Guprins

CAPITOI,UL IVise mtrefe. .. '..... f(]APITOLUI,2

Giseqte o scuzi ................... o.... lE

CAPITOLUL S

Drimul mgumilion .......... o...........28CAPITOLUL 4

Milicrdcrr? .. . . . ... . . . . . . . . o. . .. . . ... . . .38

CAPITOLUL 5

Ocaulinobili .........................83CAPITOLUL 6

InstitUtul I.C.8.[.D. o...... t o.. o........{9

CAPITOLUL 7

Solufic in ccrrul lroodonilor ............. 61

CAPITOLUL B

Rutincr zilnic& ............ t. o o......... !5CAPITOI,UL 9

Un plcn dinonaihil.. o........ t.. o...... 80

CAPITOLUL 10

Gfordurideflncl ...................... 88

CAPITOLUL T

Vise mirete

Numele meu este Benjamin Franklin, dar

cei mai mulli oameni imi spun Benji. Aga cum

probabil ali ghicit deja, p[rinfii mei mi-au pus

numele dupi cel al posesorului uneia dintre

cele mai creative minli din istorier. Iar eu tre-

buia s[ m[ inaI1Ia nivelul agteptirilor!

Chiar de la inceput, oamenii au avut nigte

agteptiri exagerate de la mine. Nu vreau s[ milaud - dar nu i-am dezambgit. La gase luni,

1 Benjamin Franklin (1706-L790) - om de gtiinli,inventator, om politic, una dintre personalitilile ameri-cane marcante (n.red.).

Benjamin Frankliu

Strllucit

Benji Pranklin

cunogteam deja limbajul semnelor. La trei ani,am invdlat singur s[ cdnt la chitard (acusticl,binein{eles). La cinci ani, eram in stare sd ci_tesc texte scrise in gase limbi diferite, inclusivin limba delfinilor (II-IIIKI).

Mama crede despre mine c6 sunt un copilgenial, dar eu nu sunt atit de sigur de asta.Oare geniile adevlrate tdnjesc dupd bomboane24 de ore pe zi?

Un astfel de geniu, Albert Einstein, a spusla un moment dat: ,,Nu sunt at6t de degtepipeclt pare - doar cl petrec mai mult timp decitallii incercind s[ rezolv problemele... $i eu misimt la fel. Nu ci ag fi superdeEtept. Sunt pur gisimplu EXTREM de curios!

Din fericire, eu gi tat[l meu avem un atelieruriaq in spatele casei. Un loc minunat, in carepoli sd creezi (...sau s6 distrugi!) tot felul dechestii.

Atelierul a fost construit de bunicul meu"cu vreo sutl de ani in urm6. Sub acoperiEulacestuia incd, zac maqini vechi de-ale lui, b6rcipline de praf motoare ruginite gi alte lucruridesperecheate. Orice obiect care cAndva a

zburat, a mers pe rofi sau a plutit - e probabil

s[ stea ascuns pe undeva prin atelierul nostru.

$i tat[l meu a crescut megterind toatb ziua

clte ceva. De fapt, e atit de priceput, incit anul

trecut a construit un satelit dintr-un radio de

maEini, o roati de rezervd, un acvariu 9i ban-

cheta din spate a unei dubile.

Acum cAteva s[ptimini am lansat satelitul

in spafiu din curtea din spate a casei. A. Fost.

Ceva. EXTRAORDINAR!

Copiii de la

cAnd le-am pov

nu m-au creztt atunci

espre satelit... pin[ ingcoal6

estit d

clipa in care le-am ardtat inregistririle fhcutede FBI. (Nu m[ intrebati cum gi de unde le-amoblinut!)

intr-o zi,intimp ce descircam datele trans-mise de satelit, tatll meu gi-a flcut aparilia c6_lare pe motocicleta lui cea veche gi ruginitd.

* Leclia ta de pian incepe in zece minute,mi-a spus el, dtndu-qi jos casca de protecfie.

- Dar tocmai urmiresc traiectoria c6tor_va asteroizi,i-amrlspuns eu. Ast6zi ne dau tdr_coale cdteva zeci!

Auzind aceasta, tata a venit s[ arunce oprivire:

- in ce stare se aflI satelitul? m-a intrebatel, potrivindu-qi ochelarii pe nas.

- Va fi in reguld, l-am asigurat eu. Nupare cI vreunul dintre asteroizi ar putea sd_lloveasci.

- Asta e o veste bun[, s-a bucurat el des_chizdnd uEa atelierului. Pentru c[ am o gri-madi de treabi!

Dup[ ce citise un articol despre un pescarcare a cdzut peste bord, tata tractase o barclveche ln interiorul atelierului, apoi incepuse si

10 11

proiecteze un sistem de siguranll pentru am-

barcaliunile pesc[regti. Ideea lui era s[ acopere

fiecare piesi de imbriclminte a pescarilor (ja-

chetl, pantaloni, cizme) cu mii de magneli mi-

nusculi qi s[ doteze blrcile cu cite un magnet

superputernic. Dac6 un pescar ar cldea in ap[,

magnetul l-ar fi putut atrage inapoi la bord.

- Cum stai cu proiectarea costumului?

l-am intrebat.

- Sunt pregltit s[ fac primul test, Benji,

mi-a r[spuns tata, punAndu-qi pe el una dintre

jachetele magnetice. Urcl-te cu mine in barci,

te rog. S[ vedem dacl dricia asta este suficient

de puternicl s5 m[ trag[ inaPoi!

- EEti sigur c[ testul e lipsit de pericole?

l-am intrebat.

- Nu! Dar nu Putem afla asta decit in-

tr-un singur fel, a rlspuns el, aruncindu-se

din barc[ pe podeaua atelierului. Om la api! a

lnceput si strige.

Imediat am rotit butonul de siguranll. inloc s[ fie atras c[tre barcl, tatll meu a fost im-

pins cAt colo, de parc[ ar fi fost o ghiulea de

tun. BANG! El a trecut prin tabla din care sunt

flcu(i pere{ii atelierului, de parcit ar fi fost obild pentru demolat clldiri.

Am sdrit imediat din barc6 gi m_am grlbits{ ajung la gaura fhcutd in perete.

- Egti in regul6, tat[? am intrebat euingrijorat.

.._ Dal Cred ci am inversat polaritateamagne{ilor, mi-a rIspuns el. Atunci cind ai in_vdrtit butonul, acegtia m-au respins, in loc simi atrag6. Dac[ gi atracfia este la fel de puter_nic6, inseamnd ci invenlia mea s_ar putea sdfuncfioneze, fiule.

- Benji! A sosit profesoara ta de pian! amauzit eu deodat[, dinspre cas6, yocea mamei.

- Chiar trebuie si mi duc, tati? am intre-

bat eu.

- $tii doar, biiete: pianul este foarte bun

pentru minte. i1i dezvoltl sinapsele.

- Dar dac[ sinapsele mele nu vor sd se

dezvolte?

- Chiar daci am nevoie de tine aici ca slimi dai o mAn[ de ajutor, trebuie s[ te duci,

mi-a r[spuns el.

- Dar... dacl tocmai m-a apucat o durere

cumplitl de cap? l-am intrebat eu punAndu-mi

palma pe frunte.

- Atunci ar trebui s[ te bagi imediat inpat - sau poate chiar s[ te duci la doctor, mi-a

rlspuns tata.

- Dar... daci... am continuat eu.

- Benji, dar dacl ai inceta s[ mai caufi

scuze? m-a intrebat el. Du-te gi gndiH clapele

alea!

t3