GRAFICEIROMANE

1925

EDITURAGRAFICA * CRAIOVA

www.dacoromanica.ro

TIPARULSCRISUL ROMNESC

C A VA+

www.dacoromanica.ro

PREFATAextrem de ce s'a in

de cercurile noastre cerevista ,,Grafica a precum elo-

cu care aacestei modeste a nostru, ne conduc chipelementar, la doui concluziuni.

era adnc simde literatura de in

de in trecut, in

A doua, ci de demai ales tipografi, au cu mare entusiasm

culturala node curente de pe carein coloanele Grafica ca in

diferite alte de specialitate, care ceacaracteristica este Almanahut.

Ne-am dat seama urmare de atmanah,care pe de

de de att de necesarein care este la dupi cum nuam putut rezista care ne-au din

de scoate departe de a-1 da cu timpulsiunea pe care o cere o asemenea importanta

lucrare.

www.dacoromanica.ro

Am ca de prin materialul ceam ce am alcatuirearedadarea se real progres de cet

ca Witor, ce am luatce ne-am asigurat, da,

un almanah, care se apropie prinsa, de din grile deFacem acest un la

pe care societatea lepentru a not a ne sfor-

materiale morale ce facem, a o nouer de progres romnesc.

EMDirectorul Soc. ,,Scrisul

www.dacoromanica.ro

+PARTEA

+

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA ANULUI

INAINTE DE CHRISTOS.La :

5508 Crearea Lumii, socoteala BisericiiSunt

ritene 7433Crearea Lumii, dup socoteala Bisericii apusene 6638

754 Fundarea Romei . . . . 269

CHRISTOS.33 Moarteaantuitorului Christos . . . . 1892

105 Descilicarea Romanilor in Dacia, sub . 1820830 Venirea Ungurilor in Europa . . . . . 1095

1171 Venirea Ardeal 7541290 Descilicarea lui Radu Negru,

la Cmpulung 6851342 Desalicarea lui Drago5-Vod Moldova . 5831492 Descoperirea America, de atre Christof Columb

Octombrie) 4331517 lui Luther 4081567 Introclucerea limbei romne Biserizile

din Transilvania 3581569 Inceperea traducerii biserice0i limba

romneasc 3561580 Aducerea cartofilor din America 3451591 tutunului Europa . . 3341599 Intrarea lu Mihai-Viteazul in Alba-

3261700 Unirea Romnilor din Ardeal cu Biserica Romei

(4 Septembrie) 225

*

www.dacoromanica.ro

La :

UnguriArdeal 141

1859 Unirea Principatelor Romne (24 Ianuarie) 661864 Cea a tranilor 61

Suirea pe tronul a DomnitoruluiCarol I 59

.1873 Moartea lu Avram Motilorsupraumit Regele in mi*carea

lor ardeleni 1848 521877 Proclamarea Independentei 481881 Incoronarea domnitorului I, ca rege

451914 Isbucnirea European (201916 Intrarea marele European

(14 August) 91917 dela in care sunt

(6 August) 81918 Unirea cu (27 Martie) 71918 Unirea cu Romnia Noembrie) 71918 Adunarea dela care a unirea

Transilvaniei (18 Noembrie) . 7

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.1350 de joc 5751373 Descoperirea 5521399 Gutenberg 5261440 Descoperirea 4851456 Asociarea lui Gutenberg cu I. Faust . . . .4591462 Introducerea Italia de Panartz

Schweyteym, doi lucratori lu Faust 4631466 Moartea lui I. Faust 4591466 Petru Schffer scrisorile lu Cicerone

cu caractere apoi . . 4591468 Moartea lui Gutenberg 4571469 Introducerea in Franta de

Freiburger G. Fichet 456

www.dacoromanica.ro

La ani

1473 Introclucerea tiparului Olanda de DierikMartens Aalst 450

Introducerea Ungaria prin tipografulHess 452

1474 Introducerea Anglia prin FridrichCorseIles 451

1474 Introducerea in Spania, 4511476 Introducerea tiparului Boemia, in

Pilsen 4591483 Introducerea tiparului in Suedia prin Iohann

Schweel . . 4421490 loan Froben primul nonpareille 4351493 Introducerea tiparului in Rusia de George

Cremovici 4321507 Monachul Macarie prima Liturghie

4181540 Celebrul parisian Claude Garamond

Etienne primul 3851542 Introducerea tiparului in Japonia prin Francisc

Xavier 3831545 Introducerea tiparului Belgradul Serbiei . 3801549 Introducerea tiparului in America (Mexico) 3761571 c.elei romneti . 3541799 Introducerea tiparului in Egipet 126

Inventarea presei de fier de atre LordulCharles Stanhope 125

1814 Punerea in functiune a primei de tiparde forta aburilor, inventati de

Koenig Bauer 111Inventarea de din hirtie 56

*

www.dacoromanica.ro

SARBATO RI LEGALE

Potrivit legii duminical, stabilimentele comer-dale industriale trebue inchise Duminicile ziva.i In de Durninici, urmatoarele legale sunt

de repaos, in care autoritatile iinchise :

ZILELE CAND NU SE

Trebuiesc finute i de tipografii.

Anul Nou Ianuarie).Boboteaza (6 Ianuarie).24 (Unirea).

2 zile deSf. Gheorghe (23 Aprilie).

Pomenirea Eroilor (23 Maiu).Sf. Maria (15

Dumitru (26 Octombrie).2 zile

725 Martie (Buna-Vestire).Cele trei zile de

Maiu (Sf. Elena).28 Donmului).

2 3 (Rusaliile).

29 Petru8 Septembrie (Naft. Maicii

Domn. Maria14 Septembrie (Ziva Crucii).8 Noernb. (Sf. Mih.6 Decembrie Nicolae).

Curtea de Casa*, Curtea de Apel Tribunalele maitin vacante : de (din ajun Anul Nou) ;de (de Joia Mare la Duminica Tornei) vacantade (dela la 31 August). La judecatorii nuse tine 4 zile de 6 zile de

*

www.dacoromanica.ro

SARBATORI RELIGIOASENATIONALE

cu suspendarea serviciului la toate serviciile(Stabilite prin Jurnalul Consitiului de No. din

(Sf. Vasile).6 (Botezul Domntslui).

(Sf. Boteztorul).2 Februarie (Intimpinarea

25 Martie (Buna Vestire).(Trei de23 Aprilie Gheorghe).21 Elena).28 (Inltarea 407-8 (Pogorrea Sf.

29 Ap. Petru20 lie (Sf.6 August (Schirnbarea

15 ,, (Adormirea Maicii Domnului).Septembrie Domnului).

14 Septembrie Sf. Cruci).26 Octombrie (Sf. Dun-titru).8 Noembrie (Sf. Arhanghel Mihail

21 Noembrie (Intrarea in6 Decembrie Nicolae).

25-27 DecembrieDin aceste investesc caracter oficial:

Ianuarie, care se va serba Te-Deum Mitropoliadin 6 (Botezul care se vaserba toat prin asistarea

divin parada militar, (Sf.

www.dacoromanica.ro

prin asistarea autoritatilor civile militare, seara deMare) spre Sf-ta Mitropolie.

stsspendarea serviciului, se va oficia Te-Deumtara, nationale :

Proclamarea Independentei (1877), in care zise va comemora Aniversarea Unirii Romanilor

Proclamarea28 Aniversarea zilei Eroilor morti patrie

(Inaltarea Domntslui), 40Vacantele Sf. ale vor

cu zile de se vor terminain ultima zi; deasemenea, in Nou, servickslva fi suspendat.

jurnal a de a zilclor Innu erau uncle nu lucrau, lar altele lucrau.

www.dacoromanica.ro

12 o

ineri 162 Vineri Smbt 173 DUMINICA 18

9 Vineri 248 23

4 DUMINICA Luni 195 Marti 206 Marti Mier curi 217 Miercuri Joi 22

MINICA 25DUMINICA Luni 26

12 Luni Marti 2713 Miercuri 28

31

NOTITE:

14 Miercuri 2915 Joi Vineri 30

12 o

www.dacoromanica.ro

FEBRUARIEDUMINICA 15

2 163 174 Miercuri Mier 185 Joi 196 Vineri 207 Smbt 218 DUMINICA DUMINICA 229 Luni 23

10 2411 Mier 2512 2613 2714

NOTITE:

* *

www.dacoromanica.ro

ARTIEDUMINICA Luni 16

2 Luni 173 Marti Mier curi 184 Miercuri Jo 195 Joi Vineri 206 Smbt 217 Smbt DUMINICA 228 DUMINIC A Lun 23

Luni 24Marti Miercuri 25

II Mier curi Joi 2612 Jo Vineri 2713 2814 Smbt DUMINICA 2915 DUMINICA Luni 30

Martt 31

NOTITE:

* 14 *

www.dacoromanica.ro

APRILIE1 Miercuri2 Joi345 DUMINICA6 Luni7 Marti8 Miercuri9

10 Vineri1112 DUMINICA13 Luni

MartiMiercuri

*

I

Vineri

DUMINICALuni

MartiMiercuri

JoiVineri

DUMINICALuni

MartiMier curi

Joi

NOTITE:

161718192021222324252627282930

www.dacoromanica.ro

A I U16

2 DUMINICA 172 DUMINICA Luni 184 Luni Marti 195 206 Joi 213 Joi 228 239 DUMINICA 24

10 DUMINICA Luni 25Luni Marti 26

12 Miercuri 2713 Miercuri Joi 2814 Joi Vineri 2915 eri 30

DUMINICA 31

NOTITE:

* 6 *

www.dacoromanica.ro

1 Luni Marti2 Mfercuri 173 Jo 184 195 Smbt 206 DUMINICA 217 DUMIN ICA 228 Luni Marti 239 Miercuri 24

curi Jo! 2511 Vineri 2612 2713 DUMINICA 2814 DUMINICA 2915 30

NOTITE:

17 2

www.dacoromanica.ro

I Ecuri Joi 16

2 173 Vineri 184 DUMINICA 195 DUMINICA 20

Luni7 Mier curi 228 Mier curi 239 Joi Vineri 24

Vineri 25DUMINICA 26

12 DUMINICA Luni 2713 Luni 2814 Marti 29

Miercuri Joi 3031

TITE:

18

www.dacoromanica.ro

AUGUST2 DUMINICA3 Luni4 Marti5 Mierc6 Joi7 Vineri89 DUMINICA

10 LuniMarti

12 Mier curi13 Joi14 Mneri

DUMINICA 16Luni 17

Marti 18Mier curi 19

Joi 20Vineri 21

22DUMINICA 23

Luni 24Marti 25

Miercuri 2627

Vineri 2829

DUMINICA 3031

NOTITE:

* *

www.dacoromanica.ro

SEPTEMBRIE2 Miercuri3456 DUMINICA789 Miercuri

Vineri1213 DUMINICA1415

Miercuri 16Joi 17

1819

DUMINICA 20Luni 21

2223242526

DUMINICA 2728

Marti 29Mier curi 30

NOTITE:

* 20 *

www.dacoromanica.ro

OCTOMBRIE2 Vineri34 DUMINICA5 Luni67 Mier curi89 Vineri

SmbtDUMINICA

12 Luni13 Marti14 Mier curi15

*

I

1617

DUMINICA 18Luni 19

20Miercuri 21

Joi 222324

DUMINICA 25262728

Joi 2930

31

.TITE:

www.dacoromanica.ro

NOEMBRIEDUMINICA

2 Luni34 Miercuri567 Smbt8 DUMINICA9

1011 Mier curi12131415 DUMINICA

*

I

1617

Miercuri 18192021

DUMINICA 22Luni 23

Marti 24Miercuri 25

26Mneri 27

28DUMINICA 29

30

NOTITE:

www.dacoromanica.ro

DECEMBRIE1 Marti23 Joi456 DUMINICA7 Luni89 Mier curi

10 Joi11 Vineri1213 DUMINICA14 Luni15

i MiercuriJoi

SmbtaDU MINICA

LuniMarti

Mier curi

Vineri

DUMINICA

Miercuri

NOTITE:

23 *

161718192021222324252627282930

www.dacoromanica.ro

NOUILE TAXE POSTALEMajorarea de la

15 Mai 1923.

scrisoare 20 grde 20 grame fractiune

in plus2. 0 carte . .3. 0 carte4. de de

care 50 grame,5. didactice literate, Cata-

loage imprimate depublicatiuni periodice,

cari apar se depun lade editori, autori, admi-

nistratii sau depozttari de defiecare 50 grame sau fractiune, .

Toate celelalte publicatiuni se taxea-conform aliniatului 4 precedent.

6. relief pentru orbi,de 500 de grame . . .

7. de la 150 gr200250 ,,

de 50 grame sauin plus,

8. Probele de lade 50 grame sau fractiune

in plus,Taxa de recomandare peste taxele

dela 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 8Taxa avizului de la oblec-

tele recomandate :a) cerut momentul depunerei

obiectulb) cerut ulterior depunerei obiectuluiTaxa unei foi de .Taxa de indentitate .Suprataxa pentru obiectele adresate

Poste-restant

PentruP. ntru :

C.-StovaciaItaliaJugoslaviaPolonia

Lei B. Lei B. Lei B.-

5050

25

05

25-

50-

50-

50

-

-

-

I

-

50-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

10

2

I

-

-

-

-

50-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

*24*

www.dacoromanica.ro

NOUILETAXE POSTALE

Majorarea de la15 1923.

Taxa timbrului de asistenfa socialice se la scrisorile simple,comandate, de valoaredestinate in altA localiiate deck incea in care sunt depuse . . . .

Taxa de platA minimA obiec-tele nefrancate

Supra-taxA pentru recomandate,cuvrernente, mandate mesageriiprezentate la Duminicile

legale

PcntruIntcriorul

ROMNIEI

:Austria

C -SlovaciaJugoslaviaPoloniaUngaria

Lei B. Lei B.

Pcntru

celclalte

Lei B.

25

-

4 4

Toate birourile postale debitele de timbre stint obligate capublicului actualele externe de 2 lei, francate

complect anume lipind pe lAngA taxa incrustatA un timbrufranco-mobil de leu (dacA sunt destinate pentru Austria,

Cehoslovacia, Italia, Jugoslavia, Polonia, Un-sau 2 lei, dacA des-tinate celelalte

www.dacoromanica.ro

SISTESTEMUL PUNCTELORTIPOGRAFICE

(Sistem normal, numit

metru 29 mm. 2660 puncte tipografcepunct 0,376 m.6 puncte nonpareille

colonelpetitborghisgarmond

tertatextdubludublu mitelcanon mare3 ccero4 ccero (missal5 cicero mare)6 ccero (sabon)

metru ccero $ petit4 cicero un quadrat (48 puncte)

kg. nou nonpareille,petit, 8400 garmond 6300 ccero.

parisan (normal) este puncte sau22.566

789 =

=

=

=

2024 =2836 =3640 =4860 =

*

www.dacoromanica.ro

FORMATELE DE HRTIE

fabricate in obici-de tipografi:

Formatul No. = 42 X 68 centimetri.,, 76

84778096

Formatul No. se in dimensiune ase-menea No. 2 ;i 4. Semi-cartonul se de obicei pe

de 35 X 45, cartonul (alb sau colorat pe forrnatulde 50 60 in diverse In alte maiGermania, formatele de sunt reglementate pot aveaurmitoarele formate :

Formatul No. 33 X 42 centimetri.434548

,,

53565964

,,

6568

,, 78postale au formatul de 9,2 X

stabilit de

www.dacoromanica.ro

LEGEA EXEMPLARELOROBLIGATORII

,,Monitorul No. 205, din Decemvrie,urmitoarea modificare a legei 19 Marge 1904 :

,,Proprietarul de arte grafice : tipografie,litografie sau procedeu de arte grafice este obligat s

din carte, note muzicale,planuri, stampe, portrete, tablouri, foae vo-reproducere, dou exemplare bibliotecii

romne din exemplare biblio-tecii Universittii din bibliotecii Universittii dinbibliotecii din bibliotecii Ateneului

din un exemplar funda-tiunii Universitarepentru cultura literatura poporului ; jaraceste biblioteci sunt obligate le lein depozitele

Exemplarele ce se bibliotecilor s fieplecte executate pe sau material decalitate, ca cele cari se pun in sau se

editorilor. Nu sunt supuse indatorirei acestei legi,cari reprezint, bani, de toate

de caracter oficial confidential, cari vor fi declarate caatari de respective. de a trimiteplarele legale incepe: pentru ziare, reviste

din pentru celelalte grafice;etc., etc., de ce vor fi terminate. Ti-

sunt indatorati a inainta cu acestechete o in dou exemplare din

care unul se va certifi-cat de administratia

bliotecilora.

28

www.dacoromanica.ro

* 29 *

www.dacoromanica.ro

CRONICA ANULUIEvenimente cu tiparul romnesc

Scrise : Cronicarul VEMOL.

1924 a insemnat pentru tiparul romnesc un ande Pe care

asupra economice dela noi, se maiscumpirea ca sabialui Damocles asupra activitMii grafice din Odatcu in noul an, nu face secret din

de a majora din nou preturile Corpul tipo-grafic se puni in pentru a noua

ce se In cursul luneiPatronitor Tipografi din se intrune*te localul,,Universului, cu care ocazie redacteazi un memoriu protestadresat Ministerului de finante, prin care industria

dela noi nu poate satisface intregite,o capacitate de anuala numai de 3000 vagoane,

pe cnd consumul este de zeci de mii de vagoane. Inlunei Februarie Sindicatul ,,Gatenberg"torilor tipografi din un memoriu, scum-pindu-se se ografice, in rindurile in deajuns In urma

produse editorilor de ziare, patronilorlucatorilor tipografi, la care se aliaza

fabricele de cartelate deocamdatiproectat.

La 31 1924 inceteaz dinregretatul tipograf Pogny, dearte Defunctul era un competentmembru grafic noi.

*

www.dacoromanica.ro

Gutenberg" din

simte de a poseda otpografie culturali ce-o intre-prnde mtdt vechiul ,,Gu-tenbere

La 20 Martie se congresal',,Unune Muncitorilor Romna,

care deIegat. Se desbat chestiunide Iupt

In cursul Martie apare un nou organ hinostru, este

*

www.dacoromanica.ro

ciosul sindicatului cu nume din la.numai chestiuni

Luna aduce o de in $ inun centre din veche.

Moare in de 70 ani zetarul Ion Popa-Necfa,redactor responsabil ,,Gazetei In lunga-ide suferinte, zetarul Ion Popa-Neca a devenit un ade-

vrat martir national, asufere ungureasca, pentru articolele cu

nationalista scrise in ani a fost IocatarulSeghedinului Ion Popa-Neca merge in anii

cu libertatea sa de a protestacontra de dela Budapesta. Scrisultiparul datoreaz cuvinte de pietate acestui

zetar, care inainte de toate era un bunSindicatul Gutenberg" Bucureti organizeaza sub con-

ducerea d-lui M. Constantinescu serale de educatiepentru tineretul arta sindicatul Tparul"

are de a tine un ciclu de confe-organizate de C. Bosculescu, uncle avnd

caracter profesional educativ.de dela cari actualmente

o cu nationali, cusiguri spre perfectionare, sunt animate de neobicinuitul interes

tipografilor din cari renoveze materialultipografic, introducnd unul nou modern. Cartea

Romna Bugra"Intrec prin a pune vnzare sera de caractere moderne.Dintre literele mai colt de

se remara garnitura de ,,Turntoriaprecum garniturile de,,Cartea Conducatorii

acestor C. Rasdescu, I.Hecht, au neperitoriul merit de a fi contribuit

largi desvoltarea tiparului romnesc.de noua tentativ a cartelate de majora

preturile, se protestul unanim corpului tipo-grafic. In urma de hrtie multe publicatii

32

www.dacoromanica.ro

aparitia sau reduc paginele. Printre celese remara

In cursul lunei lie trece cele eterne reputatul tipografeditor C. codirectorul S. A. ,,Carteaboali l'a chiar in cursul ce-1

Karlsbad. Tiparul romnesc culturall dela.noi stsfere o mare perdere moartea lui C. Sfetea.

In cursul vacantei de var s'a inaugurat8 km. dela Cernuti, buco-

Acest s'a ridicat cu multe neprecupetite jertfeaduse tipografii din Bucovina. La inaugurare auparticipat presa, precum admiratori ai

are 2 etaje, cuvaste luminoase, cu numeroase camere inzestrate cu totconfortul.

In lunge de toamni din o deWile de de lucru ce

bntuia cu furie mai ales in Stabilin-du-se valuta acestor jar economia cursulnormal, in industria austriaca, cei emigrati

vechiul ocupatia.In prima jumtate a lunei se tine la Cluj un

de care participi o parte industria gra-Transilvania. S'a remarcat acest expozitia

de ,,Cartea cu sucursalaprecum Lapkiad, Bernt, Ardealul,

Tot cursul lunei Septembrie se organizeaztuoasa a tipografului clujan Gh. ode grafice, care se deschide Oradea-Mare cu

corurilor tipografice de pesteExpozitia a avut un succes binemeritat, jar corurile auLaburosul Alex. Lengyel a tinut ocaracter profesional. Premiul I dela emulare dus,,Gutenbere

La 28 Septembrie se al 50-lea.an de grea activitate a distinsului tipograf

Iosif Terenul de activitate al venerabilulucoleg Gabriel problema defica a culturei profe-

*

www.dacoromanica.ro

sionale, din rsputeri pentru promovarea desvoltareaartelor grafice din Banat.

Parchetul Brapv fac o descindereBrassoi firma editoare Kahana & Comp."

acuzat, fi frustat cu suma de 2 milioane,dela Budapesta o

In luna Octombrie rea .,Scoala artelegrafice" de atre o

frunte cu neobositul fruntai al tiparului romnesc d-I DimitrieC. secondat de munca valoroas a d-Ior Ncutescu-

Fr. Gbt Ion S. Sunt.seIectionati mai Se aduc sacri-

de Patronilor", Capita leiCamera de pentru sustinerea acestei care

condusA cu pricepere de de specialitate, poatemai bine formarea viitoarelor

deLa inceputul lunei Noembrie se intrunelte

de unificare ale ambelor tipografice dincu de a discuta chestiunea

torimei grafice Se plnueite chiaro colaborare cu

actualmente sunt multe chestiuni de tehnic ca szicem cari ingreuneazi fuziune sau colaborare

cu organizatia de peste munti. Dealtcum seo rndurile

tipografi sportiv Graphico. Lucatorultipograf, condamnat de multe ori a lucra in conditiuni igienicedefavorabile insuficiente, are cea mai mare nevoie de o

deaceea de cluburisportive nu poate fi cu

Am ordinea toate evenimentelede cari corpul tipografic noi. Ingenere vorbind tiparul romnesc ayea nespus de multde luptat cu enormele produse in dehrtie a cursul anului

a un mic pas spre progres desvoltare. Dato-rt procurarea de materiale tipografice este

www.dacoromanica.ro

mai noi suntsituatia de a material s'au infiintat

cursul o multime de tipografii. In auluat printre altele tipografige Bucur, Tipografia

Regina Europa, inla Arad, Pilger Banatul lala Focfani, etc.

Am mai sus, industria tiparului dela noi acursul anului trecut un pas spre desvoltare.

ca amintim aci, in ceeace latura atiparului, s'a inaptuit mult, foarte mult chiar. Curentul moder-

a $ a gsit adepti tara Crtile,revistele unele imprimate ce apar acum, ar fi lucrateu mai cu pricepere.

ratiile de tipografi adapteazi cu mult directivelece le revista RomnA din Craiova,

care scurt de apare format ode cetitori, gata de a o pe adevratei arte

grafice. Rolul reviste procesul de desvoltare tiparuluiromnesc este de nepretuit poate in

intreaga-i insemntate valoare.-Intrindan, sperm acestuia vor aduce

pentru nostru con-de existent mai

prielnice.

*

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEREA MASINELORDE CULES IN ROMANIA

De: Consi. MILLE.

lunga mea de am avut ocaziuneaocup de artele grafice. La noi sunt foarte

Rutina este a bstaveam sarcina mea conducerea a gazete

trebuia latirile tehnice de imprimare a acestor organe de publicitate,

nu se gndeau.Cazavillan a introdus in Ro-

Era ca pe tirajul repedelui se mai repede. compune

repede, da mai multe de ultima Mi s'acompozitia cu este prea -o mie de

litere pe -, pe poate dapatru mii de litere pe

m'am pus studiez chestiunea pentru aceastaam cteva de tipografie instalatiile atorvamari organe din Era in anul maimulte sisteme de de cules. Era mairudimentar sistem, aceea venea pe ofabrica Fabrica Steyer din Austria. era este o

foarte care in zetuascabloc, zetuia ca cu Mere mobile. Acest

admirabil ca era foarte convenabil pentrucompoztiunea avea dezavantajul, a pagi-

ziarului mai M'am oprit atuncinelor Mergenthaler, care produce bloc

care, afar de dezavantajul corecturei, este pentru un

* 36 *

www.dacoromanica.ro

ziar. Patenta linotype era din America deo din Berlin prin reprezentantul ei vienez GebrderGell, am comandat dou Linotyp, careintrodus

*

Dar introducerea de cules in nu aCorpul tipografic din s'a

alarmat. El credea introducerea de cules vagura grafici. Am avut dat in

atelierele $ se cerea pur cainapoi.

Am rezistat am Acum dupa aproape20 de ani, toate stabilimentele tipografice au de

vorbesc de tipografiile, care E aziimposibil de a face un de a avea de cules.Dar tipografille comerciale au introdus de compo-

mecanick.Teama lucrtorilor tipografici nu a fost o

de cules au lucrul s'aus'a urcat, de cu

antatea grafic a avut de prinToate progresele in toate se fac cu greutate

sacrificii.specialist in

am fcut cevapentru ea.

37

www.dacoromanica.ro

ISTORIA TIPARULUP: Em. TTARESCU.

Teoria arte de utile catiparul, nu trebuie sA fie ignoratAde din ce sunt fami-liarizati cu este de catot omul de sA fie insA judece mod meca-nica propriilor sale

&ste foarte mirarea ce exprimat-o anumiticercetatori mai noi ai originei tiparului, popoarele

vechi - Grecii Romanii - nu au cunoscut tipografia, ctstoate o serie de dovezi furnizate deistorici, filologi dovedesc ei erau de mult pe'calea

Ast-fel Plutarque scrierile sale, des Lac-dmoniens, de o viclenie care a recursregele Spartei, pentrts a pe - ,,EIscrise mna sa stnga sens cuvntul victorie

in sa unde acestcuvnt era rebours tints acolo prefacndu-sese socoti caracterele lite-

au avtst timpul se imprime in suprafataficatului apoi il soldatilor zicndu-Ie, prin aceste

zeii le -. Nu este acesta un exempluconcret de caractere fixe ?

Bibliograful englez Disraeli (1766-1848), pretinde chiarscrierea sa of literature, Romani,

mari arta de a darconceptie politica, ce primejdie ar atragedupa sine descoperire, au ascuns-o poporuluio.

Albert Cim.

www.dacoromanica.ro

Semnalm pe de partede de atre Paul

Lacroix, Edouard Fournier Ferdinand inde l'Imprimerie (pages 69-70): ,,Nu de

care surprin$ cei n'au cunoscuttiparul, n'a fost de nicio utilitate pentruRomani, pentru nu posedau o bunde Dar de ei au avutde care oriat de rezistente $ dede erau, au servit totu$ mare msur, larirea de foarte frumoase.

in ,,De nature des adre-andu-se care pretindeau armonia universului esteun simplu le obiecteaz: cine puteacrede arunca pe jos o cantitate de caractere de aursau ori-ce materie ar $ care ar reprezenta celede ale putea cdea ase-menea in forma in mod foarte citet Analelelui Ennius '); cnd in ,,De ?institution aratoirea, ne

era a se da la copii drept literecu ei apoi se distrau - nu sunt toate

aceste fapte, preludiul sau fipografiei, nupas atre cu caractere mobile nu se poate

spune lucru de pe care Romanii leimprimau pe sau pe oale, intocznai cumnotri scot in relief titlu, pe dosul ?

Dar de care ne vorbeiteacel procedeu de Varon pentru ,,a

in numeroasele sale imaginele a sute depersonaje S'a pretins aceste portrete erau gravatein relief pe o de metal sau dindu-se in acest inceput veritabil de chalcografie sau dexylografie.

Tiparul xylografic sau tabular - consistnd a gravaun text sau un desemn pe o sandur de a unge

cu sau culoare, apoi a aplica oUnul din cei mai vechi poeti latini, nscut anul I. C. Grec

de origine a murit la 269. Stilul era greu, incorect, aproape barbar.

www.dacoromanica.ro

foaie de pe care se freca sau un tampon -se practica in China pe secolului al VI-lea, in Coreea

al $ in secolul al Secaractere mobile, ar fi existat

Coreea in 1317 ; este adevrat, nu sesprijinul acestei afirmatiuni, nick un document tiprit acest

datnd aceast a fost expo-zitia din 1900 Paris, in vitrinele Pavilionultsi Cored, ocarte ,,Le Trait difiant des Patriarches rassemblsa,de preotul Pack-Sun, care purta pe ultima urmtoareamentiune: ,,In 1377, biserica Heung-tek... incaractere

carte, care figura deaserneneaa fost ants! 1486, din ordinul

mobile deorigina indeprtat a existentei tiparului, nu

s'a putut dezvolta acolo, ca la noi, din cauza limbei careun numr redus de Mere, analog

din care se compune alfabetul nostru, continea mii de semne,din care este adevrat cele mai multe sefoarte acestor sernne pentru tipo-

cere o pierdere de vreme ; afar deaceasta, ce sens ar avea torni litere care seaia de nu este mai practic se graveze textul

Ca $ Coreenli, Arabii tiparul tabular dinX-Iea, aia cum o dovedeite un fragment din

Caron, tiprit la acea epoc acest procedeu rudimentar.In Europa, numai secolului al XIV-lea,

apare acest mod de a S'a servit de maifabricarea de joc, apoi pentrts religioase,mai ceva pentru de gramatici numitedup numele mare de Aelius Donatusal care a avut apoi ca pe -care s'au mai ales in Olanda Un anumeCastaldi, din Feltra, aproape de care a

ai secolului al XIV-lea, trece drept acela care acalat in documente de mantsscrise, ordonante, diplome, etc.,litere s'a servit pentru aceasta, de ni$e

40

www.dacoromanica.ro

Christian, op. cit., p. 15.2) Michelet, Histoire de France, t. VII, p. note.

in genul acelora pe care le depentru a titlurile relief. Aceste unseculoare. se aplicau presiune mai sau maitare a in spatiurile rezervate pentrumanuscris; de aci numele de tipar cu

acestui procedeu, ale urme se gsesc nu numaiItalia, chiar Panfilo Castaldi, dar inUn inceput de tiprire cu ajutorul literilor mobile, a avut

anul aproapeGutenberg, pe era absorbit de propriilesale Un argintar din Praga. numit Procope Wald-fogel, care venea se instaleze vechia a papilornaduce cu sine, anumite secrete a $ meserii, dincare mai important, era arta de a scri artificial, (ars

documentele auten-tice ale descoperite de abatele Requin In contractelefcute, este vorba fond de just bine in fier,

practica scrierii mecanice", de unelte de lemn,de metal de fier, alte detalii. Waldfogel aso-

care aduc fondurile necesare pentru complectautilajul. Dar sale nu par a fi dat rezultatele dorite,

el dispare mate-sunt vndute

Chestiunea, cum se vede era, ca s oexpresiune zilele noastre aer" ; fructul destul de apa-rent bine conformat, mergea maturitate ; acest Iticrua permis critic trecut, Philarte

declare ,,adevratul descoperitor tiparului, esteomenesc".

detiune a tipografiei, partea cea mai itnportant, marele merit,a constat, nu mobilitatea caracterelor, natural,necesar, la care s'a ajuns printr'un progres invincibil,... dar

prin turnarea ; marea inventie a fostfonta ; acesta a geniul, revolutia

** *

www.dacoromanica.ro

Nimic confuz mai obscur viata Gutenberg,de istoria sale, a

tone de mii de volume, sauca prin aceasta se adus mai

nurnele ce se zice a purtat, acest nurne de Gutenberg, nueste propru ; se cherna sau Hans Gaensfleschsau de Sulgeloch sau Sorgeloch, Gudenburch,Gudinberg, Guttemberg sau Gutenberg. In realtate numelede familie era sau Sulgeloch sauSargeioch, Gudenburch, Gudinberg, Guttemberg sauberg erau numele sau supranume. El s'a

Mayenta, sau sau sau chiarin anul Sunt unii care Gutenberg

chiar nu s'a putin era originar din Kuttenbergin Boemia din Kuttenberg s'ar fi maiGutenberg.

Ori-care fi origina numele cert estefost timp aproape victorios

Numai de o jumtate de secol, incertitudinea anu pentru

Aceast confusiune provine in mare parte incare se Gutenberg, ales inceputul

de a ascunde, de a deruta cucuriozitatea Nu se

aceste noi n'ar fi fost cun'ar fi fost urmare acest lucru era necesar,nu numai pentru a evita contrafacerea deci de a trage dininventiune toate foloasele posibile, dar mai pentru a nuse expune de vrjitorie, de pactizare cu Lucifer,Satan sau Belzbuth, de de comode,pentru a rezolva mai sau de a

chestiune mai complicat.Este foarte ciudat, de

tatonare trecuse, Gutenberg a continuat apune numele pe pe numele

asociatilor si, Ion Fust Faust) Petre Schoiffher sauSchoiffer, sau Schaefer de Gernsheim, sein numeroase cum sunt de Rationala din

www.dacoromanica.ro

din 1460, sau Biblia dindela 1462.

Nu este mai Ion Fast, bogat financiarargintar, care a fondurile lui Gutenberg,Petre Schoeffer abil caligraf gravor care a atras in

intreprindere de i-a dat pe sa inau de a atrage gloria

inventiuni. Foarte multi chiar, care Erasme,au crezut de au proclamat pe Fustinventator al ca Paul Edouard Four-nier Ferdinand Ser, au afirmata fontei de imprimat, Pierre

A intervenit o mare mentimai mare confuziune in anume

aparitiunea pe a Ion Laurentia, supranumitCoster, pe care compatriota 100 de ani dela moartea

Gutenberg, au inceput reclame pentrutatea mai malt i-au ridicat statui,dintre care cea din la mijlocul secolului trecut, 1856.

aceasta Coster, sedin vecinatatea natal Harlem, $ ce

adunase coji de fag, se distra tindu-le forma unor litere.Inpacheta apoi aceste forme in drum spre casa

ajuns seva ce sedin ade, lsase forma pe hrtie, condus

la descoperirea Mai un necre-dincios fugi el, o parte din materiale, fonte, case,

etc., inventiunii ; acestlucrator, supranumit $ Ion, nu era Gutenbergunii; Ion altii.

Aceasta nu a fost de dateprecise reconstituite auaceasta In Laurentiu Coster, anal1370, avea 70 ani 1440, epoca cea maii se poate descoperirea ori acest an esteanul care Coster a Aceasta impiedeca

ca lu $ in picioare, in mijlocul unei

www.dacoromanica.ro

piete imense din Harlem, Grote Markt, astfelmult ca intotdeauna urbi sin-

guru! inventator tipografice, esteCoster.

Dar nu a fost suficient numai confuziune, ase lupte altor incercri de a istoriei;

una din ele. mijloctsl secolului al XVI-Iea, untipograf din Strasbourg, Ion Meydenbach, sauMentelin, se vede onorat de atre cutitlu de inventator tiparului. Arta tipografiei, scrie

din cronicarii Strasbourg, fu descoperitipentru prima Strasbourg, deIon Mentelin, care servitorului Ion Gensfleich,noua sa descoperire... Ion chipnedemn de acest care se. cu Guten-berg, care era foarte bogat care era curent cu ceiacefcea Mentelin.

Toate acestea dovedesc de contraversat, dede confua, era chestiune.Cu toate acestea nu mai poate nici-o

adevratul descoperitor este Gutenberg; celeirefutabile dovezi, stint urmtoarele:

Mai sunt martori pecare Gutenberg I-a intentat la Strasbourg, anul incontra lu George Claus Dritzehen, asociatuluiAndrei Dritzehen, fabricant de Spiegelmacher.

a explicat chip foarte ingenios,limba limba

Speculum ; cea mai mare parte a in Olanda,Germania, etc., plan;eIor

purtau titlul de Speculum: Speculum humanae salvationis,Speculum vitae humanae, Speculum salutis, etc., sau

Oglinda onoarei, Oglinda umane,Ei bine, pe care Gutenberg le fabrica

in mod clandestin cu nu sunt reali-tate aceste artulii

acestor martori, sub aparentafabricatiunilor acestor oglinde, Gutenberg se servea de toate

*44*

www.dacoromanica.ro

GU

TENBER G

www.dacoromanica.ro

de toate instrumentele intrebuintate pentru tipar,plumb, formate, etc.; mai mult unul din

declar a dela Gutenberg, acuma treiaproape o de unor lucruri care

au tipografiel (in textul german: das zu demTrucken gehret). Trucken Drucken),

a prin urmare de tipa r, a fost pro-nuntat cursul procesului a astfel pentru prima

cu un mai nou.este declaratiunea lui Ion Schaeffer, fiul

lui Petre Schaeffer nepot sau strnepot al lu Fust, carecu prilejul unei germane a operilor lu

impratului Maximilian, se astfel in,,Arta admirabil a tipografiei a

Mayenta, de atre Ion Gutenberg anul1450 ulterior propagata, capitalulmunca lu Fust PetreIati ! scrie, Ambroise ce acitat aceste nici-o nu poatefie mai autentici mai Aceasta poartdata de de aproape,

trebuie Ion Schaeffer,consideratiunilor de familie, a retractat in cele ce aspus, atribuind Fust, meritul

In fine, o alta de abia acumani, este urmitoarea Sorbona detipografi de pe Franta, laUlrich Gering, Mihail Friburger Crantz :

,,primul care a inventat arta tiparului, facnd nu cucerneal, dar cu de metal, este un anume Ion Guten-berg

*

La 27 Octombrie Mayenta luat de elec-torul de Saxa Adolf de Nassau,diat, mare parte lui Gutenberg, Fust Schaeffer,

cum moartea lui Christos, apostoliilumea, tot

se in toat

*45*

www.dacoromanica.ro

ei binefacerile acestei descoperiri, cele maiindeprtate.

Conrad Sweinheim Arnold Pannartz de o parte UlrichHan sau Hahn de parte, scoborr Italia; primidoi se in din Subiaco, cteva leghe deRoma, dincolo de Tivoli, clugri germani leospitalitate imprimari acolo o carte jar altele

data de 29 Octombrie 1465.Ulrich Hahn s'a oprit Roma, prima lucrare

in anal 1467. Schweinheim Pannartzpentru a se instala Roma de

ca Hahn, numeroase din autorii vechi:Augustin, Jrom, Virgiliu, etc.,

numero$ elevi. In 1475, functionau Roma peste douzecide

Jean de Spire se Venetia acoloprima editie din Tacit, scrisorile Ciceron,a lu Pliniu, etc., obtine dela Senat 1469, un privi-Iegiu exclusiv pentru tipografiei Venetia, privi-Iegiu de care profita, murivreme. In acest timp Nicolae Jenson, originar dinSommevoire in Champagne, gravor excelent, pe care

trimese in anal 1458 la Mayenta,de a lua informatiuni arte de-ai apropia

in mod foarte subtil inventiunea. o de trei aniin care se initiase toate aminuntele Jenson sepregtea se in Franta, moartea(1461), protectoral precum de foarte

ale alcare pare a fi toate msurile, a facevrire de fcuse proiectase tatl Inconsecint, in de a se in Franta, devastrile

din Octombrie 1462, Jenson,atre Venetia,

caracter roman.Prima oar cnd s'a pus o carte, frontis-

purtnd local dataa fost 1476.

6

www.dacoromanica.ro

7www.dacoromanica.ro

a pentrts prima anul ocarte numerotata, cuprinzind totdeodati

reclame; carte scrisorile 5-tuluia tipografia lui Andrei d'Asola AndreiTorresani, succesorul lu Jenson.

Un nume tipografice, este acelaManuce din care a o tipografie

anul Lui se introducerea unor spe-dale, numite sau modele a

inspirate - se din scrisul mareltsi poet ita-Petrarca. Cu aceste de caractere, roman

(drept) cel italic (inclinat), arta era aproapeconstituit faci tutulor

tot Aide Manuce este acela care ainceput formatele volumelor: locul celor

costisitoare in-folio in-quarto, introduse pe in-octavo,format mai portativ economic, pe care publicul

mare satisfactie.La Strasbourg, la Bamberg, la Colonia, Augsbourg,

etc., tipografiile erau in anul prosperitate.an a introdusi Franta la Paris, de trei

din Mayenta, Ulrich Gering, originar din Constanta,Friburger din Colmar Martin sau Krantz

din Stein (Elvetia), sau poate chiar din Mayenta, ceruti destaretul dela Sorbonna, Ion Heinlin de doctorul in teologie,Wilhelm Fichet.

Prima carte pe care o este o culegere de ,,sua-scrisorile unui mare pe atunci, azi complec-

tamente uitat, Gasparin de Bergame: Pergamensisepistolarum opus per Lapidarium Sorbonensispriorem, etc., se urmatoarele patru versuri:

Premos ecce litros quos haec industriaFrancarum in terris, aedibus atque tuis.Michael Uclalricus, martinusque magistri.Hos impresserunt, ae facient

trei lucritori activi trei ani, delapeste de volume limba

www.dacoromanica.ro

Saluste, Florus, Retorica de Scrisorile Fichetcardinalul Bessarion, limbei latine de Laurant

etc.In prima carte francez, ea nu a

Paris, nici chiar Franta; ea este ,,Recueit desHistoires de de Raoul le Febre, a fostimpriinati Colonia ants! nu de englezulWilliam Caxton, cum mai multi bibliografi, ci degermantsl Ulrich Zell, acela care a introdus tipografiaColonia, care apartinea pe vremea deBourgonia.

Prima carte $ data%a aprut de abia la $ antsme Cronicele Frantei (Cro-niques de Saint-Denys), 3 volume in-folio; ea a

tipografia Pasquier Bonhomme. De altfel PasquierBonhomme este primul tipograf parizian, numeeste francez; de toti tipografii din eraugermani.

caractere tipografice literilor din scriereape atunci Gutenberg, Fust $ Schaeffer,

acest gen, pentru a le putea vinde ca manuscrise.Forma caracterelor de Gering asociatiisai, se apropie Ambrosie de acelea ale

romane din secolul lui August. Unele litereerats defectoase $ literilor erats in.alb, pentru ca fie apoi complectat Abre-viatitsnile sunt foarte numeroase. Capitalele lipsesc; ele sunt

in alb, pentru ca fie de rubricator.a fi prea alb, este destul de rezistent bine inchegati;

mai multe dar mai ales Psantier Geringro$e $ pentru a se distinge

cile; ambele cerneluri erau foarte reu0te.incepe verso ; nu se vede titlul, nici nici

nici Gering, care incepuserhea cts caractere romane, intrebuinteaza apoi,

caracterele de gotia.In ants! Gering, Friburger $ Crantz Sorbonna$ tipografia strada Saint-Jacques. ani

* 4

www.dacoromanica.ro

mai ctre vedem pe FriburgerCrantz separndu-se de Gering, probabil pentru a setoarce Germania, jar numele lui Gering singurpe Iucrrile imprimate de el anul cnd aso--ciaz cu Bertrand sau Berthold Remboldt de Strasbourg.

care este considerat ca primuldela Ludovic XI-Iea de ca

burger Crantz, scrisorile respective de naturalizare. parve-nise strngO o mare avere, ,,ceiace nu s'a maila tipografi dup spune eruditul patron

G. A. Crape lucrarea sa pratiques etsur la ,,nu este exclus, ca

fi posedat deja aceste fonduri considerabile, dea se fi la El muri 23 Augustcea mai mare parte din averea lu doctorilor dela Sorbonna,ca de pentru ospitalitatea

Bertrand Remboldt, publicenumai sub numele in anul In

lu Ulrich Petre Cezar Ion Stoll, I-aupentru a deschide o tipografie celui au

mers de departe cu acest spirit dede concurentO, tipografia se chiar pe

aproape de fostul patron, jar toate pe care lescotea Gering, in anul din tipografia

Ca Roma la Venetia, numrul crescurepede la in anul erau peste easezeci. Este de

secoluI al XV-Iea, cele mai multe tipografiierau Paris. din cei mai demni deamintit tipografi este Jean du ,,primulcare a introdus in prin urmare a avea

su de onoare cartea de aur a tiparului EI esteconsiderat cu drept una gloriile artistice.

Antoine Vrard, cel mai ilustru librar francez, editor maimult caz foarte abil caligraf minia-turist, se in special la publicarea croniceromane de cavaleri, franceze, pe care le pentrutiprire lu Jean du Pr, lui Guy Marchand, lui Jean Morand,etc.; el public deasemenea, ilustrate remarcabile.

* 50

www.dacoromanica.ro

Lui se datoreaz avntul mare ce arta franceza ilustrate... Niciun editor n-a publicat atteagenul acesta, ca Vrard; editor n-a vulgarizat mai muttca literatura francez. Tot lu se datoreazcea mai mare parte, progresul ce s'a efectuattiparul francez, timpul celor zece ai secolului XV-lea.

Un alt librar care ca Vrard secu editarea, cu conducerea cu desfacerea

a fost Simon Vostre, in al serviciu se pusese tipo-graful Philippe Pigouchet. sale de ilustrate

cu admirabilele margini in arabescuri, presratecu personaje, rivalizau cu acelea ale Vrard.

Se cei mai tipografi sau pari-zieni din vrernea aceia Eruditul Josse Bade carea avut gloria de pe cele trei fice ale dupitrek ai tiparului francez, Michel Vascosan, Robert Estknne

Jean de Roigny; Josse Bade caracterele goticecaracterele ronde sau romane, care dease-

menea adoptate de Henri Estienne, cu caretipografilor cu care Franta se Pierre Levet,Pierre Le Rouge care in Mer des,,care este ca cea mai carte ilustrat dinsecolul al Michel Le Noir, Jean Trepperel, Gui-llaume Boucher, Kerver, llot du Pr, copilul luiJean du Pr, Simon de lines, Frederich Morel, etc.

tipografi aveau marca un de cu ocare era pe toate exemplarele care eeau din

tipografiile $ care aveau ca scop, a contrafacerea.In tipografia Henri Estienne, ca desemnator,

gravor corector un anume Berichon Geoffroy Tory1533), care arta veche $ arta Roma $

$ mai elementele alfabetului. Intr'o lucrare pepe de au quel

est contenu Part et science due et braie propartion deslettres attiques, antrement lettres antiques, etrement lettres romaines, proportionnes selon le corps et le

Geoffroy Tory et Gourmontel incearc. dovedeasc toate

1 *

www.dacoromanica.ro

$ punctuatiei, $ lui i se apos-$ din link $ un cerc.tului numele zeitei $ sunt formate

trofei, virgulei $ cedilei.Tory s'a ocupat cu regulelor ortografice

,,Renovatorul franceze din secolul XVI-lea,Geoffroy Tory, perfectiona caracterele lu Josse Bade $ avuca elev pe Claude Garamond, cel mai celebru gravor litere.Tipurile de caractere creiate de Garamond din ordinulFrancisc I $ drniciei acestuia, sunt ca zicemcea edificiului care in

conserve $ perpetueze, renumele tipografiei franceze.Aceste caractere sunt primul material al regale;ceiace a $ contribuit se atribiu lui Francisc I, creiatiuneaacestei tipografii -- azi national -, cts toate

realitete ea n-a fost de 1618, de atreLudovic al XIII-lea; instalata in mod Luvru, eapurta numele de Tipografia

Tiparul s'a provinciecare s'a Paris.El fu intro dus Lyon in ants! ; cel

o cea mai veche carte acest ea ae$t tipografia lui Guillaume Regis sau Le Roi.ani mai hi 1478, un tipograf german Martin usz,care se stabilise Lyon, prima carte care aaprut in Franta ,,Le Miroir la Rdemption", 256 de

in Este aceste forme n'au fost nicidesemnate, fasonate de francezi; ele erau adusedin tsnde deja pentru o editie gerrnan, a

renume $ el numeDe tiparul lionez vreme, un mare

cele mai ilustre: Gaspard Trechsel, care avts, ca ginere $corector pe Josse Bade, savantul $ nefericitul Etienne Dolet,Gryphe, Tournes, Frellon, Anisson, etc.

Angers la 1477 ; la in Dauphin 1478; Chables(1473), tiparl fu introdus la Toulouse 1476; apoiStrasbourg (1437 sau 1458), (1470) $ Lyon

* 52 *

www.dacoromanica.ro

Bourgogne renumit prin in ;la Poitiers ; Rennes in ;Tours, Trguier Salins in ; Abbeville

Besanon Rouen in ; la Angoulme Dijon; Bordeaux in (poate in Bourges

in (poate Marseille in 1594 ; etc.*

In tiparul a importat de William Caxton(1412 care tipografia abatele de West-minster 1477, prima carte in Anglia, TheDictes and SaWnges of the philosophers. AItii primacarte a fost The game of the chess, din limba

1424. Cea mai mare parte dinpublicate de Caxton sunt imprumutate din Franta tradusein Aceste traduceri erau de Caxton,acest neobosit de care ce lecolora le lega.

Nu se erata; Caxton aceasta, corectindcu cu care se strecuraserltipar. La Londra, nu Iocuia Westminster, primacarte fu tot de Caxton data Oxford,

avut prima carte cu doi mainu la 1468, cum s'a crezut timp.In tiparul a fost introdus in anul 1508,

burg, de Chapman Andrei Mylar. In Irlanda a1551.

Ion de Westpalia, german foarte dibaci, asociatulbelgianului Diedrich (Thierry) Maertens, la Most,1473, prima carte Belgia. De aci plecl la Louvain

tipografia sa Universitatea ora;, primacarte ad, poarti anul Bruxelles tiparul apare

Brugges in ; fu adus de Colard Man-sion ; la Anvers, dup unii chiar 1472. La Anversse stabili in 1554, tipograful Cristophe Plantin (1514-1589),care era originar din Saint-Avertin, aproape de Tours. Eleste fondator al unei familii de tipografi, Plantin-

a se vedeAnvers, tot de tipografie ce l-a atunci.

* 53

www.dacoromanica.ro

In cele mai vechi de tipar dela$ au fost Utrecht. apoi: Deventer $Gonda (Terqum) 1477 ; Delft 1479 ; etc. La Harlem tiparul

cu certitudine 1483, pe ceamai veche carte acest oral. dinastie de tipografi,care un mare renume, a fost Elzeviersau Elzevir, care ezercitat meseria dela 1592 la 1692,la Leyde. Familia Elzevier, cumDidot, poate fi revendicata, ca de franceza. Celemai frumoase de ei, sunt cu caractere $gravate de doi francezi, Garamond Sanlecque ; jar

$ pe care o intrebuintau, provenea din fabri-dela Angoulme. Trebuie printre compozitori

$ se foarte multi franceziCeia-ce ii deosebia foarte muIt de Estienne, erafaptul Elzevierii aveau foarte entusiasm pentruaia nu a in lunga activitate, de simplinegustori, cu orizonturi cu foarte Editurile ceau scos, treceau drept foarte $ ; erau

ca elegante comode ; caracterele de-1i preasubtiri, erau bine gravate numele de elzevir a apoicu semnificare, a formatului $ a caracterului de literede sus.

In prima tipografie a 1470, inMunster Argovia sau Beromunster, in Cantonul

Lucerna, nu departe de lacul Sempach ; chiar in prima cartecare s'a aci, Mamotreclus, au pentruprima mod tipografic, cifrele arabe. Oraiul undetiparul apare pentru data la 1473, avut ateliere celebre,in special acele Amerbach $ Froben, care a lucrat familia

(1467-1536), rivala familiilor renumite Aide Estiene.In tiparul stralucea jurul Mayenta

se de 1470, Ia Bamberg (1461), Stras-bourg (1466 chiar 1458), la Colonia (1466), Augsbourg(1468). Nuremberg 1470, Spire in 1471, Ia

in 1472, Ulm in 1473, Lubeck in 1475,1481, Magdeburg 1483, n-a

Berlin, foarte cursul secolului

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Austria, aIn Buda, 1473.In Cracovia, (poate chiar dela 1465).In Danemarca, la Copenhaga, 1493.In Suedia, Stockolm, in ; Upsal 1510.In Rusia, la Moscova, in 1564; prima tipografie se pare

a de ca nu o schimbare vre-oturburare hi opiniunea religia ; Petrograd, in 1711.

Am deasemenea cum a in Italia, cuSweinheim Pannartz, 1465, oare-care dis-

de Roma, monastirea Subiaco ; Ion de Spire, sein 1469 Manuce, fonda in 1490 acest

din ora, celebrul stabiliment. stadiuluide straluciri artistice de care

se bucura atunci, Italia a until centrele,s'a dezvoltat s'a propagat cu cea mai mare Il

1473; Parma, arta a ridi-1472 ; Messina

la Parma,

Milan, in Foligno, Placentia Verona,; Bologna, la Ferrare, Florenta, Neapole,

in ; Manton la Paduasecolul trecut un grad de de tipo-

loan Baptiste Bodoni 1813), care ziceaceva sacrificnd tot neglijind

corectarea exactitatea textelor Genevala Turin, 1474; Palermo, 1477 ; Colle, 1478 ;Pisa, 1482; Sienna, 1484, etc.In Spada, tiparul s'a introdus mai de Italia

Franta. a Valenta 1474, la SeviliaSarogassa 1475, la Salamanca 1485, Madrid in1499, etc. La a cel mai celebru tipograf Spa-

Joachim Ibarra (1726-1785), care primul, a avuttde a satina hrtia,

In Portugalia, 1489.In ate-va de evrei, au la

Constantinopole in secoltsl XV-Iea; un decretBaiazet II-lea, 1483, reinoit 1515 de

Selim I, a sub de moarte. Eln'a adoptat de tocmai secolul al

www.dacoromanica.ro

In Grecia, in anul 1820, sefacea mai Venetia. tipografie greceasca fu stabi-

turceasca Chio sau Chios, 1821, priningrijirea Ambrosie dar ea fu in

Chios. La Corfu, exista otipografie in 1799 ; la Corint, in 1822; exista una Atena,de abia 1830.

In au fost in fa Alexandria,Cairo la odat cu debarcarea trupelor franceze.In Siria, Muntele Liban, exista din 16W.In Hindustan, la Goa, in 1563.In Statete-Unite, la 1638; la Boston, in

1637 ; Ia Filaldelfia 1686; New-York, in 1693, etc.In la Mexic, in 1556.

enurnerare, prinfoarte observatie: ,,La secolului XV-Iea, tipo-

in toate unde literatura $ culturagenere erau intr'o stare Data tiparului,este un care dovedeqte mod foarte exact, de

in care se fiecare*

* *

Celebra dinastie de de HenricEstienne $ tipografilor AIde din Venetia, conteaza ca

mai dintre pe Robert Estiene (1503-1559),protejat de I gratificat de cu de ,,tipografregal. Robert Estienne n-a numai un maestru in arta

dar chiar un profund erudit. ,,Nu am lucratpentru bani, marturisea el adesea foarte Detoat familia lu ca acea a lui Bade, Froben,Plantin, primi mari aveau pentru

o arzitoare $ extrem de pasionata, cultul lite-rilor $ cult pentru a ridicare propagare,

mari Dupa cum se vede dintr'un dialog al luiloan Froben, wzat in fruntea a doua a ,,Con-cordanta ei nu numai rezultatul

desfacerii, ci ca fabricatiuneain pe ,,o

este incompatibila

* 57

www.dacoromanica.ro

ce se azi o mara Nimic nu precupeteaRobert Estienne, nici bani, nci nici

pentru ca bune frumoase ; decartea sa Thesaurus linguae latinae, o cuEl a adus de mari sale in

Jacques-Auguste de Thou, nu s'a ferit scrie,,titlurile nu numai a Frantei dar a

care are sunt mai mari demertul mai victorii, ale mai mariLucrarile sale au pentru onoarea glora nemurtoarea Frantei, mai de toate faptele de arme din

victorioase de toate arteleAcest splendid poate decernat cu drept

celui mare a lui Robert Estienne, Henri Estienneautorul lui Thesaurus graecae Apo-

[ogle pour Hrodote, etc., ,,care a Lost cel mai mare elenistal pe care Firmin Didot Ambrosie Firmin-Didot,

ca ,,cel tipograf al atutulor - nu I-a impedecat de

chip mizerabil dement spitalul din Lyon. Maiprintre sau editorii francezi cts renume, pe

Familia Cramoisy, descendent, Sebastianstabilit ,,cel mai mare editor de grecefti,

franceze, din a al doilea director tipo-regale, de Ludovic XIII-Iea, functiune care

a apoi sale.Antoine Vitr sau Vitray 1595-1674), tipograf al

regelu pentru limbile orientale a deasemeneadirector regale; editiunea Bible polyglotte,

a Le Jay, volume in-folio, estetoate tpografice ce ea, una din capo-

d'operile francez;Jean mai tipograf Lyon, apoi

fiu Laurentits Anisson, a director alTipografiei functiune pe care a inmai multi descendenti ai Anisson Duperron;

Familia Barbou, stabiliti Lyon, au venit la Parisin Barbou acolo copieze

* 58 *

www.dacoromanica.ro

pe tipografii Elzevier. Familia Didot, din numele celemai ilustre una din gloriile tipografiel franceze. Aparitiatipografilor dela Maria-Ana Didot, libra-rului Nyon, care devenise in 1698, otipografie pe contul 1753, Ambrosie Firmin-Didot,

presa cu o lovitur care imprimarease face in de a face o depresiuni succesive -, mai dimensiunea punctului,unitate de tipografica, in la, 0. m., 00038

patru zecimi de milimetru). maiHenri Didot tiparul polyamalype, care

dupi posibilitatea de a turnaun mare de caractere tipografice. aceasta, unalt construe0e o de fabricata ideie apartine in Louis Robert,care lucra familia Didot, papetaria dela In1795, un nou procedeu de

In 1801-1805, Didot sao din Racine, 3 volume in-folio,

proclamata la Expozitia anului al VI-lea, ca ,,capo-d'opera tipo-toate timpurile toate Putin mai

1798, Pirre Didot, publicase, in acea colectie, otipografica, in-folio, carte mai

de tipografie nu exista perfectiunea),nu se in ea de o singur un j, al

punct s'a detaat, cauza presiunii.MaiTipograful gravorul de Pierre-Simon Fournier

(1712-1768), care compuse numeroase tipo-grafie, care una, Manuel typographique,foarte asupra gravurei, turnatului fonta ;

Familia Panckoucke, care cu Charles-JosephPanckoucke (1736-1799), se transportara lain 1762 ; Charles-Joseph se de editarea operilor luiVoltaire inceputul revolutiei, la 26 Noembrie 1789,fondi Le Moniteur ; Charles-Louis-Fleury(1780-1844), o mare colectie a autorilor latini (174volume in-8"), la ,,Collection Panckoucke;

59 *

www.dacoromanica.ro

Librarii Bure mari prieteni ai; unul din ei Guillaume Debure se

fruntea celui mai mare care era pe vremeaaceia Franta.

Editorul Cazin inceput la Reims,apoi la care dat numele unei devolume in format mic, analog formatului ;

Familia Crapelet, tipografi dintre care cel maitativ a Georges-Adrien Crapelet autorulunea din cele mai bune care s'a scris asupranilor profesionale ne intereseaza anume, Etudesques et littraires sur la typographie (tome I; Crapelet,

lucrare care a din nenorociremoartea autorului.

expunere, cte-varatiuni de ordin general.

este de remarcat, a atins chiar delaorigina cel mai grad de Ca- Iimpezimea frumusetea tpurilor, corectiunea, cerneala,etc., - nu s'a mai mult de au AIde Estienne ;s'a se poate zice nu s'a mai mult chiarde Gutenberga. Cartea, a scris Henri Bouchot, meritadeviza Nascendo maturus, carein secolul XVI-Iea, portretele lu Gaxton de Foix, formalegenda embleme: o care ce o

moment ce Gutenberg avu de a separade a le cuvintele, de a le mua

in de a trage apoi pe hrtie, o aast-fel cartea *era perfecta. Cel mult se putea

prevedea in scurt timp ate-va de detaliu;era copt, copt deja de s'a

Se mai poate spune in nici-o parte, in primeletimpuri ale s'a mai muIt de in Franta.Cel mai istoric al tiparului francez, Andr

invocnd autoritatea unui scriaor dincolo deRin, acest lucru, in termena Ger-

au avut de a de a-I fi practicat

* 60 *

www.dacoromanica.ro

cei Francezil au avut de a se fiin de a o impins la dinpunct al perfectiunii. Un savant german, Henry Meibonius(1555-1625), care scrise in Chroniconsense, este de acord cu zice : Quod scribendigenus ut moguntiae afpudcultum, et Gallas demum perfectum est. sunt aceicare au cele mai frumoase arti, complecteaa AndrChevillier, in de l'imprimerie de Paris, p. 58.

progres tipografic de vremurge mai noi,vorbincl, numai procedeele de

cere in tiraj -in steriotipie prese. Pe pe vremealui Gutenberg, se cu presei primitive deo de exemplare pe cu moderne se obtinemai de 14.000.000 de exemplare in 24 ore, datoriti

prin stereotipie sau galvanoplastieformatelor. In acest noi am cantitate;

ceia-ce calitatea, ea deera foarte inferior de

crtilor de azi. Cum pe atunci era foarteinstruit, se adresau unui numr de foarte

redus, de ants! o carte nu se inmai mult de 300 exemplare. In fine, un alt

Pierre-Simon Fournier conchideconceptie unei arte de

utile ca tiparul, nu trebuie deacei ce sunt familiarizati cu este de

ca tot omul de litere, s fie injudece mod me-

canica sale

www.dacoromanica.ro

TIPARUL PRESA IN JAPONIAloan TIMU..

Graficei un istoric al tiparului; ca cred nu e lipsit

un sistem de scriere total de nostru, inde interes descrierea tiparului unei care intre-

desen inTiparul dateaa in Japonia de mai bine de veacuri ;

vre-o 50 dele-a venit tot din China, pe anul 770

se imprime un milionde budiste pe mici de pentru a fi distri-buite pe temple.

jurnalismul in modern al numai de

primele din sec. XII XIII.

caractere din 1324,

terelor pe o mare plaa de in timpuldela Koreeni se foloseasck de

metodele pentru tipar.

cu Ieyasu. consta gravarea carac-

Gutenberg (1397-1468). prin 1870

puternia se tiparului sec. XVII

caracterele mobile. e locul spun Koreea se

apar in Japonia pentru prima in 1865 ;existau doar de stradi), table

rudimentare de lemn, pe care erau gravate semneleaceasta era vorba de vre-o sau alt

faptUn pas face care continea ceva

ziar propriu este(,,gazeti 1871.

www.dacoromanica.ro

-c '5

'

'

ic '

-

A.,

LIt6 t

paginA de cu desemn dintr'o

forma cu apare inviitor cu

Azi se tipresc in Japonia, in numai de 989 de ziare, dintre care cteva mai principale

63 *

www.dacoromanica.ro

Un manuscript (poezie) a

au un foarte mare, lumea gazetele,de obiceiu sau trei; populatia dela sate

gazeta incomparabil mai mult dect noi.numele atorva ziare dintre cele mai mari: Hoc-

mbunYamato,

Uneori pe cu un teanc de ziarebrat, cu o de clopotei strignd

in gura mare goga ! goga ! (,,extra! extra!a); sunt editiile

64

www.dacoromanica.ro

,f- n

n

O/ c n

.4

www.dacoromanica.ro

tare manuscrisul pronuntand numele specificsemn din scriltura aceste semne sunt aran-jate in care umplu mai multe iar e

depinzand de desemnul In celuice sunt o multime de mici, cari pe cese pe $ in fiecarein sectiunea rezervata lu, aduc culegatorului.

In Japonia se 7 sau ziare scrise eagle-Din mai vechi e Japan Times in 1865.

apar enorm de multe, in 1921 erau peste 2000:ilustrate sau nu, de filologie, antro-

economie, satirice, umoristice, femenine, maitoate european. Sunt multe caziarele, sunt foarte ieftine.

Cara a anuale in Japonia e peste49.000, dintre care aproape 12.000 opere originale, depublicatii vre-o de periodice aproape 150de

Clasificate lucrarile originale s'ar clasa inordine : drept, economie, militare,

industrie, educatie,caligrafie, genere, de tot,Ziarele japoneze sunt legate cu mar& centre din Ame-

rica $ Europa nu mai de 6 agentii telegrafice.Dintre ele cea mai importanta este care pri-

telegramele le traduce le trimete imediatziarelor; din agentii este D-nul PercyWhiteing, un mare al

Adaog au de prea.Cenzura presei in Japonia a fost trecut extrem de

mai azi de Acest Argustot ce se Japonia, ici o tradu-

cere, un care se pare continear secrete militare, ar

denmitatea familiei imperialea, sau institutiile deMai pot fi oprite care se atinge

ar fi

66 *

www.dacoromanica.ro

prematuri ade a fost Pentru toate

aceste cazuri, este prevazut confscarea, suspendarea sauamenda inchsoarea dela o la do ani. Se cere demulte ori in prealabil ziarelor o o deyeni '). In au fost de cazuri s'a vin-derea, 3 cazuri gazeta a fost suspendat dein judecati.

Aceste care privesc numai ziarele revistele. inan au mai de opriri de de

82 de in judecat, toate acestea privinddiferite alte mai sunt de 33 decazur s'a sau a tradu-cerilor pe motive de atngerea moralei aordinei publice.

Unele ziare se numai din dezvluirea inpublic a familiare a oamenilor politici.

De trebue adaog presa e cuputin circumspect sora ei Europa. multe

cazuri exagereazi prea jar in altele inventeaa pe dea'ntregul. Aa, japonez a fostasasinat de fanatic care-0 formase convingerea

duce tara la peire. De fapt, moartea acestui brbat destat a fost regretat chiar de adversari lui politic, dat

mai ales energa de fer.formase convingerea numai din lec-

tura ziarelor de care ata-cau vehement pe pri-

ministru.

1) cents americani.

67

www.dacoromanica.ro

COPERTA DIN BANCNOTE

tara sovietelor o intreprindere numitscoate o

time de originale, prin prinexteriorul totul excentrc. lucari neo-bicinuite se seria de legate

coale intregi $ ruble!sovietice in valoare dela 2 1000 Intruat bacnoteledela 2 ruble n'au actualmente ncio in Rusia,se presupune, a contraunui pret bun toate coalele ruble de valoarerealizind astfel un benefciu mai nsemnat le puneain circulate. ,,Editura Manuscriptelora a o serie de

nteresante hana face afacereaceste se vnd la in multe

centre europene preturi neobicinuitde ridicate, astfel de arti tre-

drept curozitti

www.dacoromanica.ro

TIPRITURI MUNTENE,SLAVONE

De: IORGA.

cnd cele mari lucrriale ardeleni, Moldova-0

rostul moartea Petrugata acute, inchiderea sau

slavone, cts aruncarea Vasile-Vod in acele primejdioaseaventuri politice, cu perspectiva Tara-Rom-

chiar in Ardeal, care, capul.In Tara-Romineasc, Nsturel ajunge conducitorul

literate in ainului Teofil cei tefan din

La Dealu, egumen un Slav, un Bosniac dela mns-tirea Gomionita, trecut Atos pentru ase dau pe ce acum din dup

zitate de tipar Slujba pe romnqte, astfel

aduce o a carte in

mai de al lui Nsturel, care oprefcuse din originalul latin. precum se ca o curio-

care sufletul vorbe0e de-adreptul lui Dumnezeu- dar o lucrare pentru cei

Ms. al Ac. Rom. V. Bib!. I, n-le 51.

acela Lemberg, se odihniatt, de slujbdin chipul lui Mateiu-Voda

apoi din an, acestacurat slavon, pe cnd un cleric acest timp unulromno-slavon, a frumosu-i manuscript

69 *

www.dacoromanica.ro

invtat boier nu delaacea romneasci a lu care se

intr'o serie de manuscripte numai avzut 1

Tipografia se apoi, tot peBosniacul loan in fruntea ; Doamna Elena pro-

celui intre egumenii Sfntului Munte, luiDamaschin, poate pe atunci oaspete Curtii muntene, un

In anul urmtor egumenul greco-slav dinMelchisedec, - urmase un

Dionisie2, o nou cuun an din

Dar lucrarile ale Ardeal nupu'eau Mitropolitul tefan

a se simti sale, in dauna modeislavone dela Curte, sprijinite reprezintate de cumnatul insu$al Sale. Un diacon nu de de

unei din care seturari a ceti ruglciunile deosebite ce se cuvin ingropareaclericilor. Avnd un manuscript slavon unul grec, de

ca aceace Pogribania $ a$ diaconul, nu numai de ,,buna murire, ci de,,buna pogribanie, pentru aceasti dede care deschide tipiriturilor

Cu o tlmicire a pe care o poatede un dres in ce dogma,

sau Sacrament, apare acum Mitropolituldeocamdati prei adesea

de botezul mirul ; a doua partea rmas

Mss. Gaster, I, p. 129 mss. 2458, 2470 ale Ac.Rom.; Biserica pe 1902; catalog, no. 52. D. generalVasiliu Nasturel a publicat in traducere a lui Udri1te.

2 Lapdatu, Episcopia Strehaii, p. 7, nota 2.3 acest manuscript ingrijit, pe care I-am

Brea a publicat-o d. Ion Bianu la cuvAntarea sa DespreRomAndor, de intrare

Academia ; 1904.

www.dacoromanica.ro

o incercare de a muntean ce secelui moldovenesc prin cele ale lu

Evstratie Logofitul. Indat, tefan voi inlturecealalt lucrare a de pe care-I avuse

Moldova. ,,indreptarea marea carte de canoane carese imparte fcut un text

lui Alexie sau Rodinul din vremeaComnenul, care, de fapt, a comentat numai pe Iarg, un

original al Logofituluica de canoane ale

recomandri ale manuscriptul fusesedela Vistierul muntean, Gheorghe din Trikke(t Un lu Ligaridis al lu

cel predicatorulcellalt, necunoscut alugrul Andrean sau Adrian,de Tara Ungureasci, pentru inelineascl cu tradu-

Dar acesta e mai bine reproduc un ma-nuscript complect lu Evstratie, schimbnddoar, textul grecesc, dela care unele lucruri, ordinea

Cu o greoaie a Mitropolituluidespre felul cum s'a canoanale bizantine cu multe

de tot frumoase, se neprac-strnsur

Peste mai osank, din sIavone0e, - carte de

cnd se aceau din se dregeau biserici, dea lu Mateiu-Vodi a Dina.

ultim din epoca lu Mateiu,in preajma cu Moldova, a a mortii

Domn, are aceast hotritoareKrumbacher, Gesch. der byz. p. 607.

2 Siudii doc., IV, Cron. lui Constantin Cpitanul, ed.p. 133, nota

3 de Blaremberg, 1871 ; de Bujoreanu,de III; cf. Pie, Die rumnischen und ihr Nexus

dem byzaniinischen slavischen Praga, V.Xenopol, Romnilor, IV, p. 163 urm.; C. Popovlci, in Candela,V. ms. 2471 al Ac. Rom.

*71*

www.dacoromanica.ro

in de slujba zis, un Mitro-polit ortodox prefaarugciuni tipicale, nu pronuntate niciodat in

acea a limbilor vechi Tot mailarg se paguba ortodoxii cu canoane

poarta prin care noul curentptrundei pe veci a Bisericii, tot cuprinsul

Din toate aceste lupte din toat munciinsA un din cele mai insemnate pentru literatura

pentru dar, pentruscrisul romnesc pentrucare anume.

Pe de o parte, Biserica din vechiul ei cerc decare curat religios, in al doilea artistic, prin

artei cu cu zugrveala, cu facereacu impodobirea cu minia-

turi a de aceasta,o veche ce nu mai sufleteitepopor. Acuma intre cultura

Biserica se fcuse o pe care nimic n'o maibnuielile ortodoxiei de

modele de Curte, nici eparopia Rsritului,rolul de patroni ai de

unele ai pe care cucere mai mari, nici,neamul grecesc, de care se tin, prin limb?

sentimentul une ori,de dupi Mateiu. Basarab Vasile Lupu.

apoi a detutindeni. spune aceasta Simion tef an o ;

a face o acest sens, astfel socotimuntean tefan

Aceste arti le ace! maicari de aceasta,

pe care nu erau in stare o cerceteze prea de aproapecea ce sau eresurile, sau

,,boscoadele, purcederea din sau

2 a

www.dacoromanica.ro

din Fiul, a Lege de incredere inDumnezeu bun, de pestede faptele pe cea de aici

de alte motive pe care Dumnezeu nu le-acuvantat, nici le poate binecuvnti de intre oameni,cari se se poarte unii cu

lege $ romnesc, curisirea Credintei, cu evlavia frumusetile

ale - ,,cuvnt -inimii celei vii $ celui umil oamenilor, li

Biserica aceasta, -veni and, pe o mai de sus

a culturii, ea se inchise,,Istoria

sericii

* 73 *

www.dacoromanica.ro

DEDe: Ion DONGOROZI

Cu toate greuttile de tiprire, ce sporesc par'ape zi ce trece, apar peste reviste

gazete, chiar in cele mai umile mai indeprtate colturi deprovincie. Versuri proa, teatru, romane, filosofie ori

puri - efemeride politice, foi pentru popor,Nu se poate -e drept - mai nici-o

de seIectiune, chiar e vorba de editurelepotopul acesta de tiprituri felurite, in epoca de care-artrebui fie o de culturala,are ca atare trebue ne intereseze. Eroismulcelor ce cu mai neprecupetite

de cu se poate observa, ce in ce, totmai accentuat, o in felul cum se

Revistele dela incoace, culipsa de cetitori, cu scumpeteasunt incontestabil, cu mult mai superior dect celedin epoca anterioari marelui E mare

de de cheltuiali, revisteleintalnesc

piedia. E vorba de librar, adea de nostru, produsautohton! In marea majoritate a cazurilor, revoltitor de incult

pus cu tot dinadinsul pe nu poate fipentru tipiriturilor. Fostul de

mai ieri, care vnzndcromolitografii pacheteIe cu surogat de

nu se nu se intereseazi de cartea ce-o- cu rabat gras dealtminteri - spre desfacere. Parazitulacesta, menirea,putea face el, cu mai inalipite, de cartea pompeaz necurmat noui

*74*

www.dacoromanica.ro

cetitori? povestea un intelectual, toamna seafla intampltor una din dincare trguise literare,pe ce i-ar putea recomanda cainteresante. Acesta, vdit surprins, se ce sese pe cu colegii aduce

dou cu coperta un roman de VasilePopp altul de RAdulescu-Niger.Doamna frumos,

maculatura, citire, indrgqte maiscrisul rominesc!

voia vedeti celuate 'n bloc, de articole,

cum sunt rinduite,vorbe numai cu da seama numadecit,de realitate. Cei intate, de-acolo,cerute dela patron ori chiar, unii

exagerare chiar eruditi, cu dragoste pentrucarte, face o comparatie trage o concluzie,

revolttoarese impune o

acum, in i-lea. Ne-ar btscura mult,va yeah - cum ar fi firesc - din

partea de menirea Uninceput-sfos dar -a avut cndva; oare

am deatuncia tot in fiStagnare regres

progres?din e

75

www.dacoromanica.ro

DIACONUL CORESIDE TIPARDe: V. MOLIN.

in Taranventia lui Gutenberg, laa dat in veacurilor

indemanatici intru tparului, cele mai fru-moase pagini din nostru arhaic. Introdu-

a tiparului pe este denumele lui Macarie, desvoltarea epoca deactivitate a se datoreaza diaconutui

Diaconul Coresi mare a se tragedintr'o veche familie originara din Clio, de multin Vlachia. Un descendent Coresi devinedomnesc curtea lui Moise pe timpul luRadu iar diaconul Coresi, tipograful,

sale, drept confi-dentul voevozilor Alexandru Mihnea, in care timpdevine promotorul sufletul

Coresi era de toate cu carte. Dato-acestui fapt in urma ce-o avea curtea

domneasca Mitropolie, pe Mitro-polit despre insemntatea ce-o

de care avea de credintei cuajutorul

Ajutat de Mitropolit,in dela

diaconul Coresi trece la anumeunde face popa popabiserica Scheilor, colaborarea acestora la traducerea

ce se cu Coresi se maicu Tudor apoi face tipogra-

filor din cetatea Brapvului, cu scopul de

* 76 *

www.dacoromanica.ro

(Fig. 1)Ornament mic 1578 Coresi.

Prima lucrare sub ingrijirea diaconului Coresiin teascurile invitatului tipograf Honterus este

sau inceput 3 Mai1560 terminat 30 1561. Biblioteca Ro-

este in posesiunea exemplar necomplect din acestincunablu, tiprit in-folio cu negru 24 25rnduri pe pe o ltime de quadrati (concordante)socotit tipornetrie, are initiale n-eimpodobite. Dealtcumintreaga lucrare este mai putin ingrijit, comparativcu incunabulile lucrate pe romnesc de Macarie.

Caracterele sunt cam de mrimea corpului 24, muItcu cele germane.

Dela 1561 pn 1581, moare me;terul Cores'el depune o vie activitate tipografici. In acestinterval 18 o nespus de mare pe vremu-rile acelea tiparul in epocaparte din aceste sunt Coresi mai are

meritul de a fi primele limbaCea mai valoroasi lucrare sub &recta influent a

este ,,Cartea ce secu despre care am amintit mai sus.

Evanghelie ,,cu texturile interpetate este inEste un volum in 2

negru cu cte 32 pe carac-cu ornamente capopagini Intreaga

lucrare are unei opere tipografice, comparnd mijloa-cele tehnice de pe Din lucrare am reproclus

parte sterna Lucas Hirscher (Hirjil6).un in 2 prti. Partea (1574)

este ,,cu opt ceeace Ia

77 *

www.dacoromanica.ro

brapvean se Iucra ca mare febrilitate. Partea II-ao vignet cu vulturul muntenesc, pe care o

in acest Gravura aceasta ne arat cgrafii de pe atunci cu dibcie sculele gravurei Iemn.

Intr'o alt lucrare ( 0 psaltre") la Coresiintroduce o de compoztie amestecindin grade de caracter.

Intr'o vreme diaconul Coresi trece chematde Ghenadie Ardealuluiardeleni, pe atunci Christofor Bthory. Aci

,,slujbele sfintelor alese,servindu-se de o mai dur, probabil suprauzatA.

Se crede Coresi a transportat tipo-grafic pentru unde a

mai multe lucrrile ce nu poart cutimpul s'au In cursul sale din cetatea

Cored a sprijinit intru mult de fami-Hirscher, Benkner, Fronius Honterus, toate trei

dite. Aceast urm a o veche famine de tipografi.cele aci vedem, activitatea lui Coresi peardelenesc era se poate de vie.

coresiene in grab plasament se rspindesc in toateregiunile hi toatede Unele propovA-ajung chiar in scrisul

rominesc, contri-Psaltirea buind nespta de

dela mult formarea

4 de norme orto-la grafice,deregretatul lindpolit Mangra oarecare o

in bisericaun exem-

comuna Lazuridin Bihor. 2)

e Sterna inta diaconultsiCoresi rspAndesc ("Octoih Coresi, prin

*

www.dacoromanica.ro

fericita cu sasul Lucas se contrbuerominesc,

delaacele prea frumoase incunable, cari formeazi

un tezaur arhaic, pot sta cu demnitateturi de primele artistice de aiurea. Pentru noi tipografii,

diaconul Coresi este iscusitul laboriosulcare pune astfel bazele tiparului scri-

sului romnesc, inscriind paginifrumoase in trecu-

tul acestuia.

www.dacoromanica.ro

STEMA TIPOGRAFULUIDe: MOLIN.

o veche epoca atiparului prin veacuri dealungul, ca

tipograf ce se respect, dar mai ales tipografii-edtori, posedeo care s $ marcheze produsele sale.

nostru, cel romanesc, care lasale era bisericesc, are si

cu sterna tipografic, in introdusau celebri. Astfel este tipograful diaconulu Coresi.

era numai autor deprinzAncl nespus dragoste de tipo-

grafic se devoteaza acestua. In cola-.borator descopera pe dela cu

lu La Coresi, $ subLucas o multrne de

Unele acestea pe pagina sternatpograf, pe care o $ aci, (Vezi fig. 2)de pe Evanghelie

de diaconul Coresi $ la 81). Sternalui ca desen are aspectul unui blazon denobil, inceputurile tipa-

in acele tipo-avea pentru grafi erau persoaneacela$ rost mult aprecate

ce-I are blazonul pen- toate dom-baron sau conte: nitoare $ nu

semnul boerii, erau printresemnul aristocratie formau

a- anturajul domnito-cest lucru ales rulu.Istora ne spune(Fig.

ne Sterna Corvinul,

* 0

www.dacoromanica.ro

(Fig. 2)lui Lucas

1558).

(Fig.Sterna Mihait

1756).

Sterna Gabriel reprezintA dealtcum un cerb1555). de o

regele Ungariei, avea o curtenumai din oameni

de scriitoride manuscripte

tipografi.fului denote o aris-tocratie, faptul

aproape toate stemele depe atunci au exteriorul

o mare asemAnarestemele caselordomnitoare. Caracteristic estesterna de care seobicinuise uzeze tipografiidin toate care are oizbitoare pajura

(Vezi fig.Sterna lui Lucas

6

www.dacoromanica.ro

(Fig. 5) ViataRomneasca

(Fig. 6) (Fig. 7) Ancora (Fig. 8) CarteaCasa Calafeteanu Romneasc

de o cu elemente gotice.numele Hirsch pe cerb, figura din

veche, romanesc, esteaceea a tipografului protoereu Mihail delaDealtcurn familia deveni cu timpul o adevratidinastie tipografica, bisericeasca, tipograf

gravor, urma$ toti tiparului.Sterna tipografului apare pentru prima pe

Pravilioara" in la Ia$1784. Protoereul tipograful era

dibaci gravor. a ilustrat cu xilografiiMreaja apostolica" 1756) Evanghelia Greceasca"

1762). Sub figura 3u sterna tipogra-

Meuterii tiparuluidin alte au avut

(Fig. 9)

cu totiiLucrarile din teascu -rile celebrilor iElzevir, Manutius, Gio-litto, etc. purtau cu demni-

RomneascCraiova Ia$

*82*

www.dacoromanica.ro

tate sterna marca Una dintre acestesterne vechi este reprodus de noi. In figura 4 se repro-duce sterna Gabriell et fratelli(1555). Desenul este chiar artistic, conceptia gravura,

o pricepere intru alelitto : ,,De morte eterna vita i

cum vedem $ din reproducereaTiparul dela noi era - am mai spus - exclusiv

bisericesc, de anii zilelor noastre. Prima tipo-grafie se in tara numai1818, care devine apoi proprietatea Eliade Radulescu, $

la 1836. se faptul sternetipografice nu prea avem. Chiar $ prezentul estedestul de Tipografii mari sunt indeajuns, n'au sezizat

unei pentru ce-I desfac.N'au inteles o tipografica este $mai bun mijloc de fiecare carte, fiecare cese toate duce cu sine marca teasculuide unde a reprezinta pe acela care a dat In

aproape fiecare tipograf, aumarca pe care o pemarca de $ exteriorul unei vignete, servete

ca bun element deAm adun toate stemele tipografice dela noi.

Sunt extrem de de tiparul nostru, destul dedesvoltat. numai institute fac sistem din a afiLaaceste sterne. Numai Cultura Cartea

pe editura pe unele imprimate sternacasei tor, n'are, sau o din an.caracterul stemelor de azi este intregime simbolic.Numai se initiate monograme simple.

Incepem cu Culture Nationale (Fig. 9). Reprezintape Apollo, marele zeu soarelui, acel care imparte

cum cunoaLtem din mitologie. Este un subjectpentru sterna unei intreprinderi, carelumina. Dealtcurn acest subiect a fost folosit cu

lectie $ de multe case streine. Caracteristica este sternainstitutului Romnesc, (Fig. Litere cu

*

www.dacoromanica.ro

caracteristice rominesc, un alimar vechi ose poate, mod cuvin-

telor din firma institutului. Sterne simbolice mai auReforma Gutenberg" FundafiaCapita de au institutele

,,Cartea Romineasa". Sunt la noiin multe tipografii mari, cu activitate

ca de o saucu timpul tipograful

va ca produsele sale viitoare fiemarcate cu semne distinctive

cum sunt aceste sternetipografice.

Craiova

84

www.dacoromanica.ro

FORMAREA LUCRTORULUIDe: GIUGLEA.

cari sunt de maimulte feluri: capitalul, materia de lucru

de desfacere; mai sunt apoi altii cari vin mai increditul, de transport, inlesniri incurajiri

dela stat, a.aceste cari industrii,

se pot mai mutt sau mai uior se poate atenuanesuficientii moment ; acestea

a periclita prea elemna tucru - este de o cu totul deose-

de celelalte a e de mare,de existenta acestui factor, in mai mare

industriei.i intr'adevir. Nici un de obiecte nu se poate faceoameni, cari nu sunt in fabricatia acest

e att de elementar, in nirneni nu mai a-Idin se face o mare

in factorul mai insemnat intr'o industrie.Cnd zice industrie, lumea intelege o

categorie de oarneni speciali, cari se ocupe cu ea; prinurmare, o elementari a celor vor

industrie ar cerceteze mijloacele cele maivite ca procure oameni, sau forma.

In ordine de speciali, de lucru-- - ei stint aceia cari utili-

capitalul materia spre a acest capitalmaterie se cum

acestora depinde de cum o inteleg oameni.cari pentru a petrece timpul in

85 *

www.dacoromanica.ro

sunt distrugatori, pe cnd acei cari inde datoria sunt asigurarea industriei,

in folosulMai mult pe rolul in

industrie, mai au un in viata deci, conduitaacestora in trebue vedere o deosebit indru-mare. Apoi, faptul, majoritatea popu-

au din o deosebitpot decisiv alcatuirea

mai intr'o de carte, deci condu-se gsesc numai in orale.

Din cele vedem, existenta unoreste o conditiune, care, cu o industrie este mai

o important a determinaputinta de a chiar cnd ar

in toti factori aceastajunge de mare, nu putem cum se

o parte studiarea indeaproape a factorului delucru; cum se in industria

a de azi natio-nale, ne-a dat care ne produsele ei

stare de cu enorme, cu pre-de a ne satisface numai prin ea. S'au

studiat motivele pentru caremarfa industriei nationale; motivele pentru cari ea nu poatelua avntul sperat dar, nu cel chemati sunt laconducerea trebilor industriei, s'au de tot felul cauze,

cea adevarat, nu.Lipsa adevrat, a acelula care forma mate-

o transform, o lipsa acestuan'a industria national, vedem de drept,una sau stint numai negustori,de venituri mai saudin acei cari trebue fie, altfel, era peste ca

s formeze lucrtori destoinici,cari asigure rentabilitatea sau, un gospodar bun

nu caute a forma muncitoarela trup la minte, spre binele

86

www.dacoromanica.ro

Grija acestor ar trebui, prin urmare,din preocuprile de capetenie a tutulor acelora cari vor

se ocupe in de binele nationale, carivor roadele bune unei politici economicetoase; elementul mai insemnat dinindustrie nu este pus pe calea zadarnice suntmijloace de indreptare, a industriei bolnave

vamale, de perfectionate,directori eminenti tot.

Industria din munca Lui esteviata unui plan in

marginele conceptiunii autorului. Planul maicu cei mai multi sorti de cade, devineatunci lucrtorul cerut nu nimeni pe lume nupoate forma trebuincios, capital,credit, avantaje, a. ar avea la

Lucrtorul, care noi e de in seam,- oropsit ca educatie, - cere o ire ; cere o

de in care se des-care ca element producator

folositor urmare

Dupa cum am lucratorul are pe deter-minant in industrie un asemeni de important

atund problemaun aspect de o atentiune, care secercetata in

Lucratorul moderne, spre deosebire de acela dinalte pe libertatea care lipsea celui dintrebue lucreze in cu totul deosebite.

cunoltinti cu pe ; are odere neaseminat de din punct de vedere ca

ca ; prin pentrua-I forma sunt de dif feluri hi cer o mai indelungatapregatire, vedem cum, in de educatia deo mai este nevoe de o educatie econo-

care lipseau cu totulcorporatiuni, colegii, bresle alte Educatia

87 *

www.dacoromanica.ro

tehnici veche se ateva lete, secrete, pentruprepararea ; retete a era insarcina $ a farm ecelor prectsm $ in practica

a pe care cu greutate o puteastrein de familie.

secretele retetelor vechi aua intunerecul atot secoliforde unde ei erau cunoscute de ativa azi o

le in toate fie cunoscute demult Tot ce descoperi este numai

pus in serviciul industriei, pentru a o inobila a scuti pede chinuitoare aproape singura pe care o

lucrtorul vechi. e numaidup cum eri era numai un cu oa din de kilograme, ceea cealte timpuri era o nebtsnie, se

sunt prin diferite saufolosesc naturei : apa, electricitatea, cldura.Aceste energii, pe cari mintea omeneasci a con-

in folosul omului, le aplice $ cucu mai economie inlesnire, sunt supuse

unor leg naturale, pe care ori cinevrea le foloseasci.

Invtarea acestor cere studiarea carise ocup cu efe, cu diferitele efecte $ cauzelecari le produc. : naturale, chimia,mineralogia sunt acelea cari aceste legi naturale $ lucr-torul modern trebue dar s curitele materiale intrebuintate in industrie i$ au origina in

urmare trebueaduse, luate in schimbul altora, e nevoe, se binef diferitele producitoare a diferite materii.

urmare geografiei fizice $ economice adiferitele de piete de

trebue aduse bun modern.Experienta e bun profesor.In industrie acest ar trebui scris pe poarta

atelier atunci ne cele petrecute, expe-

*

www.dacoromanica.ro

celor din de noi este o pe care nutrebue o neglijeze acei cari pe lucritor,prin icoana trecutului se viitorul, prezentul

economia din trecut.Viata care o lucritorul azi $ rolul

stat - din care este o parte pecare conduce - contrar sclaviei care era supus

cere ca regulele care se conduce o societate de oarneni,regulele care datoriile clase producitoare ale

stat cunoscute $ se conforrneze pentru aface viata o de $ progres.

Lucritorul trebue economice cariproductiunea desfacerea ei, pentru a fi element

de ordine industrie societate. Prindatorille de pentru ca fati

bindle social, care indrepte caracterul spre dernocratie,tate ; dea puterea de-a judeca cele ce se jtsrul

la care parte caleaManifestatiunile vietii pre-

moment va cherna pentru datoriilorde cetitean. streine de interests! publicsau, cari au scopuri personale vor avea du0nan conpient.

A ceasta fi in generale calea pentru formarearatului $ ea s'ar puteacol mai multe, o o $ o

statul, mai mult dect tunurile $industriale, muzee industriale, excursiuni

industriale diferite $ de teh-nice, biblioteci fixe burse,

care se poate da unui Nurnaiputern forma un nurnai avea o industrie care

se pe ea, nu pe stat pe pus pe consumator.educatie se american, englez,

german a., dar nu celui In Wile industrialeintate e ca un element social de primaordine, cu tin decisiv manifestare a vietii publice

industriale; la noi, muncitorul e considerat infe-Un care nu sta in a nu te

89 *

www.dacoromanica.ro

injosi socialmente (!). In nu se otate in statului aceasta este conceptiuneaoamenilor de stat, de sigur pentru formarealucrtorului vor fi animate de acela interes vom avea oeducatie voia ar exista,la in -infiintate cari nu pot sau n'au putut precum fru-moasa lege a meseriilor care infiintarea darpe -Un interes, nepriceput in rapor-porturilor dintre diferitele clase producitoare

Ca urmare a acestei politici economice am ajuns viatade azi enormitatea economici, ca

murirn de foame ; cu prime necesareindustrii mici de

tminte, transport $ neamurilor de pesteluni

Tot acestui sistem de industrie nationali am datorit sacri-&area industrii nationale sate, care pefolosul mai avea marele avantaj neasemuit din punctulde vedere $ national - este plcut puteam

ne facem tot ce ne nostru jar nucare poate nici nu o ;

avantaj care da dragoste de ocupa nefolositaducea trii, pe faima produselor ei.

Industriei noastre trebue organizarenu le n'are Cu

de interes sau de in care munca e cao de de cele mai multe ori degradatoare ; legi

cari se drepturile maidin populatia care nepriceperea

sufletului $ a importantei pe care o are incu asemenea legi nu se va putea pune la cale o

dustrie, tarifele vamale, niciori cari vor fi ele, nu pot

unei adevirate, sin-gura care poate folositoare

care facepentru ea.

* *

www.dacoromanica.ro

CE CHELTUELI AVEALA 1839

nu se prea poate cts o vechimede secole, ar avea dreptul francezii, in

deja la 1631 primaintitulati ',Gazette de France, sau italienii,

etc. cu numeroaseleGazeta adevarata ei form, abia la

Aceasta era romnesc, redactat de EliadeTipografia dela Mavrogheni, a

dr. Clinceanu Topliceanu.era bine redactat, lupta

necontenit depe deoparte, censura pe parte silesc pe Eliadela 15 1832 suspende Curierulu. Pestescurt timp reapare cu totul reformat $ cu continut ales.

continue apoi neincetat Eliadede dificultti ce trebuie le intampine $ pentru

ca edifice cetitorii asupra acestor facetoarea dare de

CHELTUELILE UNEI GAZETEIn tara ca o de 100 coale pe

an trebuesc

Plata 100 lei coalaPlata nu se poate

abonatilor, se ia un de 200,fac 43 un galben, 43 gal-beni; 2 galbeni. Vom avea aci untermen de

Lei000

2 000

www.dacoromanica.ro

LeiPlata colaborator lei pe

lunPlata 80 lei pe . . 960Cheltuiala cear

lemne altele, 60 720Cheltuiala gazeteIor . . .

gazetelor $ scrisorilor 40 lei pe480

casei 00017.960

an, articole,ia responsabilitatea

gazete, se pomeneasclrispundere pentru alegerea sa de unde nici nu s'ar

gazetelor,fie rob un an de degeaba pentru patrie

Pentru venitul gazete se mult laabonati 4 galbeni, 600 galbeni

17.960 se scad cheltuelile,1.240 ca cu

paguba banilor cheltueli extra-ordinare, birje,c. . c. c. I.

au gazete, au incercat acesteapot vedea de este insemnare au

vreme bani. Dar socoteal se face numaipe seama redactorului, nu pe a tipografului, baniilui s'au pus in capul de 10.000a se va lua banii pe deplin.

este treaba afa, cine pune pe oameni agazete ? Neincercarea, neptirea,

de a face ei de ao buni-rea, in veacul trebuinta decomunica prerile, ce vede nu le poate da

de le va da, nimeni.

92

www.dacoromanica.ro

Se obosesc, in nici folosulplata ; se $ altul, sau neincercat sau

ca se $aproape 20 de ani, 1848. Intre

timp Eliade o proprie,mai multe de mare Eliade a poate

cel mai rol in desvoltarea bite-raturei

pentru deOeptareaneamului.

I

V. A. Urechi, Tom. II, pag.

93 *

www.dacoromanica.ro

DESPRE COMPOZITORUL DELUCRARILE LUI

De: KRANNICK, Maestru-iipograf.

cu totii ce este culegitorul de de- de text compact sau ,,compress cum i-se mai

zice de tabele, - nu toti sunt tot de binemati asupra de accidente, o cutotul aparte in de

Ace;tia cunosc nici nu sunt edificati asupra.gradului de a speciale,ce posede culegitorul de accidente.

Rostul anduri este de a edifica asupraspuse mai sus, de a arta tuturor culegtoruluide accidente atelier grafic, precum asupra

de accidente.In sarcina acestora cade cari trebuiesc

compu