Heidi MurkoffSharon Mazel

Ln cESA TE ASTEPTI

IN At DOITEAANv

DH VIATA?

Lunile I2-24de viata

Cuvdnt-inainte: dr. Mark D. Widome,

profesor de pediatrie

Traducere din englezd de Ianina Marinescu

trfg"{l,!(t

vl MULTUMIRI

(cu un pupic) speciali merge citre familia mea depe Facebook si Twitter - vi mulgumesc ci. suntegimereu acolo pentru mine,

Altor doi birbagi cu care nu mi. trezesc alituri,dar {5-ri de care n-as purea sra o zi: Marc Chamtin,pentru ochiul tiu de vultur format pe litera legii,penuu spiritul riu intreprinzito! pentru prietenia;i sprijinul ferme; AIan Nevins, pentru mi.iestria tain management, pentru raffnamentul fenomenal,inepuizabila ta rlbdare gi perseverenti ;i penrru ciai fost manl cereasci (Cairo va ff mereu al nostru),$i pentru cel mai nou membru al echipei acesteicird, cineva cu un nume deosebit;i cu un dar al co-municlrii gi mai deosebit: Heidi Schaeffer - mul-gumesc ci ai dar de veste intregii lumi!

Mamelor celuilalt copil al meu: FundagiaV4-ratto Expect: Lisa Bernstein (care este 9i mama lui Zoegi a Acelui-Teddy-Oh, Doamne) 9i Ruth Turoff(careeste si mama frumoasei Bluebell), pentru foqa trans,misi mamelor care au cea mai mare nevoie de asta.

Emmei (copilul de la care au inceput toate),Vyatt (copilul care a urmat) Ei Lennox (cel mai

mic) - m-ati {bcut cea mai norocoasi mami dinlume si vI iubesc pe rogi atar de mulr!

$i apropo de oameni din familie pe care-i ador;Iui Sandee Hathaway, draga mea sori si prieteni;lui Howard Eisenberg, absolut adorabilul meu tati;socrii mei nepreguiti, Abby si Norman Murkoff$i Viktor Shargai, pentru afectiunea, sprijinul giADN-ul riu.

Academiei Americane de Pediatrie, pentru cisunt susEinitorii neobosiEi ai copiilor gi ai piringiloracestora, ;i tuturor medic lor carehcreazizi de zipentru a face viegile celor mici mai fericite, mai si-nitoase gi mai lipsite de pericole.

Si, mai presus de roate, ruturor mamelor, ta,tilor

9i copiilor din lume. Vl imbrlgigez strins pe togil

$a

Cuprins

Cuvfrnt-inainte de dn MarcWldome,,,,.,.,,,, ,.......................xiii

Introducere: Rdrnas-bun argarulul, bun venlt copllulul '... '... ' xv

Cronologiadezvolt[rllcopllululdolaunuladolanl: Scurtfitrocorulnrovbt[.....,.................3

CAPITOLUL I

lntrebdriletale ...'...........". l0

ToTUIDEsPRI:Graficeledecregtere.......... .,..............."16

:: CAPITOLUL 2

Copilul t[u din cap pan[-n picioare,..,, ...............20

T0TUI DESPRE: Cumsd-linve1ilaoli1d........ ..'................ 6l

ffi CAPITOLUL 3

Copilul tdu in migcare .... 6B

CAPITOLUL 4

Mf,suridedisciplinareacopilului.. ... .. ... . . .244

Ce este disciplina... gi ce nu ... . . .... .... . ......245

Strategiidedisciplinarecareauefect............. .............24g

TOTULDESPRE: Binegirdu ....................254

Vorbirea

intrebdrile tale

ToTUL DESPRE : Cum sd faci copilul sd vorbeascd..............

256

256

266

:::::::::::r:1:::::::r:r1"rrr_:::rr:::t:: cAPITOLUL 9

-:t:;:::::::lnvd]area. ........ ... ... ... 270

intrebdrile tale . . ... . . .. . . ..... 27O

TOTUI DESPRE: Cultivareacuriozitdlii .....294

c A P I T O L U L l2:::.:::.:'-:

Cumsdaiuncopilsdndtos... . .. ....341

La ce sd te aqtepli de la controalele medicale . .. .. . ... . .. . . ... .341

Vaccinuri....... ................346

Cdndsi-idaitelefonmedicului................ ..................356

Febra - explicatd gi tratatd .. ... .. . .. . . .. . ... . 363

Cums[aigriiddeuncopilbolnav............... ................369

TOTULDESPRE:Medicamente................t... .................373

Cele mai comune boli ale copiilor . . .. . . .. . .. ..

Cele mai comune boli cronice . . .. . .. . ... . ... . 392

:: QAP I T O LUL l3:::::l]]]:::]]:::]:]]]::]l]:];i;ii]:;:i;]::::'-:'::r:::::-::r:::-:-:i

Siguranldpentrucopilult6u . ... .. .. .. ..... .. .. 404

Mdsuridesiguranldincasd.. .................404

Mdsuridesiguranldinafaracasei.............. ...............425

rorutDESPRE:Cumsd-[iinvelicopilulsdfieinsiguranfd... ................436

::.ir:r.: CAPITOLUL l4

Tratarea copilului.... .....440

Pregdtireapentrusitualiiledeurgenl[....... .................440

Primulajutoracordatcopilului...............,.. ................442

Primul ajutor acordat copiilor in caz de sufocare

qideurgenlerespiratorii....... ................463

;::::::;;;:t:: c A P I T O L U L I 5 ;:::uffi;;::::::-T

Tulburdridedezvoltarealecopilului... ..... ... ... .... ...... .... .472

,.itil

CUVANT iNnIN]'E

O hartfl cu caresd pornegti la drum

dr. MarkD. \Tidome

Profesor de PediatrieSpitalul de Pediatrie Penn State Hershey Hershel, Pennsyluania

1r-t e se inrlmpli in dimineaqa primei ani-t-r versiri ? Sugarul de ieri se treze;te fiindun copil complet dezvoltat? Dezvoltareaacestuia gine in vreun fel special cont de

calendarul gregorian? $i, mai concret, pi-ringii trebuie din acea zi si renunge la abili-tiqile de ingrijire a sugarului gi si deschidlun alt serta! cu abilitlgi de cregtere a unuicopil mic?

Rispunsul este, desigur, ,,nu". Dinpunct de vedere biologic, prima aniversa-

re nu este un eveniment.Ziua respectivigi zilele de dupi sirbitorirea unui an de

viagi nu sunt semnificativ diferite fagi de

cele anterioare. Din perspcctivir crc;tcrii ;idezvoltirii copilului - dczvoltrrc fizici,dezvoltare intelectuall, dczvoltitrc (:rno-

Eionali -, se putea la fel clc birrc si drri

petrecerea la finalul lunii a unsprcz.cccl sirtr

in luna a treisprezecea. Reperelc .lc .'lcz

voltare au loc conform prograrnultti pro-priu, cu mari variagii gi firi si tini scltrtude calendar. Ca Ei pini acum, crcqrct'cit qi

dezvoltarea copilului tiu vor progrcsl ittsalturi. Vizut din perspectiva lunilor, qi

nu a zilelor, progresul in dezvoltare pru'c

lin. Lucrurile avanseazi prepondercnt itr

direcgia cea buni.Totugi, existi anumite ragiuni biologicc

gi de dezvoltare pentru a ne gandi la al doi-lea an de viagi calao faztrdiscreti. Ajuns inacest punct, copilul a crescut de circa treiori in comparatie cu greutatea sa la nag-

tere, fiind cu aproape jumitate mai lung,decAt s-a niscut. De-acum inainte, tra-iectoria cregterii sale va depinde in marede o oarecare combinagie intre ereditategi mediu, gi nu de factori care si tini de

sarcini sau de nastere. Copiii niscugi pre-matur - sau mici din alte motive - i-auajuns, in mare parte, din urmipe confragiilor. La fel, copiii mari la nastere au acumun ritm de cregtere conform ereditiqii gi

tiparelor familiale. Mrjoritrcca copiilor de

un an sunt capabili (s,ru ,rlrlo,rpc c:rpabill)sii fircir prirnii lol prr;i ryi c:hiar si rceia care

iuci rnui sitnt ncvoirt sir sc qini de moblhs,rtr .lc ., rrriinri tlc rrjrrtot-o f'ac din lipsi de

crrr;rj, yi nu .lin lilrsl cchilibrului.

,Si, chill in rrpropiere de aceastiprimS.:rrrivcls;rrc :rrbirrlri, cei mai mulgi copii,rirrng ll unul dintre cele mai surprinzi-t()ilrc rcpcre de dezvoltare: capacitatea de

rr rrprcciir;i de a folosi simbolurile. Simbo-Itrlilc cu semnificagii constante fac posibilio corlunicare mult mai eficienti, precumsi :rparent exponengiala crestere a niveluluide invlqare, caracteristicl acestui al doilea

CAPITOLUL

Copilul tdu.A\In crestere

At clc nrirrc c crpilul tiu ? ll adt c{c nurc... si creste tot mai mare... si mai mare, apa-rcrrt in fiecrrc zi. (lqi nrai rcltrci irrninre ci a fost odari cAnd nou-niscutul tru erarrtir clc nric, cift sri-l pogi tine intr-o mAni? Ia incearci. asra cu copilul ti.u robust -

;i giligios - clc un an!) Totusi, cresterea piciului te poare pune pe gAnduri, mai ales

pcntru ci. poate si fie atAt de evidentl - in grafic sau nu. Poate si aibi loc intr-un ritmr.ncdiu constant (sau mai lent decat media, ori mai rapid decat media) - sau in salturisi puseuri impredictibile. in cazul majoritlgii copiilor, o cresrere normali inseamni cumeste normal penrru sine, gi nu pentru copilul din leaginul de langi. Desigur, asra nute va opri s5-9i pui intrebiri, iar uneori si-ti faci griji cu privire la cresterea sa. O fi preascund ? o fi prea grisug ? Prea slab ? creste in inilgime mai repe de decfu in greurare -sau invers ? Rispunsul probabil: nu, cresterea copilului riu e aga cum trebuie.

lntrebdrile tale

,

Grafice de cregtere,,Copilul meu e in percentilal l5 a graficuluide greutate gi inillime, Ce inseamni asta?,.

f rrscamna ci micuqul riu e de partea celorI rnici, dar inci in limirele normale pentru

I l',.t'..ntilclc sunt misuritori folosite in graficele( l(' rrcll crc crre arati unde se plaseazi un copilI I ( 1 [frl)irrtfic cu algii de aceeagi vArstb.. (n. red.)

virsta lui - veqti bune, cici normalitateae scopul (fie ci inseamni normal de mare,normal de mic sau normal de medlu).

EfectuAnd misuri.tori ale inilgimii gi

greuti.tii la ffecare control medical al co-pilului (gi, pAni la vArsta de doi ani, si acircumferinrei capului), medicul poatesi constate unde se sirueazi copilul riu,din punctul de vedere al percentilei, incomparatie cu alti copii. Pustiul tiu e in

1re rccntill l5 pcntru greutate gi inilgime,!rcir cc inscamni cd,85o/o dinre copiii de

vlnrrrr lui sunt mai inalgi gi mai voinici de-

t llt cl, iur l57o sunt mai scunzi;i mai slabi'( )otnpararea copilului tiu cu popula-

1i,r gcncrrli de copii spune doar o Parte.lirr povcstea cregterii. $i mai importantic ( onlpararea lui cu sine insugi. De aceea

rrrcdicul se va concentra pe tendingele de

r lciircre ale copilului in dmp, 9i mai pugin

1rc pcrcentila in care se incadreazlel la un

nlonrcnt dat. Dacl micugul tiu s-a invirtit( ()rrstant in jurul percentilei 15 in cea mainrilrc parte a timpului, atunci poate ci e

nrcni.t s[ fie dintre cei miruntei (sau poate

r;i c predispus la un spectaculos puseu de

( t'ci;tere mai tirziu in copilirie). Cu toate

;rstcrr, daci a fost dintotdeauna in Percen-rilrr 60 gi a scizut brusc la percentila 15,

,rce lsti deviere brutali de la ritmul siuobi;nuit de cregtere poate si ridice une-

lc intrebiri: a fost bolnav? Stresat? Existivlcun alt motiv medical necunoscut pen-

Llu aceasti incetinire a cregterii ? Sau c purqi simplu programat genetic si aibi o stt-t rrli mici dupi ce a pornit-o de partcl cc-

Ior mari? De asemenea, un copil carc s-ll

invirtit de la nastere in jurul percentilci/t5, dar apoi a slrit la percentila 90 in doar

citeva luni, trebuie evaluat indeaproapc'MinAnci prea mult ? E prea pulin activ fi-zic ? Sau pur gi simplu recupereazi, dupirrn inceput mai greu, conform specificagi-

ilor sale genetice?

Evaluarea cregterii copilului nu e doar

run simplu joc cu cifre. Pentru a avea o idee

clari a cregterii sale, medicul va gine seama

1i de relagia extrem de importanti dintregreutate gi inilgime. Chiar daci percenti-lcle pentru inilfme gi greutate, Prezente pe

grafice separate de cre;tere, nu trebuie sisc potriveasciperfect (percentila 40 pen-

tru inilgime gi 50 pentru greutate e abso-

lut normal, la fel gi percentila 80 pentruinilgime gi percentila 85 pentru greutate),

.rr trebui si fie in limita a10-20 de procen-

tc distangl. Daci inilqimea e in percentila

coP r r.u L',rAu lN cItE$1'llItE II

GEMENI

Copii diferifi,crestere diferitd

/\ i gemeni (cripleqi etc.) ;i te intrebifI.u. va fi creqterea lor in compara-

gie cu cea a altor copii sau a unuia fage

de celilalt? DacI ai gemeni identici,probabil ci vor urma aceleasi tipare de

cregtere (de;i nu intotdeauna) - cu

puseuri gi incetiniri aproximativ in ace-

lagi timp, mai ales pe misuri ce se fac

mai mari. DacI sunt fraterni, e posibilsi observi unele diferenEe intre aceste

tipare - diferenge care pot ft vagi sau

semnificative. Sunt fraterni de sexe dife-rite ? E probabil ca fiul tiu si creasci mai

mare ;i mai repede decAt fiica (la fel cum

biiegii au, ln medie, un ritm de cregtere

superior fetelor). Sigur, media nu e

intotdeauna regula - mai ales cAnd e

vorba de gemenii tii unici. Mare partedin cregterea lor in acest an va depinde

de greutatea lor la nagtere. Au fost micipentru vArsta gestationald? Au venitpc ltrme prematur? A fost unul dintreci rnult rnai mare decit celilalt? Togi

rrecpti flrctori vor intre in joc in evaluarea

crrlbci lor rlc crc;ccrc, Vcstca buui e ci,pl\nii s:\ ljrrrrgi lrr virst:r qcollri, inclusiv

gcrrrcrtii (ttiplclii crc.) trirsctrqi l)tcruilt(rrslllr cil o l{rcutiltc ttticii pt:tttrtt virst:t lor

11crst;rqitrrr:tlI iiii litrrrg tlilt ttt'tnir colrfra-qii tlirr prrnctrrl,lc vctlcle al crcq;tcrii. Cutoli i clcsc I

30, iirr grcutitrc:t c ilt pcrccntila 85, ai inbragc un copil srrpllponcleral. E invers?

Atunci c posibil si iti ttu copil subponde-

ral. Dcgi rnctlicii :tprcciazi intuitiv aceasti

relagic clintlc grcutatc gi inilgime, uneorise raportcrtzii iri lrr un alt grafic: raportuldintrc grctrt,rtc ;i inilgime. Acest graficmisoari rcl;rgia clintre greutate 9i inilqime(e sirnilar mrisur:irrii indicelui de masi cor-

porali - IMC) ;i de cele mai multe orise folosegte pentru a-l ajua pe medic si

Mdsurareaneastdmpdratului

tf e inrrebi de ce copilu.l tiu arari maiI inalt - dar pare ,,si fi pierdut" vreo

3-4 cm de la ultimul conrrol medical?Probabil pentru ci. misurarea inilgimiiunui copil mic e o sriingl Foarre impre-cisi. Cu tot acel neastimpir si cu roateacele scinceli, e greu chiar si penrru unspecialist si obEinI niste rezultate pre-cise. Iar pAni cAnd copilul nu e misuratstAnd in picioare (gi nemigcat) nu re veiputea baza pe nigte rezultate demne deincredere.

stabileasci daci un copil cstc hrinit irrsu-ficient sau exccsiv.

De asemenea, rltccv;t cc nrcritll consrrl-tat inainte de a ajungc la vrco concluzicdespre unde se incadreazi copilul tiru pcgraffcele de crestere sunr ripar€le de cregte-re ale rudelor sale. Mama, tatil sau fragii orisurorile au urmar un tipar asemlnitor (gi

ei sunt inalgi ;i masivi, de pildi, sau scunzigi slabi)l Au fost la inceput rorofei si apois-au subgiat? Au fost ni;te copii mirun-gei gi slibuqi, iar apoi s-au mai impinat sis-au inilgat pe misuri. ce s-au ficut mari ?

Daci da, asta poare si explice de ce creste-rea copilului tiu are o anumiti tendingi. Sizicem c\. micutul tiu e foarte mic (atingeabia percentila 5 de inilgime si greutate ) -asta poat€ si fie exacr cum trebuie in cazulin care calci pe niste urme mici.

Te intrebi unde se incadreazi piciul tiuin graficul de cregrere ? Poti completa da-tele lui la paginile I6-19.

Copilul dolofan,,Mie pulpisoarele ei durdulii mi se paratat de drigilase, dar mama zice ci fetilamea e prea grasi. E oare posibil la aceastivirsti?"I

COPILUL TAU IN CRE$TERE

I cele elemenre ripice ale copilului mic -f-l,obrajii bucllagi numai buni de apucat,burtica rotunjoarl numai buni de gAdilatgi coatele ;i genunchii cu gropite numaibune de pupat - sunt, desigur, semne ci e

un dri"galas, dar nu sunt auromar gi semnede greutate excesivi. Uneori, un copil deun an, agreabil de grisug, lncepe si se sub-gieze spre finalul celui de-al doilea an, cAndcresterea in inilgime o ia inainrea celei ingreutate. Sau poate ci incl nu a inceput simeargi, asa ci nivelul siu de activitate (sau

lipsa acesteia) il mentine penrru momenrdolofan gi e posibil si-l vezi cum incepe sise subtieze cAnd va incepe si se lini pe pi-cioare - si meargi, si alerge, si se cagire.

Insi uneori acei obrijori;i acele pulpi-goarc rubiconde por, intr-adevir, si fiesctnnc dc cxccs ponderal. Dacl binuiegri cili un copil mai grisut, qi nu doar dolofan,eliscutl despre asta cu medicul pediatru laru rr rr irtorul control medical. Daci piciul tiusc incrrdreazi intr-o percentih medie si cainilqirnc, gi ca greutate, arunci pogi si lagidcopirrtc aceste griji pentru momenr - as-

pectul lorund al copilului e probabil si se

modiffcc tn ccle din urrni 9i si ajungi laproporfiilc adecvate. in cazul in care copi-lul chiar esrc suprrrponderal (se incadreaziin percentila 85 sau pcste penrru vArsta Eigenul siu), e important ecum si nu scapidin mini mAncarul gi obiceiurile sale de ac-tivitate. Iar asta pentru ci specialigtii spunci perioada critici pentru prevenirea obe-zitiqii la copii e probrbil siruari in primiidoi ani de viagi, Aga ci actrm e momentulsi incepi si inclini balangr in favoarea co-pilului tiu. Scopul nu c si-gi pui copilul laregim de shbit - ci sri echilibre zi ecua-

Eia caloriilor pentru ca tngri;area si ince-tineasci gi, pe misuri cc copilul creste, siinceteze si mai dcpigcasci ritmul de creg-tere in tnilqirne. Iati cum:

* Consulti rncdicul. inainte de a rrecela orice fel dc ncgiune pentru reglareagreutigii copilului tiu asiguri.-te ci aidiscutat cu rnedicul penrru a primi re-comandiri si un plan alimentar rational

coPrLUL TAU lN CRr,$TERt: l3

indllimea $i greutatea

J rr rl doilea an de viaqi, copilul in creq-

I tcre va incetini practic si creascl. Pindlr urmitorul siu puseu de cregtere (care

nrc loc, de reguli, dupi doi ani), te pogirrptepta la o crestere lenti gi constantS. inrui'die, iati la ce si re agrepgi (firi si pierzidin vedere ci majoritatea prichindeilor se

vor incadra mai sus sau mai jos fagi derceste cifre):

Lln an gi trei luni. La un an gi trei luni, ofctiji ob\nuiti va avea o greutate de aproxi-niitiv l0 kilograme ;i o inilgime de circaT5

crn. (Jn biiat obignuit de un an gi trei luniva avea o greutate de circa I 1 kilograme ;i oinilgime de 78 cm.

Un an gi gase luni. La un an gi gase luni,o fetitl obisnuiti va avea o greutate de I Ikilograme gi o inilqime de circa 80 cm. La

un an gi gase luni, un biiat obignuit vn irvclo greutate de 12 kilograme gi o lnllgirnc dcBl cm.

Doi ani. La doi ani, o fetigl obignuiti va

avea 12 kilograme gi 85 cm; un biiat obig-nuit de doi ani va avea 12,5 kilograme gi 87

Atenfie: Daci greutatea copilului tiu sare

mai mult de 30 de puncte de percentile de

la un control medical la altul (si zicem de lapercentila 40 la percentila 70), dacl greuta-tea copilului e cu 20 de percentile mai mare

decAt inilgimea (de exemplu, e ln percentila

30 pentru inilgime gi in percentiia 80 pentrugreutate) sau dacl e sub percentila 3 pentrugreutate ;i scade la fiecarevizrt5,, discutl cu

medicul despre ce anume ar putea provocaaceste probleme de cregtere.

c:rre si nu'i afecteze cresterea sau dezvol-r,rrca. (Nu va ff o ,,dieti" - copiii micilrtr nevoie de o gami largi de substanlenutritive 9i de suffciente calorii.)

r ( loncentreaz!-te pe alimentele adecvate.

Si-qi ajugi copilul si prindi gustul cerea-

Iclor integrale, fructelor, legumelor gi alproteinelor din surse slabe - iar deser-

rurile si fie ocazionale - conteazi multpcntru prevenirea viitoarelor probleme de

grcutate (precum gi a multor problemetlc sinltate). intrucAt prea multe grisimirrlimentare sunt, de reguli, vinovatul ma-jor pentru acumularea unor depozite prea

rnnri de grisime, e jusdffcat si limitezicirntitilile excesive de grisimi din alimen-rrrlic - in special grisimile nesinitoase,

l)rccum cele saturate din prijeli. Dar cu-

vi\ntul de bazi este ,,a limita". Unui copilnlic nu trebuie si-i fie restricEionat consu-

rnul de grisimi sau de colesterol (decAt la

rccolnandarea medicului, din cauza unuiisroric farnilial de afecgiuni cardiace sau/qi unr.ri nivel ridicat de colesterol).

s ConcentreazL-te pe biuturile adecvate,

Mulgi copii, in special cei care-gi obginmare parte din fluide din biberon - sau

cei care au cu ei o cani cu pai integratoriunde se duc - sorb multe calorii ne-

necesare. De cele mai multe ori, lichidulvinovat este sucul de mere (care, intAm-plfuor, asiguri puline substange nutritivepentru acele calorii). SiJ invegi si bea

dintr-o cani obignuiri, daci n-ai ficut-odeja, gi si diluezi cu apl sucurile, in spe-

cial sucul de mere sau pe bazi de mere,

ajuti la reducerea in deplini sigurangi a

numirului de calorii.

s Prepari-i gustirile potrivite. Burticilemici - gi trupugoarele ocupate gi tncrcu inmigcare - nu pot si reziste 4-5 orr: intremese ftrl o gustare. Dar prer tnultc gustiripot si ffe o capcani pentru trtr copil care

se ingragi intr-un ritm prcir rrpid - maiales dacl acele gustiri $tult plinc de calorii.

Oferi-i copilului o !{ustill'c trutridvi intremicul dejun iri prtnz, o alta intre pranz gi

cini gi ccvrr rtqor lnrtiutc clc culcare. Dar

t4

atAt - cici si rongiie toati ziua (;i o poli-tici a dulapului deschis la discregie) poatefoarte repede si atXrne greu lacdntar.

s Lasi-l pe copil si degini controlul. Copiiicare condnui sI fie hrinigi cu lingura con-sumi adesea mai mult decAt doresc sau au

nevoie. Aga ci di-i copilului multe ocaziisi se hrineasci singur - iar atunci cAndigi pierde interesul pentru mAncare la omasi, pune-i capit. NuJ forga si terminece are in farfurie gi nu-l face si se alitureclubului celor care lasi farfuria curati.

x Di-i si minAnce cu motiv. Pentru a mincaexisti un singur motiv intemeiat: foamea.Copiii care invaqi aceastilecqie importantila o vArsti fragedi au rirrcori vrco pr<llrlc-mide alimentagie lnai tirziu in viaqi. livi-ti biscuitul care si faci pipica mai huni,bomboana cu care si-gi cumperi linigtcr lasupermarket, desertul ca si nu faci nazuriin scaunul de magini. in schimb, oferi-i unpupic pentru ci a mAncat, atrage-l intr-unjoc prin supermarket, cAnti un cAntecel inscaunul de magini. DacI nu-i oferi mAn-care din motive grqite (ca recompensisau miti, pentru confort, in locul atengiei,

pentru alungarea plicdselii), copilul nu vaminca din motivele gresite.

x Fii un model de obiceiuri alimentaresinitoase. Nu te uita acum, dar copiluligi urmiregte fiecare miscare, inclusiv pecele de la masi. Daci mesteci tot timpulla chipsuri sau te indopi cu inghetatl, co-pilul igi va urma exemplul (cu bolul cu

bomboane). in schimb, las5"-qi copilul site surprindl in dmp ce-ti savurezi salatasau o gustare cu fructe.

x Fi migcare. Pentru copiii care nu fac mig-care pe misura poftei lor de mAncare e

sigur ci greutatea va deveni o problemi.Nu sunt necesare cursuri structurate, cimulte ocazii in care si alerge, si se catlre,si sari gi si se plimbe. Si nu uita si i tealfuuri gi tu - membrii familiei care facmiscare impreuni se mentin sinitogi gi

in fonni impreuni.

coPrLUL 1'AU lN Cr{B$l',liRrl:

x Spune nu televizorului. Degi s-a doveditci exercigiile fizice previn obezitatea, s-a

dovedit gi ci privitul la televizor o incu-rajeazl,. Daci micugul tiu sti mult timpin faga ecranului, infrAneazi acest obiceiacum - inainte si ia amploare (odaticu talia copilului). Limiteazi gi timpulcAt sti conectat, daci micugul a fost deja

atins de virusul computerului.

xc Citette etichetele. Etichetele alimente-lor, da, dar gi etichetele pe care i le puicopilului tiu. Nu spune : ,,Nupo1i mAnca

un biscuit pentru ci egti prea gras". Degiconceptul e probabil si nu faci parteinci din intelegerea cognitivi a micutu-lui, va incepe incetul cu incetul siprindiridicini - ;i, odati cu asta, 9i posibileleproblerne de imagine corporah negativicare pot si nu dispari prea uqor. in locsi discuqi despre dieti, vorbegte-i desprealimentatia sinitoasi: ,,Hai si mAncimo pari delicioasi, cici asta ne va face sicre;tem mari ;i puternici!"

Nu uita ci, oricfu ai fi de preocupati de

greutatea copilului tiu, un regim de sllbitnu este niciodati adecvat pentru un copilmic care e inci in crestere, Repet, scopule incetinirea ritmului de acumulare de ki-lograme gi menginerea unei cresteri sinl-toase. Pentru mai multe despre alimentatiasinitoasi, vezi Capitolul 4.

Copilul slab,,Biiefelul meu e atit de slab, ci n-areniciun pic de grisime. E subponderal?"

tf i se pare slab copilul cAnd te uiti Ia el?

I Ce e slab sau dolofirn esre adesea o.?'r.rtiorr. de percc;rgie - de obicei per-cepgia pirintelui. Asdel, ceea ce qi se poa-te pirea prea slab ar putea si fie exact a9a

cum trebuic pcntru copil. in loc si te ba-zezi pc ochii tii, lnai bine consultl mediculsi vezi daci cifrele se incadreazi in graficuldc crcltcrc. De;i copiii mici sunt renumigi

pcutru gropigele lor de grisime, unii suntirr mod natural mai slabi - pentru ci suntinrrlgi, foarte activi sau predispqi genetic.ln concluzie: dacl medicul e mulgumit de

crc;terea copilului tiu 9i de starea lui gene-rrrli de sinitate, atunci ar trebui si fii ;i tu.

Daci reiese ci cifrele sunt mai scizute(rdici subponderal), e important si coo-pcrezi cu medicul pentru a vedea de ce gi

ec e de fbcut in acast sens. Din fericire, ma-jolitatea factorilor care pot si contribuie lagrcutatea redusi a unui copil se pot rezol-vl cu uguringi. Iati cAteva posibile motivepcntru care si fie subponderal:

. i)rei multe lichlde. Poare ci micugul tiubea prea multe lichide, rimanAnd prea pu-qin loc pentru mAncarea solidl. RenungXnd

la biberon ;i limitAnd accesul la cana cu paiintegrat poate face si creasci pofta de mXn-

care si consumul alimentar (dintr-o caniobignuiti nu e la fel de ugor de sorbit).

r Prea pugine calorii. Poate ci furnicuta tasuperactivi nu ingereazi suficiente calo-rii drept compensare pentru cele arse inrrigcare. Sau poate ci mAncarea pe care

i-o oferi are pr€a putine grisimi sau ca-

lorii (unii piringi atengi la alimentagie fac

asta firi si-gi dea seama) ori prea pugi-ne substanqe nutritive pentru a sustine:rdecvat cregterea gi luarea in greutate.Uiti-te la alimentagia copilului ciu 9ivezi dacd. e loc pentru mai multe caloriiincr-o formi sinitoasi (cu alte cuvintc,nu sub forml de brioge).

t Prea multi presiune. Tieaba ta e si-i asi-

guri o mAncare sinitoasi, treaba lui e siminXnce suficient pentru a-;i potoli foa-

rnea. Si-l forgezipe Ionul cel slibug sirninAnce nu duce decit la respingere (de

tipul:,,Nu pogi si mi obligi si mininc !").

. Srres sau boali. Uneori, un copil stresat

nu minAnci bine. Daci existl o sursi evi-

dcnti de stres in viaga copilului tiu (sau

rr ta - copiii sunt extrem de sensibili;il,r stresul piringilor), incearci si reme-diczi asta sau oferi-i atentie si afectiune

c()PrLUL 1'AU lN CnE$T'HlrFl l5

in plus drept compcnsrrc. ltr clrz.rrl lucare copilul nu minAnci binc pi nici nrr

se simte bine, consulti rnedicul sil vczidaci nu cumva e vorba de vreo bonlit cc

trebuie tratati.

Burticd,,Fetifa noastri are o greutate medie pen-

tru inil$imea ei,dar are o burtici gogonati.E norrnal?"

A burtici rorunioari e pe cit de normall,LJ p.-rte, de adorabila la un copil. Abiape la vArsta de 3-4 ani, cAnd mugchii abdo-minali se maturrzeazi gi devin mai puter-nici, majoritatea copiilor incep si aibi unprofil mai subgire. $i aga se 9i intAmpli inmajoritatea cazurilor - daci nu exagereazi

cu gustirile nesinitoase ;i daci nu sunt se-

dentari. PXni atunci, copilul nu are nevoie

de exercigii fizice de intirire a musculaturiiabdominale gi nici de indemnuri si-gi sugiburta (evident, nu comenta despre aceasta

tachinXndu-I, clci asta poare si produci pe

viitorprobleme de imagine corporali). Totce are nevoie sunt o alimentagie sinitoasi si

multe ocazii de acivitarcfizici distractivi.Daci burtica prichindelului tiu pare

balonati, iar asta se asociazi cu disconfortgi constipagie, consulti medicul.

Burtica gogonati este un semnal copilului mic.

ti?u

t-u\s'<\./

' / qrir.t

distinctiv

l6 COPILUL TAU IN CRE$TERE

TOTUL DESPRE:

Graficele de cre$tereJ f nde r. incaJre"ra micugul tiu? PogiLJ urmari progresele sale pe aceste grafi-ce. Prima serie de grafice (cel de pe pagina

i asta gi de pe pagina urmitoare) urmiresc

: separat inilgimea si greutatea. A doua se-

i rie de grafice de cregtere (de lapaginile t8

De la nagtere^ la trei ani: BiiefiPercentilele: lni.ltime p€ virsti qi Greutate pe virsti

NUME

3891215182'.t2427NR, INREGISTRARE-

30 33 36

utrI.r<z

ru

=f--J)<

IJTt-(Fu.tt(,

BIl=t{

utg,(,

( lrert tlc ( lcrrrrul Ntqional de Sratisrici. Medicali in colaborare cu Centrul Na;ional dc Strnltate qi Prevenired ltrilll'r ( ilni(c (2000).

COPILUL TAU IN CRE$TERE l7

ql ll) calculeazi raportul dintre inilgimegi greutate (se numesc grafice de greutateqi tilllgime). Vei vedea ci graffcele pentrubrlicqi sunt separate de cele pentru fete, iar

asta pentru ci inclusiv la aceasti vArsti fra-gedi biiegii dnd si fie mai inalgi, mai grei gi

si creasci mai repede decAt fetele.

De la naftere- la trei ani: BiiefiPorcentilele: inilgime pe virsti ;i Greutate pe virsti

NUMF-NR. iNR.EGISTRARE

69121518212427303336

qru

F"Jr{7

ruTF"J

z

4UJFg)uJt(,

ut

F3lutI

l8 coPrLUL TAU lN CRE$TERr

Graficele de cre;tere ale centrului pentru Prevenirea gi controlul Botilor:Statele Unite

t;1,,

,,:11-

10:

:l

lb

I

t:lttltllll

- Peqcgntilele de greutate ;i inilgime: -Biiefi, de la na;tere la trei ahi

F;:44

t9z',/ e5

F[.^:

// 7',u

77s

754,/. 7

r'/I t1o.>5

'r3,/ 7/, / /'/F30*I*8-

*26*

,/// .,/./ ,/ ,/t '///r'. 7. /r', v

./, 7z /7,//./ ,/ /r/z,27 t4

t '/l /,rtt./

-''J- 'u

--lI

-1.-.1'-l

I

-ro-l. --.1

-. -lI

& "tt '/)7

,/t

lfr &,/ /

,/, '4U

/t''fro

%7

IIin 1B le io ", i, "" )o ,u l, 27 2A 29 30

tt31 32 33 34

cm 45I

50rIIII55 60 65 70 75

r'tt'tl80 85 90 95 .100

iNALTTME

Creat de Centrul Nagional de Statistici Medicali in colaborare cu Cenrul National de Sinitate gi Prcvcnirca Bolilor Cronice (2000).

COPILUL TAU IN CRE$TERE t9

Graficele de cregtere ale Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor:Statele Unite

38

30

28

26

24

a0

18

16

14

12

10

Percentilele de greutate ti inilgime:Biiefi, de la nagtere la trei ani

2s 28 27 28 20 30 3t 3? 33 34 36 36 37 38 30 40