Anul XXIII. AUGUST o. 8.

CAMERII COMERT INOUSTRIEDIN

BUCURESTI

INSUB DIRECTIUNEA Domnului D. STAICOVIL

CA

ABONAMENTE PE UN

Lei 6 In streintate . . . . Lei 8

UNUI 50

(NOUL

TIPOGRAHA A. STRADA EPISCOIEI 3.1912

www.digibuc.ro

Camera de Comert Industrie din

Prwdinte, D. THEODORAKY Prager

Membrii : Angelescu N. Bediteanu G.,M. G., Bragadiru D. D., Dr. iobanuC., Dobrescu T., Dumitrescu. Militari G. M.,Furnica D. Z., Grigoriu G. N., Al.

Elefterie, G. A., Melic Gr., MihilescuSimion, Oscar, Negreanu P., Nicolau G. C.,lescu I., Luca P., B. D., Steriu TetzuZane N. din Bucuresti.

Antinoge Petrescu C. Ldin

Anastasescu Preda, Marinescu G., Rducanudin

Membrii TudorG. Emil Socec, H. . Williams.

SUMARUL No. 8

1. de la din Paris.2. Actul constitutiv al societatei anonime3. recenzii asupra lucrrei d-lui D.

Din Istoria Comertului4. $tiri, notite

www.digibuc.ro

DE DIN August 1912

DE LA DIN PARIS

In in general, cerealele sunt vndute decomerciantilor morarilor. Negocierile se

fac liber sau reglementat.Trgurile libere mai pretutindeni,

produatoare de mai ales.tiunile se conditiuni foarte variabile

cumprtor potrivit conditiunilor verbalesau

Trgul reglementat sau trgul termen (marchlivrer) se la de comert din El

este membrilor sindicatului de gru,secar caselor de a aror adeziunea fost acceptat de camera sindical. sefac anumit regulament.

Pentru a se utilitatealivrer), este suficient s cum se

acest fel de nu exista

X gru lui Y, care'l revindea lui A, Alui B Dese ori acest cea fost negociat de mai multe revenea celui

X, momentul acela,cruia i se cuvenea marfa nu cui sii se adresezepentru a stiipnirea ei. lui Y, care larndul lui se adresa lui A, A lui B tot astfel pnajungerea la Y. Lucrurile nu se mai sfrseau, seastfel o mod normal da nu efectiv.

a se aceste inconvenienteun pe temeiul a dou principii :

www.digibuc.ro

96

1. Stabilirea efective reguli anumedeterminate ;

2. Fixarea de a(standard) posednd annmite condifiuni degreulale

trebuia s de calitate con-venabil. De pild, un ectolitrucel purin 77 kilograme cu refradiune, adic dac

mai putin, sii se acorde o compesatiune bani.76 77 kgr. vnzitorul pli-

teasc cumprAtorului o bonificatiune de 0.50 la; 75 76 0,50 bani la

250 grameUn al acestui reglementat pare de :se o operatiune fiecare ce

un morar care vindea luna fiin cutermen de predare in care ciuta de

cumpere grul ce'i era necesar a fabricaaceast nu gsea intotdeauna sa

indestultoare de gru ; de unde mai mullsau mai putin mari. Azi, din morar estetotdeauna sigur in trgul reglementat grul

este trebuincios cci acest se centralizeaztoate ofertele toate cererile acoperire arbitragiu;

de aceasla, el de ce va ce'lva nu va avea se de deceptiuni

privire la calitatea ce s'a angajat si predea.Un alt al reglementat ese la

in anii care este deficitar. Un negustoreu 23 lei 30.000 de american.cantitate nu i se va preda dect peste trei

sau luni. In ce va face ? Dac nuar exista decit liber va putinf

acest gru consumatiunel'a ; i-ar trebui 8, 15, 20, 30 sau 60 de

Or, pentru a realiza beneficiu sigur el trebuemai scrimp a

www.digibuc.ro

297

nu care vor cursurile cnd va reuigrul el se va vedea obligat speculeze.

Cu trgul lucrul se schimb. Negustorulva face urmtoarea socoteal :

etul de cumpiirare 23Dreptul de 7

30El deci c vnznd imediat cu 30 lei 50 bani,

exernplu, va realiza un beneficiu de 50 bani la sutade kgr. el, vinde de termen. Trgul regle-mental i-a putinta nu speculeze de

Dar aceasta nu este totul. deficitar, unnegustor mijlociu dispunnd de un capital 200.000lei, de va sposibilitatea de a se arbitra Pecnd termen nu ar exista, acestguslor ar paralizat sa, casele caridispun de .capitaluri mad cari prin conve-nubile ar monopoliza oarecum ; s'ar ajungela mull temuta acaparare.

reglementat permite oricuipe o mai sau mai mai mare.

s

Dar mecanismul operatiunilorrente practicate in trgul reglementat.

ne o afacerepersoane. V a vndut lui Co cantitate de gru predabil Scadenta

Julie C trebue s se tiela dispoziliunea lui V pentru a'i primi marfa, V

ziva : delala 31 Julie. vrea s aleag ziva de 2 san de 9 saude 30, C se prezinte la 2, la9 sau la 30 a'i ridica marfa a o

Dac C, un motiv oarecare, s'a snu-i marfa el a putut oaltei persoane, lui B. El se libereze fat

www.digibuc.ro

298

de V, fie grulspunndu-i Am vndut la rndul meu lui B grAul

aveam cumpiirat d-ta ; v unasupra lui. In acest caz din B se substituie luiC de V Cum dela Vla C, nu a fost In fel cum s'azarea B o diferent, o ; dar

diferenta B sefat cu V lucrurile se pot totastfel, B lui C, C lui D, D-lui E maiInainte. se succed ca pe o sevede operatiuni de gru au realitateca operatiunile de banc, cdci care faceacestei exist de fapt vom maila vale.

revenim la Va vndut lui CIn Soseste

V s pus la dispozitiuneavndut. C ; V nu o are,

de pild, a vndut descoperit, dcouvert). Ce se?

C are dreptul Vnzlorul vatrebui procure ; dac de

el va preturi din ce ce mari cas angajamentului C. Ca

urmare dar, asista la o de care vapretul

dese ori asupra din August. Dup cum sevede V a fost

De : la lunei 1912,cota 29 lei ; In cele dintiu zile ale luneinu mai cola 27. nu se petrecuse inacest interval pentru a motiva scdere. Se In-

diferiti comercianti strnsicu se produsese de fin de moistrivit limbajului uzilat la Bursa de din Paris.

Contra aeestui de operatiuni s'a ivitsindicatul coiuertului a introdus art.

regulamentul targului care stipuleaz asemen'ea

www.digibuc.ro

au de urmare rezilierea contractuluifavoarea i dupa cursul cote

din ultima zi pentru predare. Dactrebuint de el face

In contul vnztorului.se contestatiune cu privire la rezilierea

Incheerei, camera sindicald cursul compen-lund de care se

acea zi disponibil gara Paristuelile de epozitare sau la (10centime la kgr.) de o penalitate de

asernenea caz, Cnu poate contra lui V (vnztorul)

Tribunalului de reziliere decontract plat de daune interese (1, 2 sau 3 lei dechintal) recurgnd astfel la o costisitoare ila pierdere de timp cari dispar cnd operatiunea s'a

trgul reglementat.Considernd operatiunea de vnzare

men lui Julie) am spus mai sus V (vnz-aleag ziva de predare

luneiPentru a se mai bine efectuarea opera-

e necesar s vedem ce este filiera.este o de continnd pe de

oparte caracteristicile pe de parteformulele de andosare care Implinite dertorii succesivi.

fllieriei este :300 kintaleNo . . . Paris 1912.

la dispozifia D-voastr 300 chintale grupuse In magazinele generale No. de

magazia No. . . . contra pre-convenit

predare vi se face conform regulamen-sindicatului de de din Paris.Prezenta va servi ca bon de esantilonagiu.

www.digibuc.ro

300

Data Expertiza dinGreutatea recunoscut kgr. . . GreutateMagazia . Corpuri streine . .Etajul No. . . . Provenienta

Filiera la.

pe temeiul factureide

Lichida tor

foaie sau este actul civil alFormulele de andosament sunt simple :

Predarea dinBun de predat D-lui . .Cu de

Pe ce grul este vndut de V lui C, de Clui A, de A lui B etc., andoseaz5 filiera.

In ce grul, el a fost mai intrepo-zitat magazinele generale unde este celemai bune conditiuni posibile, ochiuri de magazii

straturi de o determinat.lat-ne ziva predrei : ultimul cumprtor al

filierei termin operatiunea. Magazinele generale suntprimete care a putut

s treac dela V la C, dela C la A, dela A la B etc.,fr ca pretul initial al mrfei modificatprin aceste transmisiuni succesive ; andosatorii au putut

piard sau ; acela Ins care grulnu pltete de stabilii la

*

trgul reglementat feluri de operatiuni suntpracticate In mod curent :

www.digibuc.ro

301

1) Dou o afacere pentru contulpersonal. e o operatiune negustori;

2) Un intermediar seca parte Operaliunea ce se

un contract direct ;3) Un intermedia- mijlocitor zis de data

aceasla - pe ordin ce el a dela o a Operatiunea formeaztract In ; e un mandat acceptiunea cu-vantului.

Un exemplu permite se mai binediferenta contractul direct

Un agricultor voieste o parte din recoltasa termen de predare Octombrie. El se

cornunic e de1000 chintale de de de lei chin-talul. El mijlocitorului pe rizicul

pericolul mijlocitorului schimb obonificatiune de 25 bani la 100 kgr. mijlocitorulaccept oferta, atunci avem de-aface contract

din contra agricultorul d ordin mijlocitoruluicele 1000 kintale in atunci e vorba

de un contract cont.O lege In Februarie trecut a c

se mai pot face contracte directe de profe-sioniti; Neprofesionitii nu vor putea s trateze afa-ceri in reglementat de prin intermediul

acces in acestcari vor lucra ca adevrati mandatari.

Aceast msur a bine la Bursa dedin pentru c ea a pus traficului

dou sau trei case de comert cari o speciali-tate de de contra partid (contre partie) maimull sau mai corecte la procese

oare cum discreditul asupra decereale.

reglementat se tine de lucru

www.digibuc.ro

302

la bursa de in Rue du Louvre peocupat de vechea hal a

La amiazi se stabile acestscop culeg date de Paris, provincie,

; apoi cu voceatare epocile, luna pn la lunacea mai indeprtal, alte cuvinte lunileca date de pentru vnzarea de anuntacursurile de inchidere din ajun pentru din acestedate. De pild, el :

Gru curent 30 lei 50 bani.De o mi5care se

lumea Se aude, 30 lei 70 bani ;iau 30 lei 50 bani, sau dan cu ; iau 30 lei50 bani.

dou, trei minute de pre5edintelecotei preturile

Apoi :29 lei 75

incepe.pre5edintele cotei a anuntat curent

30 lei 50 bani aceasta predabillunei curente a fost vndut ajun 30 lei

50 bani suta de kgr. Se arninte5te acestvanztorilor apoi fac ofertele

cererile.Cnd unul a spus cu 30 lei 75 bani,

c are de predabil lalunei, vrea aib 30 lei pentruUn r.;punde cumpr 30 lei 50 bani, estec de lei 30 bani 75 prea ridicat nuare ordin de de cM 30 lei 50

Din se aud nuniai cifre.Deseori adversarii cad de acord. Dau cu ;

31 i se rspunde atunci este incheiat.Putin putin diferentele dintre

cumprtor se Un se precizeaz cotaeste a doua zi cititi buletinelemerciale ale gazetelor curent a cotat 31. lei la

www.digibuc.ro

303

ora unu c la deschiderea pre-dat la lunei s'a vndut lei 100

curent se trece la gru care vapredat luna mai la cele

4 luni din la va fi incursul celor 4 din ale anului.

Astfel se stabilete public in conforrnitatecererea

Dup ce aceast formalitate aacei cari in jurul se inmare aloperatiunile pe temeiul stabilite.

Mai se o la trei, duptioperatiunile de vnzAtori

la orele 4, la sosirearilor din odat la 5

Pentru a seunele uzante de Aprilie. In cursulacestei se vinde :

1) adic la Mai;2) Valor, (prochain) gru predabil de la

Mai la lunic exclusiv ;3) Mai-lunie, gru predabilMai, ;

4) 4 de predabil ; un sfertlunei un sfert cursul lunei un sfertcursul lunei un sfert in cursul lunei August ;

5) fulie-August, predabilAugust ;

6) 4 ultimele (4 derniers) predabilsferturi cele din urm ale anului.

Astfel citim buletinul al: Gru, Iulie-August 27 20, aceasta insem-

neaz se 27 lei 20 suta de kgr. depredabil jumtate in tulle, jumtate in August.

de altmintrelea celor luniale anului epocele de predare ale din ele.

-Curent ; Februarie ; Martie-Aprilie ; 4de Martie; 4 ;

www.digibuc.ro

Februarie.-Curent ; ; Mai tie-Aprilie ; 4 de; 4 de Mai.

Aprilie ; Mai-Iunie ; 4 de MaLIulie-August.

Aprilie.-Curent, Mai, Mai-lunie ; Mai,Iulie-August, 4.

Maiu.-Curent ; Junie; Julie-August, 4 ultimile.Iunie.-Curent; Julie, Iulie-August, 4.

August, Seplembrie-Octombrie,timile ; 4 de Noembrie.

Augusl.-Curent ; Septembrie ; Septembrie-brie, ultimile 4 ; 4 de

; ; Noembrie -4 de Noembrie ; cele 4

Odombrie.-Curent; Noembrie; Noembrie-Decem-brie ; 4 de Noembrie ; cele 4

- ; ; -

; 4 ce le dintiu ; 4 de Martie.Decembrie.-Curent; Ianuarie ; Ianuarie-Februarie;

4 cele dintiu ; 4 Martie.Tinem s unitatea de este

lotul de 250 de kintale, astfel predare250 Kgr. sau multiplu de 250.

se depozitat magaziile generale, agreatede Filierea de care am mai sus

mod efectivIn lucrurile se petrec astfel

Va vndut C 250 dekintale Main. Grul astfel vnduteste de Intrepozitat. Se aeaz irr straturi

numerotate i se stabiletecare se greutatea lotului; carese ; data caracteristicile sale recu-noscute prin o expertizA prealabilii.

Astfel se stabilele civil a lotului dese ; filiera, cum am mai spus constituietractul de

Din acest moment, de la un andosorla altul, dela C la A, A la B, B la C, etc.

www.digibuc.ro

305

cursul acestei succesive, pretul lotului, seurc sau scade ; unii pierd, zivapredrei acela care trebue s ridice va dede lui V (vanztorul) initial al sta-

primul curnprtor.Morarul chuia li revine de obiceiu lotul de

conditiunile trecutedac este conform cu luate hi

mentul expertizei prealabile. Dac este convins de bunastare a pretul are

cere o expertiza zis de conservatiune : expertianumiti cerceteaz probe grmad, dupmite reguli ; este

ANONIME ECONOMU"

Inaintea Jean Baptiste Notar rese-dinta Bruxelles, s'au prezintat:

1) Domnul Demetru Zlatko, domiciliat in Bu-strada Popa Soave 68, numele

personal cat ca mandatar:a) al Donmului Christu tefan Corcotzaki industrias,

domiciliat asemenea in strada Trifoi No. 4;al Domnului George Demetru Nestor, industrias,

miciliat de asernenea Bucuresti strada Nerva Traian No. ;al Domnului Alexandru Marin industrias,

miciliat de asemenea Calea No. ;baza a procuri sub semnatura datate din Bu-

curesti, 21 1911.2) Samuel Steinhart, comerciant, domiciliat in

Bucuresti, strada Pitagora No. 11, lucrand atat In numelepersonal ea mandatar al Domnului Costa Dumitru Nestor,industrias, domiciliat In Bucuresti, strada Nerva Traian No. 80,In baza procuri sub din Bu-curesti la 21 1911.

3) Domnul Napoleon Thieren, Agent comercial, domi-ciliat la Anvers, Str. Join Vann Lier No. 4:

www.digibuc.ro

306

4) Auguste Pieraerts, Director Societate,miciliat la Anvers, strada Brederode No. 32.

Procurile sus citate vor pentrua prezenta;

Cari persoane au cerut Notariatului subsemnat de aactul statutelor anonime, care

constitue

STATUTELE ECONOMU"

TITLUL I.Constituire, Denumire, Sediu, Obiect,

Art. 1.--Be de o societate asub denumirea de des chocolatertes, confiseries et

conserves Bucarest, societate anonimA.Art. 2.-Sediul situ este la Bruxelles. Societatea

va putea avea baza deciziunilor de Adminis-tratie sediul de exploatare, agentii, sucursale InEa va putea asemenea stabili acolo sediuri administrative.

Art. 3.-Societatea are drept object fabricatiunea, cum-de conserve alimentare, chocolaterie,

feturi, bomboane, patiserii, marmelade, conffturi, rahat lokoumhalva alte produse alimentare precum tot ce areeu comert aceastit industrie fabricatinnea de meta-sau altele, ambalaje tot ce poate facilita sau faceeconomic exploatarea sa.

Art. 4.-Societatea va putea fuziona alte lntreprin-similare. Ea va putea de asemenea constitui

comerciale pentru a pune In valoare una sau din ra-obiectului situ, face aporturi,

intereseze pe cale de participare sau alt mod In micesimilari.

Ea va putea de asemenea extensiunei opera-sale, subinchiria mice sta-

biliment, imobile, construiascit santiere, generestabilimente industriale sau comerciale ea le va

socoti utile sau necesare obiectului social.Art. 5.-Societatea functiune do

astazi si durata ei va fi trei deEa va putea fi a

nitrei Generale.

www.digibuc.ro

307

ILCapital social, Actiuni

6.-Capitalul social este fixat la un milionde divizat mii actiuni capital a cinci

franciSe acestea de fonda-

tori designatinne de valoare.de nu va putea fi

mrit chiar modificarei statutelor.Art. 7. - general poate decide sau

reducerea social situatiunea o re-

Actiunile astfel creiate nu vor putea fi emise sub pari.de administratie, va determina conditiunile

cursul de emisiune a noilor actiuni precum avantagelerezervate vechilor actionari.

8. - Domnul Zlatko, Corcotzaki Soare mai suscalificati, aduc prezentei :

a) cumprri stabilimentelor Economu lacuprinzaud :

1. 0 uzinit (Romania) stradaNo. 80, o de 47 64 centiarii,

dintr'o de si o de con-serve, o imprimerie, o de bomboane

confiserii dependintele ei, astfel cum se gsesc astzi.2. materialul care instalate

sus zisa fixe, dinamu-rile electrice, cazanul de 40 material servind la fabrica-tiunea ehocolatei, conservelor, bomboanelor, ra-

lokoum, halva, altele sau la fabricatiuneasau la taiatul cutiilor, material de cartonage tipografietot ce se la acestea, in starea care se

si a3. Clientela vadul Economu et Compania din

contractele si vanztrile curs.Rezultatul studiilor, demersurilor, relatiuuilor

a ajunge la constituirea prezentei societti,pentru a asigura desvoltarea sa In viitor.

Art. Importanta acestui aport a fost justificatitsemnatilor, care o recunosc alta sau odeterminare. Zlatko, Corcotzaki $ Soave re-

www.digibuc.ro

308

a aporturilor Dior, una mie actiuni capital defranci fiecare pe liberate cele sute

fondator desemnare de valoare ale prezenteide repartizat conform conventiuni particulare.

Art. 10. - Cele capital sun!Intregime subscrise de ce s'au In modul

urnitor :1) D-nul Demetru Zlatko patru sute . . . 4002) Christu Corcotzaki, trei actiuni 3003) Alexandru Marin Soare, trei 4) George Lem. Nestor, sute actiuni 3005) Samuel Steinhart, actiuni . 26) Costa Nestor, una zeci

opt 1987) Napolen Thieien, trei sate actiuni 3008) Auguste Pieraerts sute 200

2000ce s'au declard recunose expres s'a

expres zece de asupraactiuni capital subscrise In numerariu In total sumade lei una mii, care se gseste chiar de acuma la dis-pozitia

va fi chemat de Consiliul Adntinistratie,pe

Art. 11. - In lipsa de epocile fixate asupraactualmente subscrise In asupra ace-

lora va paten fi emise ulterior prin augmentarealului, va fi deplin drept, pe cursul depe an, Inc din zivanu este intr'o dela exigibilitatea sa, opt

o publicatie In Monitorul Consiliul deAdministratie va .avea dreptul a proceda la Bursa din

prin intermediul agentului deactiunilor ce vor fi In pentrucontul pe riscul pericolele color

Actionarii vor trebui diferentadintre valoarea titlurilor produsul

operate ; lasate Inactionarilor despre care e ne

o valoare.Pacultatea de a face se vanda titlurile nu fi un

obstacol pentru exercitarea simultanee societate,altor de drept.

www.digibuc.ro

309

Art. 12. - Actiunile vor nominative ladeplina liberare.

pe deplin liberate sunt la purtrttor.nu sunt pasibili de perderea

actiunilor In societate ; actiunea esteCooproprietari unei vor trebui s fie

prin unul dintre ei.sau creditorii actionar nu vor putea

face se sigiliul averea societtei.Drepturile obligatiunile titlnrile, ori cear trece.

Posesiunea aderarea la statutele

TITLUL III

Art. 13. - creatiune de obligatiuni este subordo-generale.

TITLUL IV

AdministratieArt. 14. - Societatea este administratit un consiliu

compus din putin dinde Adunarea a sunt revocabili

deConsiliul de administratie nu delibera valabil

majoritatea membrilor II compune nu e Intrunit.caz a de administrator el se va

putea complecta mod provizoriu, de admini-stratori de censorii la viitoare adunare

care va la alegerea nonadministrator.

Adunarea poate atribui administratoruluicensorilor, de spesele Ion de voiaj de deplasare,

de a valoare este decare se vor trece la generale,

tantiemelor, care le sunt atribuite asupraprin art. 30.

Art. - Consiliul de numeste un pre-

www.digibuc.ro

310

zident va necesar un dintremembrii

In caz absent& a presedintelui adesemneaz1 unul din membrii pentru a'l

Consiliul se convocarea presedintelui, oride cate ori interesele societatei ar cere, la locul indicatavizul convocare.

El trebuie convocat cand administrator!cer aceasta.

- administratieva avea durata primelor 6 exercitii. La adunarea din1918 se va procede la consiliului de

de atunci un administrator va In an.Ordinea de esire va fi prin trageH la sorti.

lementul, sunt mai mull de se vastabili astf mod, una multeca din consiliului nu maisease exercitii.

Art. .17. - vor fi supravegheatede mai multi censori numiti de asemenea de

revocabili Pentru primavor fi prin prezentele conform

Mandarul de censori va durataprimelor exercitii ; la adunarea din 1915 seprocede la reaIegerea consiliului de de atunci In-nainte, un censor va an.

Prima ordine esire va fi prin laArt. .18. - Censorii au un control nelimitat asupra tu-

turor operatiunilor sociale. au dreptul de a oride documentele registrele sociale, dar a le

paten deplasa.Ei fac adunitrei generale un raport asupra

sociale.In trimestru li se va remite de admini-

stratie un tablou rezumand situatiunea siArt. 19. - Administratorii esiti la soli

In caz expirarea mandatului, ad-ministratorul comisarul nmuit pentru Inlocuirea

nu timpul mai trebuiepredecesorului

www.digibuc.ro

311

Art. 20. - Fiecare administrator numit in adunarea ge-nerala, trebuie cincizeci la garantareagestiunei sale ; fiecare censor trebuie dea o cautiune de

actiuni.Aceste actiuni vor fi depuse In casa societatei.Art. 21. - de administratie este investit

puterile cele pentru gestiunea afacerilor sociale,inclusiv acelea de a transige a compromite, sau

toate bnnurile mobile, reale,primi venituri, capitalul, la

subrogatiuni, a renunta drepturi reale a radiasau inscriptiunile, sau opozitiunile.

El nu va putea In total In parte,imobilele sociale, le greveze autori-zatiunea generale.

Puterile ce enumerative nu limitative. Totce nu este mod rezervat generalestatute sau lege este de consiliului.

El se ori de cate ori o grija aface-sociale.

de administratie constatateprin procese-verbale, care sunt intr'un registrula sediul Membrii 1procesele-verbale.

Art. 22. - de administratie poate desemna, Insanul sau, sau In afara, un director ale le de-

El Ii atribui o fie fieprin participatiuni generale sau speciale, de trecut pe speselegenerale.

El numeste pe toti agentii, determinatiunile e locul garantiile In afarit de acestea,Consiliul desemna scopuri determinate, prin

speciale fiecare din acesteseparat, toate sau parte din puterile sale, unuia eau mai mul-tora din membrii

Consiliul fixeazit aceste dele-

Art. 23.- Directorul este gestiunea afacerilorel executit deciziunile consiliului de administratie,

el Ii socoteala de afacerile, i Ii supune propunerile

2

www.digibuc.ro

pe care intercede la cer. semnrtturaserviciului zilnic.

care societatea de servi-ciul zilnic de doi administratori, sau de unministrator direetorul, de ce s'a spus la articolul22 sus in de dede unuia inembrii

g.eneraleArt. 24.- regulatuniversalitatea actionarilor, deciziunile salepentru toti, chiar cei absenti

Art. 25. - ase fiecare prima a Apriliela pentru prima In 1913 la

social sau In alt va In avizulde convocare.

Art. 26'. - actiune drept la un vot.actionari.

Consiliul va putea dispune depunerea procuratiunilor lasedid social, putin, de adunare.

actiunilor sau a certificatelor nominative audreptul de a asista la adunarea generali, titlu-rile sunt eu 5 eel de adunare.

de actiuni vor si facicunoscut cu de adanareaconsiliului de administratie, titlurilor

Ei von fi la adunarea la prezintareaeertificat, numerile constatndnerea fie la social, fie la stabiliment de credit de-

de de administratie.Nici un actionar poate la vot pentrade o cincime din voturile atribuite actiunilor emise,

ea celecincimi de actionarilor reprezintate la

Art. 27. - delibereaz& ori-care fi actiunilor reprezintate. e vorba

se delibereze asupra modificirei statutelor, sporirea saureducerea capitalului, prelungirea disolvarea eiIn de cazurile previzute de art. 72 73 din so-

www.digibuc.ro

comerciale, adunarea nu este valabil constituitacat daca convocarile au pus acest la ordinea de zidaca actionarii care asista la Intrunire reprezinta jumatate

putin din capitalul social. din condi-tiune nu este Indeplinita, o adunare este con-

delibereaza valabil, oricare ar fi titlurilorreprezintate, dar numai asupra obiectelor la ordinea silo!,prime! aduftri.

Deciziunile asupra acestor trebuiesc luatediu voturi.

Art. 28. - Adunarea este prezidata deprek3edintele sau un al consiliului de administratie.

Presedintele pe secretar lu caz de vot,tionari sunt desemnati de adunare ca scrutatori.

Deliberatiunile adunarei aunt constatate prinverbale de prerdintele consiliului de administratie,sac va functiunile.

TITLUL

Bilant, dividente,29. - Anul social Incepe la 1 se ter-

le 31. Decembrie.exceptiune primul exercitiu va cuprinde timpul

trecut dela constituirea societatei, pana la 31 Decembrie 1912.In fiecare an societatea face un bilant, conform

Art. 30. - Asupra beneficiilor nete anuale, dupa dedu-cerea speselor generale a amortizarilor necesare se vapreleva :

a) Cinci la (5%) pentru a constitui fondul dea prelevare va Inceta de a fi obligatorie, cand

fi atins a zecea parte din capitalul social.b) Suma pentru a permite distribuirea

prim divident de la actiunile capital asupra sumelorvarsate.

Asupra surplusului:Zece la suta consiliului de

censori.Cinci la suta directorului.

Res va fi repartizat precum :e) eaptezeci cinci la actiunilor capital titlul

de al doilea divident.

www.digibuc.ro

314

la de fondator.Tantiemele consiliului de administratie cen-

sorilor vor fi ei, In astfel de mod ca un cen-sor a parte din

Adunarea va paten determine minimul de tan-atribuit consiliului de administratie censorilor,

In caz evantual urmand a se prin spese generale.

TITLUL VII

lichidareArt. 31. - La expirarea societhtei,

va regula simpla majoritate de voturi modul de lichidare,va lichidatori, va determina puterile

plata pasivului vafi Imphrtit, In egale, Intre toate capital,distinctiune.

TITLULAtributiuni de

34.-Actionarii, administratorii censorii locuind.In vor faca alegere de domicilinsediul social pentru executarea prezentului con-tract.

TITLUL IX.

Art. 35.-Primul colegin de censori se compune dindoi membri; sunt numiti censori : Alexandru MarinSoare Auguste Pieraerts aici mai sus calificati.

Art. adunare aruler se va Intruni frh, alta convocare la cancelariaimediat semnarea prezentelor, pentru a fixaadministratorilor, proceda la numirea i pentru a statutaasupra verifichrei altor care pot interesa societatea.

Art. 37.-Pentru tot ce nu s'a prevhzut In prezentelestatute, ce s'an a se

din opt spre zece 1873 modificata prin acea din12 Main 1886.

Despre care s'a dresat prezentul act proiectul fur-

www.digibuc.ro

nizat. Inregistrat la Bruxelles26 lulie 1911 In domnilor Leon Aim de Bracke-leire Francias Van den Eynde amandoi locuind domici-liati la Bruxelles, martori ceruti pentru autentifiearea acestuiacare citirea celor prezenti care autoti cunosc limba l'au semnat ei

noi notarul.(semnat) D. S. Steinhart, Thieren, A. Pieraerts,

L. A. D-1 Brackeleire. Van den L B Gheude.Inregistrat cinci roluri trimiteri la Bruxelles Nord

la Intaiu August 1911 volumul 814, folio 24, 5, primit 7franci.

Primitorul (semnat) Bogaert.

SI O-LUI O.

OM- Mai ales -

Dimineata, 7 Octombrie, 1908.

Din istoria la romni.- extremde interesant, privitoare la dezvoltarea comertului nostru,mai ales In prezent.- Distinsulcunoscutul al comertului din Capital, d. D. Z. Fur-nick a scos de sub tipar o carte de foarte mare valoare.Anume a adunat superb volum mai multe sutede documente inedite, cu culese de prin archi-vele din Sibiu, Braov, dia Academieide prin archivele statului, de numeroase portrete,tablouri, fotografii-facsimile, isclituridescrieri, cari sunt o pentru priceperea les-nicioas a strilor comerciale din trecutul romne,cari o asupra frumosului avnt, pe emicarea economid din ce ce tot mai mult taranoastr.

a fcut, scurt timp, uriaepregrese, pe cari le putem aprecia numai pre-tioasa lucrare a d-lui prin care ni se d putinta de a

www.digibuc.ro

316

face o comparatie starea comercial din trecutdin timpul de operei de care ne o:u-

pm este cu mai mare, se pe datecumente absolut sigure, se ca una din

cele mai serioase.Prin opera d-lui Furnic se reinviaza trecutul comercial

al rominilor, peste care se asternuse vlul praful s'ascuturat de pe documente, cari vremilor dedemult, cari adunate la un ne vorbesc de

asezat despre aceea ce a fost

o mare mngliere sufleteasci, transportndu-nein acele patriarchale, cnd romnesc, ra-port comunicatia primitiv, care se Bucuresti,Sibiu, Viena Lipsca, ceva,du-se de oarecare trecere chiar noastre cu

Timpurile schimbcioase viata de stat amnilor, totusi au influentat in asupra dincipatele in numai greu putut avntmai renasterea vietei noastre nationale.

Miscarea a romnilor a s se nationali-zeze tot mai molt comertul, care se afla exclusiv in

strinilor. Casele comerciale grecesti din Sibiucari comercial al romne

cu Orientul Apusul european, au primit romni lanegotului, cari prin mund au ajuns s

Inlocuiascl mai companiile grecilor, bazelernertului romnesc in Ardeal mai apoi

Urmasii acestora au dat mai trziu omerciantilor cari au luat neintrerupt dezvoltare,in zilele noastre. Printre numeroasele portrete cariilustreazi bogata frumoasa carte a d-luiUn din Ardeal. Originalul acestui ce

din secolul al se muzeul Bruckenthaldin Sibiu. Portretul companistilor din Sibiu, HagiPop cu sa acela al Zenovie Pop,cel mort la 1908. Vederea bo'tei acestor comercianti

din Sibiu. Portretul lui Tudor Tudorache, care

www.digibuc.ro

ca venise opin:i dela Curtea-de-Arge slujilui Tudorache, mare negustor pe vremuri

Bucureti ; portretul lui Martinovict, nepot de preot dinSatu de Braov, care facuse casa decomer; a lui George loan din La 1849 se stabili ca

la Martinovici Assan,vnd cel mai mare magazin de coloniale.

Cunoscute ne sunt numele : George Assan, carea inaugurat prima instalatie industriali cu aburi Bucureti ;Dimitrie Staicovici, care a cuvelor ; loan V. Socec, care a ridicat la nivelul din

; Stancu MincuVederile : din Lipsca, care ne amintete

datoria de cretini a comerciantilor de pe vremuri, carimrturi strainatate, apoi ilustratiile cu

de case din Bucuregi,nu pot de ne curiozitatea, de a

cartea a d-luicare a mai bine deck oricine s dea unuiasupra uitarea Incepuse atearni gros.

Ca nu putem deck pe toli come rprocure de cu vreme aceasta carte din care

pot trage mari frumoase* *

Viitorul, 18 Octombrie 1908 :

altdat.-Raporturae cornerciale alecomerciald a

Sihiului.-Trebue am avut noi trecutulcomercial,-i-a zis cl.de a-1 s'a la munca aceasta meticu-

de document document,pentru a putea reconstitui pe putintele l'au ajutat, ctevadate din negctului romnesc. d. nu esteun istoric, este un negustor dintre aceia cari greu-

su, revendic couvingere cinstea ce i secade tnteo cu : pezise d-sa cu oarecare nu se numai de profe-sioniti, vedem negustori pe boerul Mihul, lo-

www.digibuc.ro

318

lui cel mare ; negustoreasc a fosttoate vremurile ca o clas care urmeaa in cinste

dup boeri proprietari,.Continund in cele aproape 600 file ale

sale, d. Furnia a re4it ne dea cteva din cele mai fru-moase pagini ale trecutului nostru comercial, multteugire de condel, pentru trecutul este mai frumos atunci

nu esteFapta d-lui este lauda tuturor.avem noi un trecut micarea comercial a timpu-

rilor numai un scurt examen documentelor cesotesc uvrajul d-lui Furnia, ne putem convinge de tntinseleraporturi ce le fceau romneti cu streintatea. In

este vechi ca primele urme civilizafie ape providenla, zicea un economist, a voit

ca fiecare s aib ceeace lipsete cumistoria comerlului la nu ii-a pututcercetirilor, de a se fi la ra-

comerciale dintre anii 1593-1855, se dovedetecomercial al steintatea

de anul 1222, pe lui Andrei al II regeleUngarid Papa Honoriu III. Abia de prin secolul alXV se poate vorbi mai despre raporturile noastrecomerciale statele vecine, pe se pare traficul cel marese mai Sibii In 1413,Mircea cel retnoete un tratat de cuovul. cu braovenii se aproape exclusiv pedrumul de pe valea Prahovei, de la depeste era numit negoiului din Braov. Unalt drum, dar care se mai pentru comer; era

dela Ruckrului-Bran penrruArdealul. Pe drurnul sefcea Sibiul, la mai insemnatnegq, de ridicarea se fcea la schela dela

Moldovenii treceau in Ardeal pe la Bis-trip, Movilul erau vmile cari se tri-

In Polonia. In ce importulfurilor Bucureti Iai, ele veneau din Viena, dru-

austriace erau mai bine tntre;inute.

www.digibuc.ro

Dar drumurile cele mai cunoscute cari ne cu apusuleste al Br4ovului care se pare ar fost rezervat numai

al Rucrului, care dup se vede erasiderat ca un drum al solilor domne5ti cltorilor,un document de pe vremuri s deosebireaceste dou drumuri : cd au venit aceste satesum mai sus cu mare Domnii meals,

cumcd dela o reamd vreme cari sunt tre-cdtori cu solii, dd pe la scala iar satele lu

acest obicei n'au fost mai dinaite ci le estedrumul pre la Tdrgovige treodtoarea pe la preacolo iaste obiceaul a treace solii In viitoareIn mergatoare, drumul iaste numai potecdscald de negustori.

Incontestabil ca marele trafic streintatea sefcea drumul Tot ceeace ne venea dela

Lipsca, mrfurile numite braovenii lipscnii intrauIn pe la aci se dup vremuricomisionarii cari operaliunile de lri,aceti cari mai au ajuns mari milionarinumai orient, occident. D. A.Popovici lucrarea : Economia noastrocupndu-se de marea micare comercial o ctigase Bra-ovul, descriere minunat de frumoasa vorbete de drumul

Mai incetul cu de la Timi-ului, Austriacii construiri o cale serpentin pe care urca man-tele spre a la Predeal, aci alte ; cu groazase vorbea de trecerea ortiilor acolo se un drum,

peste prpstiile care duc valea Prahovei, dar cedrum ? terenul nesigur aluneca din tiny timp, sebueau in peste torenilor dece veneau dela urma unei ploi torentiale, atuncinenorocire temerarilor cari se hazardaser de drum, dea informaiiuni sigure de starea lui,.

caii, marfa, oamenii se abis, chiarera timpul bun, oamenii se dau jos din care

treceau drumul cu piciorul ; numai delarisufla,-pericolul era trecut.

cu tot pericolul, - era pe acest drum. In

www.digibuc.ro

aceste timpuri de post de pa-

era mare; cu aceste care veneau numaibrasoveni, din Brasovul vechin, mai cu

din Sckeia ; ei aduceau cu pe copii pedoritori Eldorado, visulEra rniscarea activitatea aceasta. Cine aacest drum aduce aminte de sutele de care, care se

cale, mrfurile gata, altele reintor-la Brasov cu materiile prime

Drumul era de cismele, de de post,de carciumi, dar de o cruce amintind locul vreunei

; curli nu crestea iarb3, ci cu care ;Prahovei era activitate

*

cu aceast miscare a romnesc, multenumeroase au fost casele de cari s'au ridicat

cursul vremurilor. Una din cele mai reputate este aceea a luiHagi Constantin Pop din Sibiu de din ro-

scrie el scrisoare a sa, uci-nicia unchiului muncitor, de o cinsteexemplar, care-i fcea accesiunea in cercurile cele maidin din afar. vea cunostinla increderea celor maimari boeri din lark de la Manolache Nicolaecoveanu la boerasul mai mic din Oltenia ; de

cea mai mare prietenie lega cu mai alesai Austriei din

Renurnita a lui Hagi Constantin Pop din Sibiu, careavea sucursale la Viena, trece moartea fon-datorului casei sub supravegherea vduvei Hagiului

sub conducerea unui de incredere Stan Popovici aei Zenovie Hagi Constantin Pop.Casa lui Pop din a fost desigur cea mai

pe acele timpuri arhiva casei se poate vedea Intinselece realiza nu numai cu dar cu

Austria.In unul din numerile noastre viitoare, vom vorbi de

tegoriile de care fceau obiectul unui mai

www.digibuc.ro

321

semnat dintre romlneti streinitatea, orwle cariconduceau acest

* *

Revista Financiarg din 2 Octombrie, 1908.

Histoire du commerce chez les RoumainsEpicerie.-Un intressant ouvrage a paru ces jours-ci

sous le titre: gL'histoire du commerce chez les Roumains.L'auteur en est M. I. Furnica, commerant Bucarest.Ce livre est intressant parce qu'il rpond, par les documentsqu'il contitnt et dont quelques-uns datent de ans,qui soutiennent que de tout temps le commerce n'a t faiten Roumanie que par des &rangers, les Roumains ayant pourle commerce fort peu d'aptitudes. Il est intressant parcemontre les troits rapports qui existaient entre nous et la mo-narchie voisine, rapports et avantages rciproques, et noncomme aujourd'hui o nous devons tout donner, pour ne rienrecevoir en change. Il met en relief notre organisation com-merciale, de solidarit qui existait entre les commerantsappartenant diffrentes branches, et la lutte en communnpour obtenir le plus de facilits de administration et la grandesollicitude qu'avaient les gouvernements pour tendre le pluspossible le commerce dans le pays.

Nous nous ferons un vritable plaisir et nous sommescertains que nos lecteurs nous sauront gr de publier quelques-uns des documents pleins que trouvons dans l'ouvrage deM. Furnica.

Nous commenons aujourd'hui par un document du 3janvier 1874

1784 janvier 3Catalogue des douanes pour l'anne 3 janvier,

auquel devra se rapporter le douanir.Nous ne donnons ici que les articles d'picerie :

centimesNoisettes, les cent ocaAnis, l'oca IAnanas par il entrera, oar 3Outres d'huile 6o

www.digibuc.ro

322

Tonneaux de miel pour la Turquievenant de Hongrie ou y allant par quintal

Idem allant en Turquie, par charrette 145Bois de par oca 3Zeste de citron, par baril 3Sucre de Venise, par oca 4

Misir 3Caviar d'esturgeonCaf, entrant par n'importe quel point, par quintalEt s'il y en a moins, par oca i6Fromage pour la Turquie, quel que soit le point de

164Et prenant le livret, on ou ne paie pas la douane.Poulpe, par oca 4Limon, par quintalChataigne, par too ocas 40Dattes, par ocaChandelle par oca 5Bonbons 6Pignons

presCitrons, d'o entrent, le 40Idem qui vont en Turquie, par chargeLentilles, veudues sur la place publiqueHarengs de Tzarigrad, par oca . .Petits pois pour exportation, on doit payer par 6Moules et huitres par charge r6Olives, charge 6oPois chiches, le sac 40Poivre, qu'il entre, par quintal 40Viande et saucisson de Caisor, l'oca 6o

qui vient de l'oca 3Tonneaux de caviar noir, l'oca

rouge, l'oca 6oFlacons de caviar rouge, un sur dix. 40Pruneaux, haricots, oignons, ncix, d'oa

viennent 14S'il y a moins d'une oca

www.digibuc.ro

323

Oranges, le mille 112Souftre, alun, sulfate de cuivre l'oca rCaroubes, les oo ocas 40Figues i, et raisins secs, la bote 24

et raisins secs . 46Sardines, maquereaux, thon en barils 6oBeurre vendu au march les o ocas rHuile de graine de lin ou de chanvre, l'oca . . iVermicelle, l'oca 6Riz en sacs, sac de 6 40Th ou anis chinois, venu de Turquie ou de LeipsigMoutarpe par quintal 76Caf franais le quintal 69Caf imen, l'ocaSucre brut, l'oca .. 26

en pains et en poudre 6oEncens noir par quintal

blanc 6Genvre par quintal 40Alun

.

Olives de France, la bouteille rCitrons, le milleNoisettes par quintal 36Dates de Missir, par quintal . 12Grosses dates, par quintal 24Raisins secs noirs de More et d'aslleurs par quintal 62

rouges le quintalnoirs gros le quintal . . .

.

**

din Octombrie :

Din istoria comortului la - Zdele aceste d. Du-mitru Z. Furnic, comerciant, a publicat lucrare din celemai importante asupra comertului bcniei, pe baza unor do-.cumente inedite dintre anii 1593-1855. Voluminoasa scrieree de 556 gini e 26 de plane, nite adevrate mrturiiistorice, o lei, un care e justificat prin

Ingrijirea tiparului (Atelierele Grafice Socec et Co.).

www.digibuc.ro

324

Lucrarea d-lui D. Z. Furnia se considera ca ocontribuiune la enciclotedia comercial, cci cuprinde

o nomenclaturi de felul de mrfuri, indicareaoriginii valorilor ; mai cuprinde o de note numis-matice (din care extragem mai cite-va), precum bio-

portretele trece in revistfirmele vechi de prin secolii XV-XIX. Nu cre-dem s fie cetitor, care dnd o ochirenu ceva

Astfel In secolul XVII dinerau aproape numai greci sau venii de peste Dunre.

brasoveni abia in secolul XVII s'au asezat tad.Ei hrniau cu brasovenesc. erau privelegiati de

Domni. Se vede treaba ei erau oamtni de omenie,cinstii ne spune d. D. Z. ei for-

mau clasa irnediat ce venea boeri, in vremuri critice,cereau neguttorilor, pe sietnicilor.

Chipul cum in vremurile cinsteasc negu-festivitile ce se fceau la Domnesti, un

exemplu din 1632.In an, in ziva de Manie, Paul Strassburger,

suedez, drumul spre Constantinopole, eratrimis de Gustav Adolf misiune diplomaticktrecerea prin Bucuresti, a fost condus cumare la Curtea a lui Leon uncleerau negulatori.

in nu se fcea deboeri truntasi, ca Mihul, logofitul lui

Mare, Casimir, regele Poloniei, permisiuneacomerl in Apoi Dragomiralugrul (1482-1492) face de piper in Brasov.

mari mai de urmtorii ncgustoriStaicu (1516), Nergoe Basarab intervine pentru el la

Sibiu; Ghinea, Crstea, Neca din Bucuresti (1622 1623);Geoge, staroste la Iasi, Ghioca Pioca (Bucuresti1635) Nacul, negutatori (1654) Bucuresti; aici era1648 un Milea fratele (1648),Constantin sin Macsin, pmntean etc., etc.

* *

www.digibuc.ro

cari circulau in erau de toate neatnurile carine tnconjoar. Cursul varia dup timpuri.

La galben era de 200 de asprii(-cAsprui, de la grecescul, moned de argint,in la 1471). In secolul XVH 12 i un'florin de doi patronici de corespundeau

plata normal a zile de munciLa 1623 urmtoarele monede In

galben - 20 de costande.r aspri.La 1667-1692 ughiu ungureasc) valora

200 bani.La un taler - 197 bani.La 1692 - 133La 1703 - 200La 1717 - 120La 1722 - 133.3La 1733 - 182La 1736 un - bani.La avea galbeni.La monezi:Zinghirliul -2 lei.Funducliul -7Zormacliul - Stambolul era galbenul imprtesc.La 1784 un galben umbla 7Cursul monedelor la vistierie sub lui Alexandru

Nicolae era urmtorul :Taleri Bani

- galbenu venetian, olandez, tmprtesc, frantuzesc ;6 : 6o krontaleru ;

:

:

6o un5 jum. ordinar;

6o 3 jum.

rubla

www.digibuc.ro

326

:

: 6o jum. igalbenu6o jum.

25 : mahmutiaoa:

8 : stambolumisirul

2 : 2 s'ot rubiaoa ;2 : ort nesfiaoa de stambul ;

: aded I leu slot nesfiaoa de Misir.5 : - belic.Regulamentul organic statornicete pentru diversele mo-

nede ce circulau in romneti valoarea potrivit cu aceaa ga'benului de Olanda, care cuprinde 6o de de aur,69/13 de mipla, un prei de jum. lei gabenul saude 14 sorcoveli, cursul de atunci al galbenului alsorcovtului.

Cursul adevrat al galbenului ustro-olandez, potrivitorganic de mai sus, nu se putea regula deck dup

cursul pietii de unde provenea moneda. cursul ce-1 aveagalbenul de se stabilise pentru Moldova

urmtorul unic curs :Galbenul - 32 lei 20 paraleSorcoviul - 2Irmilicul - 2Carboava - 20Pol imper. -Cursul monedelor tntrebuiniate Muntenia era la 86;

urmtorul comparnie monedeleLeul se in 40 de parale . Ca

era tntrebuinat gologanul cu valoare aproximativ de3 pafale bune.

Leub - fr. 0.37 centime

327

unele mrfuri. acest document ce din condica luichir Popp din Sibiu.

1779 Noe(m)vrii 12. Art ce primesc eu dela chirdac(he) Vame(ul) Catupi :24 oca unt berubenit() . . , Lei 7,4834 oca cacaval 6,-

la carta Nicole Nanula Bucuregti

la vinu car(e) mi l'aufinu Antoniie . .

.

Vama la acest vin . . .porcu 6,6o

la car(e) au mersla . .

.

6,-1779 (sic) 25 mi-i dat Lei 34,42

tot acum mi dat 47,25Lei Lei '37,55

un document dela 1593, din care se vede ce us seficea de venitul dela Prahova :

Cu mila lui Dumnezeu Io Alexandra Voevod Domna Ungrovlahiel, marelui prea bunului preamilostivului rposatului Alexandra Io Bogdan Voevod, nepotul

rposatului Alexandra Voevod din tara Moldovei.domnia mea poruncii, a domniei mele sfintei

Dumnezeetii mnstiri Glavaciog, unde este hramulBunei Vestire a prea Sfintei de Dumnezeustitului chir Vasilie tuturor cevieluiesc sfntul ca s-i fie Prahovei jumtatece este a negolului din Braova fost adoas de raposarul Vlad Voevod Clu-grul, aceia de raposatul Basarab Voevod, MihneaVoevod, Alexandra Voevod de mai naintevreme, ca fie sfintei spre domniei

pomenire. bine domnitori au datau miluit jumtate din Prahovei

ce vine de munti. de s'ominstire Glavaciog cu sf. dela Snagov pe

aceia printele egumen Vasile, el a avutzilele lui Mihnea Voevod dela schilerii Prahovei, pentru

schilerii au luat prtile sfintei3

www.digibuc.ro

tutru aceea printele egumen Vasilie a stea deinaintea lui Mihne Voevod, cu schilerii Prahovei.aceia domnia lui a cutat dreptate legecu rposatul printele nostru chir Mihail Arhimitropolitulcu cinstitii dregtori ai lui Mihnea Voevod. a cititdomnia rposarului Voevod, a vzut a

domnia lui, cum a dat a adoos domnia lui dinPrahovei jumtate, ce este a mrfei din toat ;

rposatui Basarab Voevod domnitori a5ijderea au datvam a Prahovei toat. au sfnta mnstire

dela Glavaciog dela Snagov pace. Aijderea domniamea a vzut crtile domni cari, aufost mai inaintea mele, cartea lui Mihnea Voevodde rmas, asijderea au sckilerii de de lege

mele. Deci domnia mea amcutat am judecat dup dreptate lege cu toticinstiiii dregkori ai domniei mele. d domnia meami-am adus aminte despre cele de aici, c de pu/in vreme

precum zice : o vre meeste, a urma celor de mai Inaintea binetori domni care pecire In pace au petrecut au dobndit,

cele le-au lsat. dar, domniamea cu mare dor am spre o atare m'am nevoit,

Intru aceia domnia mea am dat sfintei mntiri Glavaciogdela Snagov, ca le din jumdtate,

ce este a mdrfei din ca maivreme zilele altor domnirori. vor vrea calugrii

se invoiasc de a voie cu Prehovei capreune de peste Dunre, ce este a mrfei turceti,cu dela Braov' atunci cilugrii delaclog dela Snagov, s din de pe la toatescaunele a parte, oare pe ar fi scaune, vameii

prti; astfel am judecat am dat domnia mea.petricania de aici, pe cine vanezeu a fi domn lrii din inimeimele, sau dup noastre dinteo seminlie,

miluiasci mnstire mai sus zisac Domnul Dumnezeu va domnia lui

www.digibuc.ro

329

i in viala ce va fie sufletul lui; care nu va miluinu va innoi carte a domniei =le' ci o va strica,

pe ca Domnul cutrupul in ce va s fie. Iat martori pune domniamea. Jupan Danciul Dvornic, jupan Bele-bradagoft, Stan Swlnic, Pah irnic, Radul Sptar,

Tudor Comisul, Pan Vistier, Japan Stanciulstelnic, Ispravnic Jupan Belebrida Logofot. eu Stepangramaticul care am scris in minunata cetate Bncure0i, lunaGhenarie o zile, dela Adam cursul anilor lascriere, enul 7101

lo Alexandra Voevod, din mila lui Dumnezeu domn.*

* *

Din extrasele le-am publicat cetitorii 0-auputut face o idee, c lucrarea d-lui D. Z. Furnid e meritoas

de toat lauda. De aceea il felicitm sincer pentruc a tmboglit literatura romn cu o carte de valoare.

Le mouvement economique, mars 1911.L'histoire du commerce chez les Roumains par Z.

Nous avons sous les yeux, un ouvrage intitul :(Sur l'histoire du commerce chez les Roumains comprenantenviron 600 pages, et M. Dem. Z. Furnic5, negociant,membre de la chambre du commerce et de l'industrie decarest, membre de la chambre arbitrate et de ptsla Bourse de Bucarest, conseiller commercial honoraire, etc.

Si nous numrons tous les titres de M. Furnica, c'estafin de montrer le important joue dans sphrescommerciales de Bucarest et par consquant avec quelle con-fiance accueilli son travail.

On a beaucoup sur notre histoire politique. Noshistoriens ont rivalis la narration de tous les faits,petits et grands, dont l'enchainement forme l'histoire politiquede la Roumanie, depuis les temps les plus reculsl'poque contemporaine.

11 nous manquait ttoutefois une histoire du commerceroumain, c'est-h dire de cette branche de Pactivit qui, danstous les autres Etats, a retenu, de trs prs l'attention des

www.digibuc.ro

hommes de M. Furnic a voulu combler cette lacune.Avec une patience toute preuve M. a ras-

sembl plus de 280 documentes d'une rare importance en cequi concerne marche du en Roumanie depuis1593 j'usqu' 1855. Tous ces documents, dont les tiersau moins proviennent des archives de maison de commercebien connue de Hagi Constantin Pop Sibiu, se trouventreproduits en fac-simile dans cet ouvrage.

'Par la prsente publication, dit l'auteur, je n'ai eu.d'autre but que celui de mettre vidence le trsor

dans les documents qui se rapportent auxtdiverses phases traverses par le commerce et de'fake resortir la part considrable exerce par ce commerce

le dveloppement politique et social des Roumains, ainsiles mesures, parfois excellentes, qui ont t prises pour

favoriser l'essor,.Dans une introduction pages, M.

se basant les documents qu'il requeuillis, dcrit les gran-des phases par lesquelles a pass notre commerce depuis ladu XVI-e jusqu'au dbut de la moiti du XIX-e

Cette introduction renferme la quintessence des docules plus importants qui figurent dans l'ouvrage.

Le manque d'espace ne nous perment pas d'entrer dansl'analyse de cette Nous ne pouvons toutetois pas nousabstenir d'en recommander la lecture tons ceux qui s'int-ressent l'tude de notre dveloppement comercial au coursdes trois derniers sicles. Parmi let documentes, quelques unstraitent des relations internationales de notre pays en marirede commrce, et comme ceux-ci sont publis en langues etran-gres: allemande, ils peuvent consultsavec dans les autres pays.

Cette a valu M. Furnica, outre la rcompensede que S. M. le Roi a bien voulu luicorder, de nombreux loges de la part des hommes de sciencetant du pays que de l'tranger.

www.digibuc.ro

331

NOT1TE, INFORMATIUNI

Directiunea a cunoscutmisiunea de chestiunea

de masiv vin montate bande(obezi) de pentru vechicule a elenu pot intra prevederile Art. 460 a tarif,sunt prevdzute articolele din fire cauciucmaterii textile sau ci la 46250 lei

baza avizului Sanitar superior. Direc-tiunea a a aprobat introducerea

a preparate farrnaceutice : aNeurene,preparat de Brissonet din Paris ;capsule keratinisate ampule, preparate de laboratorulCouturieux din Paris ; Perdinamin, preparat defarmacistul Camila Raupenstranch Viena;si Seleniol Couturieux.

Directiunea a lacd aprobat introducerea a apei

Bonifacius Brunnen* *

de cereale. - Dincauza inchiderii Dardanelelor, faptcute, a luat nastere, se o multime de fe-

intro exportatorii din Rusia,tatorii germanii. rezolvirea acestor diferende,cum d. C. N. Telega atasatul comercial alnoastre la Hamburg, comisiuuile de arbitriau dat diferite. Asupra acestei chestiuni, in ceveste trecutul, sunt tratative curs, pentru a se tineconferintd internationald, de Handelstagul din Berlin

comitetul din Petersburg al burselor rusesti.Pentru societatea comerciantilor de dela

bursa din Hamburg a recornande membrilors chiar de acum, toate contractele pentrucumpitrri do cereale din Rusia, Romniao speciald pentru Dardanele (Dardanellen Klausel),care s cuprinsul urmtor :

In cazul inchiderii Dardanelelor, se va prelungi ter-menul predare timp ct va dura inchidereastrAmtorii.

www.digibuc.ro

332

Redeschiderea Dardanelelor se va consideraimediat ce Dardanelele vor fi libere circulatiuneavapoarelor de mrfuri ambele directiuni. De : s'a

din Rusia de sud cereale, termen de incArcareOctombrie. presupunem la 26 Octombriedanelele sunt are drept la 15 ziletru La 14 Decernbrie Dardanelele redeschise.In acest caz, va avea la dispozitie cele zile

dela 14 Decembrie, la 29 Decembrie va trebui aib complet

Comitetul central al comerciantilor de ce -reale bursa din Hamburg a anuutateste considerat vigoare deci, va fi in toatedeciziunile comisiunilor de date in diferendele ceeventual s'ar afacerile de cereale ce se vor realiza

1 August st. n. 1912.*

* *

Camerecor de comer( bulgare care s'ade Sofia, a luat rezolutiuni de im-portant a determina ministerele de resort organizezetribunale speciale comerciale ; se cre-ditele necesare pentru a ridica industrial peo treapt mai ; interne de

organizarea exportului de in VarnaBurgas ; regularea licitatiunilor statulni comuueloranume ce privezte protejarea intereselor Intreprinzatorilor.

**

miuisterul industriei si comertuluiun biurou central de informatiuni comerciale,

in scopul de a da, mod gratuit, comerciantilor, industria-silor si tuturor celor interesati din san din

din lume :A) date asupra oricdrei chestiuni de ordin

general, cu caracter economic ;B) asupra cererilor ojertelor,

aducerea la cunostinta celor interesati, direct qi prinpublicarea perwdicele oficiale ale ministerului industriei

comertului, : de Informatiuniciale si i Moniteur

Acest biurou central de informatinni comerciale areca organe de colaborare

A) Biurourile regionale de comerciale,cari de si industriedin anume :

www.digibuc.ro

333

1. Biuroul regional de informatiuni coinerciale alde industrie, sediul la iova,

Mehedinti. Gorj, Romanati;

2. Idem sediul la cuprinznddetele Arges, Teleorman Muscel;

3. Idem sediul laPrahova, Dmbovita;

4. Idem sediul lajudetele Ilfov, Ialomita ;5. Idem V, sediul la ju-

detele Brila R.Sarat;6. Idem VI, sediul la Galati,

detele Covurlui, ;7. Idem Ciro. VII, sediul la Focqani,

judetele Bacau, Teouciu;8. Idem VIII, sediul la cuprinzdnd ju-

Vaslui, Roman ;9. Idem IX, ou sediul lajudetele Botosani, Dorohoi Suceava :10. Idem X, sediul la Constanfa, cupriuzndjudetul11. Ciro. IX, la cuprinznd

Tulcea.B) speciali, pe cari mi-

comertului are :1. Pentru Germania, d. dr. C. care

conduce agentia comerciald din Hamburg, 26, Gr. Backer-strasse, Hamburg;

2 Austro; d. G. Moroianu,nea Viena IV, Prinz Eugon str. ;

3. Pentru qi d. M. Holban, Paris, ruede la Bootie, 122;

4. d. N. Rdducan-Popesou, LegatiuneaRomniei la Constantinopol ;

5. Pentru d. I. N. Alexandria, ruePorte Rosette No. ;

6. Pentru Smirna, d. Lupascu, Smirna, Posttrich ;

7. Pentru d. St. Cezianu, del'Europe Anvers;

8. d. Gr. C Ghika,pos-Palace-Hotel ;9. Siria qi Palestina, d. D. (Messieurs

Weber et Co.) Beyruth ;10. La Londra, d. G. special a

www.digibuc.ro

334

raporta asupra cerealelor, 133, Alexandra SouthHampstead London N. W.

si cei dinqz se pot adresa biuroului central

formatiuni :1. scris-priut'o ministerului

comertului, biuroul de inforrnatiunicomerciale care se va mai

posibil: cererii, numele, profesiuneaadresa exact a La aceste cereri

asmenea in timpul mai scurt posibil ;2 biuroul central de informatiuni

merciale (palatul ministerului industrieilea Victoriei 147, toate lucru

p. m.toate de ordin economic

caracter special anumite dincomerciantii, industriasii interesati

a se adresa direct fie biurourilor reqionale decomerciale, comerciali respectivi.

Biurourile de nformatiuni comerciale sunt deasemenea a da o rspundere dinpartea comert industrie respective - informa-

de credit soliditate, (solvabilditate, reputatie, ) asupracomerciantilor sau producatorilor din lara strintate.Atari se satisfac de aceste biurouri,biuroul central ministeral industrieitrimite, a direct, toateformatiuni de credit ce eventual.

Periodicele ale ministerului industrieimertului :

Foaia de Informatiuni Comerciales, redactatdlimba abo-namentului bind de opt (8) pe an in de zece(10) lei pe au ;

2. Roumain., redactat lirnbaaprnd de ori pe abona-

zece (10) lei an dezece pe an In

Cei a se abona la una sauvor adresa sau verbal bin-

roului publicatiuuilor din industriei comertu'ui.

www.digibuc.ro

L EAVICTORIEI, 55

FONDAT 1835

DE ARTA DE-

GARNITURI IN TOATE STILURILEDEGORATILINI eOMPLECTE din RENUMITA

VIENAFURNISORUL IMPERIALE DIN VIENA FURNISORUL M. S. REGELUI CAROL I

MOBILE ENGLEZESTI--FOTDLIURI DE PIELEFURNITURI COMPLECTE CLUBURI HOTELURI

PATURI, NOPTIERE MODERNE DE

CEL MAI MARE DEPOSIT:

I

CAZ ELECTRICITATE

CRISTALLERIES

BACAARAT

Toate

JUCARIICARUCIOARE MOBILE

COPII

CEL MAI MARE DEPOSIT :

CHRISTOFLE I

LIMOGE

i

pentru

www.digibuc.ro

FURNISOAREA REGALE

Societatea ComerlCAPITAL : Lei

Strada No. 10. Strada Stavropoleos. - BUCURESTI

BRAILA -- Cuza No. 95sucursale in : CRAIOVA - Strada No. 22

Premiati medalia Aur la Expozitia Brila si diplomade onoare Medalie de Aur si Aur si diploma

la Expozitia din 1906

RECOMANDA DOMN1LOR :

RENUMITELE GARNITURI de TREERAT deDIN ATELIERELE DE CONSTRUCTIUNI ALE FERATE REGALE UNGARE, BUDAPESTA

Secertoare, LegRoare, Cositoare Semntoare pe patine cu 2 rotiDin Fabrica HARRIS Co., TORONTO (CANADA)

PLUGUR1, GRAPE TAVALUGI, Marca DEDin Uzinele C. F. Anstro-Ungare; Reelta

SEMANATOARE IN RANDURI PRINDIN FABRICA E. KUHNE, MOSON

MOARA DE FER

DE FRANCEZEDIN CARIERELE LA SOUR JOUARRE"

&

de fn, Greble automatics,Pive de etc., etc.

www.digibuc.ro