfumate, camere somptuase... Nu trebue să calci pe covoare mătăsoase.

O serenadă impresionantă, Jeff face doamnei mică „sérénade d’amour”.

Vaca

Fleischer

Pentru a întâlni aceste vedete, mi-a fost suficient să vărs călimara pe covor. Cerneala a luat forme ma­teriale. Rând pe rând apar eroii ve­detele! Vorbesc cu ele; le intervie- wez; ce plăcut e să iei un interview unor vedete, care nu-ţi răspund; care nu se plâng de greutăţile me­seriei, care nu sunt obosite de glo­rie; ce minunat !

Aşadar, pata de cerneală s’a în­tins încetul cu încetul, apoi s’a re­vărsat tumultoasă; însfârşit s’a li­niştit d-in nou. O mulţime de pete mici. altele mai mari, luau forme de ciuperci, îmbrăcate toate în alb si negru.

Erau în completul lor. Acele per­sonagii de vis, care ne încântă atât de des, prin naivitatea şi sburdăl- nicia lor. Personagii cărora nu le pasă nici de timp, nici de spaţiu— n’au noţiunea lor — nici de moarte.

Iată-1 pe Koko, clovnul trepidant: este o vedetă mare, foarte mândră, cu pălăria înaltă pe care o poartă, cu nasturii albi ce-i decorează mă­tasea neagră a costumului. Nasul lui este transformat în tr ’o mică păt­lăgică. iar ochii capătă formele cele mai diverse.

Amicul nostru Koko, este com­pus d in tr’o serie întreagă de linii verticale, semicercuri, puncte, ac­cente sau virgule. Privirea lui Koko este tot sufletul său. Ea exnrimă gândurile, impresiile. întovărăşind gesturile şi acrobaţiile sale.

4 REALITATEA ILUSTRATA 1 Ianuarie 1931

Koko, excelează în toate sporturile. Nimeni nu este în stare să se lungească la infinit, aşa ca el. Nimeni nu reuşeşte să se ascundă în tr ’un cuib de vrabie. Este un jucător extraordinar de golf şi rugby; îşi asimilează toate rolurile: tra ­gice sau comice. L-am văzut chiar pe scenă de music-hall. Ştie să cânte din orice fel de instru­ment; se enervează însă foarte repede, când

West, la concursurile de sugaci, la bae, la con­cert, la curse, în nouri şi la spital. Ştiam câ-i plac tortele şi dansatoarele. Şi-a încercat noro­cul în viaţa conjugală. A fost negustor, profesor şi dricar.

Făcea menaj bun cu Fido, câinele lui Max Fleischer şi Alfred Weiss. Ştiţi, Fido, bunul câine Fido, cu capul atât de comic, şi urechi ca ciupericile.

Două tipuri d in desenele animate, cari au stârnit sen­zaţie; Sus: un arat sui-gene- ris; St: Cioara primadonă.

Toată această lume în mi­niatură, trăia fericită, liniş­tită, tăcută.

A venit filmul vorbitor, care a răsturnat tot ce creea- se până atunci cinematogra­ful. Desenatorii au făcut apel la sunet, acest nou element, a fanteziilor ingenioase, ce sesusceptibil să mărească valoarea comică

numiau desene animate.Desenele animate sonore, au surprins prin extraordinara lor perfec­

ţiune. In mijlocul atâtor realizări sonore nereuşite, încercări de multe ori dezastruoase, desenele animate, au apărut impresionând prin reu­şita lor.

Ideea lui Lucien Mayrargues de a creea mici dialoguri animate, este excelentă.

Marius, celebrul Marius, va istorisi astfel o poveste minunată, care va fi ilustrată p rin desene animate admirabile, pentru caracterizarea unei situaţii ridicole.

In fruntea desenelor animate sonore, străluceşte cu extraordinară pu­tere surâsul lui Mickey; apoi Oswald, zis Joyeux Lapin.

Joyeux Lapin, cu urechi lungi şi ochi oblici, a fost tată de familie, don juan seducător, prohibiţionist.

L-am întâlnit la şcoală şi la fermă, — unde a ştiut să obţină rezul- tate_ surprinzătoare prin procedee admirabile. Prin ce mijloc extra­ordinar reuşeşte el, ca găinile sale să producă 60 ouă pe minut? Far- m yard Melody este desigur una din cele mai reuşite creaţiuni ale lui Oswald.

Să-l menţionăm, pe Mickey, eroul actual cel mai en-vogue al desene­lor animate. Mickey este acela, care a reuşit să redea cel mai bine, realitatea desenelor sonore. Mickey meloman, virtuoz, ţăran, soldat, sunt realizări admirabil reuşite, străbătute de trouvailluri adorabile.

Spre exemplu: virtuosul se aşează la pian. Nici nu începe bine să cânte, şi pianul a început să oscileze în direcţii multiple; se desface, se rupe, sare în sus, crapă, pentru a reveni ia r în poziţia naturală. In acest timp Mickey dansează pe clape, pe coarde, pe capac, cu o agili­tate nebănuită. Este obosit Mickey? Niciodată. El este făcut să sară şi să alerge, să sburde şi să petreacă etern.

Creionul l-a creat. Ia r oamenii îl vor îngropa, uitându-1. Aceasta în ziua când altul va veni să-i ia locul. Va pleca atunci pribeag, să ţină de urât lui Felix şi Koko.

Sărman erou fără suflet... Atlet fără muşchi... Virtuos fără talent.... Vedetă fără personalitate...

Sărman erou...!I. G.

Mult cu drapelul american şi Coco (St. sus).

aude muzica altora; astăzi nu este de­cât un diavol mare, mâine va fi îm­părat.

A fost explorator, magician, automo­bilist, soldat; l-am întâlnit pe hipo­drom şi ’n lună; a fost rând pe rânji tovarăş cu microbii, cu câinii, cu pi­raţii. A dus dar o viaţă agitată, a trăit în tr’un sbucium continuu. Acest fel de trai îl amuză însă enorm.

Cum l-a descoperit Max Fleischer — vechiul creator al desenelor a- nimate, pe Koko ? Din întâmplare, în tr’o zi când lucra la un peisagiu ; tabloul era atât de sesizant, încât Koko s a lăsat prins, şi s’a ascuns în dosul unui arbore. Max l-a capturat imediat şi nu i-a mai dat drumul, oferindu-i o reşedinţă mare şi confortabilă: ca- limara lui. Koko îşi petrece vremea, înnotând în cerneală.

Când m ’a văzut', Koko n’a putut renunţa la plăcerea de a-mi face o farsă; a început să plângă; o lacrimă mare s’a scurs din ochii lui. Nici n ’am avut timpul să-l întreb ce are. In mai puţin de o clipă ,Koko dispăruse de pe ecran.

Ce importă?!Iată-1 pe Felix, cotpiul lui Pat Sullivan, rege al unui ţinut geometric.

Felix, care a avut epoca lui de celebritate; cotoiu maliţios şi agil, care nu ezită să escaladeze muntele cel mai înalt, spre a culege o_ floare, pen­tru iubita lui. Coada sa era elastică şi putea fi întrebuinţată, tot atat de bine ca vâslă sau paraşută.

Felix, tu care iubiai atât de mult exclamaţium ca: H enn! Oohh! sau Crrrl, tocmai tu, ai dispărut depe ecran; te vom revedea acum, cu p r i ­lejul sonorului? Vei mai veni tu, cu sburdălniciile şi năsbâtiile tale?

Maton, alt erou al desenelor animate, are drept părinţi pe Ben Har- risson şi Menny Gould. L-am văzut bonă de copii, candidat politic şi cinematografist. A avut de luptat cu vecinicul său rival Raoinon, cu fantome, piraţi şi contrabandişti. L-am întâlnit şi ’n paradis, in Far

2)eljct lu c rc tio i- c l t t x a f u n . /a jju îo t d e

u n e r

INSTITUTUL POLITECHMCdu(ori/df de Onor. Ministerul Inslrurfiunei cu No. 6 2 5 6 9 9 2 6

Si». Mănfuleasd No. 4lâ n J r sau bătrân domn sau doamnă indiferent de naţionalitate, oricare poate deveni specialist technician urmând prin corespondentă lără a părăsi ocupafîunea fi localitatea lără vreo altă pregătire In domeniul teclmic. Cursuri superioare technice pentru cei ce au 3 sau 4 clase de studii

dupe primare.Cursuri tecknice pregătitoare pentru cei cu 4 clase primare.(«rrefi pmtpfdc Jrtdilatr Instifulului Poliirchnic Slr. Mdiilul<-d»o Na. 4

contra Lei 20

1 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA

C O N C U R S U LDE FRUM USEŢE PE ANUL 19317 ^ A ŞI IN ANII PRECEDENŢI, „Realitatea Ilustrată” orga-

zează marele ei concurs anual de frumuseţe.Cine nu cunoaşte astăzi pe MAGDA DEMETRESCU, „Miss

România 1929”, pe MARIANA MIRICĂ, „Miss România 1930”, pe LILIANA ANDREESCU, „Miss Capitala”, pe TtlINELLE STAVRACHE (Thinelle Dr. Csiky), „Miss Oltenia”, pe DORINA CONSTANTINESCU, pe ELENA MISCHIU, etc., etc., toată ga­leria de frumuseţi, consacrate prin concursurile „Realităţii Ilus­trate” ? ,

Mare parte dintre aceste domnişoare, s’au măritat, altele îşi fac drumul glorios în domeniul artei şi toate împreună alcă- tuesc un mănunchiu de tot ce are ţara românească mai gingaş.

Revista noastră înţelege să persevereze pe această cale, să prezinte an de an, un nou buchet de frumuseţi, să consacre alte nume şi să aducă omagii perfecţiunii. Deaceea „Realitatea Ilus­trată” va alege pe „Miss România 1931”.

Concursul începe cu data de azi.Vrem să punem însă, în slujba organizării concursului ace­

stuia, toată experinţa câştigată în cei doi ani precedenţi şi să fa­cem astfel ca alegerea să fie cât mai imparţială şi perfectă.

Deasemenea rezervăm publicului surpriza unei inovaţii senzaţionale, pe care o introducem în modul de alegere din anul acesta, inovaţie care merită să intereseze în concursul nostru, întreg publicul cititor.

La sfârşitul lunei Ianuarie vom fi în măsură să arătăm in ce constă această inovaţie. Suntem siguri însă că ea, excluzând orice bănuială de lipsă de obiectivitate, ne va da posibilitatea să alegem într’adevăr cea mai frumoasă fată din România.

Candidatele la concursul de frumuseţe trebuesc să îndepli' nească următoarele conditiuni:

1) Să fie cetătene române.2) Să aibe vârsta minimă de 17 ani şi maximă de 25.3) Să nu fie nici să nu fi fost căsătorită.4) Să locuiască la părinţi, la rude sau dacă trăesc singure, să

aibe o profesiune cinstită şi mijloace de trai onorabile. Pretin­dem deasemenea o moralitate perfectă.

5) Nu sunt admise la concurs artistele de teatru, cinema şi varieteu şi nici manechinele.

6) Deasemenea nu pot participa candidatele care au luat parte la vreun concurs internaţional din străinătate.

Oricine îndeplineşte conditiunile enumărate mai sus, să tri­mită la redacţia revistei „Realitatea Ilustrată”, Bucureşti, Str. Const. Miile No. 7, cel mai târziu până la 25 Ianuarie 1931, o fo­tografie însoţită de buletinul de înscriere publicat în această pagină, care urmează să fie complectat exact.

Fotografiile slujesc la o primă alegere.Citiţi alte amănunte în „Realitatea Ilustrată”, care apare

Joi 8 Ianuarie.Buletinul de mai jos trebue completat întocmai şi trimis împreună

cu o fotogra'ie de iormat cel puţm 9*12, redac'iei noastre, Str. C. Miile 11, purtând pe plic menţiunea:

.Concursu l de frum useţe ■ c

No..

BULETIN PERSONAL

Numele şl pronumele............ .........................................

Adresa: S tr.............................................................

Comuna...............................................J u d e ţu l .......................

Profesiune<i ...........................................................................

Vârsta...............Locueşte cu *) ............................................

înălţimea .................... T a lia ................ Culoarea ochilor..

Culoarea părului........ ...................... .......... G reutatea .......

*) Se va indica in acest loc, dacă d-ra locueşte la părinţi, rude sau singură. ............... . ,

Un răspuns Ia :

Ce esie frumuseţea?

de Elizabeth A r den

« Muşchii obrazului nu trebue să piardă elasticitatea fermă a copilăriei nici fineţea şi frăgezimea lor » zice Elizabeth Arden.

Semnele vărstei sunt datorite neglijenţei şi pot ii evitate daţă menţine-ţi epiderma într’o curăţenie riguroasă, dacă o hrăniţi bine şi dacă săngele circulă uşor prin ţesuturi. Ast-fel cu ajutorul ştiinţei moderne Miss Arden a creat tratamentele şi preparatele ei Veneţiene pentru toaletă.

Miss Arden sfătueşte întrebuinţarea zilnică a următoarelor preparate :

VENETIAN ORANGE SKIN FOOD

( Crema Venetiană Orange Pentru Hrana Pielei)

Cel mai puternic reconstituant al tesuturilor subcutanee. Dă epiaermei elementele nutritive de care pielea are nevoe. Umple golurile şi redă ţesuturilor sub­cutanee integralitate şi tărie. Excelentă pentru obrazuri slă­bite şi sbârcite.

VENETIAN MUSCLE OIL (Onguent Muscular Veneţian)

Ulei pătrunzător şi bogat in elemente, cari restabilesc ţesu­turile moi şi muşchii obosiţi.

VENETIAN GLEANSING CREAM (Cremă Venetiană Pentru

Curăţit)Se disolvă in pori, curăţă de praf şi impurităh, face piela aulce şi maleabila.

VENETIAN ARDENA SKIN TONIC

( Tonicul Venetian Ardena)Stimulează, întăreşte şi albeşte epiderma. A se întrebuinţa în acelaş timp cu Cleansing Cream şi după curăţirea pielei.

Produsele “ Elizabeth A rden” sunt de vânzare în Bucureşti la Parfumeria Teatrului, Calea Victoriei 84, în faţa Palatului

Regal şi la Magasin Universel, Calea Victoriei 11. Cereţi catalogul Miss Arden.

ELIZABETH ARDEN691 FIFTH AVENUE, NEW YORK

LONDON : 25, OLD BOND STREET, W 1.PARIS-BERLIN Drepturi Reservate MADRID-ROMA

6 REALITATEA ILUSTRATA 25 Decembrie 1930

V- K3t;vi '• . ;;.l* ■ ibţ*

I n M unţii C enuşii din provin cia Sham s (C liin a ), trăesc încă peste

150.000 de locu itori, coborîtori din preis to ric ii locu itori ai ca vern elo r . E i duc o via ţă iden tică ce le i a trog lod i­ţilor şi au fost d esco p eriţi de curând, de savan tu l germ an H erbert R u tz, ca­re i-a cerce ta t de-aproape, în ca ver­nele p r im itiv e ale m unţilor.

L u crările de artă ale acestor trog lo­d iţi nu d iferă cu n im ic de vech ile m a­n ifestă ri artistice ale străm oşilo r lor. îm p le te sc covoare de trestie , în trebu- in ţându-le ca aştern u tu ri sau ca a pă­rătoare îm p o tr iva soarelu i.

C ovoarele m ai servesc la sch im bul cu că lă torii cari trec prin acel ţinut. P rim esc în locul lor ceai şi vase ch ine­zeşti, pe care le preţu esc foarte m ult. Cea m ai m are parte a vaselor de bu­cătărie si a a rtico le lor de m en a j , sunt

mmmmmi Wfm

■jH Î ^ t*

■ & f -

* -

«r.

#*, *

¿ ¡ ¡ ii

făcute din lut ars. T ro g lo d iţii sunt ve ­getarieni. N en u m ăra te tunele străbat m unţii, fo rm â n d d ru m u ri su b teran e ce duc delà o co m u n ita te la alta . C im iti­rele su n t s itu a te în ca tacom be enorm e.

D. H erbert R u tz asigură că troglo­d iţii d esco p eriţi de el, sunt cea m ai prim itivă rasă d in cele existen te.

2,5 Decembrie 1930 REALITATEA ILUSTRATA

Clişeele noastre reprezintă as­pecte din viata troglodiţilor.

8 REALITATEA ILUSTRATA I Ianuarie ¡3JI

SĂRBĂTORILE ADOLESCENŢEILui Ionel Stănescu,—

i pe care l-am ucis.Antoral

FARA copiii umblau cu stea­ua prin noroiu. In loc de ninsoare, ploua.

— Tim pul trebue să aline dure­rea poetului; num ai astfel, târziu, cel care creează o poate turna în versuri. E o operaţie ce se face la rece...

Cuvintele acestea, cu care pro­fesorul de limba franceză com en­ta pe Victor Hugo, erau acum repe­tate cu o disperare mornă de Buf falo-Bill.

Buffalo-Bill nu era altul decât Ionel Stănescu, — dar aşa ii z i­ceam noi, când eram copii. Acum aveam 17 ani, şi iui mai eram co­pii, — eram convinşi că nu mai suntem copii. Dar Ionel rămăsese „Buffalo-Bill”.

— Eşti un caraghios, — il mân­gâiam, —- par1 că tu eşti Victor Hu­go, ca să lucrezi „la rece” 7...

— Iţi spun, că nu pot să mai lu­crez. N’am mai scris un vers, de când a plecat ea... Nu mai pot să fac versuri... Sunt un om pierdut.

— Eşti un „aiurist”!Buffalo-Bill se credea poet de ge­

niu şi ,,ea”, adică domnişoara Do­ra, pe care o iubia plecase cu un director bogat. Ca deobiceiu, Buf- fallo-Bill îm i şopti lugubru:

— In noaptea asta, mă împuşc. Eşti bun să-mi îm prum uţi revol­verul ?...

— Mă rog.Scosei revolverul cu butoiaş, ca­

librul 6, d in sertar.l-l întinsei.Era poate a suta oară când i-l

îm prum utam , ca să se sinucidă, aşa că acest m ic incident, nu mă mai impresiona.

A doua zi de dimineaţă bătui la uşa lui Ionel.

— Buffalo, eşti mort ?Tăcere. . . .__ Bill, te-ai sinucis ? Deschide.Nici un răspuns.Te pomeneşti că... Am împins

uşa.Buffalo-Bill, la masă, cu spatele

spre uşă, scria.__ Iţi faci testamentul !îm i făcu semn să tac.Apoi. îm i sări în braţe:__Ura !... Inspiraţia / A venit...__ Dar, era vorba că..__Da, m ’um sinucis /.. Dar...

__Să vezi cum a fost. La miezulnopţii om scos revolverul să ma împuşc. Dar în clipa aceea am vă­zut fulgii de zăpadă căzând.

_ Dar era întuneric, nici n anins. . „ .

__ Am văzut ninsoarea cu ochii

SUfH iUL a mai merge. In defin itiv , ar fi putut să ningă: suntem insărbători. .

— Am văzut ninsoarea, — urma Ionel agitat, — şi inspiraţia mi-a venit deodată. Am lăsat revolverul, am luat creionul, şi, ca un haluci­nat, am scris.

Ascultă:Satul doarme...__ Dar suntem la Bucureşti..._Nu fi obtuzi....

Satul doarme...Pe mesteacănii de ceaţa...

_ Dar unde vezi tu mesteacani,la Făgădău ?

__Eşti un bou. Asculta şt tact.Satul doarme...Pe mesteacănii de ceaţă,

d e S A N D U V O R N E APe clopotniţa de scamă,Ca un bulgăre de păpădie Cerul se distramă...

Vezi imagina ?— 0 văd, i-am răspuns, văd mai

ales cerul imens rol un puf de pă­pădie...

— In fine, fulgi homerici de ză­padă...

— N ’ai sufletI îm i strigă Buffa­lo-Bill, şi lacrămi i se ivesc în ochi.

Dece sunt crud cu bietul Bill ?— Haide, Bill... Poezia ta e geni-

... l-am găsit cu capul plecat în fotoliu...

— Nu mă întrerupe; ascultă mai departe:

Cum se ’nchid în crisalide Sidefate coleoptere,Sufletul mi se ’nchide Ghemuit de ’nfrigurare Ca o criisantemă smeadă Peste care iarna cerne Fulgi ta-ta-ta de zăpadă...— Fulgi ta-ta-ta? Ce e aia?— Mai îm i trebue un cuvânt din

trei silabe... Fulgi ta-ta-ta de ză­padă.

— Pune şi tu: fulgi albaştri de zăpadă sau: fulgi siniştri de zăpa­dă. Fulgi didactici de zăpadă...

— Ei...

ală, am glumit... Mai ales coleopte- rele de sidef.

— O, nu... Ştiu eu că e o prostie. Sunt r id ic o l.. Mai îm i laşi revol­verul o noapte ?...

— Bill, nu f i prost. Ce tot vor­beşti de revolver ?.. Par’că tu nu ştii că n ’ai să te sinucizi ?

Bill izbucneşte în plâns. Su­ghiţe:

— Da, sunt un laş, ai dreptate...— Ar f i o dovadă de prostie. —

îi spun cu convingere. — dacă te-ai sinucide; nu o dovadă de cu­raj. Dacă vrei să-mi dovedeşti că ai curaj, trebue să-ţi înfrăngi du­rerea, neliniştea, şi să vii cu mine.

— Unde— In lume.— In lume ? întreabă Bill aiurit

In lume. M’am hotărit să plec.— Ş i vrei să plec şi eu cu tine ,J— Cred că asta ţi-or risipi des

nădejdea.Bill se codeşte: e stingherit. In

şoaptă:— Şi... mama ?..— Pământul e mic. Londra —-

Xew -York = 36 de orei—- Dar n ’avem bani. Un voia)

costă prea mult.-— Ne vom câştiga traiul. Ne fa­

cem fochişti pe vapor.— Imposibil. Ce ştim noi să fa­

cem ?— Bine. Atunci plec singur. A-

dio... Credeam că desnădejdea la e sinceră...

— Nu crezi în durerea mea? strigă Bill.

Nu-i răspund.— Când plecăm? mă întreabă cu

glasul stins, ca în agonie._1 Mâine dimineaţă la cinci.— Bine. Vino să mă i e i ..Ştiu că dacă i-aş da răgaz, s‘ar

răsgăndi. Bill e dintre acei imagi­nativi apatici, în felul lui Des Es- seinteS. care renunţă la călătorie, fiindcă în clipa plecării, fac cu gândul voiajul în imaginaţia lor şi se îngrozesc să-l m ai facă şi în re­alitate. ' „

__ Noapte bună, Bill... Pe mâine.— Ascultă... Ţi-aduci aminte ce

fericiţi ne simţiam, când eram co­pii şi primiam jucării de Anul Nou?.. îmi spune Bill nostalgic ._

_ Ei bine, fi fericit, Bill: tine jucăria asta, ţi-o fac cadou l

Şi i-am svârlit pe masă revolve­rul, râzând.

# * #A doua zi de dimineaţă l-am gă

sit pe Bill la masă aşezat pe foto­liul său ca în ajun, dar capul per­forat în tâmpla dreaptă de un glonte calibrul 6, şi capul îi atârna pe u- mărul îmbibat de sânge..

institut uosmetic Medical( In s t i tu t da în fru m u se ţa re )Ştirbei-Vodă No. 34. Tel. 3!WM

Dr. F. KGVACSSpecializat la Viena

Boli de piele şi cosmetică. Diater- mie, Raze ultraviolete, Fizioterapie. Îngrijirea feţei. Distrugerea radicali a pârului de prisos, sbârcituri, negi, coşuri, pistrui, semne de naştere, tratam ent de întinerire. Cură d« slăbire locală şi generală, varice, etc.— Vânzarea produselor proprii —

OCHELARIca stidela cele mai bum m gâsese la Magazinul Societate* de Binefacere

AMICII ORBILORr?Medic specialist dă consultaţii

la cei ca au nevoie

PABAGIUL IMOBILIARAIn tra re a p r in C alea V ic to rie i, 4Svie-*-via d e T erasa O te te le ja n u? ;î

1

l a TONYD A SA G IU LPO M Â N 17.T E L E F 381/47.

Găsiţi ultimele creaţia»! ale sezonului în

COSTUME TRICOTATEdin lână şi Rodier

Preţuri excepţionale sfidând concurenţa.

Remaillează ciorapi de mătase cu aparatele

I „Stellos“.. Recordul preţurilor eftine

I Ianatrlă 1931 REALITATEA ILUSTRATA

fp. vg' &

:>r w

K Y f U N M L MEVEILLON!Seara petrecerii şi a veseliei.

In miez de noapte, se întâlnesc pe drumul cerului, un bătrân cu barbă albă — anul vechi — şi un copilaş d<răguţ, anul nou.

Cupele de şampanie, sunt mai abundente ca oricând în noaptea aceasta...

Bucuria întrece limitele obicinuite. Toţi, sărac şi bogat, necăjiţi şi fericiţi, aşteaptă dela copilaşul drag, care se îndreaptă cu paşi mărunţi spre pământ, vremuri mai bu­ne, mai frumoase...

Optimismul, nu este niciodată mai puter­nic, mai covârşitor.

Reveillonul, este una dintre puţinele^ se­ri, în care stelele Hollywood-ului, calcă o- biciunuita regulă: „culcare de vreme, tre­zire devreme” . (Regulă impusă d-e ora ma­tinală la care se începe de obicei lucrul în studio).

Stele mari şi mici, vedete şi figuranţi, se dedau în noaptea aceea unei petreceri sgo- motoase. Sticlele se golesc una după alta. Spuma ţâşnitoare apare ca un simbol al nervilor destinşi din seara aceea...

Dar...Nu toate vedetele, au fost toată viaţa lor

stele.Dimpotrivă. Cele mai multe din celebri­

tăţile actuale aveau în copilărie şi în prima lor tinereţe, cu totul altă ocupaţie d-ecât ci­nematograful.

Cele mai multe îşi făcuseră din cinema­tograf un ideal, aşa cum mii de tineri spe­ră încă să ajungă odată, în tr ’un târziu, ac­tori de cinema.

Iată dece impresiile pe care le-am cules dela câteva „stele” din cetatea filmului, în legătură cu reveillonul şi Anul Nou, sunt foarte interesante.

GRETA GARBO.

Greta... divina Greta Garbo...Simplitatea şi modestia ei, reflectată în

gesturi şi priviri, în vorbă şi mişcări, au minunat o lume întreagă... Este ca o trestie care se leagănă în bătaia vântului... Ca^ un crin, de care ţi-e milă să te atingi. Surâsul ei, chiar atunci când- apare, trage mereu un colţ al buzei în jos, un rictus ironic, un sarcasm care-i caracterizează fiinţa. Când vorbeşte ochii se pierd, undeva departe... Albastrul lor schimbă nuanţe nesfârşite... Nuanţe de mare, aci liniştită, aci furtu- noasă.

— „Am intiri din ziua de Anul Nou?”Şi divina zâmbi, cu surâsul care i-a înles­

nit biruinţe atât de mari pe ecran. Apoi în ­cepu să povestească:

— „Tata murise. Familia noastră era tn- tr’o situaţie foarte grea. Sărăcia _ devenise apăsătoare. Aveam num ai l i anL Şi vjaţa m i se părea îngrozitoare. îm i plăcea să vi-

St. de sns In Jos: Mary Bryan, Greta Gar­bo, Clara Bow si Leila Hyams; Dr. de sus in jos: Vilma Banky, Norma Shearer, Nan­cy Caroll ?i Joan Crawford.

(Foto „Paramount” fi M. G. M.)

10 RKA.HTATEA ILUSTRATA i leuuarie 1931

sez, să mă duc departe, pe malul m ării albastre, să contemplu în m i­nunata ei frumuseţe. Iarna, zăpada• albă ca un halat de infirm ieră, îm i procura clipe de linişte şi resem­nare. Nu m ’am putut bucura însă n ici de contemplarea naturii, uni­ca plăcere, pe care mi-o puteam satisface fără bani, fără să întreb pe nim eni.

Trebuiam să câştig bani şi atun­ci, am intrat ucenică la o frizerie. In clientelă aveam şi femei.

îm i reamintesc că pe vremea a- ceea aşteptam Anul Nou cu o ne­răbdare extraordinară. Erau zilele când clienţii dădeau bacşişuri mai rtixtri”.

Greta se opri aci. Amintirea a- celor zile din copilărie, a întris­tat-o. O încleştare a trupului, u r­mată de un râs nervos, crispat. M’am depărtat.

Greta Garbo petrece revelionul anul acesta alături de Sigvard, al doilea fiu al Regelui Suediei.

Desigur că pe vremea când aş­tepta cu mâna întinsă bacşişurile clienţilor, Greta nu se gândia^ că va veni o zi, când aceeaş mână va fi sărutată de un prinţ, de sânge regal.

Nu se gândia că mii şi zeci de mii de bărbaţi din lumea întreagă, râvnesc să privească măcar din depărtare, mâna ei catifelată. NANCY CARROLL ŞI CLARA ROW

Cele două stele ale companiei „Paramount”, sunt prietene nedes­părţite.. Din ziua în care s’au în­tâlnit prima oară în studio, s’au apropiat. Temperamentele lor de o sburdălnicie şi o voioşie extraor­dinară, le-a adus în scurtă vreme, la situaţia de copii răsfăţaţi ai s,tu- dio-ului. 1

Le-am găsit împreună.Clara Bow mi-a spus:— „De Anul Nou, îm i aduc a­

m inte cu nespusă bucurie. Nu eramdecât o biată vânzătoare... Anul Nou, m ’a făcut celebră...”

— „Cum asta?”.— „Foarte bine... Acum cinci

ani pe vremea asta, a avut loc fi­nala concursului de frum useţe, la care participam. Doamne!11 Ce e- m oţii am mai avut! Rivala mea era tare frumoasă. Ducă aş fi putut, eram în stare s’o mănânc. Nu-i vor bă că am uzat şi eu de toate m ij­loacele ca să biruesc. îm i aduc a- m inte, că preşedintele era chel, gras şi cu ochelari. Tot tim pul cău­tam să-i atrag atenţia asupra mea. Era el cam urât, nu-i vorba, dar eu nu mă găndiam la asta. Când s’a dat rezultatul, când am fost proclamată cea mai frumoasă fată a Statelor Unite, m ’am repezit la gâtul preşedintelui şi l-arri sărutat. De atunci sărbătoresc de fiecare an nou, cel mai fericit evenim ent al vieţii mele".

Nancy Carroll, teribilul girl de acum doi ani, îşi aminteşte cu bu­curie şi melancolie, de vremurile când fiind dansatoare în balet, îşi petrecea reveillon-ul în tovărăşia colegelor sale şi a diverşilor „ca­valeri”, cari le aşteptau — seară după seară de altfel, —- la eşirea din teatru.

Nancy Carroll este azi mare ve­detă. A păstrat totuş naivitatea poznaşă, expansivitatea dansatoa­relor din balet.

VILMA BANKYEste artista „frumoasă”, în ade­

vărata accepţiune a cuvântului. Nu are nici caracter prea accentuat de „vamp”, nici ingenuitate de fe­tiţă. Reprezintă perfecţiunea femeii de toate zilele. Aci veselă,_aci_sen­timentală, uneori pătimaşă, răsbu- nătoare. n

— Reveillon... Reveillon...

In ochii albaştri ai vedetei lu­cesc două lacrimi.

— „îmi aduc aminte, de serile reveillonului, pe cari le petreceam la Viena... Vezi d-ta, am fost tn lu­mea întreagă... Am întâlnit strălu­cirea şi bogăţia cea mai mure... Aci, la Hollywood, sunt înconjura­tă de feerica atmosferă a petrece­rilor ca’n basme. N im ic nu-mi fa­ce însă o plăcere atât de mare, ca aceea pe cure am avut-o, în serile de reveillon, petrecute in oraşul valsului şi melodiei. Sunt o fire sentimentală. Sinceritatea petrece­rii de acolo, fără nim ic falş, căutat sau forţat, valsul acela etern şi de neînlocuit, în sunetele căruia ai impresia că pluteşti în tr’o lume ce nu-ţi aparţine, nu se poate uita.

Era m inunat... m inunat...!Uite, pentru anul acesta s'a pre­

gătit aci un bal extraordinar, pen­tru seara reveillonului... Se spune că va fi o strălucire nemaivăzută, cum num ai Am ericanii ştiu s’o monteze... Aş prefera totuş să fiu la Viena, în tr’o cafenea oarecare, să privesc numai la peterecerea al­tora, să ascult valsul şi să-mi_ a- m intesc de vremea când nu visam încă la studio şi când dansam cu tineri, cari nu gândiau că poartă în braţele lor, pe Vilma Banky. ve­deta de mai târziu”.

NORMA SHEARER.Pentru Norma Shearer reveillo-

nul este un prilej de tristă aniver- sare. ,

— „Nu mă voi bucura niciodata de noaptea aceasta. Sunt ani de când la 31 Decembrie, in m iez de noapte, un om s’a sinucis pentru mine... Un om pe care-l iubiam... şi care mă iubia prea mult...

Ş tiţi desigur, ce greutăţi am a- vut de îndurai până am reuşit să- m i fac un loc in studio... Mi-am dat seama, că pentru o consolida­

re a situaţiei, trebue să mă căsăto­resc... L'am încunoştiinţat pe iubi­tul meu de aceasta. Mi-a spus că dacă voi face-o se va sinucide. N ’am vrut să cred, nu puteam cre­de... Dur el a făcut-o totuş. S ’a si­nucis in noaptea reveillonului. In am intirea lui, in amintirea prim ei mele iubiri, stau în fiecare an, in noaptea aceasta acasă şi mă gân­desc la el şi la m ine, la tinereţea mea...”

Am înţeles atunci de ce Norma Shearer trăeşte o viaţă retrasă, de ce nu aleargă după publicitate scan daloasă sau sentimentală.

JOAN CRAWFORD— „Reveillon! îm i amintesc de.

vremea când nu aveam ce mânca... de vremea când venirea anului nou era prilej de tristeţe pentru cei de- acasă... Eu nu eram însă tristă... speram... speram mereu. Şi când ii vedeam pe bătrânii mei ce mutre plictisite făceau, plecam de acasă, îm i luam iubitul la braţ şi plecam cu el, undeva departe, afară din o- raş... Ce-mi păsa de sărăcie?... De m izerie? De lipsă? II aveam pe el... mâneam amândoi d in tr’un corn şi ne sărutam, urându-ne reciproc „sărbători feric ite”.

Acum sunt înconjurată de lux, zdrenţele au fost înlocuite cu toa­lete elegante... Sufletul mi-a rămas însă acetaş... Mă bucur acum ca şi atunci, de venirea Anului Nou”.

In seara reveillonului, stelele a- dunate la Hollywood, din toate col­ţurile lumii, ciocnesc cupele de şampanie, sărbătorind venirea A- nului Nou.

De fapt sărbătorirea nu le pref convine.

Fiecare an nou, înseamnă îmbă­trânire.

îmbătrânirea înseamnă o scade re a gloriei. ION GOLEA

/ J

lie d u l e d e

/ /q n e c r e z u

IWBpP

S u n t , î n t r a d e v ă r u i m i t ă d e s c h i m ­

b a r e a ce se p e t r e c e cu t e n u l m e u ; d e ­

v i n e d i n zi în zi ma i f r u m o s . - î n t r e ­

b u i n ţ e z d i m i n e a ţ a şi s e a r a „ S c h c r k

Face L o t i o n “ (A pa d e f a ţ ă „ S c h e r k “)

Sch© rk Face Lotion

’ * ~ • le f a l ă , , S c h e r k " )

In 1931 se vor scufunda multe vase de mare tona- giu, America va lansa un nou dans, combinat d-in charleston şi pavană, iar tinerele fete din orice parte a globului, vor crede mai departe în profeţiile cărţilor. i

1 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA

Aşa gră i t -a

prezicătoareaCEA MAI CELEBRA prezicătoare din lume este Terfren

Laila, care a fost chemată, către sfârşitul anului, din In­dia, spre a fi consultată de câteva personalităţi politice ale Ger­

maniei, asupra viitorului acestei ţări. Terfren Laila a prezis în­tre altele, reîntoarcerea regelui Carol în România, căsătoria re ­gelui Boris şi succesul raidului Costes şi Bellonte.

Profitând de şed-erea sa .în Europa, câţiva reporteri ai coti- dianelor străine, au consultat-o as.ipra anului 1931.

POLITICA

— Anul ce vine — a 'nceput prezicătoarea, — mai bogat in evenimentele politice. In prim ul rând revoluţie antifascistă, care va trium fa vertiginos in volujiu d o c t" ' înăbuşită şi va isbucni atunci când se va aştepta. Şi totuş, posibilităţi de înfrângere din oiştilor, dur numai in cazul că întreg complotul ar fi înainte de vreme. Or, aceasta nu s’ar putea afla decât divinalorii şi eu nu vreau să am n ici un amestec în

va fi mult , prevăd o Italia, Re-

nim eni nu partea fas- descoperil prin artele desfăşura-

v-

V-ţvV

P R E V E D E R I PENTRU 19 31

rea evenim entelor dictate de in teresele poporului.

O altă revoluţie victorioasă Vi avea loc in Rusia Sovietică, ii interval de cincisprezece Iun,Valuri de sânge vor acoperi pa mântui foştilor ţari. Trium ful vi f i lot al poporului, dar în tr1'' formă constituţională cu totu schimbată şi accesibilă politici internaţionale.

Prevăd, deasemenea, moartet unui rege bătrân. 0 moarte su bilă, care va produce oarecar. desorientări in politica statuia său.

Pe de altă parte, un lord er, glez i'a face toate eforturile să iobţină puterea în Ungaria şi să fie apoi încoronai rege.

In Germania lucrurile se vor linişti. Poporul va deveni pacinic, insen­sibil la fanfaronadele anumitor oameni politici, cari propovăduesc răsboi ut... Un deputat va imuri in curând şi acela ca.'e-l va înlocui va aiungt ? tivi ' ii. dictatorul Germaniei. Va fi însă un dictator cu raţiune, cu p rincip ii sănătoase,

in politica internă şi externă.Liga Naţiunilor va avea totuş, de luptat m ult pentru m enţinerea

păcii. Vor fi începuturi de răsboi la frontieru Poloniei şi în Japonia. Revoluţile vor continua în Brazilia şi în Spania. Toate oor.fi insa înă­buşite la tim p; adevăratul răsboi nu m i se arată; mai curând văd tri­

um ful păcii universale...

- TIMP... RECOLTA... PROGRESE...

Iarna se arată aspră — continuă Sibylla hindusă — geruri şi viscole mari vor bântui Europa. Prin multe părţi insă semă­năturile nu vor avea zăpadă la tim p, ceeace va determ ina o scum pire simţitoare a grâului. Vara, în schimb, va fi extrem de călduroasă. Prin luna Iulie, căldura va deveni insuportabilă, chiar la mare, aşa că cei mai avantajaţi oameni vor fi acei cari îşi vor petrece vilegiatura la munte.

Pe străzile marilor oraşe, în tim pul căldurilor, fem eile vor umbla in tricouri de baie. Bărbaţii vor abandona haina, cra­vata şi gulerul. Un mare succes, rezervat pentru nud işti, în rân-

ÎS L REALITATEA ILUSTRATA * Ianuarie 1931

dESTITIATĂ FETnCllQfi CtVOA SĂ fl€ FAymoflSC A P A DE O B R A Z

_ JLCIURCrUnica fientru inchu norii f i curăţirea pistruilor imrireund cu crema LAUDA face un ten idea l .M TOATE tm.OGHER.ilLS SI FARMACIILE DIN CAPITALA

tN CROS PAPFIÎMEPIA” EXCELHOB * CAL .MOŞILOR 78

E F T IN E I

IACAMUEI o Ş l V E S E LA 5 A %

..BERNOORF" '*«•**DIN CAUZA

DESFIINŢARE Imagazinului din

Fundaţia Garol I(VÎ*-«-TÎ* de Palatul Regal)

Cel mai frumos dar de ANUL NOU:

5

plăci de gramofon: 100 Lei20 lei o placă de sparge, se poate s u t e de invenţie

•timeleDe vânzare la toa< magazinele şi librăriile.Trimiteţi 100 lei şi pri­miţi imediat 5 p lăci!D ep o z ita i g en e ra l şl r e p re ­z e n ta n ţa p e n trn R om ân ia 99B U C U R E Ş T I IV , STR A D A

patefon, care nu se Îndoi şi c â n t a de

o r i cu a c e l a ş ac. Ultima placa „T o n b i l d W E C O“,

n o u t ă ţ i eu 20 l e i p l a c a -

N O V I T A S “D. O NCIUL Nr. 11

_* . f. '■ ’h

REALITATEA CONSTANTA PE ANUL 1931VA F I E LE G A N Ţ A . F iL iP E S C UDE ACEEA PU R T A Ţ I ÎNCĂLŢĂM INTEA ____________________

CAME ESTE CEA MAI E L E G A N T A

durile cărora se vor înscrie personalităţi de seamă din lumea artistică...

In dom eniul progreselor, automobilismul va va bate recordul p rin perfecţiunea nouilor tipuri de montare t care vor fi lansate de un american. Publicul va f i mai puţin pa­sionat de traversarea Atlanticului in a. vion. Toate recordurile de viteză vor f i bătute iar canalul Mânecei va f i de atâtea ori traversat de şam pionii itali­eni, încât publicul se va p lictisi şi nu va mai acorda n ici o importanţă faptului. (Innotătorii se vor gândi, de­sigur, la traversarea înot a Mediteranei, dela Livorno în Corsica N. R.).

SPORT... ARTA... LITERATURA..Campionatul m ondial de box va fi

disputat din nou în America şi va fi câştigat de un european Evenim entul va stârni incidente şi d iscuţii aprinse in noul continent şi un om din m ul­ţim e va atenta la viaţa noului campion.

Prinţul de Galles, după noui perfor­m anţe sportive, se va decide însfâr- şit... să se însoare cu o prinţesă spa­niolă.Tot în legătură cu sportul, vă pot spu ­

ne că la cursele d in anul viitor dela Epsom va isbucni un scandal monstru, ca ocazia disputării unui mare prem iu. Un scandal cum nu s’a mai pom enit până acum, în analele hippism ului...

In teatru nu prea văd revelaţii de seama. Lazul unei actriţe va face totuş vâlvă mare, ceeace-i va aduce celebritatea şi bogăţia. Actriţa poartă iniţia­lele M. B.

Cinematograful va încerca să redevină mut, daio nouă invenţie îi va răsturna toate speranţele. Cine va risca la început să introducă nouile sisteme şi va studia bine problema, sub toate laturile ei, va pier­de bani m ulţi. Cei prudenţi vor realiza afaceri fru ­moase.

Un bărbat frumos, necunoscut încă, se va lansa pe ecran şi va obţine acelaş delirant succes de care s’a bucurat odinioară Rudolph Valentino.

Dintre ţările europene, Germania şi Rusia vor de­ţine întâietatea în producţia cinematografică, atât cantitativ cât ş i calitativ. Franţa va veni în scb im l cu invenţia cea nouă, care va revoluţiona complec- tamente arta cinematografică.

In literatură, tot Franţa va lansa un autor necu­noscut până azi, care va scrie cea mai complectă operă despre i.pace. Autorul acestei lucrări literare na obţinea un pre­miu de Cearnă şi va f i apreciat în toată lumea. Se va com prom ite insa, scurt tim p după aceea, începând prin a face o politică greşita, de­terminată prin influenţe venite d in afară...

CATASTROFE... CRIME...Ceva mai puţine catastrofe decât în anul 1930, dar de proporţii

mai însemnate. E foarte probabil că Vezuviul va vârî din nou spaimr

Femeile vor umbla vara în costum de bae, pe toate terasele restaurante­lor şi ultima ultima vioară „Stradi­varius” va fi găsită la o familie sa- racă.

In populaţie, prin simptome ameninţătoare, dar fără efecte mari.

In Am erica se văd prăbuşiri de sgârie-nori şi se va distruge un cartier întreg. Numeroşioameni îşi vor găsi moartea în oraşul acela care în n ic i un caz, nu te New-Yorkul. Pu­

ţin după aceea, un vapor mare se va scufunda în p lin ocean, mai înainte să i ise poată veni în ajutor. Vor f i peste 1500 de victime...

Undeva, în partea de nord-vest a Europei, un rezervor cu gaze asfixiante va face explozie. Gazele se vor răs­pândi în oraş şi vor otrăvi o bună par­te din populaţie. întâm plarea va stârni din nou discuţii asupra înarmărilor pentru război.

Două insule din Extremul-Orient vor fi scufundate de un cutrem ur> care se va resim ţi în tot continentul asiatic.

Cea m ai mare senzaţie în presă vor stârni crimele unui dement, care îşi ucide familia, ca să-şi facă baie în sân­gele proaspăt. Criminalul nu va f i prins decât târziu, după alte numeroase cri­me similare şi după ce au fost concen­traţi pe urmele lui toţi detectivii cu re­

putaţie d in lume...In tr’o luptă de stradă, un bandit celebru

al Am ericei va capitula, dar va răsări altul fi mai iscusit care va da m ult de lucru poliţiei.

Tot America va deţine recordul crimelor...

MONDENITĂŢI... FAPTE DIVERSE

Toată lumea va vorbi despre o fem ee care va fi aleasă în America de Nord la un concurs interna­ţional de frum useţe. Femeea aceasta, va lansa moda anului vitior şi se va căsători cu m em brul unei fa­m ilii regale. O altă fem ee va obţine m ari succese de librărie cu literatură uşoară. Amândouă însă, vor fi uitate în scurt timp...

D intr’un colţ depărtat al lum ii se va ridica un om sim plu, care va vorbi despre învăţăturile sfin te f ntergând d in oraş în oraş. Dar va f i arestat în tr’o bună zi, îm preună cu toţi apostolii săi sub m otiv că... tulbură ordinea publică.

Insfârşitt în casa unor oameni săraci se va des­coperi ultim ul „Stradivarius” autentic. In tim p ce America va lansa cel mai m odern dans com binat din

pavana şi charleston... n mai insistat desigur asupra creiaţiunei unui nou tip de dirijabil,

cu putere mai redusă decât cea a celebrului „Graf Zeppelin”, dar prin aceasta mai sigur-'. Ele vor fi transformate în yachturi aeriene, pentru m iliardarii americani şi pentru una din marile vedete, a cărei in i­ţiale au fost fixate prin cristalul magic M. D.

(Noi credem că e vorba de Marion Davies, delicioasa vedeta a lut „Metro-Goldwun-Mayer”, soţia lui Hearst, stăpânul atotputernic al pre­sei d in Statele-U nite).

\sa grăit-a Terfren JLaila..

; im u n i* i m JKKALITATEA ILUSTRATA «

Ştiinţa subtilă a ghicitului în cafea, este şi ea un crâmpei din Ştiin­ţele oculte, şi ne-a rămas dela magistrala sibilă Agrippa, care a trăit aproximativ p rin Sec. XVII. Este socotita de ocultişti prin tre ştiinţele divinatorii, oracole, alături de prezicerile cu plumb topit, cu coji de ouă, ace de gămălie, negru de fum, şi alte demne de toată încrederea.

Prezicerile acestea au fost clasificate la început^de magicieni ca mici oracole amoroase, pentrucă marile oracole se făceau cu ajutorul magiei negre, cu amulete şi talismane vrăjite, inele magice, oglinzi ma­gice, filtre, ierburi parfumate şi băuturi vrăjite, cari formau un ade­vărat arsenal, ceeace îndemna pe oricine să fie foarte circumspect, a- tunci când primea vreun dar ,sau era tratat cu vreo băutură. Dar tim­purile acele de teroare vrăjitorească au trecut, fiindcă după secole, pă­rerile asupra magiei şi ocultismului s’au împărţit fiind socotite de unu ca un cumul sinistru de ciudăţenii, şi numai de o mică parte, ca semne ale forţelor superioare ale naturei. Practici cabalistice şi teurgice, adică

1 2

■ > c /?

5" 6

7 Q

* * A r9

¿ ' S t , -

1 1 .1 2 I

* < iT ? « £ Â, ( ,5 ê M-

15. "16.

* 'l? A

'n \ 2a

* *

*Z 1 22

A *2 ? 7m

V)r f f j /

Figurile explicative.

Fia. 7. Cerc: cadou. Mai multe cercuri, bani.Fia 8 Un cerc în trerupt sau încrucişat de alte linii, decepţii grave. Fig. 9. O cruce. Veţi avea o veste rea. Moartea unui amic sau rude.

Mai multe cruci, nenorociri.Fig. 10. Coroană, succes.Fig. 11. Coroană cu cruce, un obstacol se interpune unei realizări. Fig. 12. Casă. Fericire în căsnicie.Fig. 13. Monticule, evitaţi companii periculoase.Fia. 14. Furcă, decepţii, necaz. , , ...Fia. 15. Patruped în general, schimbări de situaţie, (măgar-grijl.

cămilă-jenă financiară, elefant-reuşită, leu-victorie, succes. Caine-amicfidel). . . . .

Fig 16. Profil uman, vă bucuraţi de sprijinirea cuiva.Fig. 17— 18. Profil uman cu prelungiri în sus, protecţii. Cu prelun­

giri în ’jos, legătură de inimă.Fig. 19. Siluete de păsări. Veste, bucurie.Fig. 20. Peşti, deziluzii.Fig. 21. Şarpe, gelozie, calomnie, trădare.Fig. 22. Stea sau floare, succes în dragoste, succes în general.Fig. 23. Barcă, vapor, voiaj. .Fig. 24. Ramuri, frunze, palmă, succes in chestiuni băneşti, (Salcie-

decepţie, trifoi-bani). . .Pete rotunde mici şi dese—necazuri mici trecătoare.Pete mari diforme, supărare, suferinţă.După cum se poate constata, asociaţiunile sunt uşor de făcut. Ră­

m âne numai de a combina arabescurile negre ale ceştei dupa fantezia fiecăruia, ajungând dacă e posibil la înlănţuiri logice...

Aşa dar având acest abecedar, nu se poate şti dacă nu veţi concura la gloria celebrelor sibile, ca Phrigia din Ancyria, Marmesa, Tiburtina din Tivoli, etc. Cinstit însă, e să ai altă meserie. p l AUT

conversaţii cu spiritele bune şi rele, au rămas în cinste numai la negri africani şi australieni, şi pe ici pe colo la ţară, unde cate o muiere a u- risită, a căzut pacoste pe sat. Toate aceste consideraţii insa nu au oprit omul modern de azi, să se intereseze de anumite jocuri de fantezii, pentrucă în ciuda oricărei argumentaţii logice, tot se mai găsesc domni serioşi şi cuconiţe cari îşi scălciesc tocurile pe pietrele colţuroase ale mahalalelor, în căutarea unei sibile, care sa le dea ultimul cuvânt, în- tr’o chestiune încurcată de dragoste, sau de afaceri băneşti. _„„x

Există o rămăşiţă de credinţă, care ia forma de superstiţie, de vagă credulitate, că sunt totuşi semne oculte în jurul lor, cari tălmăcite, îi va lumina, punându-i la adăpost de neplăceri. E mai mult curiozitate,nerăbdare şi fantezie romantică. .

Cum azi însă banii sunt scumpi, şi orice cheltuiala în tr o parte lasă un gol în altăparte, credem că vom putea contribui cu un minim nrocent la reducerea cheltuielilor casnice, dând mai jos abecedarul ghi­citului în cafea. Vom priva astfel pe toţi aceia cari fac incursiuni in mahalale, de neplăcerile expediţiunilor dând totodata posibilitatea ce­lor cu fantezie, să-şi screieze noi debuşeuri comerciale.

încep dar p rin a destăinui secretul preparaţiei oculte, a ceştei cucafea în care se va citi oracolul. . . . . . . *

Cafeaua nu trebuie băută pânăla ultima picătură, ci zaţul trebuie sa rămâie încă destul de fluid. Se întoarce apoi ceaşca astfel ca sa unga pereţii jur împrejur, după cum ştiţi, apoi se lasa la uscat, dupace s a scurs complect zaţul.

După 2 zile de uscare, se toarnă puţină apă^rece^în ceaşcă, astfel ca să se spele micile aglomeraţi de cafea, şi să rămână numai desenurile mari. In urmă se scurge apa, se usucă ceaşca din nou, şi se procedeazala tălmăcirea semnelor. ___

Pentru o justă interpretare a acestora, dam mai la vale şi o planşacu figuri.

Fig. 1. Linii drepte se tălmăcesc prin viaţa lungă, liniştită, exis-

ten^F/^al™.ăLinie întreruptă, sau traversată de alte linii oblice, accident, boală. In general necazuri cari se opun^unei vieţi tihnite.

Fig. 3. Linii curbe, amic falş, falşă prietenie. _Fig. 4. Linie frântă, deziluzie în dragoste, suferinţă.Fig. 5. Pătrat, fericire, plăceri, dragoste, moştenire.Fig. 6. Triunghiu. Sarvse dubioase în afaceri.

Luni Marţi Miercuri 3 n u a n ţe d in c e în c e m a i a lb e Dinţii

Dv. zâmbesc oare

CAND zâmbetul Dv dă la iveală dinţii pătaţi de galben urât,

acoperiţi de o peliculă şi stricaţi de cane , tot farmecul şi toată fru­museţea dispar.

Pentru a avea dinţi sănătoşi, albi şi strălucitori, serviţi-vă de KOL\NOS, căci ei curăţă dinţii şi

gingiile aşa cum trebue să fie cu­răţate.

De cum pătrunde în gură aceas­tă cremă dentrifice antiseptică, — concentrată la un înalt grad — se transformă in spumă exhila- rante ce intră în fiecare crăpătură,

gaură sau fisură imperceptibilă.

Ea curăţă şi dă luciu dinţilor, u- şor şi repede, până ce iese la ivea­lă — fără a-i vătăma — emailul a lb al dinţilor.

A ceastă su rp r in z ă to a re Spuma a ilO ijiJM O S -u iu i i a i a tu iă p ă rtice le le de a lim en te in fe rm e n ta ţie Şi neutra- l iz e a - acizii gurei. Scoate de pe d in ţi, u r â ta pelicu lă g a lb en ă , şi ia să in gura, u n g u st c a ra c te ris tic de p ro s- p e ţiu n e şi cu ră ţen ie . _

D aca d o riţi ca d in ţii Dv. să fie mul alb i, n e a tin ş i de carie , şi gingiile Dv. să devie roze şi să n ă to ase , schimbaţi p a s ta de d in ţi Dv. şi Întrebuinţaţi „K olynos“. E l vă va cuceri in trei zile i

14 REALITATEA ILUSTRATA 1 Ianuarie 1931

7 ÏnoapC R E M A N I V E A

r.nai scumpă cremă d e lux, fiindcă nu există o allă crem ă;|care -să confină Eucerifă, cel mai inire|inăfor al p iele i şi pe care se bazează eiecfuU(surprinză<or d e binefăcător al

C rem ei N iv e a . 1D oze: to i 16. - , 3 4 . —, 72. - Tuburi din costl^ x S ^ i l r Lei '3 0 . — , 4 5 . —

EMIL ZIEGLER, BRAŞOV. v ...

c ea s tă „ face re" şl a b ia de dai la Iveala un b ie t m o n stru , c a re num ai... poezie n u se p o a te num i. -

A n a K a ren in a . — E lisa b e th Berg- n e r s ’a n ă sc u t la V iena in a n u l 1903. A fă c u t m ai în tâ i te a t ru la V lena, Zu- erich , M uenchen. In c in em ato g ra f a d e b u ta t p rin a n u l 1924, cele m al a- p r e d a te c rea ţii a le el f iin d : „ N ju ” , „G eiger von F lo ren z” , „L ieb e” , „Do­n a J u a n a ” şl „F ra u le in E ls e ” .

F en ix . — L ouise B rooks a d e b u ta t ca d a n sa to a re la „Z iegfields Fo llles” din N ew -Y ork. E s te de o rig ine am e­r ican ă . A re 26 an i şi p rim eşte cores­p o n d en ţa p rin „T he S tan d ard C astin g D irec to ry ” , 616 T a ft B ullding, H olly ­wood, Cal. U. S. A. N u e c ăsă to rită ... leg itim . C red că m ’ai în ţe le s ! ..

P u fu şo r. — B ă iţă ţe an u a In te rp re ta t în film ul ace la ro lu l lu i P u iu (adică ro­lu l in te rp re ta t de H a n s S tuw e In v e r­s iu n ea germ ană).

M iehely. — D espre N icolás R uden- ko n ’am m al auzit nim ic în u ltim u l tim p 2. H a r ry H a lm a re 28 ani. E ce­lib a ta r.

Bebé. — A şa de g re u să în ţe lege ţi? „ F a im o su l” M asser Ja c k este p a tro n u l localului şi nici deeum detectivu l. E c la r de to t s fâ rş itu l, n um ai că treb u e s ă fii a te n t la d e s fă şu ra re a lu cru rilo r.

D esdem ona. — N u lu a în serios a- m en in ţă rile tâ n ă ru lu i care , la v â r s ta a- ceea, n um ai energ ic nu poate fi Chia- m ă -1 în să , în t r ’o zi şi în a tm o sfe ra cea m ai calm ă, destă inueşte-i d ragostea ce-o n u tre ş ti celu ila lt. D acă ripostează , în tre a b ă -1 d irec t: cu ce-ai să m ă în tr e ­ţii, d a că as a ccep ta să m ă căsă to resc cu tin e im ed iat? II vei vedea cum va ba te în re tra g e re . Ju n ii, necopţi în că la m in te , aduşi în f a ţa re a lită ţi i c ap i­tu lează.

1877—1878. — Cite«te, m ai su s , r ă s ­pun su l su b pseudonim ul „ F e n ix ” .

P enelopa . — Bine-ai v e n it ! ... T e în ­şeli, su n t ace laş, a tâ t că re v is ta a ce as­ta n u în g ăd u e d iv ag a ţii p rea... ex cen ­trice . R e g re t şi eu, te rog să mă crezi c ă nu su n t tocm ai Ia largu l... s ty lo u lu i m eu. 2. H a n s S tu w e tu rn e a z ă la B er­lin şl recen tu l lui „succes” cu film ul acela cred că -1 v a decide să nu m al dea cu rân d p rin R om ânia ... Tocm ai dea- ceea nu m ai fa c uz de bon, p e n tru că era... p licticos.

B en G algal. — U n film r a ta t în se am ­nă o p ro d u c ţie ca re n -a o b ţin u t su c ­cesul în tre z ă r it. 2. U nu, d in tre p rim ii d e sco p erito ri a i re g iu n ilo r a n ta rc t ic e este V itu s B ering , n a v ig a to r danez, (dé­la ca re şl tre c ă to a re a d in tre A sia şt A m erica). B e rin g a t r ă i t în t r e a n ii 1680—1741. E x p ed iţia lui a fo s t fă c u tă în an u l 1728. D e-atunci în să , şi c h ia r m ai în a in te , a u fo st n u m eroşi explo­ra to r i, cari au a tin s a n u m ite p u n c te din reg iu n ile polare, al c ă ro r Isto ric mi-e im posibil să-l re d au In c â tev a râ n d u ri. J . de S.

.losepli de Saxa ureir/S an i m ulfl şl fe ric iţi tu tu ro r coresponden telo r şi co­re sp o n d en ţilo r B&ll

C IL I. Y .—S’a r p u tea face o în sc rie re şlfă ră b a c a la u re a t în şcoala aceea, da r num ai fn cazu ri excepţionale; ad ică p rezen tân d ca lită ţi ex tra o rd in a re sau bucură ndu-te de re la ţlu n i cu cercu rile conducătoare .

C ăslă ian a , — T rim ite ţi co responden­ţa p rin ,,The S tan d ard C asting Direc- t a r y ” . 616. T aft B uild ing, Hollywood, Cal. U. S. A.

I!. — N u.N IN A I’KTROVNA. — Deşi n u e lo

cui d ecâ t p e n tru da te şi in fo rm aţii, în cadrele aceste i rubrici, îţi sa tis fac to ­tuşi d o rin ţa , publicând a ce as tă sc u r tă b iografie a lui Iv an M osjoukine: S ’a n ăscu t ia Y ¡;ita in C rim eea, la 26 Sep­tem brie, ’ 889 (aceasta du p ă u ltim ele Iui declaraţii). T a tă l lui e ra ag ric u l­to r, ceepce nu-1 îm piedecă deloc pe m i­cul Ivan să iubească circul şi te a tru l. După te rm in area liceului, p ă rin ţii lu a ­ră decizia sfi-i tr im ită la Moscova, spre a urmaş F a c u lta te a de D rep t. D âr, în in Ioc să-şi u rm eze cu rsu rile , Ivan în ­cepi: să -frecventeze cu a s id u ita te cu li­sele te&i'-elor, în sp e ra n ţa unu i a n g a ­jament* c â t de m odest a şa că în preaj- m a v acan ţe i, în lt>c să-şi dea exam enele el plecă, în p rovincie cu o tru p ă de te a ­tru . La, în to a rce re , tâ n ă ru l care dove­dise fru m o ase c a lită ţi p e n tru scenă, fu a n g a ja t de te a tru l ,'C asa P o p o ru lu i” deia M oscova, unde răm ase din anu l 1911 p ân ă Iri 1918. In tre tim p. Câţiva regizori îi p ro p u se ră ro lu ri p e n tru ci­nem ato g ra f. Iv a n a acççp ta t şi a tu r ­na t în peste 60 de film e d e -sc u r t m e­tra j . d a r av ân d în vedere faza îna- poifjiă în c a re se a fla c in em ato g ra fu l pe a tu n c i, ei nu v rea să pom enească n i­mic 'd esp re acele ro luri. Cel- m ai im por­ta n t a fost în o r ic e ‘caz „S onata K re ­u tz e r” , d upă op era lui Tolstoï, care i-a Btabjlit r e p u ta ţia de cel m ai bun june prim al ecranu lu i... A ven it apoi m a­rea revo lu ţie şi M osjoukine s ’a stab ilit la P a r is , unde a răm as *ase ani. în ca­re .tim p a tu r n a t : , Ju s tic e d’ab o rd ”, „Copiiul C a rn av a lu lu i" . „T em p êtes” , „C asa M iste ru lu i” , „ K ea n ” , „U m bre trecă to a re .” , „Feu M ath ias P a sc a l” , „L eul M ogolilor” , „M ichel S tro g o ff” şi „C asanova” . D upă te rm in a re a aces­tu i film , a fost a jie a ja t de com pania am erican ă „U n iv ersa l” , p e n tru care a in te rp re ta t „L ’O tagé” şi ..P rez id en tu l” . A m erica în să . n ’a ş tiu t să-l u tilizeze şi Iaţă-1 pe decep ţio n a tu l M osjoukine s tab ilit !a B erlin , unde a ră m a s p ân ă azi. U ltim ele lu i film e su n t: „R oşu şi Nè'g+u” . .A g h io ta n tu l ţa ru lu i” , „Ma- nolescu, regele escroc ilo r” şi „H adgi M u ra t" In film ul v o rb ito r nu şi-a fă-

, e u t în că d eb u tu l deoarece, a fa ră de ru să , nu posedă nici o lim bă la p e r­fecţie. In R usia în să nu se m ai poate în to a rce , deoarece se a flă t r e c u t pe lis ta n e ag ră a celor co n d am n aţi la m oarte..;

Căn.-I din B uzău . — In ro m ân eşte p .,ţi seri'-' u rm ăto rilo r r e to r i ; L npu P V k .’ la B erlin , W ilh<Mmsstrasse IO? G enica M issirio, la P a ris , p rin „Mon C!in£” ru e R ocroy. 3: Bob C urw ood,

la U n iv ersa l Studio , U niversal City, C alifo rn ia U: S. A.; P o la lilery , la P a ­ris Bd P ere ire .37. 2. Mai c u rân d ţi-aş ră sp u n d e cum nu poţi deveni a c to r de cinem a... 3. C ât co stă d rum ul dela B u­zău la H ollywood? V orbeşti de şosea sau de cale fe ra tă? ... In orice caz t r e ­bue să coste fo a rte m ult. Se construeş- te a şa de g re u un drum , a s tăz i!... Aha! e vorba de costu l vo iaju lu i! D ela Mi- zil p â n ă la Hollywood costă a p ro x im a­tiv 25 mii lei (clasa III), dela B uzău în să , n ’a ş p u tea preciza. P â n ă ia P a ­ris, 4.500 lei pe m uche şi în vagonul cu bănci. 4. A fi fo togenic în seam n ă, pe în ţe lesu l dum ita le , a ieşi b ine în orice fo tografie .

D IE T E R L E . — Crezi că dacă te ch iam â la fel treb u e n e a p ă ra t să te în ru d eş ti cu W ilheim ? teu to tu ş îţi v iu în a ju to r P riv e ş te cu a te n ţie fo to g ra ­fia a c e a s t a ! . .

E ste în tre a g a fam ilie a lui W ilheim D ieterle , fo to g ra fia tă pe tim p u ri la L u d w ig sh afen , o raşu l său n a ta l. T â n ă ­ru l din m ijloc (în picioare) este W il­helm ... C unoşti pe cineva d in tre p e r­soanele fo to g rafia te? .. D acă nu, lasă încolo bănuelile că te-ai în ru d i cu d â n ­sul? Po ţi deveni r id ic u l! ..

L ila de E alla is. — M arcella A lbani locu ieşte la B erlin -W ilm ersdorf, K a i­seralle , 172. Nu cu n o aşte lim ba ro m â­nă, a şa că a r fi in u til sâ-i scrii astfel. D eocam dată şom ează. V rea, cu a lte cu ­v in te , să fie... la m odă.

P ilo tu l. — Vezi m ai sus ră sp u n su l d a t sub pseudonninul Cănel din I5u/ă;i.

Un c e tito r din A rad. — R am on Na- v a rro s ’a n ă sc u t la 6 F e b ru a rie 1899, în o raşu l D u ran g o din Mexico şi a r fi treb u it să se n u m ească, du p ă fam ilie, Sam aniegos. N u e că să to rit. A tu r n a t p â n ă acu m n u m ero ase film e, d in tre cari cel m ai im p o rta n t răm ân e „Ben- H u r" . C âştigă 10.000 do lari pe s ă p tă ­m ână.

Sonia M aria . — A l c ăzu t la ex a ­m en p e n tru că n ’ai ş t iu t s ă ră sp u n z i cine şi ce e rau cele tre i g ra ţii? F r u ­mos! ... A sta , p e n tru c ă fe te le de azi se ţin de f l ir tu r i şi v isează C inem ato ­g ra f, în loc să în v e ţe carte ... Cele tre i g ra ţii , dudue, se num esc acele d iv in i­tă ţ i p ăg ân e , c a re p e rso n ificau to t ce poa te fi m ai sed u că to r în fru m u se ţe . N um ele lor: A glae, T h a lia şi E ufrosi- na . 2. Cele n o u ă m uze se n u m esc: Clio, T halia , M elpom ene, T h erp sich o re , E u t- h e rp e , E ra to , Po lym nia , U ra n ia şi Ca- liope.

F loda H . Ia ş i. — Te-al su p ă ra t ca v ăca ru l pe sa t, scum pul m eu dom n! T rebue să fii ta re necopt, m atale! T re ­bu ia să 'ncerci m ai în tâ i, punându-m i în tre b ă r i se rioase şi n u m ai d acă te-aş fi v ex at, î n t r ’un asem en ea caz a i fi a, v u t d rep tu l la re p ro şu ri. S ă iei a p ă ra ­r e a a lto ra , de în d a tă c e nu cu n o şti i-

nepţltle ce m l se ad resează uneori, de oam eni cari probabil n ’au ce face , e m ai m u lt d ecâ t r is c a n t d in p a r te a d-tale... H aide, fii serio s şi c u g e tă m al m u lt în a in te de a în tre p rin d e o a c ţ i­u n e '

V re i să a fli ceva, î ţ i s ta u la dispo­ziţie cu m u ltă d ragoste...

ISănăţeanu. 2. — N u , scum pule , eu n u te s fă tu esc să în ce rci c a r ie ra c i­nem ato g ra fică ! A lege a ltcev a m ai p rac tic , ceva, în s fâ rş it, c a re să n u te lase, cel p u ţin , să m ori de foam e.

Em il C iurea . — L ilian H arv ey e lo­godită doar, cu W illy F ritsc h . 2. N an- cy C aroll nu e c ă să to r ită . 3. F a t ty (Roskoe A rbukle) nu mai film ează de m u lt. S 'a re sem n a t, dedicându-se c a r i­erei de b ir ta ş la Hollywood. 4. P e n tru C lara Bow ad resează co resp o n d en ţa la P a ra m o u n t S tud io , H ollyw ood Calif. U. S A.

N yls Petre. — E u te-aş p o v â ţu l să re n u n ţi la „ face rea” v e rsu rilo r! Nu de a lta . d a r p rea te c.hinueşti m u lt CU a ­

I Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA 13

RAM la Morgă.Nu încep astfel o povestire a la Edgar Poe, şi nu

vreau să spun că devenisem cadavru şi că fusesem tran­sportat la Morgă.

Mă dusesem la Morgă, viu. Banditul Cocoş fusese împuşcat şi in urmă decapitat. Capul său fusese trimis la Morgă, unde fu­sese aşezat pe o tavă de zinc, — o monstruasă friptură, gata de băgat în cuptor. Mă dusesem să văd capul lui Cocoş şi să fac un reportaj. . . .

Or, auzind că mă duc la Morgă, d-ra X., sora unui prieten, îmi spuse pe un ton categoric:

— „Vreau să văd şi eu capul lui Cocoş” .— „Are să-ţi facă rău”.— „Vreau să văd Morga!”Am luat-o deci cu mine, la Morgă.D-ra X., puţin palidă, privi capul lui Cocoş, pe tavă.In fine, i-am propus:— „Vrei să vizităm şi muzeul?”— „Morga are un muzeu?”— „Şi încă un muzeu foarte interesant!”Intrarăm în camera muzeului, cu vitrine din care rânjesc

schelete şi cu borcane ce conţin fetuşi în spirt.— „Un muzeu al Morgii, nu-şi are rostul” , îmi spuse d-ra X.— „Dece?” am întrebat-o uimit.— „Fiindcă nu mai este nevoe d-e noui aglomerări de cranii,

pentru verificarea teoriei lombroziene, iar existenţa unui ast­fel (ie muzeu ar putea sădi în creerele rudimentare, dorinţa, de a figura pe veci în tr’una din vitrinele sau din borcanele cu spirt din această macabră colecţie”.

— „Nu mi-aş putea imagina”, i-am răspuns, „pe excentricul care, vizitând muzeul Morgii, s’ar face bandit celebru sau s’ar sinucide p r in tr ’un mijloc original, din dorinţa de a fi aşezat el însuş în rândul scheletelor din acest bizar panopticum” .

— „Nu uita, — urmă d-ra X, — că sunt oameni foarte avizi de glorie, şi cari, neputând-o atinge în timpul vieţii, ar fi în stare să se sinucidă în mod original, numai să ajungă şi ei ce­lebri, fie chiar după moarte...”

— „Nu cred să existe un astfel de dement...”— „Ba da... — îmi şopti cu o oarecare înfrigurare d-ra X...—

Eu aş fi în stare...”

In acest timp, vizitarăm muzeul: borcane cu monştri, cranii de bandiţi, arme cu care s’au săvârşit crime celebre, măşti mor­tuare, ştreanguri...

Su;s: Câteva instrum ente care-uu servit la crime şi sinucideri.

Stânga: Fragment din galeria craniilor bandiţilor celebri. In cli­şeul nostru, craniile fioroşilor To- nescu, Ogarii, Niculiţă şi Terentc , tâlhari răpuşi de gloanţele ¡andar­inilor.

Tovarăşa mea se opri mai ales în faţa relicvelor de sinucideri 'fai­moase:. Ea privi îndelung fotogra­fia familiei .Filipovici, care s’a si­nucis în pod-ul casei, cu bioxid de carbon, exalat de un lighian cu mangal.

Ii atrase atenţia de asemeni, un chipiu de uniformă veche, lângă un revolver enorm, care amintesc sinuciderea gardianului 1 comunal Luchide, în 1903.

Dar mai ales un mic grup de re­licve au impresionat pe prietena mea. Pe un raft, se află mănuşile i- maculale, de „Suede” ale englezoai­cei Pritz, care s’a sinucis la şosea,

( Urmare în pap. IX)

13SA1

Revista noastră a publicat în articol, tn care tratam problen ziunile noastre nu ne-au înşelai tămână s’au produs două revoh iar a doua în Guatemala. Ilust zintă câteva aspecte d in decui taţii.

Mijloc sus: Doi jandarm i cai ore d in şea, prim esc mâncarei darm ii patrulând pe străzile d de s’a declarat greva generală, laţia M adridului în faţa Ministe s’a afişat proclamaţia stării d( Câteva eleve ale unei şcoli di. exerciţiile sportive în zăpadă; dinte al Guatemalei, Lazzaro Ci a fost răsturnat de recenta rev

kl *

Sus: Maiorul fra n co , celebrul aviator spaniol, — care a treci tn anii trecuti Atlanticul, spre America latină, — fiin d unul d in cap recentei revoluţii d in Spania, s’a refugiat cu avionul în Portugall tn urma insuccesului m işcării. J

Jos: Două prietene bune. Fiica unui ferm ier d in Statele Unite ji cându-se cu cea mai bună prietenă a sa, o căprioară. După cum i vede insă, sentim entele sunt reciproce.

umerele trecute un revoluţiilor. Previ-

?ăci in ultima săp- i. Prima in Spania, fiile noastre repre- l acestor m anifes-

n ’au coborit de 24 călare; mijloc: jan- San-Sebastian, un-

Stânga sus: Popu­lui de răsboi, unde isediu; Stânga jos: Berlin, făcându-şi

jos: Fostul preşe- :on, al cărui regim u /ie .

'ATKA ILUSTRATA

REALITATEA ILUSTRATA I lanuari* 19J1

R E L I C V E M A C A B R E(Continuare din pag. 15).

d mai-întâi o cantitate de tinc- i d-e iod şi apoi, văzând că nu are, şi-a tras un foc de revolver cap. Acest revolver, mic şi ele- t ca un bibelou, cu mânerul de ef, figurează alături de mănuşile e şi de o cutioară cu bomboa-

de plumb. (Calibrul 6). lai există în acest muzeu, un e- îplu de Înverşunare în dorinţa a muri, — un exemplu în ade- bizar, profund impresionant,

câtă atenţie, cu câtă emoţie, pri- d-ra X., relicvele acestui nou

... In adevăr, lângă relicvele amei dela Şosea”, se poate ve- i un fel de colivie de zăbrele lemn, de dimensiunile unei cu- craniene, de care este fixat cu mă, un revolver.kceastă colivie a servit drept că, unui sinucigaş, căruia, d-in

>iza tuberculozei avansate, îi tre- rau mâinile. Fiindu-i teamă, ca cumva să nu se nimerească din

iza tremurăturii mâinilor, a fi- revolverul de cutie, cu ţeava

■e interiorul ei, legându-1 cu sâr- , apoi, în faţa oglinzii şi-j vâ-

colivia pe cap, ca o pălărie să în jos, până la gât, şi-a apă-

pe trăgaciu; era sigur că pi in •st original dispozitiv, glonţul va i just.Vşa a şi fost!]u ţeasta sângerândă, in ridicu- colivie, învierşunatul sinucigaş găsit lungit pe jos. . Reconstituirea dramei s’a făcut

ajutorul, d-lui Grigore, inten- itul Morgei, care şi-a pus ma- ira cască pe cap, în timp ce un ograf eterniza acest gest exeen-

Fotografia este expusă şi 'ea...Privirăm d-e asemeni ştreanguri­

le, dela şiretul de corset până la funia groasă, ce au servit sinciga- şilor ce s’au spânzurat... *

Iată şi o inimă albastră, — de astă dată nu la figurat — în tr’un borcan: e inima unui sinucigaş prin cianură de potasiu...

Un manechin, poartă un frac, cu floare veştedă la butonieră. In drep tul inimei, fracul are o mică gaură rotundă, prin care, cândva, a pă­truns un glonţ. E fracul unui sen­timental, care s’a sinucis în timp ce făcea în tr ’un salon, un tur de vals 'cu femeea pe care o iubea....

Impresionat de mărturisirile ce- mi făcuse, în faţa acestor macabre relicve, d-ra X., am întrebat când­va pe d. dr. Minovici, şi d-sa mi-a răspuns că viziunea unor astfel de colecţii, pot înflăcăra oarecum anumite imaginaţii...

— „In ce priveşte necesitatea u- nor astfel de colecţii, mi-a răs­puns savantul, nu trebue să uitaţi identitatea dintre Morgă şi Institu­tul Medico-legal: vreau să spun, că această morgă este şi o şcoală. _E institutul în care doctoranzii în medicină şi poliţiştii se speciali­zează, avânţi nevoie în cursurile lor de piese anatomice şi relicve macabre.

De curând, ziarele au adus şti­rea, că un lucrător şomer s’a si­nucis prin dinamită. Ravagiile ex­plozibilului asupra trupului său, au fost extraordinare.

Nu suntem însă la prima sinuci­dere p r in tr ’un mijloc atât de vio­lent.

In adevăr, se pare că de când o- mul îşi pune la contribuţie ingenio­zitatea, ca să subjuge forţele natu­rii, a dobândit mijloace mult mai eficace, pentru a distruge pe se­menii săi, decât pentru a le uşura suferinţele.

Sfârşitul unui desnădăjduit, care a ales pentru a se suprima, un mijloc dureros de original, e ca­racteristic pentru acest contrast dintre slăbiciunea organismului nostru şi puterea formidabilă a a- genţilor în stare de a-1 d-ezagrega.

Un acar, în vârstă de 33 de ani, şi-a pus capăt zilelor, în ziua de Anul Nou, făcând să-i explodeze în gură, un cartuş de westfalită. După martorii acestei tragice sinucideri, explozia a produs o violentă detu­nătură, care a fost auzită la mari (Mstanţe.

Ravagiile produse asupra orga­nismului de acest exploziv, au fost enorme. Am fost la faţa locului, cu d-ra X., care pentru astfel de spectacole avea o atracţie morbidă.

Din cutia- craniană a sinucigaşu­lui, nu mai rămăsese decât făşii informe şi însângerate, în mijlo­cul cărora se puteau deosebi ici şi colo, resturi de organe abia d-e re ­cunoscut.

Şira spinării era tăiată brusc, la intrarea ei în canalul rachidian şi vertebrele cervicale săriseră în fărămituri, pe o lungime de 7—8 centimetri.

Dar ceeace era mai îngrozitor, au fost proectările extraordinare ale explozibilului.

In toate părţile se găseau rămâ şiţe din craniu şi din materia ce­rebrală. Se găseau pe toţi arborii din împrejurime, până pe cele mai înalte ramuri... Rucăţi de creer se lipiseră de coşul unei case înveci­nate, şi s’au găsit bucăţi de creer cât oul de mari, proectate la o dis­tanţă de 25 metri de cadavru.

Ancheta oficială a stabilit că cu ajutorul unui cartuş de de west­falită, introdus în gură şi aprins p r in tr’un fitil şi un detunător cu fulminant de mercur, individul a scăpat d-e o viaţă, fără îndoială ne­suferită.

— „E o enigmă cauza care a pu­tut determina pe acest sinucigaş, să-şi aleagă o moarte atât de extra­o rdinară şi extravagantă. Să fie oare numai un banal concurs de împrejurări, care a permis sinuci­gaşului să-şi procure cartuşul fa­tal, mai uşor decât orice alt mij­loc de sinucidere?...”

__ „Nu, — îmi răspunse d-ra X.— a fost dorinţa unei glorii postu­me. Ideea că va fi celebru după moarte, l-a călăuzit să aleagă acest mijloc senzaţional d-e sinucidere, şi l-a mângâiat, în deznădejdea lui... Eu îl înţeleg, fiindcă şi eu mă voi sinucide, în clipa când voi găsi un mijloc extraordinar, care nu a mai fost utilizat de nici un sinucigaş până acum...”

— „M’ai liniştit... In cazul acesta, cred că vei trăi până la adânci bă­trâneţe: omul a epuizat de mult, toate mijloacele prin care se poate d-istruge pe el şi pe semenii lui....

S. V.

, - , • c o m /u ^

f i t r t c ¿>t n o ş t r iT e ô të .tc ¿ e a ¿ u

Durabile InstructiveFolositoare

A D M l R A T IS P L E N D i r A VITRINA CU M O D ELE DE A R T A

LA

LMDENBERGSTR. SMAROAN 12

M A G A Z I N U L D E Î N C Ă L Ţ Ă M I N T E

C. GHEORGHIUCAS« Ut- INCREDEKt

s-sor V. ANAGNOSTECALEA. VICTORIEI No. 114 (lâ n g ă Biserica Albă)

LUCRU DE MANA GATAMAEŞTRI SPECIALI PEN TR U COM ENZI

Ianuarie 1931JREALITATKA ILUSTRATA

De vorbă cu Krishnatnurii^ 0 1 OCHI vii în cari se mis- j ) tuie par’că două flăcări, un ^ păr bogat şi negru, care în- '•ează faţa uscată de culoare a- ie, d in ii albi — imaculaţi de — şi un trup subţire imbră-

în tr ’un costum bleumarin. K rishnam urti! Gânditorul in-

i venerat pretutindeni? şi inăl- de adm iraţia unora, până la ro­de Messia.j cam era sa delà Athénée Pal'i- ânărul filozof indian ne prime- afabil. , .- „Care suni preceptele religiei povărluite de dv?”. .- „Religie? O, asta nu!” Şi m - ctiv Krishnam urti se retrage i speteaza scaunului. „Eu n besc în numele nici unei rel.

- „D ar...” J .- „Vorbesc în numele adevaru- al adevărului către care trebue

tindem şi pe care trebue să-l Im".- „Cum?” .- „Depăşindu-ne pe noi, elwe- du-ne viaţa de iluzii, p a r ca sa rugeţi rădăcinile iluziei, trebue cunoaşteţi mai întâi care sunt

__ „Arta e o expresie a ceeace^gândim. Pe m ine mă interesează perfecţionarea individuală. Viaţa lăuntrică. Nu exprimarea, pentruca aci nu există perfecţiune”. „

— „Discipolii dv. vă urmeaza into a te ? ” . . . . . , „a __ „Alu am discipoli, pentru caei ar trebui să formeze o sectă. Arfi deci o limitare, or eu nu înţeleglimilările. Pentru m ine conleazaviaţa comună”.

__ ;tAţi fost totuş considerat caun al doilea Messia, deci ca un con d-ucător al unei părţi din omenire. Ce credeţi despre aceasta op in ie /

Buzele lui Krishnamurti, se con­

tractează desvăluind cu un eâmbet colţul gurii.

— „Să mă erţi, dar această pă­rere e gluma unor... gazetari ame­ricani. Nu există Messia. Căci asta presupune un om ales. Ori oameni aleşi nu există. Toţi suntem la fel.

— „Totuş din felul dv., de a propovădui puteţi fi luat drept un conducător” .

— „Vezi d-ta, e riscul profesiu- nei. Eu nu vreau să mă consider decât un om care a înţeles adevă­rul. Atât şi nim ic mai m ult”.

Convorbirea şi-a depănat firul mai departe. La fiecare întrebare Krishnamurti se gândia o clipă, o- chii i se luminau ca de o revelaţie lăuntrică, apoi frământându-se ner­vos pe scaun, încordând palmele

19

In formă de cupă, răspundea. Cu­vinte adânc chibzuite, nici prea multe, nici prea puţine.

In linii sumare tânărul filosof indian şi-a expus profund umana doctrină. Iubire de oameni, iubire de adevăr, d-epăşire din sine şi din micimile omeneşti.

Aruncând o punte de înţelegere peste eterna problemă a deosebirii de idei, dintre Orient şi Occident, Krishnamurti proclamă înfrăţirea şi egalitatea umană.

In structura spirituală a acestei epoci, Krishnamurti se fixează ca un adânc cunoscător al ei şi ca un premergător d-e idealuri, ce vor deveni în tr ’un viitor mai mult sau mai puţin apropiat norme de con­duită. E. GR.

Harele filozof Krishnamurti, a ţografiat portretul de mai sus ecial pentru „Realitatea Ilustra- J cu caractere latine şi hinduse.ţie rădăcini. Sunt dorinţele\ A- (i care-i dorinţa dv. secretă _ şi i afla ce anume vă creiază ilu- , dar să nu ucideţi dorinţa, căci nsăş viaţa. Ceeace trebue să a- !i în vedere e, ca dorinţa dv., să

în conform itate cu viaţa uni- •sală. Distrugeţi numai dorinţele )isle ale individualităţii. Trebue trecem dincolo de limilările per­iate, m ai presus de îngrădirile ice, religioase şi politice. Nu •au să fiu socotit ca un distru- \or de naţionalităţi, sau de reli- , dar pentru mine adevărata fe- ire, adevărul însuşi nu va fi gă- decât în această comuniune, în

«astă viaţă universală.— „Care e părerea dv., despre 'initate, despre Dumnezeu?”.— „Pentru m ine Dumnezeu e în- ¡1 viaţa întreagă. Viaţa care exis- pre tu tin d en i şi întotdeauna”.— „Sunteţi panteist?”— „Nu ştiu. I nregimentează-mă de vrei, dar asta e convingerea \a”.— „Credeţi în imortalitatea şu­tului?”— „Pentru mine contează reah- Iea, adevărul. Imortalitatea nu^ e cunoaştere a ta proprie. Aşa că... L_ ...„Să trecem la altă ordine de ti. Cum priviţi manifestările ar- tice?” .

F a iim o a s e l e C r e m e Po n d !

erau cerute de m ultă vreme

în Ixomania

A z i ele se ¿âsesc

la orice parfum e=

rie sau drogherie

C U N T an i de zile , de când ex is tă , în R om â­

nia, o m are ce rere p e n tru crem ele P o n d s. F em eile d in soc ie ta tea în a ltă , care p e trec m ai m u lte lu n i în fiecare an în lo c a lită ţile de v ile g ia tu ră la m odă, ca N issa, K arlsbad , D eauv ille , sau B ia rritz , avuseseră p r i­le ju l să cunoască aceste două faim oase p re p a ra te : Cold cream şi V an ish in g cream P o n d ’s.

A zi, aceste re n u m ite p ro ­duse de fru m u se ţe , fav o ri­te le lum ei m ari in te rn a ţio ­nale, se p o t găsi la o rice parfu m erie , sau drogherie bună.

Cum se în trebu in ţează C o ld

cream ţ i Van ish ing cream

Po n e i s

M u rd ă ria nu se aşează num ai la su p ra fa ţa p ie le i. E a p ă tru n d e în pori. Spre a avea fa ţa ab so lu t cu ra tă , m asaţi cu C old cream p rin m ici lo v itu r i, da te de jos

C o ld -c r e a m -u l f i V a n ish in g cream P o n d ’» t e v â n d în b o rca n e ţ i tu b u r i orig inale

în sus, de fiecare dată după ce aţi stat în aer liber. A- poi ştergeţi obrazul şi un- geţi-1 uşor cu puţină Va- ni&hing cream spre a pro­teja pielea şi a face să ţie pudra.

Seara înainte de culcare, ştergeţi-vâ cu Cold cream şi lăsaţi puţin în timpul nopţii ca să înmoaie pie­lea şi să-i dea supleţe.

D-lor Zaharia & Cernătescu, 181, S»r. Popa Nan, Bue*ire»»i

Alăturat oă trimit 5 lei în mărci poştale fi vă rog să binevoiţi a-mi expedia două tuburi de probă Pond’t.

Numele ------------------------------------------------------------- -------

Adresa : — ............................................................... ................3

C â te v a d in p e r s o n a l i ­tă ţ i l e c a re în t r e b u in ­ţe a z ă c re m e le P o n d ss

Ducesa de Alba & Herv/ick Lady Violet A stor Ducesa de Guise Lady Louis \ioun tba tten March.za de Polifcnac Doamna Cornelius Vander­

bilt Jr.

2 Crem e

Pond s

2fi REALITATEA ILUSTRATĂ 1 Ianuarie 1931

C u m s ă b e m c a f e a u a :pe o fată de masă albă sau pe una colorată ?

Mai acum câteva zile, în tr’o gazetă femenină a apărut un articol, datorit unei cunoscute şi apreciate doamne din societatea înaltă. După ce aduse elogii rezistentei la soare şi la spălat a culorilor „Indanth- ren”, găsi următoarele frumoase cuvinte de spus despre rolul fe{ei de mese colorate:

,.Felul de a servi cafeaua sau ceaiul, urmează de asemenea moda în ce priveşte coloritul. Ceştile şi farfurioarele au un farmec aparte şi ies cu totul în evidentă abia atunci când sunt puise pe o faţă de masă de un galben auriu cu delicioasă transparenţă sau colorată ca albas­trul safirului.. Faţa de masă prea modestă a cam decăzut. Se dă pre­ferinţă azi celei cu dungi transversale cari îi dau acea plăcută diver­sitate ce încântă ochiul şi cari se iribină atât de reuşit cu forma ceş­tilor şi a farfuriilor

Apoi nu trebue să uităm un lucru: cu cât interiorul căminului va fi mai bogat colorat, cu atât va avea o înrâurire mai favorabilă şi mai liniştitoare asupra nervilor noştri. Un cămin cu un interior bogat în culori, este o compensare pentru viata de muncă şi de griji întu­necate de toate zilele.

Serviciul de cafea deşteaptă p r in sine ch iar ideea de buna stare.O faţă de masă albă e ceva rece, ceva gol. De ce oare să nu întrebu­inţăm feţe de mese colorate ? Mai cu seamă astăzi, când avem ţesă­turile vopsite cu culorile „Indanthren”, aşa că ne putem bucura de un

colorit viu ţi permanent, in multe magazine mari ne putem procura tot felul de feţe d-e mese indanthrenizate, în toate nuanţele şi de toate felurile, dela cele mai simplu colorate până la cele de o exuberantă bogăţie de nuanţe; ţesute, imprimate, din bumbac, in, mătase vege­tală. Oricât e d-e mare exigenţa cuiva, tot va găsi ceva pe plac.

Soarta feţei de mese este să se murdărească şi să se păteze Ei şi, de ce să ne necăjim ? Faţa de masă indanthrenizată poate fi spălată oridecâteori fără să se decoloreze. Ba din contră, după ce a fost fiartă şi spălată are un aspect şi mai frumos. Faceţi o încercare! După ce aţi servit odată cafeaua pe o faţă de masă albă, serviţi-o altădată nu­mai pe una colorată cu „Indanthren”. (Indanthrenizată în culoarea preferată). Veţi observa numaidecât diferenţa ! Apoi să nu uităm un lucru de mare importanţă : faţa de masă indanthrenizată îşi va păstra aspectul şi coloarea intacte până ce se va rupe chiar ţesătura.

Aşa dar, pe lângă bucuria estetică, şi economie la cheltuială !

1NFO RM A ŢIU NICONCURSUL DIN ALMANAHUL in No. 3 trecut am publicat loto-

,,Realitatea Ilustrată pe 1931 grafia m onum entului Eroilor reo,In urma cererii mai m ultor ceti- “ . . B

lori şi având în vedere că almana- 22 “m Târgovişte, cu m enţiu-hul nostru continuă să se mai vân- nea că opera de artă, datorită d-luidă, amânăm pronunţarea noastră ing. Kogan, a r fi f0st des velită.asupra rezultatului, pentru numS- _ ... ,rut de Paşti. In realitate, desvelirea se va fa-

Cetitorii ne mai pot deci înainta ce cu o deosebită solem nitate, inrăspunsuri până la acea dată. prim ăvară.

. PENTRU A FI MULŢUMIT.C*1 «• dărueţte vrea ca darul lui să procure plăcere na —

hi momentul când B dărueşte, ci şi mai târziu.Ţesăturile de mătase artificială, in sau bumbac ropot te ca

« 4 o n «Indanthren“ sunt întotdeauna bine primite, deoarece sant aeiatrecat de rezistente,

la spălat, la lumină şi la intemperii!i/ftrmţt deci ţesături pentru îmbrăcăminte, rufărie de masă, rufărie de corp, draperii, stofe de mobilă, e tc NUMAI VOPSITE CU CULORI „INDANTHREN“ !

Ţesăturile vopsite cu „Indanthren“ nu îşi pierd culoarea orcât de mult ar fi purtate şi spălate !

Refuzaţi ţesăturile ce nu sunt vopsite cu „Indanthren“ ■ care vi se oferă „CA TOT AŞA DE BUNE

R e p rezen tan ţi G eneral! p e n t r u R o m â n i a

HIDROELECTRICAs . a . n.

B ucureşti, C âm pineanu 48 T «M m m i »

Marţi, O Ian u arie 1031. D eschiderea C arnavalu lu i

M A R E B A La l S o c . P e r i . A d m . a l

P R E S E I R O M A N EOel mal tm n o i bal al anulai. Expoziţie de ţesături şl covoara i d-na O. S'ănlnă. 2 orchastra. — Tombola 1.000 nnm an, toate câştigătoare

J A Z Z P A U L M A N NIntraraa generală 200 lai. — Loja 3.000 lai.Bllatala la „Fadar“ şl „Ipcar“ caisa Victorlal

5 0 0 . 0 0 0 . —CASE D E Ţ A R A A U C O N F O R T U L D E L A ORAŞ

PRIN

« R U P U R I L E E L E C T R O G E N E A U T O M A T E

D E L C O - L I G H T«I PO M PE L E AUTOM ATE

latre magazinele din Bucureşti cari au in sortimentul lor şi (esături vopsite cu „Indanthren“ cităm :

„CRISANTEMA“, D. ANDREESCU, Str. BărăţM N. V. ORGHIDAN & FIU, Str. Pânzari 11 FABRICELE UNITE „TEXO“, Str. Sabinelor 6.

etc. etc.

S a l o a n a l « „ S in d ic a t u lu i Z ia riştM o r“Bulevardul Caral No. 7

Nansoi eticheta In­danthren („I“ bătut de

»oare şi p l o a i e ) vă dă garanţia cea mai desevârşită in privinţa rezistenţei nein trecu te a culoar ei.

Indanthren

M a r e le tu r n e u a l te a tr u lu i „ C ă r ă b u ş“

Compania Cărăbuş de sub direcţia d-lui C. Tănase joacă actualmente in provincie cu un extraordinar succes, cea mai form idabilă revistă „Bravo Cărăbuş“ de M. Vlădoianu şi N. Constantinescu, cu toţi protagoniştii trupei.

Celebra dansatoare Fio Rita, (Tănase), adu­să cu m ari sacrificii pentru acest turneu, ob­ţine un succes răsunător, iar drăgălaşa Nata- liţa Pavelescu, în rolul apaşei are o creaţie desăvârşită. L izica Petrescu, suplă, în Maja- nah, Ladislau Groff în dansurile la modă, Giugaru, Dan în cei doi beţivi, d-nii Giovanni- Stroe, talentaţi dansatori şi drăgălaşul terţet Petrescu, Cleo Dragomirescu, Lulu Savu, etc., dau spectacolelor o savoare extraordinară, a- dăogând bineînţeles excelentul balet, care ri­valizează cu orice balet d in marile metropole europene.

Amuzament, iată ceeace cere spectatorul şi d. C. Tănase a înţeles să-i satisfacă cererea.

v ■ >> 1 •

i

« kii A »

J ! I* , M &-%.,* JR* •>.

H1

**

V U, # ■■v* M

22 REALITATEA ILUSTRATA . 1 Ianuarie 1931

CUM LUCREAZA DETECTIVII MODERNIs

UPA cum se ştie, romanele criminale se scriu în gene­

ral în modul următor: Lucrarea începe cu povestirea

dramei ce a avut loc, dramă care la celelalte romane obicinuite, ar servi de încheiere şi aci formează introducerea. Numai după această introducere, autorul îl conduce pe cititor, pas cu pas înapoi şi îi lă­mureşte cum s’a întâmplat cazul. Întrucât cititorul nu cunoaşte până în ultimul capitol al romanului, „începutul” acţiunii, el rămâne în tot timpul lecturii în tr’o admiraţie permanentă faţă de „deductiunile” atât de abile ale autorului şi încor­darea ţine astfel până la ultima pa­gină a romanului. Totuşi, construc­ţiile mai mult sau mai puţin inge­nioase ale autorilor de povestiri criminale, se dosebesc considera­bil de procedeele utilizate în cri­minalogía modernă. Această ra­mură de cercetări s‘a liberat, în decursul vremei, de „isprăvile strălucite” ale faimoşilor detectivi geniali şi s‘a prefăcut încetul cu încetul, într 'o ocupaţiune modestă, meticuloasă, realizată pe baze şti­inţifice, în care după o cunoscută vorbă a lui Edison asupra invenţiu- nei, inspiraţia intră numai cu 1 la sută, iar transpiraţia cu 99 la sută.

Pentru a ilustra mai bine meto­dele actuale de cercetări, ale cri- minalogiei moderne, vom descrie modul cum s’a limpezit misterul u- nei întâmplări recente din Paris, care a stârnit o deosebită senzaţie.

Iată cum s‘a petrecut lucrurile: în tr 'o zi un poliţist parizian, ca-

re-şi făcea obicinuitul tur în Bois de Boulogne, găsi ascuns în tr‘un tufiş, un pachet bine legat cu sfoa­

ră, care ascundea un cadavru al unui bărbat asasinat

In pachet se mai găsia o haină,o vestă, un guler şi o pălărie de pae; mortul era îmbrăcat numai în căinaşe, pantaloni şi ghete. Primul inspector de poliţie, chemat în gra­bă, examină cu atenţie locul cri­mei, dar nu putu descoperi nici o urmă de paşi, nici alte indicii, în această direcţie. Cadavrul fu tri­mis la laboratorul de criminalogie, unde fu examinat în mod minuţios, împreună cu celelalte obiecte de

Laborator chim ic trasportabil pen­tru uzul delectivilor.

îmbrăcăminte, aflătoare in pachet. Prin această analiză riguroasă, s’au putut stabili următoarele amă­nunte:

Părul cadavrului era cenuşiu la vârf şi de o coloare mai închisă la rădăcină. Sângele închegat, lipit de părul de pe cap, murdărit. Se putea deosebi în această murdărie, praf de cărbuni, nisip, prundiş, câteva aşchii de lemn şi o mică bucăţică de

hârtie galbenă. La o analiză atentă, cămaşa prezenta la rândul ei în dreptul umerilor, câteva dungi în­chise, formate tot din praf de căr­bune. Deasemenea s‘au descoperit şi două mici insecte, complect lip­site de orice pigment. S'a stabilit că aceste insecte trebuiau să fi fost d in tr’o pivniţă sau tunel, în care nu se rătăceşte nici odată o rază de lumină.

Era probabil deci că acest cada­vru, înainte de a ajunge în pădu­re, zăcuse câtva timp într'o pivni­ţă. Examenul microscopic, arătă că praful de cărbune, era de an­tracit, nisipul era un silicat de fier, in timp ce aşchiile erau de lemn de pin şi de stejar. Pe de altă par­te, examenul chimic al bucăţei de hârtie găsite, stabili că ea cuprin­dea celuloză de paie, fără alte a- mestecuri chimice. Micile insecte aparţineau speciei anoftalmeelor, erau fără coloare, fără ochi, sem­ne caracteristice pentru vieţuitoa­rele ce locuesc sub pământ şi nu ajung niciodată la lumina zilei.

îmbrăcămintea mortului fu des- prăfuită pe cale mecanică în tr ’un vas închis, şi praful astfel obţinut, examinat cu toată atenţia. Pe lângă cărbune, nisip şi aşchii de lemn, se mai găsi un capăt mic de fibre ver­zi şi o bucăţică de stofă roşie tran ­sparentă de vreo 1 mm. lungime. Apoi se tăiară la întâmplare bucăţi din îmbrăcămintea mortului, bucă­ţi, care fură introduse în eprubete, în apă sterilizată. Se formă astfel un lichid turbure, al cărui reziduu fix, fu depus în tr ’un aparat de în­cercare. Reziduul examinat la mi­croscop, indică câţiva germeni de fermentaţie. Totuş, aceşti germeni nu se găseau decât pe bucăţile tăiate

din haină şi din vestă, pe când e* xamenul bacteriologic al cămăşii, şi pantalonilor, a descoperii pre­zenţa unui mucegai, care se des- voltă de obicei pe zidurile pivni­ţelor umede.

Aşa dar, din raportul laborato­rului se putea deduce că acest ca­davru nu zăcuse numai într 'o piv­niţă, ci succesiv, în două pivniţi Pivniţele serviseră probabil ca de­pozit de cărbuni antracit şi de lem­ne (stejar şi pin).

In afară de aceasta, una din piv­niţe fusese presărată cu nisip şi cu bucăţele de hârtie din pai. Tot în una din pivniţe fusese depozitat vin sau bere şi anume în aceea în care mortul avea încă haina şi vesta lui, pe când, mai târziu, el fu în parte desbrăcat şi transportat în tr ’o altă pivniţă, complet întune­coasă.

Intre timp, cadavrul fu identifi­cat, aparţinând unui casier Tellier, funcţionar la un birou de agenţie şi care dispăruse cu vreo 8 zile in- nainte de această oribilă descope­rire. In urmă se află, că el era un amator pasionat de curse şi avea legături cu agenţi de curse sus­pecţi. Aceşti agenţi au fost exami­naţi de către detectivi şi se stabili astfel că unul din ei avea o locu­inţă în subsol. O cercetare la do­miciliul acestuia, descoperi în piv­niţa cea mai de jos, pete de sânge pe un perete, pete care cu toate sforţările vizibile, nu putură să fie complet înlăturate. Câţiva stropi de sânge erau spălaţi şi lângă unul din ei erau lipite două fire de păr Bucata din zid împreună cu urma de sânge, fu scoasă şi trimisă la laborator.

Se mai descoperiră apoi alte ur-

Cadouri Frumoase î şi Folositoare

E F T I N ECumiăraţI Ia Depozi'ele FABRICILOR

99

ToaleteM n tru nun tiRochii

d t seara t l v u ităMantouri

d e cu b lanăNoutăţiexclusiv Parisién eCu preţuri foarte convenabile la mărăcinul

Femmeelegan tekucureţti» C a l.V ic to rie i 39

j L ^ ~ A . : a r a r a r ¡ a r ^ a ^ a .

Blănăria Jacobson

Str. Carol 42

Blănuri fineM antouri de B la n ă

Cea m ai m are alegere

Preţuri reduse

M O C I O R N I Ţ A “Str. C a ro i 29, B a rie ra M oşilor,

Griviţei 23 4.

Poşete, Serviete de Piele, Truse de voiaj, Valize, Geamantane, Cufere etc.1 \ V ; |

I 4»

urnim gutum iu lu i a ju tă

c rm s m ,

I Ianuarie 1931 REALITATSA ILUSTRATA 28

haina şi vesta trebuiau să fi fost ascunse aci. F irul cel mic verde, venia, după cum se putu stabili, de la un şorţ, care aparţinea celui a- restat. Sub povara acestor probe evidente, acuzatul se plecă şi-şi re­cunoscu crima. Această întâmpla­re, care întrece cu mult fantezia celor mai renumiţi autori de po­vestiri criminale, nu se pretează totuş ca subiect pentru un roman detectiv. In tr’adevăr, toate a- mănuntele menţionate ar părea meschine. Lipseşte faimoasa acţi­une eroică, inspiraţia fulgerătoare şi genială a detectivului, care în ultimul moment atunci când toate firele par încurcate şi viciul e ga­ta să triumfe, reuşeşte totuş să lu­mineze deodată situaţia şi să pre­dea pe criminal justiţiei răzbună­toare.

In locul acestor fapte măreţe, găsim aci truda liniştită şi migă­loasă a unui laborator, aplicat la aproape toate ramurile posibile ale ştiinţei: biologie, chimie, minera­logie, entomologie, studiul materi­alelor, ete., o muncă, neobosită, bazată pe cele mai noui metode de cercetare şi care nu trece, în inves­tigaţiile ei, nici peste cel mai mă­runt lucru, cu totul neglijabil în a- parenţă. Desigur,—şi în aceste ca­zuri „deducţiile” joacă, un rol de seamă; totuş concluziile se trag cu preciziune, din materialul cules cu grijă şi coordonat pe cale ştiinţi­fică.

In criminalogoie s‘a renunţat la romantism şi s’a ales metoda unei depline obiectivităţi. Farmecul fap­telor eroice a dispărut; a rămas ştiinţa rece, precisă şi sigură...

Ş tiinţa pozitivă, iată detectivul modern.

Ing. I. ŞERBAN

Doriţi fiţi punctral la rentez* j vous ? Doriţi sS ştitl ora exacts ? j

CUMPARAŢI vn CcASCRNIC la 1

BIJUTERIA „ELITEI *CaL Victoriei 14 (vis-a-vis de Socec). j

v A s r .4DE DINU

BUCOL

VOPSIRI DE PÂR«KOMOL« există în 18 nuanţe natur?le Cu aceasta puleti vâpsi părul cârunt, cu cea mai m are siguranţă în 15 mi­

nute în culoare naturală.C e r e ţ i „K O M O L “ la C o a f o r u l D v . Se trimite la cerere fran o prospect gratuit la Reprezentanta G enera'ă

O ra d fa M a re , S t r . D e la v r a n c e a 2B

NUCONŢINEBISMUT

^PUD&A

D Â R f i y ,NU

CONŢINE SUBSTANŢE

. VATAttATOARE;

KfHUCCO

Toata lumea citeşte

A L M A N A H U LReal tatea Ilustrată pe 1931

C tl mai strălucit dur ae Crăciun

Povestiri pentru copiide LEW TOLSTCI

CRI CE MAMAt r t b u c s ă c i t c a s c â n e g r e ş i t

Ştii să-ţi creşti copiii?Editura „Adeverul" S. A. Lei 60

m e de sânge şi mai adânc î n piv­niţă. Agentul, a cărui încurcătură creştea clipă cu clipă, explică a- ceste urme, atribuindu-le faptului că o pisică îşi aruncase acolo puii. De bine, de rău, el fu nevoit să a- rate detectivului întreaga pivniţă. Podeaua pivniţei era acope­rită cu aşchii de lemn; dease- meni se găsea în tr ’o ladă cărbuni. Lângă ladă se aflau câteva sticle şi un butoi Se găsiră urme de sânge şi pe pereţii lăzii. Se ridicară şi probe din praful de pe podea. Du­pă multe greutăţi, agentul cercetat recunoscu că mai are încă o altă pivniţă. In această a doua pivniţă se găsiră lăzi cu bucăţi de carton. In mijlocul pivniţei se afla o scân­dură, grea de lemn, vopsită pe o parte cu un lac roşu. O grămadă de bucăţi de lemne de foc tăiate din această scândură se găsiau în- tr’un colţ. Şi din acest Ioc se r id i­cară probe de praf. Analiza din la­borator, stabili în ceeace priveşte urmele de sânge, că ele nu erau sânge de pisică, — ci de om; apoi că firele lipite de stropii de sânge, era păr de om şi anume p ă ­rul avea o culoare cenuşie la vârf şi închisă la rădăcină. Praful de cărbune era antracit, aşchiile erau de lemn de pin şi stejar, iar nisi­pul, un silicat de fier. Vopseaua de pe bucăţile de lemn, cercetată cu ajutorul razelor ultraviolete, arătă aceleaşi însuşiri ca şi părticica de substanţă roşie găsită la cadavru. In cele din urmă, se examină şi cartonul, dovedindu-se că avea o compoziţie de simplă celuloză de paie, fără alt amestec chimic. In urma acestor probe, agentul sus­pectat fu arestat.

După câteva zile, pivniţa fu din nou cercetată. Praful şi aşchiile de lemn fiind trecute prin sită, se găsi astfel o bucată de hârtie, pe care era scris numele mortului, precum şi bucăţelele dintr 'un bilet

R ¡ G A U D.,t» Rut» 'u P.« P A R IS

rupt. Era un bilet de metropolitani, care nu fusese încă utilizat la Îna­poiere. Data înscrisă pe el coinci­dea cu aceea a zilei, în care victi­ma fusese văzută pentru ultima oară, iar staţia de pornire se găsia în imediata apropiere de locuinţa lui. De altfel şi ora se potrivia, e- xact la ceasul în care Tellier o- bicinuia să plece de acasă în fie­care dimineaţă.

Ciudat era faptul că în pivniţa in care se descoperise bucăţile de hârtie cu numele celui ucis, şi_bi­letul de metropolitan, nu se găsia

cămaşa mortului, nu puteau fi a- duse d in tr’însa.

Cercetările continuará şi In cele din urmă se descoperi o a treia pivniţă a cărei uşă de intrare era mascată prin lăzi de ambalaj. O chee din legătura de chei a celui arestat se potrivia Ia broasca uşei. Când detectivii pătrunseră în acea stă văgăună, îşi dădură seama ime­diat că aici fusese lotul crimei. Ta­vanul şi pereţii erau pătaţi cu sân­ge şi pe alocurea cu sânge închegat cu fire de păr, identice cu acelea

Pistoale-muşim de care se ser vesc crim inalii americani.

totuş nici o urmă de sânge. Dease- menea părea neprobabil ca un ca­davru să fi putut zace ascuns timp de o săptămână în această pivniţă. Apoi pivniţa nu era complet întu­necoasă, p r in tr’o fereastră prăfu­ită se strecura o lumină turbure— şi deci insectele oarbe găsite pe

ale victimei. Iar micile insecte oarbe şi lipsite de pigmenţi, m i­şunau pe zidurile acoperite de (mu­cigai.

Cercetările bacteriologice arăta­ră că pereţii lăzii din prima piv­niţă fuseseră năpădiţi de germeni de fermentaţie, şi că prin urmare,

SURPRIZA : riECARE CUTIE MARE GONŢINE IN PERMANENŢA UN FLACONAS DE PARFUM.

u REALITATEA ILUSTKXTS Í îanaarie 1931

M a i la s ă 'f i g r ijile d e -o p a rte !G l u m e

In tr’o zi Ludovic al XIV zise el­veţianului, care păzia uşa aparta­mentului său particular.

— Nu vei lăsa pe nimeni să in­tre...

— Majestatea Voastră poate avea toată încrederea.

— Bine. Cu excepţia Doamnei de Montespan... Cunoşti pe doam­na de Montespan?

— Da Sire... Este doamna aceia care a preluat misiunile d-nei de la Valliâre...

La Saint-Ouen, Ludovic XVIII, citea dom nului de Talleyrand, şe­ful guvernului provizoriu, Carta constituţională.

— Sire, remarc o lipsă.— Care?— Diurnele m em brilor Camerei

deputaţilor.— Dar eu înţeleg ca funcţiunile

lor să fie onorifice; vor f i cu atât mai onorabile.

— Da Sire! Dar... gratuite... gra­tuite, vor costa foarte scump.

Goethe se duse în tr’o zi la prie­tenul său Klinger, care dădu ordin servitoarei sale să spuie că nu este acasă. Goethe auzi însă vocea prie­tenului, când servitoarea vorbi cu el.

Peste câteva zile, Klinger sună la uşa lui Goethe. Acesta deschide ostentativ o fereastră, şi strigă:

— „Domnul nu e acasă?” .— „Dar îţi cunosc vocea”, răs­

punse Klinger.— „Eşti un neruşinat, zise Goe­

the scoţând capul pe fereastră, „eu am crezut servitoarei tale ce mi-a spus, şi tu nu vrei să mă crezi pe mine personal?!” .

Citiţi: M a g a z i n u l No. 2

Răvaşe de plăcintăIcrele negre Ia Cameră

Şomajul creşte’n m od spăimăntător Şi personalităţile integre,In Parlament se ceartă, domnilor. De luni de zile pentru... icre negre.

Unui dentist înscris Ia „Temperanţa“

Obişnuit să tragi la dinţi Şi zeci de carii a plomba,Cu vinul nu prea te alinţi...Deci: cum poţi trage la... măsea?

Ah I Mesaj, MesajIn lunga discuţiune la Mesaj, Parlamentarii trebuiau să ştie,— Acum, pe timp de criză şi şo­

maj, —Proverbul: „Vorbă multă, sărăcie”...

Guvernul face „eco­nomii sângeroase“

„Econom ie sân g ero asă“,S’aude de o vreme ’ncoace...Dar vezi că dacă slujba grasă,Şi-o dai tot omului de casă,Sau partizanului ce-ţi place,Din sânge, apă nu se face...

S’au importat galoşi din Rusia

Galoşii proaspăt importaţi Plătiţi în ruble şi în lei,Vor zace nedespachetaţi,Căci n ’avem... apă pentru ei..l

Ne-am stabilizat TI iCu toţi experţii, Banca Naţională, De când stabilizarea e legală,Un lucru a făcut ca să se ştie:Că ne-am „stabilizat”... în sărăcie.

Ceva despre contractul Stewart

P rin tr’un contract, Stewart s’a o-bligat

Să facă drum şi ne-am ales cu fu­muri...

In schimb miniştrii noştri s’auplimbat

Şi-au cheltuit milioanele cu... dru­muri...

Unui funcţionar care are un aparat de radio

Popescu, funcţionar la Instruc­ţiune,

Stă şefului la dispoziţiune.E cumulard, mă rog, precum s’ar

spune,Fiindcă mal are-un post... de re-

cepţiune...N O R TM

I

ROCHII din C il MAI FIN

DE LA

i e i 1 1 0 0

, c U V A T E M E T 1 D E

° E Î , D E A S P R I M E E l ? I A R N A S i d l a

e le i d e g e r a tu r i le , p e te le r o ş i

c r ă p a t u r i l e ^ d iro ,n caU, 5i - ' ^

Puţina CRfcW» de spălat va feieştenîelea u m e d a in C

• - - r i r : : - -

P. I. €.CAI H0SI10R • 179 CZECC MtSE> TEUr-234/80

Citiţ i:

L E C T U R AF lo area l i te ra tu r i lo r s tre iu e

Canari veritabili preţioşlCântăreţi fini ai renunţi- tei şcoli speciale din Harta a T V dela Mk. 10 in sus, Ver- sânger, pereche de pră- « Asilă canari albi, Wallen- Wsitiche, colivie, nutreţ, B mm edicam ente p. păsări. i HExpediere d irectă prin. ŞT.f-Şfpoştă cu cheltueli mici. j K r fTransport sigur şi rapid

Catalogul cu detalii ♦toarte interesante şi tn- dnunări preţioase trimite gratuit

CHE3CATORIA HATDEKM ICS»*4 « » ' i v i i « lOaemMKtte*

I Ia:. L-arie 1931 REALITATEA ILUSTRATA

,£truggle for life“ lupta pentru viaţa, este lozinca zilelor noastre. Fiecare, ijciiiiu a-şi asigura succesul pune la contribuţie toată in teli­genţa, voinţa şi forţa de creaţie de care e capabil.

Nu rareori însă, oamenii, în dorinţa de a realiza câştiguri mai mari decât puterea de muncă, şi capacitatea lor; vor să apară mai perfecţi decât sunt, deghizând abil slăbiciunile şi im perfecţiunile lor. îşi creiaza atunci o persoană artificială, îşi ajustează figura potrivit împrejurărilor.

veţi face o apropiere între ceeace caracterizează acel animal şi iubitul nostru semen.

Aşa bunăoară dacă veţi întâlni o figură a cărei conform aţie de gură şi nas este asemănătoare nobilului animal dom estic zis „porc“, nu veţi întârzia să recunoaşteţi în exemplarul biped lăcomia caracteristică om­nivorului. De altfel imaginaţia fiecăruia e destul de fecundă pe acest teren, pentru a nu mai încerca o exem plificare.

S’ar părea că în ciuda diversilăţei formelor, natura a ales acelaş tipar pentru a pecetlui anumite manifestări. Ş i acum să revenim ta f i ­ziognomistică.

Ceeace a sădit natura in noi este un fel de suport, aşi putea spune un fel de etajeră, pe care aşezăm pe lângă bibelouri, cărţi vechi m oşte­nite dela părinţi noştri, cărţile pe cari le-am citit, fotografiile prieten i­lor noştri, bibelouri noui, cumpărate de noi, cari privite toate la un loc formează un fel de bazar, care ne caracterizează. Aşa la calităţile native se adaugă cele dobândite, şi rezultanta acestora va f i cu atât mai sădită în figura noastră, cu cât vom face mai des uz de ea. Se formează în fie­care d in noi o cută sufletească, ca ’n tr’un magazin asortat cu anumite specialităţi vom servi clienţilor noştri aceleaşi articole toată viaţa.

Aşa se explică dece de ex. un om onest se împacă greu cu m in­ciuna, chiar când vrea să facă pe oportunistul, şi tot astfel se explică asa num ită cută profesională, după care veţi recunoaşte de ex. inginerul prin m eticulozitate şi tendinţa de a pune în formulă, orice, chiar sen­timentele. Exem ple despre curiozităţile profesionale, sunt în orice sac cu glume, aşa că mă dispensez singur de a da o nouă pildă.

După cum profesiunea se trădează, tot astfel din simple observa- tiuni asupra ticurilor, asupra m anierei de a strânge mâna, a saluta se pot trage concluziurti pe cât de interesante, pe atât de surprinzătoare. Aşa de pildă cu o anumită toleranţă, nu se poate deduce despre cineva care umblă încet cu privirile îndreptate spre pământ, că il persecuta

şi astfel mascaţi forţează şansele succesului. Viaţa ia aspectul carna­valului şi sub masca surâzătoare şi plină de prom isiuni, se ascunde faţa hâdă a arivistului, egoist, de o rapacitate cleioasă, m eschin şi ipocrit cu un idol chinezesc.

Pe tărîmul vieţei practice această luptă de a smulge măştile oa­menilor e milenară, şi se pierde în colbul secolelor.

Se explică dar, dece oam enii m oderni s’au folosit de desvoltarea uimitoare a ştiin ţe i d in ultim ul tim p, căutând noui metode de investi­gaţie cu ajutorul aparatelor extra-sensibile, pe acest tărîm aşa de com­plex al fenom enelor psihice. Sunt nenumărate instituite psihice azi în occident, cari analizează orice solicitator al vreunei funcţiun i, dacă ca­lităţile sale corespund cu acele cerute de funcţiunea pe care vrea so ocupe. Vedem dar că lupta între Adevăr şi Minciună, a ajuns azi un adevărat răsboiu ştiin ţific . Printre ştiinţele cari s’au desvoltat d in ace­laş îndemn de a aduce oarecare lumină în cunoaşterea caracterelor o- meneşti, este fiziognom istică. Dar ce este această ştiinţă ? înainte de definiţie, o m ică paranteză. După cum sunt m ulţi cari fac proză fără să ştie tot astfel ei fac observaţii fiziognom istice fără să-şi dea seama de ele. Cine dintre noi nu poartă cu sine o sumă de observaţii relative la semenii noştri, la ticurile lor, la asemănarea lor cu cutare animale (honni soit) de unde li s’au şi dat anum ite porecle. Observaţiunile sunt concretizate în expresiuni ca acestea : „cutare are frunte de poet", „cu­tare parcă are nas de ceară", „tip de spărgător“ „mutră de şoarece", etc., etc., expresiuni cari îm pestriţează pitoresc graiul nostru şi cari in realitate nu sunt decât asociaţiuni de idei, cari au toate unul şi acelaş substrat. Care anume ? Că între cutare form ă de obraz şi cutare calitate există o strânsă legătură. Ş tiin ţa de care vă vorbiam, fiziognom istică, are ca principiu fundam ental ideia că există o relaţiune strânsă între tota­lul gândurilor şi acţiunile unui ind iv id şi exteriorul său. Adică existăo relaţiune strânsă între psihic şi fizic.

Un m ic exemplu, lnchipuiţi-vă un om cu figura colţuroasă, cu părul aspru tuns în sus după un şablon geometric, cu un nas osos ca o daltă, având drept sprincene doui znopi negri şi o mustaţă groasă, ca o potar- niche pitulată sub nas. Credeţi că ar putea să-i placă florile ? Credeţi că acest om va găsi în sufletul său ecoul gingăşiei mărgăritarelor ? Eu nu cred.

Tot astfel sunt convins că m ulţi dintre dom nule-voastre aţi fost frapaţi de asemănarea dintre anumite obrazuri şi capete de animale. Oricât vi s’ar părea de ridicol, dar să nu credeţi că veţi greşi mult dacă

o speculaţie oarecare sau îl apasă am intirile ? E tot atât de sigur cuir, un in d iv id preocupat de prezent va privi drept înainte iar altul preo­cupat de viitor, va p riv i spre cer.

VIZITAT1 M A R E L E M A G A ZIN

La „CARMEN SYLVA“BUCUREŞTI - STR. LIPSCANI No. 80

C E L MAI BINE

A SO R T A T CU :

C O N F E C Ţ I U N I F R U M O A Ş E P E N T R U C O P I I

S T O F E ^ M Ă T Á S U R 1 C A T I F E L E ★ T R I C O T A J E

SI A R TICO LE PEN TR U B O T E Z

2fi REALITATEA ILUSTRATA i lanuane 1931

Observaţium din accsie sunt nenumărate, pi nu vom căuta să con­sumăm toată răbdarea iubiţilor cititori in m od inutil. Vom încerca deci să le dăm câteva noţiuni ale fiziognom isticei propriu zise. Şi acum dupăce am arătat legătură care există între psihicul şi fizicu l nostru, ne vom opri asupra două capitole im portante ale fiziognom iei. Frunţi şi profite.

Cicero spunea că fruntea este poarta sufletului şi a spiritului.Carus era de părere că tot ceeace priveşte desvoltarea inteligenţei

se trădează prin conformaţia osoasă a frunţei. O m ică paranteză pentru a nu da naştere la interpretări greşite. Nu orice frunte înaltă e o frunte de om inteligent, după cum nu orice frunte joasă e de neghiob. Nu mărimea ei interesează, ci întreaga conformaţie, întreg desenul, cize­larea ei.

Privite in profil se deosibesc 3 clase. Frunţi cari merg înapoi ver­ticale şi convexe, (bom bate). La cea din urmă clasă lipseşte baza fru n ­ţei. Purtători unor astfel de fru n ţi pot f i oameni inteligenţi, chiar ge­niali, dar nu vor f i niciodată practici. Fruntea ideală trebuie să fie % din lungimea fe ţe i ş i la partea de sus puţin bombată. Văzută d in faţă trebuie să-ţi dea im presia că ar f i împrăţită în 4 sferturi, cu liniile de demarcaţie puţin vizibile. Oasele orbitelor aproape verticale.

Aşa: Fig. 1 a. Denotă inteligenţă m ediocră; b, c şi d, ceva mai desvollată.

Fig. 2. înaltă, cu pielea frunţei întinsă, lipsită de riduri, e fruntea om ului rece, pretenţios, răutăcios, bănuitor, arţăgos cu toată inteligenţa ce o posedă .

Fig. 3. Cu o proem inenţă puternică la rădăcina nasului, la un obraz lung, inteligenţa bornată, asociată cu vanitate.

Fruntea scurtă puternică, energie, răutate, lipsă de idealism.Fruntea verticală dela sprincene la păr, lipsă de inteligenţă.Fruntea verticală sus bombată, frunte de gânditor.Fruntea verticală, sensibilitate, im pulsivitate.Fruntea fără bază, adică strâmtă în dreptul ochilor, sus mai des-

voltată, inteligenţă, idealism, lipsă de sim ţ practic.Fig. 4. Im becilitate.Fig. 5. Netedă, dela a—d. Lipsă de inteligenţă, sărăcie în idei.Frunte ridată, îngustă şi joasă, slăbiciune, lipsă de fantezie.Frunte colţuroasă, osoasă, cu bose: violenţă, tem peram ent vulcanic,

oiociune, încrezut, incăpăţănat.Fig. 6. Verticală, la ochi sfredelitori, egoism, suflet rece, auto­

cratism.Fig. 7. Armonioasă, bombată, înaltă şi netedă, deasupra unor sprin­

cene stufoase, denotă idei încâlcite, spirit autoritar îşi dă importanţa pe care nu o are.

Fig. 8. înaltă sus bombată uşor, de multe ori apărând num ai bo- sele, dovedeşte caracterul cel mai curios, în care încăpăţânarea se iz­beşte de toleranţă, indiferenţa poate sta alături cu impulsivitatea. Aceşti oameni p lin i de contrast pol fi geniali ,capabili de o intuiţie superioară. Este fruntea marelui animator, în a cărui suflet şi inteligenţă se sbat cele mai contradictorii idei şi sentim ente.

Tot atât de interesante sunt profilele, de unde se pot deduce mai uşor trăsăturile generale ale caracterelor decât d in orice altă parte a o- brazului.

Aşa profilele fig. 9 aparţin ind ivizilor reduşi inlelectualiceşte in opoziţie cu fig. 11, cari aparţin oamenilor inteligenţi.

Fig. 10. Sunt profile de oameni brutali, reduşi la m inte, purtători a celor mai bestiale instincte. La aceştia fruntea e m ult aplecată înapoi, iar maxilarul in ferior asemenea animalelor carnasiere.

Fig. 13. £ profilul omului blând, bun, gura e fin cizelată, buzele moi, sprincenele ridicate, rădăcina nasului urm ând o curbă dulce, sinuoasă.

Fig. 14. P rofil de om prost.Fig. 15. Profilul om ului energic, inteligent şi activ.Fig. 16. Profilul omului violent, însă onest, activ, cu iniţiativă.Profilul 17. Este al egoistului, al om ului încăpăţânat, pu ţin simpatic

din toate punctele de vedere.Profilul 18. II găsim la oameni blajini, buni, ceva prea flegmatici,

nu proşti, dar cărora le lipseşte succesul în viaţă tocmai d in cauza ames­tecului acestuia de calităţi şi defecte.

Şi acum drept orice încheiere, un sfat. „Exerciţiul face maestrul". Dela o simplă distracţie, veţi ajunge curând pasionaţi observatori ai se­menilor, sim ţind chiar puţină îngâmfare, atunci când veţi putea smulge cu o privire furişe masca de carnaval, acelora ce vor să vă înşele cu pretinsele lor calităţi.

LASSO

Academia Superioară de Croitorie şi Modădin Bucureşti

Unica şi prima instituţie modernă de înaltă cultu ră p rofesională, aduce la cunoştinţa celor interesaţi că cursurile vor in cepe pe ziua de 12 Ianuarie 1931 cu noul său p rog ram : C ursuri de dimineaţa, cu r­suri după amiază, cursuri serale şi cursuri rapide. Croitorie bărbă­tească, Croitorie de damă, Ulniforme militare, Llngerii, Mode, Lim bi moderne şi technologia textilă.

Explicaţiile se dau după dorin (a elevului in limba română, franceză, germană, maghiară, rusă, engleză, bulgară şi italiană.

Reuşită desăvârşită se garantează absolut fiecărui elev. Cursu­rile se frecventează individual. Fiecare tânără fată, doamnă căsătorit! sau văduvă îşi poate asigura un viitor învăţând o m eserie fie pentru uzul familiei, fie pentru a deveni profesionistă. Croitorii şi croitoresei« poi să se perfecţioneze în scurt timp tn cele mai moderne sistem e de croială şi probe.

Cereţi chiar azi printr'o c. o. noul prospect cu toate condiţiunile. Adresaţi cererile D-lui D. TEODORESCU, Directorul Academiei Supe­

rioare rfe Croitorie. Rucureşti Str. Lipscani No. 14.

STRUGURELE SaDEP.GEN.C A L . G Q I V I T E I l O O

1 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA v \ ' r 27

UNT oameni, cari socotesc numărul 13, nefast. Alţii cred că se bucură de favoarea numărului 7, alţii de favoarea numărului 3, etc.

Superstiţia în numere, ca multe altele, îşi are ori­gina în cele mai vechi practici oculte şi se pierde prin noianul secolelor, în istoria religiei popoarelor.

Ca orice superstiţie, ea este un fel de foetus dege­nerat al vechilor credinţe, sugrumate de puterea de convingere a ştiinţelor pozitive, cari în timp au eli­minat tot ceeace nu adaugă nimic la menţinerea pute- rei morale, necesare omului în lupta vieţei.

Urmărind firul istoriei ajungem în Indii, — unde se găsesc primele tentative de practici oculte, transmise oral din generaţie în generaţie, la preoţii brahmani.

întâlnim astfel pentru prima oară în doctrina trini- tară a lui Krishna, numărul 3 ca simbol al celor 3 în ­truchipări ale divinului. Preoţii iniţiaţi brahmani, au fost aceia cari au format astfel primele caste de ma­gicieni, învăluind practicele religioase în mistere, ex­citând- credulitatea poporului p rin exibîţiile de fa- kirism.

Practicele magiei trec în urmă la Persani, în Chal- deia, unde un oarecare Diodor din Sicilia formează o castă secretă, cucereşte apoi pe Cabiri şi Etrusci, intronându-se în Grecia încă în timpurile homerice.

Cu timpul din tot materialul ştiinţelor oculte, magia se diferenţiază ca un fel de specialitate, înglobând pe lângă magia naturală, magia băuturilor otrăvitoare, ceremonială sau teurgică, şi magia numerilor.

Toţi iniţiaţii creatori de religie, marii pontifi, au fost şi magi.

Aşa prin tre ei se numără, Rama, Moîse, Hermes trimegistul, regele Salomon, Appolonius de Thyane, Pitagora, celebrul matematician, etc.

Domeniul numerelor a exercitat în special asupra spiritului celor vechi o influenţă ocultă covârşitoare. Eî credeau în influenţa numerilor asupra vieţei şi că ar exista un raport de numere care ar stabili armonia Universului.

Numărul nu reprezenta deci rezultatul unei măsu­rători, ci principiu] activ al vieţei, demultiplicarea lui Unu, care e Dumnezeu. Ştiinţa numerilor era deci ştiinţa forţelor naturei, ştiinţa creiatoare de viaţa, pu­terea divinităţei în acţiune. Aşa Pitagora plecând dela aceste idei, fondă o Cosmogonie bazată pe numere, în care fiecare cifră avea simbolul ei ocult cunoscut şi înţeles numai de adepţii iniţiaţi.

Nu mai puţin inspiraţi au fost preoţii egipteni, chaldeieni, patriarhii evreilor, în căutarea simboluri­lor numerelor, îm pănând toate cărţile sfinte cu tăl­măciri cari să arate sensul divin şi puterea ocultă a numerelor.

Aşa bunăoară cifra 1, simbo Uzează pentru pitagoricieni divinitatea, sursa armoniei di­vine.

Cifra 2, este elementul binar, care pentru mai toate religiile simbolizează antagonismul d in­tre Bine şi Rău, pozitiv şi ne­gativ în acelaş timp şi e soco­tit de ocultişti, un simbol al imperfecţiunei, cifra discor­diei cu posibilităţi egale de a favoriza norocul sau insucce­sul.

Cifra 3, a jucat un rol p re ­cumpănitor, fiind- socotită ca cifra ce ar simboliza cele 3 în ­truchipări ale divinului, înce­pând cu budiştii până la cre­ştini. Pentru Pitagoricieni sim­boliza cele 3 elemente compo­nente ale omului, divinizate în 3 sfere concentrice, corp, su­flet şi spirit. Cele 3 sfere ale lumei: lumea naturală, umană şi d-ivină. Pentru ei, trei era cheia vieţei.

Mitologia în interpretarea ei esoterică, posedă şi ea 3 furii, 3 gorgone, 3 graţii. Pentru masoni A triungiul e simbolul sfânt.

Cifra 4, reprezenta pentru Pitagoricieni, şi i- niţiaţi, cele 4 elemente din care sunt formate astrele şi fiinţele. Pământ, apă, aer şi foc. Patru fiind multiplu de doi ar avea aceiaşi influenţă ca 2, în opoziţie cu 3, cifră care ar favoriza no­rocul, fiind de esenţa pur divină.Cabala găseşte un sens simbolic în cele 5 de­gete ale mâinii, 5 oase craniene, etc.

Cifra 5, este socotită, tot de esenţă superioară.Sunt socotite şi recomandate înainte de co­

muniune 5 acte: de credinţă, de dragoste, de u- milinţă, de dorinţă şi speranţă. La Evrei şi la Catolici. Sunt astfel în religia creştină, cinci principii sacramentale : semnul crucii, apa bi­necuvântată, sărutul păcei (al crucei) şi binecu­vântarea preotului.

Cifra 6 formează aşa numita Hexagramă, du­blul triungiului celest, pantaclul lui Solomon, cheia ştiinţei astronomice, socotită de patriarhii Evrei, cheia echilibrului universal, şi al zodia­cului, simbolizând totodată cele 6 perioade ge­ologice, şi legea culorilor. Este cifra ocultă care simbolizează libertatea şi activitatea.

Cifra 7, cifra mistică prin excelenţă. In toate religiunile şi în toate practicele magice are un loc de frunte. Aşa Biblia vorbeşte de cele 7 pă­cate capitale, d-e 7 virtuţi, 7 vaci grase şi_7 sla­be din visul Pharaonului, 7 berbeci daţi în dar lui Iov, etc., etc.

Antichitatea ne-a transmis, cele 7 miracole ale lumei, (piramidele, grădinile lui Semiramis din Babylon, statuia lui Jupiter Olimpicul, templul Dianei dela Ephes, Colosul delà Rhodes, mor­mântul regelui Mausole dela Holicamas, farul din Alexandria) cei 7 filozofi ai Greciei (Tha­ïes, Solon, Chilo, Pittacus, Bias, Cleobul şi Pe- r iandru) , cele 7 capete ale hidrei din Lerna, 7 coline pe cari s’au clădit Roma, (etc., etc.).

In fine ajungem la cifra 13, atât de mult dis­putată, că ar favoriza când norocul când ghi­nionul. Superstiţia ce leagă încă azi pe unii de această cifră, e de natură pur creştină, şi după toate probabilităţile ideia că ar fi o cifră fatală porneşte din rândurile apostolilor lui Christ, cari au fost 13 la număr, la cina cea de taină, când Isus a fost trădat de Iuda. Această origine e foarte verosimilă, întrucât Evreii, consideră cifra 13 purtătoare de noroc. Un material imens

adunat până acum, arată in­fluenţa misterioasă a acestui număr, asupra vieţei. Sugestia a mers până acolo, încât a cu­prins şi minţi luminate, ca Vic­tor Hugo, Alfred Musset, d ’An- nunzio şi alţii. Aşa, dintre cu­riozităţile anecdotice asupra lui 13, care fascina mintea lui Hugo, este istoria ducelui de Berry (fiul lui Carol X) şi a ducelui de Orléans (fiul lui Ludovic-Filip).

Ducele de Berry, soţul unei principese străine, abdică în folosul nepotului său în etate de 10 ani, dar e asasinat la 13 Februarie 1820. Revoluţia din 1830 durează 3 zile, Carol X re­gele Franţei în etate de 74 ani, plecă în exil în Anglia.

Ducele d-e Orléans, soţul u- nei principese străine, abdică în folosul nepotului său în eta­te de 10 ani, dar moare de moarte violentă la 13 Februa­rie 1852. Revoluţia din 1848, durează 3 zile. Ludovic-Filip,

r e a l i t a t e a i l u s t r a t a 1 Ianuarie 1S30în etate de 74 ani pleacă in exil în Anglia.

E un paralelism bizar în aceste două exemple, cari constituiau pen tru Victor Hugo, expresiunea cea mai puternică a fatalităţii.

Această superstiţie se accentu- iază la Hugo p rin coincidenţă de a pierd-e pe fiul său Charles, în ziua de 13 Martie 1871, La Bordeaux unde se afla atunci, locuia în Str. Samt-Maur 13. Părăsise ParLul cu ai săi în ziua de 13 Februarie.

'lo t astfel se povesteşte că la moartea lui Oscar Wilde, e ru i 13 persoane în camera mortuară, in faţa sicriului numerotat cu 13.

Gabriel d ’Annunzio crede de a- serneni în nenorocirile pe cari _le aduce numărul 13. Accidentul în care şi-a pierdut un ochiu , ,a fost în tr ’o zi d>e 13 a anului 1907. T ră­sura în care se afla purta No. 13. Venind acasă găsi 13 scrisori pe masa sa de lucru. De atunci evită acest număr în orice ocazie. Ma­nuscrisele sale nu poartă pag. 13 ci 12 bis. Anul 1913 îl scria1912 + 1- - ,0 ,0Richard Wagner, născut in 181.1, moare la 13 Febr. 1883.

„Tannhăuser” se joacă prima dată la Paris în ziua de 13 Martie 1861, şi a fost reluată la 13 Mai 1895. Numele lui are 13 litere. Anec­dote de acest fel sunt nenumărate şi ar putea constitui pentru ele o adevărată enciclopedie de coinci­denţe bizare. .

Dar să revenim. Dela 13 in sus particularităţi mistice oferă numă­rul 30, fiindcă Isus a fost vândut pe 30 de arginţi, începe miracolele la etatea de 30 de ani.

Numărul 40 este legat de ase­meni de oarecare simbol mistic, mai ales în religia Ebraică: Moi se stă 40 de zile pe muntele Sinaî, profetul Ilie 40 de zile în pustiu, Evreii rătăcesc 40 de ani înainte tic a in tra în ţara promisă.

De asemeni Noul Testament vor­beşte de cele 40 zile de post ale lui Isus în deşert, predică 40 de luni, şi rămase 40 de ore în mormânt. In fkie numărul 60 era venerat de Egipteni.

Asociaţii curioase intre anumite numere şi fapte petrecute se pot multiplica la infinit.

înainte de a încheia voiu mai cita câteva exemple. _

Aşa, viaţa lui Ludovic XIV oferă un bogat material celor ce sunt în ­clinaţi a crede în fatalitatea unui număr.

Declarat major la 14 ani, u r ­că tronul Franţei în ziua de 14 Maiu vede m urind pe^ prede­cesorul său Ludovic XIII în 1643 ( 1 + 6 + 4 + 3 = 1 4 ) . ■ . ....

Turenne îi scapa viaţa lui BU- neau în 1652 (1 + 6 + 5 + 2 = 1 4 ) sem­nă tratatul dela Douvres cu Anglia in 1670 (1 + 6 + 7 = 1 4 ) moare în

' 1715 (1 + 7 + 1 + 5 = 1 4 ) în etate de 77 ani (7 + 7=14).

Ghateaubriand remarcă:Moartea lui Carol Cel Mare: 31

Martie 814.Sfârşitul puterei lui Napoleon:

31 Martie 1814.Exact 1000 ani.Aşa există un paralelism curios

în ceeace priveşte cifrele între viaţa lui Ludovic IX şi Ludovic XVI. Intre evenimentele importan­te ale acestor vieţi, se scurg cu o regularitate matematică 539 de ani.Naşterea lui Ludovic cel

S f â n t ......................................1215■+• 539

Moartea tatălui Sf. Ludovic 1226539

Moartea tatălui lui LudovicXVI........................................... 1765

Tratat între Ludovic cel sfânt victorios şi Henric III alA n g l ie i ................................ 1243

539Tratat între Ludovic al XVI

victorios şi George III alA n g l i e i ................................. 1782Toată viaţa lui Ludovic XVI e

dominată de aceeaşi cifră fatală, ceeace determină pe confesorul său, să exclame în momentul când păşea pe eşafod, „Urcă-te la cer, fiu a lui Ludovic cel sfânt”.

Dar fiindcă am evocat figura a- cestui monarh, voiu adăuga că încă dela naşterea sa, o sinistră a- ripă de nonorociri plutea asupra destinului său. Aşa părinţii săi, (fiul lui Ludovic al XV şi Maria- Josefina) trăiau la Choisy-le-roi, la data naşterei sale. Curierul care trebuia să anunţe la Paris, naşterea lui Ludovic al XVI, căzu mort în faţa barierei Parisului, Abatele de Saujon care trebuia să boteze co­pilul regal, fu lovit de dambla în momentul când se îndreptă spre

capela, castelului, pe aleia p rinci­pală din Versailleş. Pruncul dat la doică, i se schimbă în 8 zile două doici, cari ambele au murit în acest interval, de vărsat negru. După şease săptămâni a treia doică, su- coml^ă de aceiaşi boală: Bunicul său, considera toate aceste semne ca preziceri rele, şi regreta de a-i fi dat titlul unui duce de Berry, care ar fi adus totdeauna nenoro­cire.

Coincidenţe atât de bizare ră­mân neexplicate în ciuda oricărui determinism. De aci la superstiţie e numai un pas.

Faptul însă că din rândurile su­perstiţiilor se recrutează şi multe figuri celebre, e o dovadă palpabi­lă, că terenul superstiţiei nu e cel al inteligenţei şi al forţei morale.

Superstiţia, fiică din flori a cre­dinţei, a fost zămislită din cele mai adânci fibre ale sufletului u- man, alături de enigma creiaţiei, a- lături de efemera bucurie a vieţei. Vrăjeşte şi astăzi închipuirea omu­lui, în mod ocult, ca acum câteva

mii de ani..

LOTUS

Sfaturi pentru îngrijirea frumuseţii

N EC A ZU L. — P e n tru p u ncte le ne ­g re c a re b inevoesc s ă vă, necă jească m ere u v ă v ă reco m an d : Calom el 1 g r. P u d ră h am am elis 0.50 g r. L an o lin ă V ase lin ă a u 20 g r. M al în tă i vei ş te rg e o b razu l c u : oloool 100 g r. A e th e r 10 g r, M entol 1 g r. C am or 1 g r. G lice rin a 20 g r. A p ă de h a m an e lis 50 g r. P e n tru co­şu rile ce n u v ă m ai slăbesc v ă reco ­m an d : C rem a L a u ra No. 2 ş l o b u n ă d ie tă sp ec ia lă lor.

STU D EN TU L, Y G R EC . — P e n tru în d ră c ită de acnee d u p ă cum o n um eşti î ţ i re co m an d o c u ră cu d ro jd ie de bere d im in ea ţa . Apoi câ te u n b u lin d u p ă m a s ă d in : P u lv . R hei 0,10. M g u s ta 0,20 N a B ica rb 0.20. Sulf. su b lim a t 0,25. A- v e ţi g r i je să v ă m en ţin e ţi u n s tom ac re g u la t. C â t desp re p a r te a e x te rn ă , s e a ra o sp ă la re cu v a tă şi c u : R esorci- n ă 1 g r Salol 2 g r . Alcool de cam fo r 100 g r. A p ă de ro se 50 g r. Apoi o u n : g e re co n ştiin c io asă cu Sulf. pp. 2 g r. N a fto l 2 g r . L iu c E x id 5 g r . V aselină L an o lin a a u 30 30 g r . Ich tio l 1 g r. D im in e a ţa o sp ă la re cu să p u n de Bo- rax . V ă convine? C ăci coşu rilo r nu c red să le convină de fel, a c e s t t r a t a ­m ent.

LAURA

Naşterea lui Ludovic VI Naşterea Isabelei, sora Sf.

Sf. Ludovic...........................

1754

1225539

Naşterea Isabelei, sora luiLudovic X V I ..................... 1764

1 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA 29

Jefuitorii de trenuriP E M U N T E L E S a n g re de Crlsto,

tn no rd u l N o u lu i M exic, îşi a- v eau să la şu l, o c e a tă de tre i­

sprezece b an d iţi, cu n o sc u ţi sub num ele de b an d a lu i J a c k cel N eg ru . De aici porn iau ei a d esea şi op riau câ te un tren d in m ers şi-l je fu iau .

In s e a ra de 11 Iu lie 1899, expresu l de Colorado, co n d u s de a su l m ecan ic i­lor, F r a n k H a rr in g to n , trecea în g o an ă p rin câm piile N oulu i Mexic. P r in tre că lă to ri se g ă se a u n o m ule ţ schilod, n cârji, c a re fu se se u rc a t în v agon de p e rsonalu l tre n u lu i, căci e ra p re a slab ca s ă se u rc e s in g u r.

C ând g a r n i tu r a a ju n se la Folsom unde in v a lid u l tre b u ia să fie coborît, şefu l de t r e n şi H a rr in g to n v e n iră să-l a ju te , d a r , sp re m are a lo r su rp r in d e ­re, n u g ă s i r ă d ecâ t cârje le . G eam ul e ra d esch is : sch ilodul ieşise f ă r ă a ju ­torul n im ăn u i. Ce m otiv v a fi a v u t el ca să. p ă că le a sc ă fu n c ţio n arii? T ren u l plecă d in Fo lsom şi în n o a p te a n e ag ră ca p ă cu ra , to t p e rso n a lu l d iscu ta d is ­p a riţia m is te rio asă a sch ilodulu i, când deodată fo ch is tu l şi m ecan icu l de pe locom otivă a u z iră u n o rd in s c u r t :

— S us m âinile!— I n f a ţa lo r s tă te a u n om în a lt,

voinic, c u b a rb a n e a g ră , care ţ in e a puşca la ochi, în d re p ta tă sp re ei.

— D a că fa c e ţi o s in g u ră m işcare , su n te ţi m o rţi. D a ţi tre n u lu i v iteza m a ­xim ă.

— D a r p u tem ciocni un a lt tren , ră s punse m aşin is tu l.

-— Cu a t â t m a i b ine, zise om ul fio ­ros, a s ta n e -ar econom isi d in am ita .

pe trece , H a rr in g to n îi scu lă, d a r ei nu e ra u în a rm a ţi d ecâ t cu rev o lvere şi n u p u te a u ţin e p iep t p u ş ti lo r b a n d iţi­lor. V ăzând că a c e ş tia îi leg a se ră caii de c e a la ltă p a r te a liniei, la v reo su tă de m etri, cei doi p o liţişti şi m ecan icu l se d ă d u ră b in işo r jo s d in tren , ca să se du că să deslege caii şi să lase b a n ­diţii pe jos.

D eo d ată se auzi o b u b u itu ră , p ă ­m â n tu l se sg u d u l şi c ă lă to rii d in tre n în ce p u ră s ă ţipe îng roziţi. B and iţii p u ­se se ră d in am ită la casa de ban i, ca s ’o d esch idă şi a ru n c a se ră a s tfe l în a e r aco p erişu l v ag o n u lu i de bagaje, c a re căzu la c â ţiv a m e tri de cei tre i fu n c ţio n ari. O p loaie de s fă râ m ă tu r i se abătu , a s u p ra cap u lu i lo r .îş i c o n ti­n u a rá to tu ş d ru m u l, d a r cu m u ltă p ru d e n ţă , căci e r a în tu n e ric şi nu ş tiau d a că n u e c in ev a de p ază la cai. D a r b an d iţii lu c ra u m ai repede, căci in c u rân d tre n u l po rn i d in nou, tâ râ n d cu el o p a r te din aco p erişu l v agonu lu i, ia r c rim inalii p o rn iră d re p t sp re cai. P o liţiş tilo r n u le m ai ră m â n e a d ecâ t să se ascu n d ă . In loc să lase ei pe c r i­m inali pe jos, ră m ă se se ră ei în u rm a tren u lu i.

D in fe ric ire p e n tru ei, tre n u l se o- p ri, d in cau z a aco p erişu lu i care-i îm ­piedica d ru m u l, şi oam eni îl p u tu ră a- ju n g e d in u rm ă. Aici H a rr in g to n a f lă că b an d iţii nu isb u tise ră să fu re nim ic. C u t re i a n i în a in te , ace laş t r e n fusese a ta c a t de b an d iţi; de ace ia fu n c ţio n arii lu a se ră acu m m ăsu ri de p rev ed ere şi c rim inalii nu g ă s ise ră n im ic în casa

de ban i. C rezând că lu c ru rile de v a ­loare fu se se ră p u lv eriza te de explozie, ei p lecasem .

A do u a zi d im in ea ţa , a g e n tu l sp e ­c ia l S. H . R en o fu în să rc in a t să p r in ­d ă ban d iţii. îm p re u n ă cu E d a r F a r r , şe rifu l reg iun ii, el p lecă pe u rm ele c r i­m ina lilo r, pe c a re to t el îi u rm ărise ou t re i an i m ai în a in te şi deci îi c u ­n oştea. A proape de locul a te n ta tu lu i, g ă s iră u n b ile t sc ris de p a ra liticu l din tre n : P e rso n a lu l nu e ra în a rm a t, l-am p ip ă it pe to ţi când m ’a.u a ju ta t s ă m ă urc. în tâ ln ire la T u rk e y C anyon (Va­lea C u rcan u lu i).

R eno şi F a r r p lec a ră im ed iat sp re V alea C u rcan u lu i, lu ân d cu el în că tre i po liţişti. D eab ia la 16 Iu lie d ă d u ­r ă p e s te b an d iţi, c a ri se od ihneau , ju ­când p o k e r la u m b ra u n u i copac. A r fi p u tu t să-i îm p u ş te pe to ţi tre i, f ă ră som aţie , d a r pe a tu n c i dom nia în po ­litie u n s p ir i t cav a leresc , care , făcu pe cei cinci p o liţiş ti să în a in teze sp re b a n ­diţi, s tr ig â n d u -le :

— I n n u m ele legii, sâ n te ţi a re s ta ţi!F ă r ă s ă ezite o clipă, cei tre i b a n ­

d iţi se a ru n c a ră d u p ă copaci, c u p u ş ­tile în m ân ă , ş i d e sch ise ră focul. Cel cu b a rb a n e a g ră şi şe rifu l F a r r t r a s a ­r ă în ace laş tim p u n u l in a ltu l şi a- m ândoi c ă z u ră ră n iţi . P e s te o clipă, în c ă u n p o liţis t căzu ,ia r a l doilea b an d it, u n t â n ă r su b ţire l, fu r ă n i t şi el. D a r se rid ică şi m al t r a s e odată , lovi a l t p o liţis t şi căzu şi el r ă n i t a d o u a o a ră . A l tre ile a b an d it, în a lt şi g ros, c o n tin u a să t ra g ă . R eno s im ţi o

B ărb o su l su p ra v e g h ia to a te mişcăm rile m ecan icu lu i şl foch is tu lu i. A ceştia fu r ă siliţi să. d ea v ite z a m ax im ă, d a r p este c â ţiv a k ilo m etri v ă z u ră u n foc în f a ţa lor, lâ n g ă şine. B a n d itu l dădu ordin să se o p rească tre n u l în d rep tu l

O ploaie de sfărâmături se abătu asupra capului lor.

focului, un d e e ra u doi oam eni în a rm a ­ţi. B ărbosu l ră m a se pe locom otivă, în tim p ce ce ila lţi doi in tr a r ă în vag o n u l de m arfă . In tr e n e ra u d in în tâ m p la re doi p o liţişti, c a r i c ă lă to re au în in te res de serv icu . B ăg ân d de se a m ă ce se

Lysoform se vinde nu­m ai în flacoane origi­nale. Preparatele vân­dute vărsate sunt imitafii

P U D R A S I P A R f f H J M I U l LB x f l i  M M E l l E L E G A N T E

Puternic, neir abil, Lisoform-ul e in­dicat pentru u- zul jem enin

Exp*rUn(tlt delaborator au do-

redtt că Lysoform-ttl omoară în câteva m i­

nute germenii febreI ti­foide, ai holerei f i difteriei.

jp E M E E A m odernă cunoaşte necesita­

tea im perioasă a unei „ to a le te in tim e“ regu­

late. In tr’adevăr, spe­cialiştii spun că unele

din cele m ai serioase afecţiuni fem eeşti, ca

6alpingita, ovarita sau pelvi-peritonita p o t fi

evitate prin irigaţii în

dozele anum e pres­crise.

Lysoform -ul e în treb u ­in ţa t pe o scară întinsă

în spitale şi e ad o p ta t de mii de fem ei fiindcă

e pu tern ic şi în acelaş tim p neiritant. A fara

d e asta e suficient p a r­fum at pen tru a servi

ca desodorizan t.

C i t i ţ i „ M A G A Z I N U L “ N o . 2 Ianuarie 1931

REALITATEA ILUSTRATA / Ianuarie 1931În ţe p ă tu ră In p ic io ru l d re p t şl o ploaie de g lo an ţe îl trec u p rin h a in e . Cel doi b an d iţi ră n iţi în ce p u ră să se tâ ra sc ă p es te stân c i, In tim p ce a l tre ilea , c a ­re e ra te a fă r , se lu p ta cu u n c u ra j u im ito r şi a s ig u ra re tra g e re a to v a ră ­şilo r lui.

F a r r şi în că u n p o liţis t m u r iră din c au 2a răn ilo r, R eno şl a lt p o liţis t fu ră r ă n iţ i m ai u şo r şi nu m ai cel de a l c in ­cilea u rm ă r ito r sc ă p ă n e răn it. P e s te două zile, fu g ă s it la o fe rm ă din îm ­p re ju rim i, u n u l d in tre b an d iţii ră n iţi. F u c u rân d id en tif ic a t: Sam K e tch u m ,

30

Se lupta cu un curaj uim itor şi 11- siyura retragerea tovarăşilor săi.u n u l d in tre m em brii cu n o scu ţi a i b a n ­dei lu i Ja c k cel N egru . R a n a i se c a n ­g re n ase şi p este zece zile m uri. A cesta e ra p rim u l d in b a n d ă de c a re scăpase so c ie ta tea .

In n o a p te a de 16 A u g u st, e x a c t lao lu n ă d u p ă b ă tă lia de la V alea C u rca ­n u lu i, ex p resu l lui H a rr in g to n trecea din nou pe lân g ă Folsom şi fo ch is tu l a r ă ta m ecan icu lu i în g a ze tă fo to g ra fia lu i Sam K e tch u m , când d eo d ată el de te un ţip ă t şi, a ră tâ n d cu degetu l în sp a te le m ecan icu lu i, s tr ig ă :

— S ta fia lu i K etchum !D a r s ta f ia a v e a în m â n ă o puşcă,

v e ritab ilă şi to ţ a tâ t de re a l fu o rd i­nu l pe c a re -1 dăd u :

— Sus m âinile!P e n tru a t re ia o a ră a ce s t tren n e ­

no ro c it e r a a ta c a t de band iţi! C rim i­na lu l c a re se m ăn a cu K e tch u m , dădu ord in să se o p rească locom otiva. A ju ­to ru l m ecan icu lu i dădu să sco a tă ca-

p u l pe fe re a s tră , d a r b an d itu l îi s t r i ­g ă să in tre înapo i şi în ace laş tim p tra s e cu p u şca şi-i s fă râ m ă o fa lcă. A- poi d ădu o rd in să se d esfacă m aş in a şi v ag o n u l de b ag a je de re s tu l tren u lu i. P e cân d fu n c ţio n a rii, su b a m e n in ţa ­r e a p u ştii, desfăceau vagoanele , sosi H a rr in g to n , care , de d a ta a c e a s ta e ra în a rm a t cu puşca . D in tr ’o a ru n c ă tu ră

de ochi în ţe lese s itu a ţia ; şi b a n d itu l îl

v ăzuse şi duse p u şc a la ochi, d a r Hax- r in g to n nu m ai p ierd u tim p u l ca să ridice a rm a la u m ăr, ci t r a s e din m ân ă .

Cele două îm p u şcă tu r i r ă s u n a ră cam în ace laş tim p. H a rr in g to n sim ţi o d u ­re re p ă tru n z ă to a re în b ra ţ, d a r şi b a n ­d itu l se c lă tin ă pe p icioare. Apoi a- c ea s ta se s tre c u ră p e su b v ag o n şi fu g i din p a r te a c e a la ltă a tren u lu i. Scă­p a t de te ro a re , tre n u l p u tu să-şi con­tin u e d ru m u l. R a n a lu i H a rr in g to n e ra uşo ară . A do u a zi se g ăsi lân g ă li­n ia f e ra tă ,un depozit de d in am ită şi cev a m al d e p a rte u rm e de foc. B an d i­tu l voise să dea d ru m u l în foc locom o­tivei şi v ag o n u lu i de bag a je , în c ă rc a t cu d in am ită . O m ul cu b a rb a n e ag ră

fu g ă s it în ace laş zi, g rav ră n it . Voi­se să încalice, d a r fo rţe le îl lă sa se ră şi el ră m a se le ş in a t pe jo s .

A gen tu l R eno fu ch em at im ed iat 'p e n tru anchetă» P riz o n ie ru l diecJJruria« c ă e G eorge S tev en s din  rizona şi că (pentru pfrima d a tă încerea<se tocfum să je fu iască u n tren . D a r n u fu c re ­zu t, ci to a tă p re sa a n u n ţă c ă J a c k cel N egru fusese p rin s . In cele din u rm ă

b an d itu l fu id en tifica t. N u e ra J a c k cel N eg ru , ci Tom K e tch u m , f ra te le celui m o rt. R a n a pe care o av ea la b ra ţ se c an g re n ă d a r K e tch u m n u în ­găd u i să i se am p u teze b ra ţu l. Nu prim i nici să fie fo to g ra fia t d ecâ t d a ­că 1 se d ă voie s ă ţ ie un rev o lv e r în m â n a săn ă to asă . I n cele din u rm ă i se pe rm ise a ce s t lu c ru şi 1 se d ăd u un rev o lv er d escărca t.

C u rân d d u p ă aceea Tom K etch u m fu co n d am n at şi e x e c u ta t p rin spân-

Harrington nu mai pierdu tim pul şi .trase.

zu ră to a re . B l în tâ m p in ă m o artea aşa cum tră ise , cu m u lt c u ra j, ap ro ap e c h ia r cu veselie. A stfe l d isp ă ru a l doi­lea m em b ru a l bandei lui J a c k cel N eg ru . T rad . de O’CONNOR

Stafia ordonă: „Sus mâinile!"

P entr a

pariu m u l sau viguros şi pur, apa de Colonia

„Jocbey C lu b ” e pre ferată de elita sporţi

Încercaţi apa de Co­lonia Jockey Club jj nu vtţi mai dori alta.

IVa

'J ’IN E R E T U L modern, atât de iubi­tor de mişcare, de viaţă, de tot ce e

sănătos şi simplu, nu putea să nu pri­mească cu bucurie această apă de Co­lonia de calitate superioară, al cărei parfum viguros şi pur armonizează a- tât de bine cu gusturile sale.

Tinerele sportive cunosc rolul apei de Colonia şi n’ar încredinţa sănăta­tea epidermei lor oricărei mărci la în­tâmplare. Distilată de Lady, „Jockey Club“ nu conţine decât produse de prima calitate. „Jockey Club“ între­buinţată pentru fricţiuni lasă pielea fragedă şi catifelată.

iau detotbgneJo c k e y G u #

dhtiflfâe fiar ILiiid7br& d eJ b rii Jim uţe etA oir-JocL y CFufi-Cono

pt

1V E C H E A - C A S A - ^

U K A PNICUIESCU #C A L - M O S, i L O R - 1 6 /

v s i f p f

• /

PANZÂRIE MÂTÂiURI Î T O F £ LINGERIE GALANTERIE COVOARE LINOLEUM

I l M u y / j'W& y i ■ j

2rfey

I . I ^ > J ii

/ I

| « « v i ■> j V

»•IE CEI'HAI IEIF1NI

Gitifi „Dim ineaţa Copiilor,, de Anul Nou

1 Ianuarie 1931 REALITATEA ILUSTRATA 27

Joc de cuvinte încrucişate„Qoui ani, in douâ ace“

Joc de cuvinte încrucişate„P an ta rh e i“

(10 P u n c te ) de Mus L er (10 Puncte) de L 'O ’iM

G ă siţi c h e ia ace s tu i joc?, şi v e ţi a f la o s tro fă d in t r ’o poezie a e E m inescu.

P o şta jo c u rilo rB IZO N TA L: 1) Vesel. 5) M etal 7) lam aţie de b u cu rie . 9) D ispoziţie cedată de idealizarea idealurilo r. 10) aşul d e s fă tă to r a l oam en ilo r vir- ii (mit.) 15) A u to ru l ad ag iu lu i n ta rh e i” . Î 8) E m ig ra ţiu n e . 19) A- al ce fu rn izează coarne.... im agi-

V E R T IC A L : 1) R ep ară . 2) A se u r ­ca. 3) „C âte u n , ........... p â n ’ n 'o r ă ­m ân ea nim ic! “ 4) F la u te de p a rad ă . 6) C asă de film e în G erm an ia . 8) A nim al nordic, dom estic it. 11) P e rso n ag iu le ­g en d ar în cân tece le de s tea . 12) Zeu. 13 Fiasco. 14) U n u l care duce o v ia ţă » bucium ată . 16) U n erou fă ră ... coadă! 17) Zile în ca len d a ru l rom an.

B E R N A R D E N G H E L B E R G -B acău .E s te u n a n u m it fel de in te rp re ta re al dvs., iji nici decum o re a lita te .

D iA V O L E SC U -C ernăuţi L a „C u­v in te le în tre g ite ” n ’a v e ţi d re p ta te . P en t r u re s t v ă ap ro b cu to a tă convinge- ra .

D-NA LT.-COL.Orheiu. — .Litera răspunsul meu nu

MAIORESCU.„s“. — Dacă vă parvine la

timp, voiu avea eu g>riijă să nu văan u lez so lu ţia tr im isă

FĂNEL Z. TEODOSIU. — T .-Mă­gurele; Urmăriţi şi dvs. ce publică alţii şi veţi înţelege.

IO S E P H K L E I N .‘Orice ten ta tiv ă m ă lasă ab so lu t ind iferen t! De a ltfe l observ că acel „dom n” ţin e n e a p ă ra t să-l iau în serios. Şi e ste cu a tâ t m ai g rav ...

U N I C I N L U M E !

C l O D Á P U L

mon Amour

Secretul Francezelor moderne, svelte, este pilulele „JODILLON“ care In doze mici, Împiedici obesitatea (tngrăş&rea) iar In doze mai mari produc slăbire. Preţul unei cutii Lei 150,— Depozitul General pentru Rom&nla

CEL MAI FIN CEL MAI ELEGANT CEL MAI DUPABIL

PODOABA DOAMNELOR (OCHETE C I

Â

«*

in n o a p te a S fâ n tu lu i V as i lea Clara Bow delicioasa interpretă a lui huram ount îşi vede împlinirea viselor, în noapteaAnului Nou

Foto P a ra m o u n t”