i SElUCŢiUNEA,MâisMnin si immfo

s*ov, piaţa marc ar. 30. T-LEFON Nr. 2 2 6 .Scrisori nerrancate na a»

primesc.Cjumscript» nu ce rainatfi.

I n s e r a t »m primes ia AdmlitiatreţlMne

Braşo* şi la următoarele BIPCURI da ANUNŢURI: în f!8«a la M. Duios Nashf., Bai. Aogenf'elâ & Emoric Las- asr, Heinrich Sohalek. A. O- ■ Belii Nachf., /jeton Onpelik. la Budapesta la A. V Qolber- E»r, Eistein Bsmat. Iuliu Le* opo2d (VTQ ErBsAbet-kbrut Praful Insarţlunllor: o serie faraond pe o oolo&nă 10 bani nentru o publicare. Publicări aai desn după tarita şi tnvo b l« — SECLAMJE pe pagina I a o serie 20 bani.

U L LXXIIITelefon: Nr. 226.

8&ZETA Apar» fnfieoareiiitCRăisiîs peetri Anstro-DagariîPe cn an 24 o j t . , n« şase lot»

19 cor., pe t ie ilan l 0 o o r . B-rlI do Daraineja 4 sar. pa ac,

?sun Bomâila ii stiăliitm;Pe un an 40 flanel, pe şa» e

luni 20 ir., pe trei luni 10 i t 8-HI da Oumlnaoa 8 fr. pe an.Se prenumără la toate oii

riile poştale din Intru şi di . afară şi Ia d-nii ooleetori.

AitOBameitil nutri Braicr;Âdmlnlstraţlunoa, Piaţa mare

târgul Inului Nr. 30. etagia 1. Pe un an 23 c o r » pe şaae luni 10 cor., pe trei luni 5 eor. Ou dusul acasă.: Pe un an 21 cor., pe şase luni 12 oor., pe trei luni 8 cor. — Du osem* plar 10 bani. — Atftt abona­mentele. oAt şi inserţianile punt a se plăti Înainte.

Nr. 102. Braşov, Duminecă 9 (22) Hain. 1910.

De-ale alegerilor.S u n te m spre s fâ rş itu l ca m p a n ie i

electorale, ca re a fo s t una d in ce le ] mai lu n g i d in câ te s-au p o m e n it în

Ungaria. M iş că rile e le c to ra le şi ca m ­pania du rează de t re i lu n i ş i se s fâ r­şeşte peste 10 z ile , cu 31 M a iu c., când ap o i, în câ te va z ile se dă lu p ta decisivă, la u rn ă , cu t r iu m fă to r i , cu

f căzuţi în lu p tă şi cu ră n iţ i , cu m se pot c o n s id e ra ace ia , c a ri v o r ră m â n e a In ba lo ta g iu .

In lu n g u l t im p al ca m p a n ie i e lec­torale s-au ţ in u t o su m e d e n ie de d is ­cursuri, p a rte de c ă tră c a n d id a ţ ii la deputăţie, p a rte de c ă tră şe fii d i fe r i­telor p a rtid e . Căci pe c â t de m u lţ i candidaţi s-au i v i t de a s tă d a tă p r in cercuri, pe a tâ t de a p r ig i au fo s t şe fii pa rtide lo r in tu rn e u r i le lo r a g ita to r ic e . In deosebi lu s th şi T isza , cei d o i a n ­tipozi, au c u tr ie ra t ţa ra de ia u n ca­păt la a ltu l, tre c â n d p r in to a te g ra d e le

] de m a n ife s ta ţ ii a le s e n t im e n tu lu i p u - plic, începâ nd de la p r im ir i le fe s tiv e , cu b a n d e riu ş i m u z ică şi până la fo ­cul o u ă lo r c lo c ite .

A tâ t de a p r ig e au fo s t aceste tu r - neuri de a g ita ţ ie , în c â t u n u l d in e ro i e ra pe-aci să-şi de ie — d u h u l. O te le g ra m ă tlra A ra d a n u n ţă , că c o n te le T isza , du p ă ce şi-a ţ in u t aco lo Jo i d is c u rs u l de p ro ­gram, a p le c a t de-a d re p tu l la G eszt, ca să se o d ih n e a scă câ te va z ile , căc i t u r ­neul a g ita to r ic i-a zdruncinat nervii. Nu ş tim dacă această z d ru n c in a re p ro ­vine de la fe s tiv a le o r i de la ouă le c lo c ite , de ca ri a a v u t p a r te ş i acum la A ra d , dar fa p tu l e, că „ le u l de la G e sz t“ al v icaru lu i M a n g ra e o b o s it.

Pe când însă „ le u l “ o d ih n e ş te , campania e le c to ra lă se d e s v o a ltă to t mai cu v e h e m e n ţă . V a lu r i le s u n t cu a tâ t mai fu r ioase , cu c â t se a p ro p ie te rm in u i alegerilor. C a n d id a ţii, to c m a i f iin d c ă tim pul e s c u r t, d e s v o a ltă o a c t iv ita te febrilă, „b ă tâ n d fe ru l pâ nă e c a ld “ .

C a n d id a ţii n o ş tr i îş i fac ap roape toţi tu rn e u r i le p r in c e rc u r i, un de s u n t

p r im iţ i cu s im p a tie şi iu b ire de po - p o ra ţiu n e a ro m â n ă . P r in un e le lo c u r i însă a u to r i tă ţ i le le fac m u lte n e a ju n ­s u ri, cu ’i s-a în tâ m p la t d e. d - lu i D r. V la d în ce rcu l C a ranse beşu lu i e tc . ş i cu m se v o r m a i în tâ m p la asem enea lu c ru r i în d e c u rs u l z ile lo r de a legere .

In a fa ră de aceste c o rte ş ii co n ­t ra c a n d id a ţ i lo r n o ş tr i se fo losesc de d ife r ite a p u c ă tu r i, ca să in t im id e z e sau să seducă şi d is g u s te pe a le gă ­to r i i romârn*. D e sp re c u ta re c a n d id a t a l n o s tru ră sp â n d e sc ş tire a , că repă- şeşte, o r i a lte bazacon ii. In fie ca re z i câ te -o m in c iu n ă , câ te -o s c o rn itu ră .

P r in d e m d in m in c iu n ile de azi două.

O ş t ire d in B e iuş a z ia re lo r u n ­g u re ş t i a n u n ţă , că a d e re n ţii lu i D r . L u c a c iu a g ită în m ă su ră m are . Radu , episcopul Orăzii, a prom is sprijinu l lu i Rednic.

A s ta e una . A doua m in c iu n ă ş i-a lu a t z b o ru l d in Ş ir ia . Z ia re le u n ­g u re ş t i a n u n ţă , că în ce rcu l Ş ir ie i a p ă ş it fa ţă de Î ) r . S t. C. P op p ro p r ie ­ta ru l ro m â n Io s if V a le r ia n , cu p ro ­g ra m u l p a r t id u lu i m u n c ii.

Ia tă un e le sem ne c a ra c te r is tic e a le ca m p a n ie i a c tu a le .

Să m a i a m in t im bă tă ile , b ru ta l i­tă ţ i le g e n a a rm e re ş ti şi o m o ru r ile , de c a r i s-au în tâ m p la t d e ja c â te v a ? C re ­de m , că aceasta e de p risos , căc i ele a p a r ţ in a le g e r i lo r d in U n g a ria , fă ră de ca ri n ic i n u s -a r p u te a în c h ip u i a le g e ri p e n tru ca m eră la no i. A ce s te a p a r iţ i i s in is tre se v o r iv i în to td e a u n a la a le g e ri, pâ nă când nu se va in t r o ­duce v o tu l u n iv e rs a l cu votare se­cretă. A tu n c i v o r d isp ă re a de s ine.

In f in e m a i a m in t im , că in de ­c u rs u l c a m p a n ie i a a p ă ru t d in când în când câ te -u n p ro g n o s tic re fe r ito r ia re z u lta tu l a le g e r ilo r .

Cel m a i nou p ro g n o s t ic ni-1 co ­m u n ic ă acum „ Corespondenţa R o­m ână “ şi este u rm ă to ru l :

Intr-o convorbire, avută cu un ziarist, contele Khuen a spus, că după cele mai

noue ştiri sosite din ţară, guvernul va avea mare majoritate în viitoarea dietă. Luând drept bază informaţiunile oficiale, un ziar d'i/ Budapesta prevede, că guvernul va eşi biruitor în 273 din 413 cercuri, iar din cele 140 cercuri, ce mai rămân, 60 vor alege partizani de ai lui Justh, 40 parti­zani de ai lui Kossutb, 20 poporali şi 20 naţionalişti.

Cu deosebire caracteristică e împăr­ţirea după regiuni, pe care o face calcu­latorul electoral.

La Budapesta, unde poporaţiunea este foarte amestecată, mulţi Germani, Evrei şi Slovaci, şi mai puţini Maghiari, din nouă deputaţi opt au să fie guverna­mentali.

Pe şes, de-alungul Tisei şi a Dunărei şi între aceste două râuri, unde popora­ţiunea e maghiară, din 70 de deputaţi nu­mai 23 vor fi guvernamentali.

In Ardeal, unde sunt mulţi Români, guvernul contează la 30 deputaţi din 60.

In sudul Ungariei, unde sunt Sârbi şi Şvabi, din 46 de deputaţi 40 vor fi gu­vernamentali.

Peste Dunăre, spre Austria, unde sunt mulţi Germani, din 75 de deputaţi guvernul contează la 45.

In nordul Ungariei, unde sunt Slo­vaci, Ruteni şi Germani, din 120 de depu­taţi vre-o 90 au să fie guvernamentali.

Prin acest calcul electoral se face dar mărturisirea, că guvernul nu se ra- zimâ pe Maghiari, ci pe naţionalităţile din regatul ungar şi că Maghiarii susţin par­tidele opoziţionale.

Să ne dea vo ie c a lc u la to ru l e lec­to ra l a - i re f le c ta , că d â n su l ş i-a fă c u t so co te a la d u p ă un ca lapod cam în v e ­c h it. Se p o tr iv e a această socoa tă pe v re m u r i, când R o m â n ii şi S lo va c ii e rau p a s iv i şi nu a legeau d e p u ta ţ i n a ţ io n a li p e n tru cam eră . A z i s u n t s ch im b a te îm p re ju ră r ile . A z i c e rc u r ile lo c u ite de R o m â n i şi S lo va c i ş i câ teva c h ia r şi d in ce le şvâ b e ş ti n u m a i „ fu r - n ise a zâ “ o rb e ş te d e p u ta ţi de -a i s tă p â ­n ir i i , c i a le g d e p u ta ţi n a ţ io n a liş t i . In co n se c in ţă tre b u ie să facem co re c tu ra

necesară, în ce p r iv e ş te n a ţ io n a lită ţ i le , că pe lâ n g ă to t s is te m u l t ic ă lo s de az i, d e p u ta ţ i n a ţ io n a liş t i v o r f i a leş i cel p u ţ in 4 0 şi n u 20, cum p ro fe ţe ş te c a lc u la to ru l.

InCDFCala In Năsăud. Incurcala dela Năsăud, despre care am vorbit erDsă con­stată din nou prin următoarele două de­peşe, ce le-am primit azi.

Prima depeşă, ce am primit-o înainte de prânz, este :

Năsăud, 21 Maiu c.

Dr. Onişor candidat naţional la Năsăud, unde îşi ţine Joi vorbirea de program. Alegerea va fi în 1 Iunie.

Coresp.

După prânz, la încheierea foaiei ne-a sosit a doua depeşă de următorul cu­prins :

Bistriţa, 21 Maiu c.Delăturaţi depeşa dela Năsăud, re­

feritoare la candidatura mea. Fără spri­jinul clubului comilatens nu iau lupta

Dr. Onişor.Fără comentar !

Alegerile din Bosnia. Din serajevo se anunţă, că Joi au avut loc alegerile pentru dieta comunelor rurale. Au fost aleşi 18 membrii ai organizaţiunei sârbeşti naţio­nale, 9 ai organizaţiunei musulmane na­ţionale, catolicii din Udruga au câştigat 2 mandate, catolicii din Hryatska şi Zajed- nica 5 mandate.

Reforma electorală croată. Dieta croatăa adoptat în a doua cetire proiectul de reformă electorală.

Congresul internaţional al presei. Des­chiderea celui de al 14-lea congres inter­naţional al presei a avut loc Joi dimineaţa pe bordul vasului »Thalia«. Preşedintele coi greşului d-1 Singer şi guvernatorul provinciei principele de Hohenlohe au sa­lutat pe congresişti.

y. FOILETONUL »GAZ. TRANS.c/ / * / / * / / * / / * / / * / / * / / * / /S //* // jr //*s /* //* // jr /s * //* //* //* //* //* //* //* ./* / /* //* //* ,

Impresii.Din turneul d-lui Dr. Iuliu Maniu.*)

Mă simt nespus de mângăiat că am 3 avut fericirea de a însoţi 3 zile întregi pe

dl Dr. Iuliu Maniu, cutreerând 18 comune. Mă simt mângăiat şi fericit, căci am vă­zut atari lucruri, cari nu e dat să le vadă

= orice muritor.Pretutindeni am fost întâmpinaţi în

drumul nostru de călăraşi voinici, bine j Închegaţi, cu ochii scânteitori, faţă veselă, j frunte inteligenta şi senină ; îmbrăcaţi cu j toţi în haine de sărbătoare, împodobiţi cu

I năfrămi şi steaguri admirabile, cu fru­moase borde ’n pălărie ; iar caii lor fru­moşi şi svelţi, împodobiţi cu pantlici şi năfrămi. In fuga lor mândră făceau să se vadă aripile covorului ce împodobea şeaua.

In lungul drumului ici-colo cete de Mieţi rumeni, ce )păşteau vitele, alergau intru întâmpinarea noastră, iar urările lor de bine se perdeau în nemărginirea văz­duhului.

*) In zilele de 1, 2 şi 3 Maiu v. c. în co- i manele: Tău, Roşia, Broşteni, Şoroştin, Ţapu,

Huca, Bogatu, Presaoa, Bost*t, Ungurei, Gusu, { Armâni, Alămor şi Loamneş.

Cel ce era în fruntea călăraşilor de obiceiu bineventa pe d-I candidat în cu­vinte atât de frumoase şi elocvente, încât atari vorbe ar suna frumos şi în gura unui mare orator. Aduc de pildă vorbirea plină de căldură a tânărului Antone Lw- pescu, conducătorul călăraşilor din Broşteni.

In numele tineretului din comuna Broşteni, viitorii muncitori ai acestui pă­mânt şi susţinători ai ţării cu sudoarea şi sângele lor, auzind că apărătorul inte­reselor şi drepturilor noastre româneşti, a venit să stea de vorbă cu noi şi să ne mângăe îndreptându-ne pe calea cea bună, nu ne-am putut răbda de a nu vă întâm­pina şi a vă cere permisiunea să vă în­soţim pănă la locul undo v-aşteaptă pă­rinţii şi fraţii noştri. Să trăiţi la mulţi ani !

Emoţionant era să vezi cum — între hotare — unii-şi luau rămas bun dela can­didatul lor curat şi drept, iar alţii îl pri­meau cu braţele deschise şi cu inima caldă.

Grupuri ce fete zâmbitoare se iveau id-colo pe hotar, împresurându-ne cu flori, iar prin sat, pretutindeni curgeau florile, buchetele, cununile, frunzele de stejar şi boabele de grâu asupra noastră.

in capul satului, în tot locui ne în­tâmpina toată suflarea omenească din co­mună: bătrâni gârboviţi cu capul alb ca neaua, bărbaţi robuşti, tineri învăpăiaţi, fe­

meile în braţe cu odraslele lor bucălate, fete sfiioase şi copii sburdalnici, cuprinşi acum de o seriozitate sfântă. In frunte cu păstorul sufletesc a eşit mic şi mare spre a noastră întâmpinare. Vorbe calde rupte din inimă auzim pretutindeni din gura vestitorilor Evangheliei. Aduc de pildă cu­vintele părintelui Spătar din Armeni: »Bine ai venit în mijlocul nostru, cel ce lupţi pentru drepturile noastre. Noi te pri­mim nu cu pompă mare, ci cu braţele deschise şi cu dragostea ce pururea ţi-o păstrăm în inimile noastre.

După ce sfârşia părintele şi primea mulţămita vrednică de sufletul său înflă­cărat, mai în tot locul, una-două sau şi mai multe copile, prin vorbe sfioase, dar dulci, ofereau buchete de curate lăcră­mioare şi alte podoabe aie grădinii: A le ­sului Aleşilor.

Porniam apoi cu toţii încet spre locul de adunare şi pănă ce urechile erau des- merdate, prin strigătele de veselie şi ură­rile de bine ce se înălţau în slava cerului azur, ochiul se desfăta în mândreţea ţesă­turilor româneşti.

Frumoasă cale de triumf au pregătit aceşti bravi români mirelui lor iubit, care venea să le aducă chezăşia drepturilor noastre de stăpânit ori străvechi ai acestor văi şi plaiuri.

Din când în când echoul cuvintelor

să trăiască, atinge plăcut timpanele, pănă ce ochiul se desfâteazâ în verdeaţa şi în steagurile fâlfăitoare, ce împodobesc por­ţile Românilor, a căror flamură adiată de vânt să închină înaintea celui ce v in e ’ntru numele Domnului.

Porţile triumfale compuse din ver­deaţă, iar altele din covoare cu gust ţe­sute şi aranjate, produc în sufletul omului imaginea unui vis feeric

Această frumoasă primire, acest fru­mos entuziasm, nu a fost numai în unele comune, numai în timp frumos, în timp de sărbătoare bisericească, ci în tot locul, pe orice vreme şi în ori ce zi. Aşa de pildă în Şoroştin am ajuns Sâmbătă pe o ploaie torenţială. Nu era prin urmare nici sărbătoare, nici vreme frumoasă şi cu toate acestea nimic n-a lipsit din cele spuse mai sus; ba a fost cu mult mai minunate toate, decum eu le-am descris, căci peana mea debiiă nu-i în stare să dea espresiune la atari lucruri, pe cari şi inima de abia a fost în stare să le primească

Porţile triumfale compuse din covoare, ce e drept a trebuit să fie despoiate de mândra lor podoabă şi aici şi în Broşteni; dar mulţimea scheletelor acestor porţi — (nişte funii ce legau vârful caselor, tra­versând uliţele, în Şoroştin 14 la număr; — erau o dovadă vie despre însufleţirea poporului,

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I , Nr. 102 —1910.

. >Campania electorală.

In cercul Dobrei.

Din Dobra ni-se scrie, că candidatul partidului nostru naţional, vrednicul ase­sor din Sibiiu, Nicolae Ivan , se află în cerc din 18 Maiu şi convine zilnic cu alegătorii, făcându-şi turneul prin comune. E primit pretutindenea cu simpatii. D-l asesor îşi sfârşeşte turneul în 26 1. c. Reuşita dân­sului e sigură, dacă nu se vor face tero­rizări aspre din partea jandarmilor. Pănă acum administraţia nu face opintiri exa­gerate. Bani însă sunt în circulaţie bere­chet, fără să se ştie din partea cui se dau. Se zice, că la ilia beau domnii şi cor- teşii şampanie în loc de apă.

Ai noştri se poartă pănă acum bine. Un singur preot este, care se arată indi­ferent faţă de candidatul naţional. Numele îi este Budoiu, e ora bogat şi fără copii, dar cu toate aceste se vede, că aspiră la ceva favoruri. Acesta probabil îşi va da votul pentru candidatul partidului muncii, mai ademenind poate pe vre-o 2—3 ale­gători. Părinte, părinte, trage-ţi sama ce faci, să nu te căleşti în urmă.

*

In cercul Cehul-Silvaniei.

Prezidentul partidului naţional, d-l G. Pop de Băseşti, însoţit de mai mulţi deputaţi şi preoţi, şi-a început turneul prin cerc. E primit pretutindinea cu vii simpatii

*

Termeni de alegere.

S’au mai fixat următoarele zile de a- legeri pentru cameră :

In 1 Iunie: oraşele Sibiiu şi Abrud şi comitatele Arad, Maramurăş, Timiş, Ca- raş-Severin, Sibiiu şi Bistriţa-Năsăud.

in 2 Iunie se fac alegerile în oraşul Timişoara şi în comitatul Sătmar.

*

In Ocpti.

In Ocna-Sibiiului nu sunt mai puţini decât 4 candidaţi, toţi cu programul par­tidului muncii. Ei sunt următorii : Hámori, Markbreit, Harkányi şi Maksay Ákos. E evident, că se face speculă cu deputăţia. Candidatul naţional român al cercului, d-l Dr. durei Cosma dela Timişoara îşi ţine zilele aceste discursul de program.

*

In cercul Celca.

D-l Dr. Aurel Suciu, candidatul cer­cului Ceica, cu program naţional, faţă de renegatul Mangra, îşi face acum turneul prin cerc. Români din Ceica, grupaţi vă în jurul candidatului naţional, şi lăsaţi la o parte pe renegatul vicar dela Orade, care s-a lăpădat de noi şi se ţine de partidul unguresc al muncii.

O ştire venită din cerc, pe care în acest moment nu o putem controla, a­

nunţă, că Korda Andor, candidatul kos- suthist al cercului, a repăşit în favorul d-lui Dr. Suciu.

*

Tisza în Arad.

Contele Tisza şi-a ţinut Joi, în 19 c. discursul de program în Arad. La sosire, în drumul spre oraş a fost atacat de pu­blic cu ouă clocite şi întâmpinat cu stri­găte de »Abzug« şi »Fui«. Ajungând mul­ţimea la monumentul lui Kossuth, s-au încăerat partizanii kossuthişti cu cei gu­vernamentali. Poiiţia abia a făcut ordine. Tisza s-a adresat de pe balconul hotelului »Central« mulţimei, însă în momentul acela a fost lovit de un ou clocit, aruncat de un dentist dintr-o casa vecină. Parti­zanii lui Tisza au năvălit atunci asupra casei, unde s a produs un tumult mare.

Cu acest prilej au fost răniţi imului. Un vopsitor cu numele Ladik Pal a fost lovit de un poliţist şi în urma loviturii a murit. Cazul a produs mare agitaţie.

Tisza şi-a ţinut discursul ia oarele 5 în teatrul de vară. A reazumat cele zise la Cluj, Orade etc. A accentuat de nou, că prelaţii români au să se grupeze sub steagul lui Tisza. La primirea lui Tisza

| au luat parte şi câţiva Români slabi, con- ! duşi de fostul învăţător român Stel'u.

Din dieceza Gherlei.1

Conduşi de principiul „audiatur et altera | pars“ dăm scrisoarea de mai jos, privitoare la stă­

rile din dieceza Gherlei. Autorul, care constatăm, că nu este din centru, cearcă să scuze pe cei de la conducerea diecezei, dar mai mult cu generali­tăţi şi no: credem, că „mâna tare“ , de care vor­beşte autorul, dacă e de lipsă „în jos“ , desigur e de lipsă urgentă mai cu samă în centru.

Iată scrisoarea:

în urma repeţitelor corespondenţe, ce s’au publicat prin diferite ziare despre stă­rile din dieceza Gherlei, în publicul cetitor s’a format convingerea, sau mai bine zis prejudiţiul, cumcă la Gherla, adecă în cen­trul diecezei, nu se lucrează nimica, ori nu se lucrează nimica bun, nici din punct de vedere naţional, nici bisericesc. A în­cerca să combaţi această convingere aşa de generală s’ar părea un lucru zadarnic, o perdere de vreme.

Insă cine a urmărit cu puţină luare aminte aceste corespondenţe anonime, s’a putut convinge uşor, şi a putut şi observa, că au fost lipsite de obiectivitate, şi au fost nişte simple erupţiuni tendenţioase, provenite dela persoana, cari într’un chip ori altul au fost jignite în ambiţiunile lor personale, prin anumite dispoziţii oficioase ale ordinariatului.

O astfel de erupţiune este şi cores­pondenţa, ce s’a publicat în luna trecută în »Gazetă«. Din un caz izolat, că vicarul din Sălagiu s’a îngrijit acum la bătrâneţele sale, ca fiului său, care pănă acuma i-a fost capelan în Şimleu, să-i asigure o pa- rochie mai bunişoară în apropierea sa, Bocşa-română, care au poftit-o treizeci de

J alţi preoţi din părţile să5ăgene — un Ju- j cru ce nu i se poate imputa ca »păcat«

vicarului, cu atât mai puţin ordinariatului, — s’au făurit atâtea recriminări şi »pă­cate« şi s’a alarmat opiniunea publică ne­ştiutoare de canoane şi a>te legi biseri­ceşti, cari normează modul conferirei be- ficiilor. Toate acestea s’au aruncat în spa­tele Gherlei, care e atât de răbdătoare şi şi indulgentă, învocând toate puterile cer- riului să curme odată această nedreptate strigătoare la ceriu.

Cumcă vicariul din Selagiu administrea­ză două protopopiate, cunoscând dotaţiunea slabă a preoţimei noastre, cine se va mira de aceasta şi o va atribui la cine ştie ce graţie înaltă şi favoruri pretineşti?

învinuirea cu delapidarea fondurilor e învechită şi lucrul trebue demustrat. A ridica numai acuze, fără a le dovedi, e un lucru, ce samănă a calumnie.

înfiinţarea fondului de penziune pen­tru preoţi şi augmentarea fondurilor vă­duvelor şi orfanilor este o bună pornire, care nu trebue discreditată. Aceasta chiar este o dovadă, că şi la Gherla se lucrează, numai nu cu atâta zgomot şi reclamă ca pe airea. La înfiinţarea lor şi preoţimea din Selagiu şi părţile ungurene a aderat »în principiu«, dar când ordinariatul a sub- tras cuotele obligate, au lăsat să se inter­peleze ministrul, că ei nu primesc congrua fără detragere, cum sta scris în cuitanţa ce o subscriau.

Că unele protopopiate şi-au arătat neîncrederea intru manipularea averii fon­durilor de penziune, e lucru uşor esplica- b'l pentru cine ştie cât de puţin spirit de asociare şi solidaritate se află la noi ia Români, chiar şi ia inteligenţi şi prin ne­încrederea aceasta mai vârtos au voit să-şi acopere indolenţa şi să zădărnicească o intenţiune bună, ceeace spre bucuria celor mai mulţi, nu a succes.

Publicul cetitor de sigur nu cunoaşte numele datornicilor şi sumele de zeci de mii restante de ale aceloia, cari se miră, că nu cresc fondurile, cari restanţe nu servesc spre onoarea acelora, cari lamen­tează în public contra celor dela condu­cere şi apoi dânşii nu lucră nimic.

Greşeli ori unde se pot afla, dar a le pune tot în sarcina celor supuşi nu e lu­cru loial. Multe, multe păcate se fac şi în jos, de cei ce umbiă după beneficii şi du­rere, că nu-şi află o mână irite, care să voiască a întoarce cârja pastorală, şi a pi­păi ce se lucrează şi în jos, la cei cari ca să-şi acopere indolenţa lor, recurg la ar­ma odioasă a calomniei.

Omicron.

Ş T I R I .8 Maiu v.

f Zoe Th. Giurcu nâsc. Nica.Alaltăeri s-a stins din viaţă în rara etate do 90 ani venerabila matroană română văd. Zoe Th. Giurcu n. N ica , cea din ur­mă din ple'ada femeilor române braşovene, cari au înfiinţat »Reuniunea Femei­lor Române din Braşov«, formând pri­mul ei comitet. înzestrată cu calităţi dis­tinse sufleteşti şi ocupând timp mai înde­lungat postul onorific de secretară a pri­mului comitet al »Reuniunei Femeilor«, defuncta matroană şi a închinat o parte însemnată a vieţei sale binelui şi propâ-

şirei acestei reuniuni, promovând cu fapta şi cu cuvântul interesele şi scopurile ei nobile. A fost un model do mamă iubi­toare, dând o creştere aleasa numeroşilor ei copii, cari eşind de sub aripele părin­teşti hu format unele din cele mai dis­tinse familii braşovene.

Pănă în ultimele clipe alo vieţii sale pământeşti deşi slăbită de greutăţile bătrâ- neţelor adânci, a urmărit cu viu interes şi cu o deosebită agerime a spiritului toate acţiunile româneşti şi a fost o cetitoare neobosită a ziarului nostru, din caro se interesa zilnic despre bucuriile şi năcazu­rile neamului şi despre întâmplările din lume.

Moartea regretatei matroane române a produs în toate cercurile societăţii bra­şovene profunde regrete. O deplâng în­deosebi fiul d 1 Theodor Giurcu, fiicele: d-nele M arin văd. 1. lJ< pea. Ecalerina l Puşcăria, Zoe văd. S Dumiun, fratele d-l Iheodor Nica , cumnata d-na Ana Th, Nica şi ginerii d-nii Iosif Puşcariu şi losif l opu.

Astăzi dimineaţă s a prezentat în casa mortuară presidenta şi vice-presidenta »Reuniunei Femeilor Române din Braşov* d-nele Maria haiulescu şi Virginia Vlaicm, depunând o cunună frumoasa pe sicriul regretatei membre fundatoare a Reuniunii, In cuvinte emoţionante d-na Baiulescu i,, tălmăcit familiei regretele Reuniunei pen-’ tru perderea neuitatei membre funda­toare, relevând în cuvinte alese virtuţile rare şi frumoaso ale răposatei.

La oarele 4 s-a oficiat în asistenţa unui public distins actul înmormântării in cimitirul din »Groaveri«.

Odihnească în pace !Adresăm şi po această cale întristatei

familii profundele noastre condolenţe.

Programa serhărei zilei de 10 Maiu 1910 Ia Bucureşti este următoarea:

1) In revărsatul zorilor 21 tunuri, vor anunţa Capitalei solemnitatea zilei.

2) La 10 şi jumătate dimineaţa, se va oficia la Metropolie un serviciu religios) în prezenţa MM. LL. Regelui şi Regine', şi a familiei princiare, încunjuraţi de Curţile regale şi princiare.

Vor fi de faţă la acest serviciu religios: preşedintele conziliului, miniştrii, preşe­dinţii, vice-preşedinţii şi biurourile corpu­rilor legiuitoare, precum şi senatorii şi de­putaţii aflaţi în Capitală ; înaltele Curţi cassaţiune şi de compturi, Academia, cor­pul profesoral, curţile şi tribunalele, pri­marul capitalei cu conzilîul comunal, ca­mera de comerciu şi înalţii funcţionari ai 1 statului.

3) Armata va fi aşezată pe strade şi pieţe, între Palat şi Metropolie.

4) Pornirea de la palatul din Bucu-. reşti a MM. LL. Regelui şi Reginei, îm» preună cu A. S. R. Principesa României, spre a asista la serviciul religios, se va anunţa prin 101 tunuri.

5) La 11 şi jura. M. S. Regele va primi defilarea pe bulevardul Universită- ţei, inaintea stat.uei lui Mihai Viteazu.

6) De la orele 8 seara muzicile mi­litare vor cânta în grădinile şi pieţele publice.

7) Registrele de înscriere la MM. LL. Regele şi Regina vor fi deschise la pala­tul din Capitală.

Pe faţa femeilor din aceste comune şi cel mai slab psicholog putea ceti dure­rea, ce stăpânea pe aceste fiice ale neamu­lui românesc, pentrucă nu au putut primi, precum ar fi dorit pe mirele lor mult iubit.

Ploua de vărsa, dar pentru aceea fie­care Român a fost la locul lui, căci

Fie zi cu soare Fie ploi, ninsori,

Veseli şi în grabă.Vrem să mergem noi,

în lupta pentru drepturile noastre şi pen­tru cei ce se răsboiesc să ni le câştige.

De nu venea această ploaie toren­ţială, mai puteam trage la îndoială senti­mentul naţional şi însufleţirea Românilor, mai puteam crede, că tot ce vedem e ceva momentan, ceva trecător, un foc de paie. Dar această îndoială nu mai avu ce căuta în mintea şi convingerea noastră, după ce vedeam, că Românii sunt gata să treacă prin foc şi apă pentru conducătorii lor şi pentru drepturile lor.

Dupăce sosirăm la locui de adunare, părintele mai adresă câteva vorbe frumoase, d-lui candidat, apoi rugă poporul să-i as­culte cu mare atenţiune şi să-i urmeze sfaturile înţelepte.

In Tău, după această vorbire, ţinută de înflăcăratul părinte P. Marcu, copiliţele d-lui proprietar Popa (4—6 ani) — acom­

paniate de mama lor — cu glasul lor în­geresc, au cântat foarte drăguţ, un cântec ocazionai, oferind d-lui Maniu câte-un bu­chet de flori.

Se constitue adunarea, alegându-se prezident prin aclamare. in cele mai multe comune, în cari am fost şi eu de faţă, pre­zida părintele Fioşian, spiritual la semin. teologic din Blaj ; în vre-o 3—4: Ci. D-n Dr. Victor Macaveiu, profesor de teologie, iar în Alămur, părintele protopop Dr. i. Lupaş.

D-l Dr. Iuliu Maniu, îşi ţinea vorbi­rea de program, în decursul căreia ară'a, că ştie foarte bine, ba chiar însuşi simte durerile şi nedreptăţile ce-apasă umerii ţăranului şi în special ai Românului ; de aceea era ascultat cu mare sfinţenie şi tot la a treia, a patra vorbă, era viu aplaudat.

îşi încheia vorbirea totdeauna ca în­văţăcelul, pe care-1 iubea Domnul Nostru Isus Christos (Sf. loan Evanghelistul):

lubiţi'Vă unul pe altul şi vă ajut di, că atunci şi Dumnezeu vă va ajuta!

President"! îi muiţumia în acelaşi ton cald, plin de iubire, r uga poporul să-şi des­chidă inima şi să lase să încolţească în sufletul său această sămânţă cerească. Dă­dea oamenilor poveţe bune practice, ilus- trându-le şi concretizându-le prin pilde ad­mirabile, care de care mai poetice şi în acelaşi timp mai aproape de mintea ţăra­

nului Au învăţat ţăranii români în zilele acestea mai mult, decât ar fi învăţat de la cel mai genial dascăl ani de-arândul.

Turneul s-a terminat cu comunaLoamneş, unde au azistat şi Românii dinHoşag cu preoţii lor Nieulae Pop şi L>anDordea şi cei din Slimnic cu părinţii loanPopa şi Ariton Păculea. Ce contrast mareîntre aceştia — cari nu aparţin cerculuielect. Vinţ, — şi înv. loan Băluşcu, caredeşi e din comună, nu şi-a arătat cinstitafată. D 1 Balascu e văr bun cu harnicul *părinte Dorea din Loamneş, dar nu se vedea de 1< c. Mâţa încă e din familia lei­lor, dar pentru aceea numai şoareci ştie prinde.

Sfârşindu-se adunarea din Loamneş, poporul din Hoşag : 50—60 la număr, in­tonează în cor de 3 o r i : »Să trăiască ’li­tru mulţi ani«, apoi lasă să le vibreze coardele inimii în melodia cântecului po­poral :

Din Tisn până ’n Carpaţi Cu mic cu mare, ai noştri fraţi S-au pus în frunte cu onor In luptă pentru dreptul lor.

Decât să fim bătuţi mereu De oameni fără Dumnezeu,Murim mai bine în îăzboi Să nu mai fie neam de noi.

Ci tot mereu înainte daţi in lupta noastră înaintaţi Şi spuneţi verde la duşmani Că noi suntem nepoţi Romani.

Cât timp am fost supuşi la sorţi Ei au crezut, că suntem morţi.Voi le-arătaţi, că noi trăim Şi nu avem gândul să murim.

înainte clară bravi eroi Căci toţi Românii sunt cu noi.

(Dictată de părintele Dordea din Hoşag.)

Aflat am în tot locul preoţi bravi,' păstori buni, cari »sufletul lor şi-l pun pentru oi«; aflat-am învăţători vrednici, luminători adevăraţi ai poporului; aflat-am primari, cari »nu trăesc din birâiie« şi cari nu pentr’un blid de linte, dar nici pentru toată lumea nu-şi vând convinge­rea, sufletul şi neamul; însoţitune-au pre­tutindeni bărbaţi fruntaşi, femei isteţe şi copile drăgălaşe ; aşa de mulţi au fost a- ceşti oaspeţi plăcuţ', cât nu-mi ajunge lo­cui să-i înşir cu numele.

De ce au avut Românii mai frumos în căsile ior, de covoarele şi năfrămile cele mai preţioase s-au lolosit, ca să ’n* tâmpine pe craiul inimeior româneşti. Pre­cum se ’mbiacă mirii, când merg la cunu­nie în cele mai sărbătoreşti vestminte aşa s-a îmbrăcat poporul pretutindeni, aş;

Nr. 102—1910. G A Z E T A T R A N S I L * a N ? * i Pag. 3.

8) in această zi, !a orele 10 şi jum. mineaţa, se va oficia un serviciu religios toate comunele urbane şi rurale din ră, la care vor asista autorităţile locale.

In jurul funeraliilor regelui Eduard iAngiiéi. împăratul VVilhelm a sosit Joii

imineaţa la Londra. A fost primit la gară | «regele George şi de co'lalţi principi, i lei doi suverani s-au salutat in mod foarte : ardial. Pe străzi staţiona o mare műi­mé, care s-a obţinui însă dela orice ma- ifestaţiune. Bărbaţii îşi scoteau pălăriile emeiîe salutau cu batistele. împăratul a ícut vizite regelui şi reginei. La 3 după imiazi împăratul, regele George şi regele elgiei s-au dus în trăsuri la YVestmin- rhall, unde a stat 15 minute. împăratul Ihfilm a d°pus apoi o coroană pe coş­ului regelui.

Arhiducele Franeisc Ferdinand a so- t Joi după amiazi. A fost salutat de du­

de Connaugght şi de personalul am- »sadei austro-ungare. Tot Joi a sosit şi ■egele Bulgarie’. A fost primit la gară de regele George, de ducii de Connaught şi Teck, de principii Christian şi Franeisc feck. A sosit şi principele Danilo al Mun- legruiui.

Audienţe. Eri după amiazi au fost pri­ciţi în audienţă de Mai. Sa Monarchul ex- J (urătorul polului nordic Peary, marele vi- j ir Hi!mi Paşa şi principele VVilhelm de | Hohenzoliern.

Terminarea statuei lui Cuza Vodă. |Sculptorul Romanelli din Florenţa a ter- j minat statuia Domnitorului Cuza, care va j fi aşezată în Iaşi în locul caselor Golescu. j Statuia va fi aşezată în partea de sus a ! soclului şi are o înălţime de trei metri şi jumătate. In partea de jos a soclului va fi aşezat un grup compus din C. Negri,!H. Kogălniceanu, general Florescu şi Kre ; jiilescu. Grupul acosta are o înălţime de j l metri şi 25 cm. In total statuia va avea o înălţime de 9 metri.

nuitul program. D-l Ioan Ciora va ţinea o disertaţie, iar d-l FI. Oliga o prelegere practică din intuiţiune în 1. maghiară. Seara va avea loc o roprezentaţiune cu teatru şi declamaţiuni. Se va juca drama poporală în două acteicu cântece: » Grăni- ţeruU, de Ioan Velovan. După teatru, dans

Logodnă. Aneta Negoescu şi ioan Ciora, absolvent de teo l, fidantati. Zagon — Maiu 191U — Dridif.

— Veturia Coşbuc şi Oswald Nechay cav. de Felseis, logodiţi, Leş — 15 Maiu 1910 — Lippa.

Un nOU VâÎS. D-na Sigmund MandI a compus un delicios vals subtitlul »Tündér keringő« (Valsul zânelor). Se află de vân­zare pentru preţul de 2 cor. la toate li­brăriile.

Un albun interesant. Cetim în »Tei. Rom.“ : Domnul Teodor Romulus Popescu, oficial la cassa institutului de credit şi economii »Albina«, va prezenta în curând Majestăţii Sale Regelui Carol al României un frumos album, cuprinzând 120 fotografii de amator, şi purtând titlul : »Prin Turnul- Roşu în România«.

Mişcarea popuiaţiunei în România.După ultimele date statistice, culese de mi­nisterul de domenii, escedentul de naşteri faţă de decese, a fost în cursul anului 1909 de 94915, pentru toată ţara. Întreaga cilrăa populaţiunei noastre este astăzi de 6.866.000 locuitori, la care, dacă se adaugă şi ultiíiiö'o imigrări din străinătate, popu- laţiunea ţi i ti trece de şapte milioane.

Sfinţire de Steag. »Lumina«, societa- de lectură a sodalilor români din Bra­

şov, îşi va sfinţi steagul în 16 Maiu v. a.cu care ocaziune se va ţine şi maialul,

iar seara banchet şi petrecere cu joc.

Noua linie a tramvaiului electric siliian este terminată. S-a clădit până la marginea dumbrăvii, unde s-a ridicat un

Epavilion de aşteptare. Deschiderea fes- s-a făcut Duminecă In 15 Maiu.

MuUămită publică Subscrişii prin sta aducem ia cunoştinţă, cumcă Prea râtul Ordinariat Diecezan din Gherla

la rugarea noastră a binevoit a ne asigna şi trimite un ajutor de 100 (una sută) co­roane din fondul diecezan comun, pentru edificarea şcoalei noastre confesionale gr. ftt pentru care ajutor şi pe această cale Şiprimăm mulţămita noastră călduroasă. Hudon, 19 Maiu 1910. Simion Filip , preot.

Ioan Luca, curator bisericesc.

Maial. Corpurile didactice dela şcoa- e noastre poporale din Feldioara şi Rot- v aranjează, :n caz de timp favorabil,

Duminecă în 22 Maiu st. n. o escursiune şcolară în pădurea Rotbavului.

Adunarea generală a >iieuniunei tn- iălătorilor gr. cat. clin ţinutul Haţegului«, iste convocată po ziua de 29 Maiu st. n. .. iserica gr. cat. din Tuştea, cu obici­

Achitarea advocatului Roxin. Tribuna­lul din Oradea-mare a publicat sentinţa în procesul intentat în contra advocatului român Roxin, care fiind acuzat pentru fal­sificări de poliţe, a stat ui arest preven­tiv mai multă vreme. D-l Roxin a fost achitat. De asemenea au fost achitaţi pre­supuşii săi complici: Parterie Barbu şi Florian Duma.

Congresul »Asociaţiei generale a me­dicilor din România va avea ioc anul ace­sta în zilele de 29, 30 şi 31 Mai. Printre chestiile principale la ordinea zilei sunt:

A trecut pământulprin coada cometei?Observatorul astronomic din Viena

a lansat următorul comunicat :Noaptea critică de 18— 19 Maiu s-a

sfârşit cu o mare surpriză pentru astro­nomi. Din constatările făcute Joi dimi­neaţa re .-se, că coada cometei, prin care urmă să treacă pământul, se afla încă ia o distanţă foarte mare, astfel că astro­nomii se găsesc acum în faţa unei noui probleme. Părerea astronomilor, că în tim­pul nopţei nu se va vedea nimic, s-a do­vedit ca justă.

La oarele 2 însă, când începu a se lumina de ziuă şi când luna se afla în de­clin, s-a observat în partea de est a ori­zontului o rază slabă ascuţită şi puţin în ­clinată. Ea se afla în acelaşi loc, unde a fost văzută coada cometei în zilele prece­dente. Pe măsură ce lumina soarelui de­venea tot mai intensivă, raza devenea tot mai palidă, iar nourii mai luminoşi, do­vadă ca această rază nu era altceva de­cât coada cometei. Dacă această presupu­nere se adevereşte, atunci este cu totul es- clus, ca. pământul să fi trecut p rin coada cometei.

Se presupune, că coada cometei se afla chiar în orbita ei, iar nu în direcţie opusă soarelui, coeace nu s-a putut con­stata pană acum, deoarece în ultimele zile pământul a fost aproape de orbita come­tei. Sau poate că cometa are mai multe cozi? La aceste întrebări, ce se nasc din apariţia neaşteptată a coadei, încă nu se poate răspunde. Trebue sa presupunem, că coada cometei se află în orbita ei, pre­cum s-a mai întâmplat şi la alte comete şi că în acest caz pământul va trece mai târziu prin coadă. Observaţiunile, ce se vor face zilele aceste vor lămuri aceste puncte.

Cert este, că coada cometei va apare numai peste câteva zile la apus.

De la observatorul de pe *Sonnwend- stein*. se anunţă, că trecerea pământului prin coada cometei s-a petrecut fără ma- nifestaţiuni deosebite, există chiar îndoeli dacă acest eveniment s-a întâmplat sau nu. Această chestiune nu se va putea lă­muri decât peste câteva zile, în baza ob-

tor d-l Dr. Irimescu şi »Exerciţiul ilegal al medicinei«, raportor Dr. Botescu. Con- j greşul va avea loc anul acesta ceva mai I târziu, pentruca medico, după sfârşitul con- j greşului, să poată vizita staţiile balneare j din judeţul Vâlcea

► Tuberculoza şi rolul ei principal«, rapor- j servaţiunilor, ce se vor face.In observatorul de pe »Sonnwend-

stein«, care este unul dintre cele mai pro­prii pentru astfel de studii, se strânsese o mulţime de astronomi renumiţi. De Mer- curi seara s-a văzut că timpul nu va fi favorabil, cerul fiind acoperit de nori. Pe la orele 2 orizontul s-a mai luminat pu-

Groaznica nenorocire din Guha. De pe | f in- In acelaş timp s-a observat o rază în insula Cuba vine ştirea, că în urma unei ‘ Partea estică a orizontului, în care Dr. Re- exploziuni au fost aruncaţi în aer 150 sol- | den a recunoscut imediat coada cometei, daţi, dintre cari iOO au rămas morţi si 50 j Lungimea ei a fost evaluată la 150 grade, greu răniţi. ! iar lăţimea la 6 grade. Coada a apărut la

1 oarele 2 şi 15 minute şi a fost vizibilă până Ia 2 şi 40 de minute.Avis amatorilor de fotografie. Aparate

de fotografie pentru salon şi voiaj recu­noscute ca escelenfce, aparate moment por­tative neîntrecute precum şi fote articolele necesare la fotografie, se capetâ la firma, A. M o l i k. u. k. Hof-lieferant, Wien la Tuchlauben 9. Manufactura fotografică fondată 1854 La cerere se tr m te catalog ilustrat cu preţuri.

Optând pe mirele său învăpăiat de dia- joste şi luminat la minte. Nici ploile to- jenţiale, nici tina cea mare n-au putut fi tid despărţitor între inimile, ce reciproc w iubeau şi respectau.

Văzând omul alât de multă şi ob- însufleţire, e sdit să verse lacrimi

ie bucurie. Cel mai iubit craiu al popoiu- îii, n-ar putea fi întâmpinat mai solemn,

cum a fost d-l Dr luiiu Maniu. Tot ce 1 avut, i-a dat şi i-a promis, că .dacă va fi

ii şi viaţa şi-o dă cu plăcere.Un popor, care astfel îşi ştie cinsti j

mai marii săi, un popor, care astfel e lupta pentru drepturile sale, nu poate

pieri. Despre aceasta sunt convinşi şi stră­inii, cari au văzut aceste minunăţii ne nai văzute. Un străin (ungur) a zis, că bu are nici un înţeles să se pună contra­candidat în cercul, unde Românii sunt aşa le deştepţi şi aşa de însufleţiţi.

Despre aceşti Români, părintele Ko- an în vorbirea dela Loamneş a zis, că aţă toţi Românii ar pieri şi ar rămânea umai cei din coreul Vinţului, ar fi de-a- ins, ca să se nască din ei un nou neam românesc.

Această deşteptare e efectul activi- tăţii sau pasivităţii ?

8punea tot părintele Roşian, cure a nat parte şi în campaniile electorale tre­cute, că în 1905 se ferea de d-l Maniu, îi

era frică să stea cu dânsul de vorbă, ca să nu-1 vadă birăul, notarul, pretorele şi — alţii ejusdem furfuris. In 1906 trebuia mult să aştepţi, până puteai auzi un »trăiască«; iar acum îl întâmpină nu în sat, ci departe pe hotar şi trebue să aştepţi mult. nu până s*auzi un trăiască, ci până se liniş­tesc spiritele şi înceată aplauzele.

Dea bunul Dumnezeu, ca această în­sufleţire, această lumină a minţii şi căl­dură a inimii să pătrundă in tot sufletul românesc. Atunci vom putea z ce cu poetul:

Români suntem în putere Ş i Românu ’n veci nu piere.

Jncheiu cu rugăciunea, cu care pă­rintele Roşian a închis adunarea din Loamneş :

Născătoare de Dumnezeu Fecioară, te rugăm: Sfaturile celor contrari te ris i­peşte, întristarea poporului tău întru bu­curie o întoarce, i etatea t i o îngrădeşte, Împăratului în oaste ajutu-i, pentru pacea lumii te roagă: Că tu Născătoare de Dum­nezeu, eşti spera>ea noastră.

Unul din suita cl-iui candidat.

Profesorul Coculescu, directorul ob­servatorului astronomic din Bucureşti a făcut unui ziarist următoarele declara­ţii! ni :

Deşi timpul a fost toarte favorabil, totuşi nu s-a putut observa dela noi ni­mic particular. Atât eu, cât şi d-l Theodo- siu am tăcut observări foarte minuţioase şi declar, că nu s-a produs nici un feno­men particular. Pe la oarele 3 şi un sfeit s-au observat două fenomene, pe cari însă nu le pot pune în legătură cu cometa. În­tâi s-a observat un fulger circular foarte luminos şi fără sgomot. Aproape în aee- laş timp, fn dreptul conste'aiiei Pegasului, între stelele Xi şi Teta Pegas a căzut o stea filantă foarte mare, aproape un bolid, care spărgându se a produs o mare lu­mină verzuie, întocmai ca un foc de ar­tificii.

Astronomia n-a avut şi n-are ele­mente suficiente pentru a măsura cu esac- titate mărimea coadei cometei Hallei şi dacă ea a putut atinge pământul. De alt­fel nici chiar sâmburele cometei nu s-a putut vedea bine, deoarece nu este solid şi în trecerea lui prin dreptul soarelui se pierde în lumina solară şi se vede ca un punct obscur pe orbita iui.

— Am făcut şi observaţinni atmos­ferice, căci dacă pământul ar fi trecut prin coada cometei, desigur că ar fi fost per­turbări în atmosferă. Barometrele noastre de preciziune n-au înregistrat nici un fe­nomen, ba arătau timp frumos.

După observaţiunile făcute de obser­vatoarele americane, rezul ă că pământul n-a trecut încă prin coada cometei.

*lată câteva telegrame din diferite părţi ale

tării despre trecerea cometei :

Viena, 19 Mai. Mii de persoane au

petrecut noaptea pe locuri deschise şi mai ridicate, sperând, că o să vadă trecerea co­metei măturând pământul.

Roma, 19 Maiu. Oraşul a fost extra­ordinar de animat în cursul nopţei, cafe­nelele şi restaurantele au fost deschise pănă târziu după miezul nopţei. Numă- roase persoane s-au dus pe locuri ridicate, ca să vadă cometa.

Paris, 19 Maiu. Trecerea cometei n-a putut fi observată, cerul fiind noros.

Madrid , 19 Maiu. Nici o observaţiune n-a putut fi făcută în Spania în momen­tul trecerei cometei peste pământ, timpul fiind noros.

Lisabona, 19 Mai. Au căzut ploi to­renţiale în centrul şi sudul Portugaliei. Observaţiunile cometei nu a fost cu pu­tinţă la Lisabona.

Făgăraş, 21 Maiu c. (Prin tele­fon). Candidatul Werner a mers să-şi ţie vorbirea în Bduşor şi. lleni, dar nu 1 a ascultat nimeni. Din Râuşor poporul l-a întors îndărăpt.

In cerc se fac cele mai mari presiuni şi brutalităţi. In comuna Mărgineni gendarmii au puşcat 5 oameni, dintre cari doi au m urit pe loc si trei sunt răniţi de moarte. S-au trimis medici în comună.

Candidatul Dr. Serban a făcut5

arătare telegrafică ministrului de in­terne Khuen, cerând să dea de ur­genţă ordin pentru sistarea presiuni­lor şi actelor de violenţă.

Cor.Budapesta; 21 Maiu. Din Caran­

sebeş se anunţă, că întrunirea elec­torală, ce fusese convocată de Dr. Aurel Vlad la Budăria a fost di- solvcită. In timpul intrunirei s au în­tâmplat turburări, cari au degenerat într-o adevărată luptă. Sunt mulţi ră­niţi. Amănunte lipsesc.

Viena, 21 Maiu. Din observaţiu­nile, făcute noaptea trecută la obser­vatorul de pe muntele „Sonnwend- stein“ , reiese, că toate calculele de până acum asupra cometei Halley au fost absolut juste. S-a constatat ulte­rior, că în noaptea de 5 spre 6 Maiu, pământul a trecut intr-adevăr prin coada cometei. Această trecere nu s-a putut observa, deoarece cometa se afla între soare şi pământ.

Londra, 21 Maiu. Roosevelt, fos­tul preşedinte al Statelor-Unite a avut eri o întrevedere cu împăratul Wil- helm, în palatul Bukingham. După aceia împăratul Germaniei a cerut sâ-i fie prezintat reprezentantul Franţei, ministrul de externe Pichon, cu care a avut o vorbire foarte cordială.

„Dailly Telegraph“ arată, că îm­păratul Wilhelm, convorbind cu suc­cesorul Iui Eduard, toate chestiunile politice trebue să fi fost aduse în discuţie de aceşti doi suverani, cari au un cuvânt precumpănitor în poli­tica internaţională.

Proprietar : D r. Aurel Mureşianu.Succesorii.

Redactor respona: Io an Spuderca.

Vin Kochgasse Nr. 29 — VienaO o n s u 11 a ţ i u n i

on c e le b r ită ţ i le m e d ic a le , cu s p e c ia liş t i i de (» fa c u d a te a de m e d ic in ă c in H iena.

Telefon nr. 17065.

■

Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 102- 1910

Grand Hotel „SAVOY“Budapest, Vili. iózsef-Kömit 16în nemijlocită apropiere de „Nemzeti színház “•

C e l m a i fru m os şi m a i m o d e m h o t e l d in cap ita lă . 120 de

od ă i şi sa loane. în c ă lz ir e c en tra lă cu a b u ri, lu m in ă electrică,

A scen so r . A p ă r e c e şi ca ld ă în to a te o d ă ile . O dă i d e la 3 cor,

------- — în sus. S u fra g e r ie d e p r im u l ran g . -

Motoarepiise în mişcare cu benzin-Gasaspi- rant, Ţiţei, Abur, Petrol şi G az. —Locomobile benzinSeripete pentru zidiri Fabric de maşine şi motoate W IE N , X V II . Reprezentat general pentru Motoare Pallos Ien5 es Ronai Goula B u d a p e s t V . Bathory uteza 10.

Cuptoare de toate sistemele mărimi. Maşine de amestecat frământat.Tot feliülde maşiinerii şi utensili pentru Brutari, armaturi de Cuptoare

TOTiTîinuili

Frizer Român în Braşov.Subscrisul am onoare a aduce la cunoş­tinţa onor. p. t. public român din Braşov

şi jur că am deschis unSalon de ras si frizatîn strada Hirscher, Nr. 26 vis-à-vis de Hotel Continental, unde îndeplinesc cu cea mai mare acurateţa şi promtitudine tot = = felul de lucrări din branşa mea. E SLa dorinţă trimit şi la locuinţă pentru

esecutarea lucrărilor.

M. D. Tonţi a.1023 (1— 3)

JIIUIfrizer.

Anunţ de licitaţie.în 13 şi 14 Ianie st. n. 1910 se

vor vinde cu licitaţie obiectele ce sau amanetat din 14 Mait. 1909 pană in­clusive în 8 Maiu 1909 şi anume: sub numărul 8813 —1909 păoă inclu­sive cu Nr. 6555— 1909, al căror termin au espirat şi nu s’au rescum- părat.

Licitaţia va avea loc in localul Casei de zăloage, delà 8 oare pană la 11 oare a. m şi în cas de lipsă delà 2 pănă la 4 oare p. m.

O biecte le, cari se vo r v inde, sünt : G iuvaericale, Ciasornice de aur şi ar­g in t şi alte scule de aramă, Cioaie, Cositor, flanele, haine bărbăteşti şi fe- meiesci, Cisnie, Ghete şi altele

Vânzarea se face în bani gata.Rescumpărarea sau înoirea ama­

netelor se poate face numai cu o zi înainte de licitaţie.

în ziua vânzării cu licitaţie nu se permbe nici într’un chip a pre- luDgi amanetarea.

B rassó , 21 Maiu 1910.( 1- 8). O loiu l cassei ie amanetare fin B raşo i-

Aviz!Subsemnatul îmi iau voia a

aduce la cunoştinţa Onor, public din Braşov şi jur pentru a nu fi în eroare Ştim. Public, ca îmi continui profesiunea zngrăvitnlui şi mai departe,la care mă rog a mă sprijini, ca maestru român şi totodată atrag atenţiunea On. domni preoţi, a mă sprijini cu binevoitorul concurs al d-lor.

Pentru înlesnire pot fi avizat printr’o carte postaiu.

Cu stimăNico’ae Arsu,

măestru-zugrav şi văpsitor. 1021,1—10. Braşovul-vecbiu. Str. bis. rom. Nr. 19/c.

din Zerneşti, sub Nr. 508.CASA nu departe de piaţă, stradaprincipală, bună pentru Eco­

nomie sau alte întreprinderi, se vinde din mână liberă.

Amator şi cari ar oferi peste 8000 de coroane să se adreseze la

HEINRICH BOLESCH,notar comunal în Ghimbav.

Farmacia şi labora­torul chemic ai lui

H E G Y E S I ÁRPÁDR á j io ln n k m o n o s tw r .Comitatul So noc-Doboka.

Farmecul, Nobleţă şi Frumseţea unei Doamne îl dă numai un obraz frrmos, care se capătă folosind

Crema Katinka“.Crema pregătită de mine vindecă

cu siguranţă pete 'e de ficat, Coşite,P istru i de pe suprafaţa pielei, e liberă de orice metal stricâ-ios, "u conţine Kali-oarbonat ca cremurile publicate cu multă reclamă şi aşa nu causeazâ dermatifă, ci se lipeşte de suprafaţa pielei şi în câteva momente se usucă nutreşte pelea, umple faţa împrumu* tându-i o coloare fiînă.

„Săpunul Katinka“-E perfect liber de mate ii strică-

cioase cu un maximal conţinut de fiere, pr> găt't cu parfum plăcut de roze, nu iritai, ză pielea feţei, ci o face de o curăţenie strălucitoare, mulţu­mită compoziţiei norocoasei

.Pudra Katinka“.Fiecare damă e datoare să-d cruţe

şi apere pielea feţei! Ca efectul obţi­nut cu „CREMA K ATIN K A“ să poată fi păstrat, înainte de a merge la aer liber, binevo'ţi a Vă pudra faţa cât de bine.

„PUDRA K A T IN K A “ e liberă de orice metal nu conţine colorile albi - toare stricăcioase ce să ailă în fiecare pudră, ci e compusă din materii ino­cente, din praf urez şi pariau ată cu oleiuri ds roze.

„Spirtul de păr Katinka“ .Cu o mulţime de declaraţiuni mul-

ţămitoare şi recunoştinţe pot adaveri, că după folosi--ea abia de o săptămână a „SPIRTULUI DE PĂR KA 1'INKA“ , căderea părului cauzată de orice mo>b ce slăbeşte rădăcinile perilor încetează cu desăvârşire.

După folosirea abia d9 câte-va zile a

„Crema Katinka pentru conservarea fineţei manilor

erosiunile dispar şi pelea manilor de­vine netedă şi moale

înainte de întrebuinţare crema, să se spele manile cu „săpunul Ka­tin ka“ şi apoi usc te a se unge cu un strat subţire de cremă.Preţul unui borcan de „(V em a K atinka“

1 cor.„ „ bucăţi de săpun Katinka 8 0 f.„ „ cutii de pudră Katinka I 20 c„ „ flacon de sp irt de per

Katinka 2 cor„ „ de cremă pentru

conservarea fine ţe i m anilor I cor.

Se află în farmacia lui Hegyesy Árpád în Kâpolnok-Monoştor, corni- t tul Solnok-Doboka şi la Dr. Egger Leo şi Egger I Nádor, Budapesta VT Váci kőrút 17.

ft

F a b r ica de tr ic o ta j

Gheorg Foith & CieMagazin cu mărunţişuri şi flanelărie, en — — — * gross şi en detail

BRAŞOV, Strada PORŢI 24.Fabricaţie propii de ciorapi, jiletci pen­tru Dame iş bărbaţi, hăinuţe de copii etc. din lână curată şi bumbac. Mare asorti­ment de albituri, tricot de lână şi bumbac.

Ciorapii se repară bine şi ie ft in .™ —

Banca N aţională a Rom âniei.N B u a t i n n e s u s s i a r â .

1 9 0 92 Maiu

i © i o

i 22.069 273

1.463,13560.011,527

28.829,260

-A- c t i "V :

11.999,825 15.190,531 3.161,621 5.972,387

704,727 665,585

108.274,200 26 819,134 14.967 07;

400 128,277

12.000,000 26.650,78* 3.923,808

247.879 110: 1.400 377

108 274,200

400.128.277

J87771773 Reser. metal, aur 89872135 134187500 „ Trate aur 37952680Argint şi diverse monede . Portofoliu Român şi străin.*Impr. contra efec. publice 10568800

„ „ „ in cont-coreut 16824997Efectele Capital. Soc;a! . . . . Efectele fondului de reeervă Efect. fond. de amort. imob şi rnaterI m o b i l e .......................................Mobilier şi Maşini de Imprimerie Cbeltueli de Admimstraţiune . Depozite libere . . . . . .Conturi de v a lo r i........................Conturi diverse, Sold . . . .

IF a T7* :

Capital .................................Fond de r e z e r v ă ...................Fondul ainortis. imob. şi material Bilete de Bancă în circulaţiune . Dobânzi şi beneficii diverse Depozite de r e t r a s ...................

Scomptu! 5%* Dobânda 5V2°/0

24 Aprilie 1 Main

127 636,592 127.824

1.618,271 1.767.07/65.143 636 63.365,271

27.334384 2 7 3 9 3,791

11.999.924 11.99 9,87«14 881,895 14 798,941

3.118.621 3.1161216 001,303

711,930 712,198676,641 686,521

105 o24,175 105.844,72539.756,855 39.503,52«5 676,950 6.045 611

410.080,985 409.059.801

12.000,000 12.000.00«28.248,206 28.352,6814.159,116 4.180,436

258.840,250 257.289,5361 309,238 1.392,4*/!

105.524 175 105 844,725

410.080.985 409.059,801

h Prafurile-Seidlitz ale lui MOLL I

V e r i t a b i le num ai d ec â f ie - c a r e cu tiă e s t e p ro vă d u tă eu m a rc a de --------------- a p ă ra r e tu lui A. MOLL s i cu s u b s c r ie r e a sa . ----------------

Prin efectul de iecuirc durabilă al P ra fu r i lo r -S e id l i t z de A. Moli în co n tra g re u tă ţi­lor celor mai ce bicose la stom ac şi p ân tece , în contra cârceilo r şi acre le i la, stomac, con-

stipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haem orhoidelor şi a celor mai diferite bole femeesci a luat acest, medicament de casă o răsoândire, ce cresce mereu de mai muite decenii încoce. — Preţu l unei cutii originale s ig ila te Corone 2 — Falsiflcaţiile se vor urmări De cale judecătorescă.

Franzbranntwein şi sare a iui Moli. •<vtja»«A Gali!

V e r ita b il num ai ducă ile-care sticlă este provăzute cu marca ----------------- de scutire şi cu plumbul lui A. M o li ----------------

F ra n zb ran n tw e in -u l s i s a r e a este forte bine cunos-Jcută ca un remediu p o p u la r cu deosebire prin tras (frotat\ alină durerile de şoldină şi reum atism şi a altor urmări de receală. —

Preţ» 1 unei cuib originale plnmhate cor. 2.— .

,~3Â

S ă p u n d e c o p i i a l u i i o i l .Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bucăţi cor. i .80= Fie-care bucată de săpun, pentru copii es^e prevădută cu marca de apărare A. Moli. =

Trimiterea principală prin Farmacistul A. MOLLWien, I. TnchlanDen 9c. şi reg. lurnisor al curţii imperiale

— Comande din provincia se efeetuezâ dilnic prin rambursă poştală —La deposite se se ceră anumit preparatele pro^ădute cu iscălitura şi marca de apă­

rare a lui A. M O L L.Deposite în Braşov : la d-nii farmacişti Ferd. Jekelius, Victor Roth.

t:Hmlinim

Fabricile unife de Parchet soc. pe actiiiiflmB l

flr1ÎA-jmmirrj

B u d a p e s t \S.3 L ip o i-k o ru t $ 3 .Furnisează ori-ce cantitate de parchete de stejar şi de fag, aşezate sau neaşezate, în modele dela cele mai simple pănă la cele mai bogate, cu preţurile cele mai ieftine.

Pentru Ardeal a se adresa la representantul nostru

In g in e u r A . H irsch fe id , T e u t s c l ig a s s e 2 — 4.

Sibista — fMasgyszeiseit.

iţimqiiim

amuuw

Tip egrafla A Mureşianu, Braşov.