PERIODICE

I

;ECTIAwww.dacoromanica.ro

ALMANAHUL

ROMANE1927

www.dacoromanica.ro

EDITURAGRAFICA ROMNASCRISUL ROMNESC

CRAIOVA

www.dacoromanica.ro

ce

munci curate pus serviciufteresat af prezentmtrufea acestvie a care au reafizat

operife printlomai printr'o

De fa Craiova, au pornitattea initiative generoase, am pornit patru o

regenerare a romnesc. Am pfecataceast fupt fa

nevoia mare pe care o apram frresurse noastreun mare pentru cd nici odat puse

nu sunt amam Am micifor

noatre atmosfera recufegerea puterifor moment care

azi puterea noud creiatoare aromdnesc. revista tutu

for, organizate fe forun

orizont mai o sintez mai afes un

3

www.dacoromanica.ro

o despre trecutufindustriei vremurife noastre.

care curentefe propriei-au caracteristice, nu treSuiese pot sacrificiifor Acute

nu se poate decdt printr'oturd acestei este cartea,

cartea este produsul material; estetic af

cine vine ajutoruf progresufui acestei fa indus-trie stat, vine

tutufor variatefor ei manestri.au intotdeauna

factori ai aft cefenecunoscute afe nu se poateuna un f poate

cdt cu concursuf afnostru a acest punct

previfegiat, n'a fost de concursufrifor acestui

a s'afa fa oamenii cari moment reprezentau

artaNoi fe muftumim cu o

mrturisim cd for, stintne pe care fe ceratdta

EMDirectorul Soc. Scrisul Romnesc".

4

www.dacoromanica.ro

PAR7EA CALENDARISTICA

5

www.dacoromanica.ro

CRONOLOGIA 1927

INAINTE DE CHRISTOSLa anul Sunt ani

5508 Crearea Lumii, socoteala Bisericii . 74354713 apusene 6640754 Fundarea Romei 271

NA$TEREA LUI CHRISTOS.33 Moartea Mntuitorului Isus Christos . . . . 1894

105 Descgicarea Romanilor In Dacia, sub Traian 1822830 Venirea Ungurilor In Europa 1097

1171 Sasilor 7561290 Desclicarea lui Radu Negru, Domnul

la Cmpulung 6871342 lui in Moldova . 5851492 Descoperirea Americei, de Christof Columb

(11 Octombrie> 4351567 Introducerea limbei romne in Bisericile romnesti

din Transilvania 3601569 Inceperea traducerii bisericesti in limba

3581599 Intrarea lui MihaiNiteazul In . . 3281700 Unirea Romnilor din Ardeal Biserica Romei

Septembrie) 227

6

www.dacoromanica.ro

La anuh Sunt

1784 Revolutia lui Horia tmpotriva Magnatilor Unguridin 143

1859 Unirea Principatelor (24 . . 681873 Moartea lui Avram cgpetenia Motilor

pranumit Regele Muntilor 541877 Proclamarea Independentei Romniei 501881 Incoronarea domnitorului Carol ca rege al

Romniei 471914 Isbucnirea marelui European (20 131916 Intrarea Romniei marele Rgsboiu European

(14 August> 111918 Basarabiei cu Romnia (27 Martie) . 91918 Unirea Bucovinei cu Romnia (15 Noembrie) 91918 Adunarea Alba4ulia 9

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI.1350 de 5771373 Descoperirea 5541399 Nasterea lui Gutenberg 5281440 Descoperirea tiparului 4871456 Asociarea lui Gutenberg cu Faust . . . 4611462 Introducerea tiparului Italia de cgtre Panartz

Schweyteym, doi lucrgtori ai lui Faust . 4651466 Moartea lui I. Faust la Paris 4611466 Petru tipgreste scrisorile lui Cicerone cu

caractere numite apoi cicero 4611468 Moartea lui Gutenberg 4591469 Introducerea tiparului de cgtre Michel

Freiburger G. Fichet 4581473 Introducerea tiparului Olanda de Dierik

Martens in orasul 452

7

www.dacoromanica.ro

Sunt

1473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipografulAndrein Hess 454

1474 Introducerea tiparului Anglia prin FridrichCorse 453

1474 Introducerea tiparului in Spania, 4531476 Introducerea tiparului in Boemia, in orasul Pilsen 4611483 Introducerea tiparului in Suedia prin

Schweel 4441490 loan Froben toarn primul nonpareille . . . 4371493 Introducerea tiparului in Rusia de ctre George

Cremovici 4341507 Monachul Macarie tipreste prima rghi e

Slavon 4201540 Celebrul turntor parisian Claude Garamond

tipografiei Etienne primul tgarmond 3871542 Introducerea tiparului in Japonia prin Francisc

Xavier 3851545 Introducerea tiparului in Belgradul Serbiei . . 3821549 Introducerea tiparului in America 3781571 Tiprirea celei 3561799 Introducerea tiparului in Egipet 1281800 Inventarea presei de fier de ctre Lordul Charles

Stanhope 1271814 Punerea in functiune a primei de tipar

de forta aburilor, inventat deKoenig Bauer 113

1851 Se construeste prima masin de litografie . 761869 Inventarea matritei de steriotipie din hrtie 581884 Inventia Linotyp-ului de ctre Mergenthalet la

Baltimore (S U > 431884 autotipiei . . . . , 43

8

www.dacoromanica.ro

TORI LEGALETrebuesc de Tipografii.

Oficial No.

Potrivit repaosului duminical,ciale si industriale trebue fie inchise Duminicile ziva.

In de Duminici, urmkoarele sarb5tori legale sunthotrke zile de repaos, tn care institutiunile

particulate sunt inchise.Anul Nou . Sf. Gheorghe Aprilie>.Boboteaza Maiu.24 Ptin= 10 Maiu.

cipatelor>. Pomenirea Eroilor (2 Iunie>.Prime 2 zile de Pasti. Prime le 2 zile de Cr5ciun.

ZILELE CND SE7 (Sf.

25 Martie .zile de Pasti.

21 f. Const. si Elena>.2 lunie Domnului>.

12 13 (Rusalille>.29 (Sf. Petru si

15 August .

8 Septembrie MaiciiDomn. Maria

14 Septembrie (Ziva Crucip.8 Noemb. f. si Gay.>6 Decembrie Nicolae>.

9

www.dacoromanica.ro

ES 17 Luni

18 MartiLuni 3 19 Miercuri

Marti 4 20 JoiMiercuri 5 21 Vineri

0 78

Luni 10Marti 11

Miercuri 12Joi 13

Vineri 1415

25 Marti26 Miercuri2728 Vineri29

31 Luni

www.dacoromanica.ro

1 1516 Miercuri

Joi 3 17 JoiVineri 4 18 Vineri

5 19

Luni 7 21 Luni8 22

Miercuri 9 23Joi 10 24 Joi

Vineri 11 25 Vineri12 26

Luni 14 28 Luni

11

www.dacoromanica.ro

Marti 17Miercuri 2 18 Vineri

Joi 3 19Vineri 2 U

5 21 LuniD 22 Marti

Luni 7 23 MiercuriMarti 8 24 Joi

Miercuri 5 B10 26

Vineri D A28 Luni

3 MartiLuni 14 30 Miercuri

Marti 15 31 JoiMiercuri 16

*

12

www.dacoromanica.ro

APRILIEVineri 1 16 M N A

U IN A 3 LuniLuni 4 19 Mali

5 20 MiercuriMiercuri 6 21 Joi

Joi 7 22 VineriVineri 8 23 R H

2 S PD 25 SF PA TI

Luni 2 TI12 27 Miercuri13 28 Joi

Joi 14 29 VineriVineri 15 30

13

www.dacoromanica.ro

17Luni 2 18 Miercuri

Magi 3 19 JoiMiercuri 4 20 Vineri

Joi 5Vineri 6 2

7 23 Luni24

Luni 9 25 Miercuri26

Miercuri 11 27 VineriJoi 12 28 Smblt

Vineri 1314 30 Luni

31Luni 16

14

www.dacoromanica.ro

Miercuri 1 16 Joi17 Vineri

3 184

20 LuniLuni 6 21

7 22 MiercuriMiercuri 8 23 Joi

Joi 9 VVineri 10 25

27 LuniL 28 Marii

Marti 14Miercuri 15 30 Joi

15

www.dacoromanica.ro

Vineri2

3Luni 4

Mali 5Miercuri 6

Joi 7Vineri 8

9N

Luni 1112

Miercuri 13Joi 14

Vineri 15Sambt 16

*

16

7 DU18 Luni19

21 Joi22 Vineri23

D25 Luni26 Mali27 Miercuri28 Joi29 Vineri30

D MINI

www.dacoromanica.ro

AUGUSTLuni 1 17 Miercuri

Marti 2 18 JoiMiercuri 3 19 Vineri

Joi 4 20Vineri 5 N

B T S 6 Luni7

Luni 24 MiercuriMarti 9 25 Joi

Miercuri 10 26 VineriJoi 11 27

Vineri 12 2 UM13 29 L T AP

N 4A N L 5 31 Miercuri

Marti 16

17

www.dacoromanica.ro

SEPTEMBRIE

N 5

Joi 1Vineri

3

Luni 5678

Vineri 910

1

Luni 12Marti 13

Joi 15

16 Vineri17

19 Luni202122 Joi23 Vineri24

26 Luni272829 Joi30 Vineri

18

www.dacoromanica.ro

OCTOMBRIE1 17 Luni

M A 183 19 Miercuri4 20 Joi

Miercuri 5 21 VineriJoi 6 22

Vineri 7 28 24 Luni

25Luni 10

11 27 JoiMiercuri 12 Viner

13 29Vineri 14

15 31 Luni

19

www.dacoromanica.ro

NOEMBRIE1

MiercuriJoi 3

45

N 6Luni 7

A s M 8Miercuri 9

Joi 10Vineri 11

12AbLuni 14

Marti 15

20

16 Miercuri17 Joi18 Vineri19

DIN IN S A

23 Miercuri24 Joi25 Vineri26

D A28 Luni2930 Miercuri

www.dacoromanica.ro

DECEMBRIE1 17

Vineri 2 1 DU A3 19 Luni

MartiLuni 5 21

JoiMiercuri 7 23 Vineri

Joi 8 24Vineri 9 25 D N

10 2A 2

Luni 12 28 Miercuri13 29 Joi

Miercuri 14 30 Vineri15 31

Vineri 16

*

21

www.dacoromanica.ro

NOILE TAXE

MAJORAREA LOR DELA1926

1. 0 scrisoare simpla pana la 20 gramede fiecare 20 grame sau frac;iune

plus2. 0 carte poltal3. 0 carte cu raspuns4. 0 carte poltal ilustrata . . .5. Imprimate de fel, de fiecare

50 grame, cte6. didactice literare, Cataloageimprimate de librarie,

nale publicatiuni periodice. cari aparIn Romania se depun la detori, autori, administra;ii saudepozitari de ziare, de fiecare 50 gramesau fraqiune,

Pentru le cu care s'a convenit,taxa acestor trimiteri se reduce latate de fiecare 50 gr. sau

Toate celelalte publicaVuni seconform aliniatuful 5 precedent.

7. Imprimatele In relief pentru orbi, defiecare 1000 de gr. sau frac;iune, cate .

8. de la 250 gramejar de 50 grame sau fraqiune Inplus, Inca cate

9. Probe le de la 100 gr.iar de fiecare 50 grame sau fracliune Inplus, cate

22

PentruInteriorul

PentruAustriaItaliaJugoslavia

Pentrutoate

celelalte

Lei B. Let B. Lei

3

22

3

2

50

10

7

6494

2

2

50 2- 10

- 4

2

50

50

50

10

6126

2

2

210

24

z

www.dacoromanica.ro

NOILE TAXE

MAJORAREA DELA1926

Taxa de recomandare peste taxele dedela 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8 9 caz .

Taxa avizului de primire la obiectelerecomandate :

cerut momentul depunereib> ulterior depunerei obiectului .Taxa unei foi de reclamatiune . . .Taxa de identitate . . .Suprataxa pentru obiectele adresate

Poste=restantTaxa de socialg, ce

se la scrisorile simple, recomandate, de valoare postale destinate localitate ceacare sunt depuse

Taxa de minim pentrutele nefrancate complect

pentru recomandate,vremente, mandate mesagerii,tate la sgrbgtorilelegale

PentruInteriorul

PentruC..SlovaciaItaliaJugoslaviaPoloniaUngaria

Pentrutoate

celelalte

Lei B. Lei B.

6

666

5

2

5

25

10

10204040

5

4

B.

-

10

4040

5

4

Toate birourile postale debitele de timbre sunt obligate capublicului actualele postale, externe de 2 lei, francate

complect anume lipind pe ele taxa un timbrufranco.mobil de leu sunt destinate pentru Austria, Cehoslovacia,

Italia, Polonia, Ungaria> sau de 2 lei, sunt destinate celelalte

23

www.dacoromanica.ro

PLINCTELOR.

metru 29 mm. = 2660 puncte tipografice1 punct tip. = 0,376 m.6 puncte nonpareille7 = colonel8 = petit9 = borghis

10 = garmond12 cicero14 =16 = tertia20 = text24 = dublu ciceto28 = 32 = canon mare36 = 3 cicero40 missal mic>48 = 4 cicero mare>60 = 5 cicero

metru 221 cicero petit4 cicero = un quadrat

TORMATELE DE HRTIE

Dm mai jos dimensiunile hrtiei fabricate in :Formatul 1 42 X 68 centimetri.

76 84 77 80 96

Semi-cartonul se de obicei pe de 35X45,cartonul sau pe formatul de 50 X 60 in

greutti. In alte mai ales in Germania, formatelede hrtie sunt reglementate pot avea urmtoarele formate:

No. 1 = 33 X 42 centimetri. 43 45

48 50 53 56 59 64 65 68 78

Crtile au formatul conventional de X 14,2stabilit de Uniunea

www.dacoromanica.ro

LEGEA EXEMPLARELOR

Monitorul Oficial No. 205, din 10 Decembrie 1923,urmtoarea modificare a din 19 Martie 1904 :

Proprietarul atelier de arte grafice : tipografie,litografie sau procedeu de arte grafice este obligattrimit din carte, revist5, ziar, note muzicale,

geografic5, stampe, portrete, tablouri, foaereproducere, cte exemplare

tecii Academiei romne din Bucuresti, cte dou exemplarebibliotecii Universitkii din bibliotecii Universitkii din

bibliotecii Universitkii din Cernuti, bibliotecii Ate=neului romn, bibliotecii din Chisinu un exemplarfundatiunii Universitare Carol I din Bucurestitiunii pentru cultura literatura poporului romn din Sibiu.

Exemplarele ce se trimit bibliotecilor trebuie s fiecomplecte executate pe aceiasi hrtie sau deaceiasi calitate, ca si cele cati se pun fn comerciu sau sepredau autorilor editorilor. Nu sunt supuse indatorireiacestei legi, imprimatele cari reprezintk bani, hrtii de valoaresi toate acele de caracter oficial confidential, cari vor fideclarate ca atari de autorittile respective. dea trimite exemplarele legale pentru ziare, reviste

tiOrituri periodice din ziva pentrucelelalte grafice : brosuri, etc., etc., de

ce vor fi terminate. Tipografii sunt aodat cu aceste pachete o chi=

exemplare.

www.dacoromanica.ro

PARTEA

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATIACRTILOR

ROMNETIDE

am pentru Congresul la Parisde tiragiul a parte : L'ornementa

tion vieux roumain> podoaba frumoasei noastrevechi, totdeauna potrivit, nu rare ori cu totuloriginal (d. P. P. Panaitescu a dovedit in studiuldespre lui Petru noastre,

roumaine en an. 1926, unele dinsecolului al XVII4ea copiate cele rutene ori

mai curnd ni s'au trimes dreptulopriam acolo Davidul de ingrijit desemnat cu

care un ciudat ucenic al romnesti de ingineriede Asachi, Condoleu, inzestra o greceascala Iasi in ajunul de 1821.

la acea desemnurile datorite unuimai inzestrat Academiei noastre de greceascabuiau s pe la vre-un litograf din ca fiereproduse pe piatr. e cazul portretul naiv, dar ingrijit,al marelui dascl de Nichifor Theotokis, arhiepiscopul

www.dacoromanica.ro

plansa No. lui dinViena 1804, are frunte un chip al invttorului, fcut inIasi, profesor de Scar lat Sturza,care a fcut Apus. Acest d'intiu desemnpentru ilustrarea a trecut prin atefierulSchendelmayer din Viena.

Asachi pregtise tablourile lui istorice care au precedatpe acelea, nu lipsite de miscare, de pitoresc de emotie, alelui Papazoglu. Dar, cnd se la noi, Principate,carte ilustrat, Istoria a luiianu, 1838, icoanele frumoase, in numr de vase, care se

in titlu, sunt copiate, cum se vede, vre-unfrances, de cineva care ar putea fie pictorul

Leca, ilustrator al revistei contemporane pe care otipografia Universittii din Pesta (aceiasi intrebuinta pentrucrtulia despre luptele cu Napoleon clisee de imprumut) n42).

In din 1834, de acestinceptor in domeniul desemnului pentru un Ro-mulus urztoriul crai Romani unMare, un Radu care e de fapt Constantinapoi un curios Mihai - de fapt Mihnea Radu,i s'a adaus un strasnic iatagan fasciculei IVinchipuirea eroului un imaginar drzRadul Negru Basarab, fr a mai vorbi de planse luate deprin almanahuri vienese, intre : Argo, corabia cu vaporce mai au plutit pe Dunre in Tara-Romniascd.

Dar marele ilustrator, prin calendarele adeseaunele exemplare de mna a autorului.editor, a

fost Gheorghe Asachi, care fcuse Italia, Roma, studiide art ale crui excelente desemne le presintam cndva in

XXXIV (p. 44 El aimaginat scene istorice, nu dibcie grupelor,

www.dacoromanica.ro

a unele aspecte ale romnesti, ca in cutaredin mai trziile calendare ale lui 3A>. FiulAlexandru mostenise acest

incercare de a da portrete se in chipul luiDionisie Tesalianul care cartea lui depopulark Iasi, tot la Institutul Albinei

Pe alturea se incercau altii in Moldova. Unii desem-nau stngaciu la cea mai ridicul barbarie. Astfel oribilaplans care e traducerea, de Buznea, a lui et

Un gravor evreu, Schwefelberg, un pecetar,incerca s Iucreze in sptur. Ceva mai bunesemnurile in care deschid volumele romanului tradusde comisul C. Gane, se poate ca un modelstrin fi fost in fata care era totusi un mesterin slove n-I 6>.

Cind Koaniceanu s'a s se deslipeasc decarea lui Asachi pentru a incerca s'o inlocuiasc prin cevamai bun, el gsi un excelent desemnator pentru plansele lui,

altele Trei Ierarhii mai ales care de sigurau fost litografiate peste granit n-le 7,

In principatul muntean tot calendarele, almanahurileacelea care au rspndit obiceiul gustul ilustratiei. Unalmanah muntean de supt Alexandru Ghica - posedexemplarul tiprit cu aur al lui Vod - are, in colori,un portret reusit Mitropolitului Neofit sint absolut supe-rioare, cum nu se nimic asemenea atunci.rile din aft a crui iIustratie a artistul cehde la care a marele nostru N. Grigorescu,(vezi asupra lui, Oprescu, carenu cunoaste aceste desemnuri; d. profesor G. Tasc areun alt cislicar de Neavnd acum la cartea,

www.dacoromanica.ro

care se in biblioteca mea, reserv a da alt datreproduceH.

Moldova era indat altfel de litografi, dinscoli apusene, in fruntea editiei a cJalnicei Tragodiist chip, dupe original, al VorniculuiAlecu Beldiman, de Parteni (Anton 9).

In Bucuresti, litografia datoreste inceputurile laintreprinderi, initiate conduse de

Cea mai putin dar nu cea mai putine a unui Frances, avea stabilimentul biserica Sf.Nicolae din Gorgani, mai precis in Gorgani, No. 10,J. Pernot, despre care, de nu sunt De la dnsulavem, nu numai icoana, din a celor dou unite,in Cafendaruf 10) ci un altul, mult maibine fkut, copie exact a unui original frances, care sein brosura vestitei otrAvitoare Brinvilliers. Calen-darul citat are din atelierul Francesului un Matei Basarab

Lucrri extrem de ingrijite, care sintle d firma Bielz Danielis, Sasi. special

trebuie cele de la tradus dePkleanu la 1852 Chipul lui Torquato Tasso eisclit de K. Danielis.

De la ei chipul lui Barbu din almanahuloficial pe 1853 Tot in acest deceniu in sfrsit seinstaleaz la Bucuresti atelierul lui G. Wonneberg, de faptWenrich von Vonneberg, la care Iucra pictorul vienes

August Strixner pentrudnd in eroifor a lui Alexandru Pelimon imagineaRomniei liberate de In acelasi volum de

1). Carol Stork, lender 1910 des Deuischendungsvereines in Rumnien, p. 78.

31

www.dacoromanica.ro

la dnsul vin luiMare, Mihai Viteazul, domnitei Florica (Doamna Floarea,

Viteazul>, Mihnea Radu foarteportret al Pasei Sinan sigur tot de Tt5rescu>, al Basta,Sigismund Bthory, reproducerile dup Bouquet, care sint

Cmpulungul, Curtea-de-Arges. De la vre-unFrances trebuie fie hora din DeaIul Spirei, precumaceiasi origine o are Acropolea Nu se poate luda

de ajuns care s'a redat dup un Byron ilustratMireasa din Abydos.

de crti degenereaz foarte rApede. Pede o parte, fn marea de romanelefrancese care mainte de 1860 se dau planse,de sigur frumoase, dar rmprumutate textul frances.

pe de politice introduc ocaricatur, care, ce e drept, are

un deosebi interes de originalitate, ar merita fie cer-cetat deosebi, dar nu poate pretinde valoare de art.

o ilustratie din pe 186416>. In an voiu dup 1860aceste manifestri de

www.dacoromanica.ro

Nichifor Theotokis.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

vazut de

www.dacoromanica.ro

Scbitul Durau Ceablaului.

www.dacoromanica.ro

de

www.dacoromanica.ro

Din

www.dacoromanica.ro

Trei Ierarhii (dupa o de Raffe.

www.dacoromanica.ro

Ruinele bisericii catolice din Baia.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Unirea Principatelor.

www.dacoromanica.ro

E W SARABU

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

,Barbu

www.dacoromanica.ro

.Romania

www.dacoromanica.ro

ipi.

Hora Dealul Spirei.

www.dacoromanica.ro

ca

Din calendarul

www.dacoromanica.ro

CALENDARE

ALMANAHURIDE

ealendarul Almanahul In istoria scrisului rom-nesc un important, crtile care moperiodic -

la tnceputul fiecrui an - ptrund masele mari cititoare.Voiu incerca in cele urmtoare schitez, numaila momentele mai insemnate, istoria Calendaruluihului romnesc, fost s'o reconstruescdin Romne, pentru timpurilemai vechi, din datele cuprinseneasc de Bianu Hodos.

Cel dintiu cunoscut e aprut la BrasovIn anul 1733, de Petcu de laBrasov cuprinznd numai date calendaristice. In anul 1785apare in Iasi, cu litere rusesti, un voluminos

pp.>, cu numeroase ornamente gravuri de ProtoiereiMihail Policarp Strilbitchi. Pentru oar len-darul - alctuit, probabil, un model rusesc - cuprinde

sfaturi igienice gospodresti d cititorilor odistractiv: Mai ales pentru doftoriile ceale cufr de cheltuial ce se gsesc pe la casele celor sraci -

www.dacoromanica.ro

se spune Predoslovie ca le foloseasca la vremeaboalelor Bine iaste ca s omul ceale pentru vremiale cum va purta grija Iconomia Acestcalendariu s'au ficut ca poat sluji la trebuinteIe Iconomiei

avnd omul vreame petrecndu-o cu veselie,socotesc c va fi aceast mic ostenealtoriu.

Urmtoriu formcunoscut e din 1794 a aprut la Sibiu, laEl cuprinde, pe partea calendaristick Evangheliile,Trgurile peste an, povestiri pentru treacereadin vreame foarte folositoare ciudate, apoi politi-

Artri de vreo cteva adec retete.Crindariu 1802, calendarul

rian nemtesc apoi Invtturititoare toat Reguleleturi, Retept pentru Iungirea vietii omenqti, Tabel carearat veniturilor cheltuielilor peste tot anulfabula din a. 1803 aduce ctevaversuri. Prin acest intocmit dup celorgermane - se cu incetul Calendaruluiardelean, destinat tnainte de toate decarte de sate, cu sfaturi igienice, cu tendintede popularizare a folositoare ceva

distractiv.Dar exemplarul din 1794 nu este mai vechiu seria

acestor Cdrindare sibiene. Exemplarul din 1911, pstrat laMuzeul Limbei Romne, este din serie, ceea cene arat tntiul trebue s fi In 1782. Nu dacacest calendar - acum ani cu slovelice - s zifele luirate, cci cei ce cu chirifice devine din ce

www.dacoromanica.ro

in ce mai mic, editorul Krafft - lui Bart - ifmai scotea 1913 mai dintr'un sims de pietate. Acestcalendar - mai apare - este cea mai

romneascd, respectabila de 144 decentrele de de pentru Ardeal

se Viena i Buda, calendarelein tipografii din aceste

Calendar din Viena e din anul1794 cuprinde Ghenealoghia sau cartea nverii atilor crailor acum in Europa pealte table folositoare - a banifor in circulatie, -

Cei excessuri a o istoriola supracele dou din a tradus de pre altelimbi.

Cu Cafendarefe de Buda in activitate alatiniste. Cel din 1806, decuprinde targurile, la care se

Mai pre din Istoria carea in tot anulmai 'nainte va urma. moartea lui

(13 Maiu Calendarele de Buda continuate decai, care anunt in 1807 duce mai departe Istoria

Romanilor in paragrafi le voiu Imprti, ca se(potriveasc> cu ce au scris raposatul Printele

se culeage de prin Carindare laca cu vreamea se toat Istoria Romanifor

In calendarul din 1808 apare titlul deHronica. Tot acest an, In crtii nu se mai spunenumai despre Carindariu e pe gradurileclima Unguresti Printipatului Ardealului, ci se -ceea ce este semnificativ - a Moldovii.

Intr'adevar, calendarele Buda treceau Carpatii eraucitite in Principate, Costache Negruzzi ne poveste0e Cum

www.dacoromanica.ro

am despre acei ruginiti tncare se uitau dor spre Buda sau Brasov, de unde

le veneau pe tot calendare cu povesti la sfrsit. Maiputin cunoscut e faimosul Karkaleki tiprea la Budatnsusi Afmanahuf Statufui a tara

Exemplarul Muzeului Limbei Romne e din 1836.Calendarelor s'a continuat tn unde ele

au fost toate timpurile foarte rspndite, mai la sate,formau un izvor Insemnat de venituri pentru editori. Amintim

la acest cele patru calendare sibiene : CafendarulInceput la 1860 de Roman

continuat azi de I. Popovici,(de 1891 Incoace> Poporufui la 1885incoace>, acesta din se recunoaste spiritul vioiu cupricepere pentru ce caracteriza miscarea dela

Astra a Inceput In 1910 s editezecu un tiraj foarte mare.

Din Bucovina cunoscutpentru Bucovina din anii 1852 1857, care, pepartea abia cteva pagini de la sfrsitsfaturi anecdote/ din 1857 are undespre la In 1874 apare Cafendaruf

pentru fiteratura -cunosc un exemplar din 1881, VIII4ea din serie -, carea retnceput apark dar a fost tntrerupt de InFoarte frumos, bogat bine e Gfasuf

care se Cernuti dela Unire Incoace.Din Banat lui Simeon Mangiuca

(1882 Brasov, 1883 dedicat aproape exclusivstudiilor folcloristice filologice ale editorului.

Foarte interesant e miscarea de tineretuldin tinuturile ungurene cele trei almanahuri:

www.dacoromanica.ro

almanah pe anul 1854, prin conlucrarea junimiicale studioase a claselor gimnaziale superioare, redat deEmeric Basiliu StAnescu, Aradul vechiu, 1853, Muza

almanah beletristic pe anul 1865 redes de Jovitia,Pesta 1865, almanah beletristic de Societatea de

a romane studioase la Academia de DrepturiArhigimnaziul din Oradia.Mare, Oradia-Mare

se dedicheaz cu devotiune mult stimatuluisex frumos roman cuprinde de boane Goldisiu,E. B. StAnescu, N. Christianu, G. CrAciunescu, A. Russu,

Grozescu, G. Popovici, N. Costa, M. Sierbanu, P. Dragu,A. Siandoru Marinescu, Anumite poezii, precum

balada Coriolan sau muma mea apar prelucrateacelasi timp de Goldis, Stnescu Grozescu emulnd unulcu altul. Drept Motto servesc versuri de Alecsandri. La

se explicarea unor cuvinte mai neusuate,Intre care : absoarbe, adio, adoratk amor etc. Colaboratorii Muzeiromne - carte doamnei Laura Mocioni snt A. M.Marinescu, Marescu, Ar. Densusianu, C.V. Bumbacu, V. Babesiu, I. Grozescu, I. G. Marchisiu,I. Vulcanu A. Trombitasiu Betleanu, care are o disertatieasupra temei poetizeze damele romne ? In altreilea almanah are de colaboratori pe V. V. RantaButicescu, E. Traila, Damonu, Romeo, V. M. Popiliu

Badescu, N. Oncu. Cel ce va scrie odatistoria literaturii Romnilor de peste munti, va

paginele adesea naive ale acestor almanahuri, care dautotusi de preocupri literare interesante.

Nu putem trece cu vederea alte almanahuristudentimei. In fruntea stau cele eleganteale June din Viena, care au colaborat cu contributiiinedite cei mai de seam ai nostri. La I (Viena,

37

www.dacoromanica.ro

1883> colaboreaz Carmen V. Alecsandri vineP. S. Aurelian, I. Creang, N. Gane, T.

rescu, I. Negruzzi, L Nenitescu, I. Popescu (Sibiiu>, I.Slavici, N. Teclu, I. Vulcan A. D. Xenopol, Eminescu

public in prima redactie. In II 1888>gsim pagini de Carmen Sylva, V. Alexandri actul cddin Eminescu , T.Maiorescu, A. Mocioni, A. Naum, I. Negruzzi, I. Nenitescu.D. C. Olnescu, Mat. Poni, I. Popescu, I. Sbiera, I. Slavici, N.Tedu, St. Velovan, Vulcan, A. D. Xenopol, Zamfirescu.Mai pomenim la acest pe anul 1905al Intrunirii academice Bucovina, 1905, cu colabo-ratorii externi I. Adam P. Dulfu cu pagini de scriitoriibucovineni T. Bocancea, Morariu, A. Forgaciu, E. Voronca,Z. Voronca, F. D, Verenca in faximile

la rzboiu ckr Bucovina din a. 1809> -far societtii Academia Ortodox, 1909.Din Tara - romneasck in special din Bucuresti, avem

un foarte mare de calendare. Nu cunosc vreun calendareditat de Heliade-Rdulescu, care avnd la dispozitie atteapublicatiuni periodice n'a simtit, de sigur, nevoia de rspindire

pe calea calendarului, a ideilor sale. Dintre ceilalti editori,Valbaum un atjar in francez, un fa

(Bucuresti, in care se dau, pentrudespre limba, istoria, tipul romnesc etc. La

Vinterhalder apare un cunosc pe celdin 1851, al al In tipografia lui apare,pe la 1850, un nou, cu anexa Foi de obste folosi-toare spre petrecere cam tot pe atunci

istoric La pe anul1858 colaboreaz5 A. Pretorian, C. Aristia, M. Costescu, N.

38

www.dacoromanica.ro

C. D. Aricescu, C. Creteanu, L C.Lerescu M. Costescu , la pe

Vinterhalder G. Sion. Subt lui D. olitineanu.A. apare Cafendaruf istoric

istoricP. cele de pe anul 1859 Bolitineanu are

Moldova poeziile Oratia Ilina Migulina,Lautarul. Dintre calendarele mare parte

scopuri mercantile pomenim numai pe cele ce auavut o sau au cercuri mai largide 1861 apart supt rngriprea lui L D. Gorjan,

profetic, amuzant popufar-titlul spune !- anul popularul pentru suptdirectia lui N. D. Popp , care multi ani de zilepublicat el romanticde.i romane haiducesti. Trecem pesteCafenaruf Lumea a lui Ign. Herz. pe 1893)

Cafendaruf Universufui pe la precum pestede Claymoor

(de pe 1884>, spre a aminti, pentru executiacolaborarea grupati mai ales jurul

birilor literare, dustrat Socec1886 De la 1899 a s bogatul

bine redactatul al cu pagini dinscriitorii cei mai buni ai timpului. Serioase ingrijite,

Romnesc al cubutii de N.

Cel ce a Moldova, valoarea educativa aCalendarului a fost M. Koglni cean u, care, printre articolede distractiv, a strecurat de

a evocat figurile ale trecutului In eleKogalniceanu sa spiritual Fiziologia

cialului la atrage cu cuvinte calduroase cititori.

www.dacoromanica.ro

for asupra poeziei populare, din care tnr poet moldovean,D. V. Alecsandri, voind a din ckareatnd gustul au alctuit ocolectie... ce adevr cu drept cuvnt se pot poeziiromne0i.

Calendarul lui Koaniceanu, care apar1842, se numea pentru avea ca

un petrecere. Chiarpartea calendaristic se introduce o inovatie caracteristic :

nu se mai d anilor numai pentruevenimentele insemnate din istoria universal, ci citim :2443 ani de la trecerea lui Moldavia,18781739

rzboiu a Romanilor cu Dacii,aqezarea Romanilor In Dacia,

1588 intrarea Gotilor Moldavia,604 intemeierea statului Valahia de ckre

491 Radu

Moldavia de ckre

343 Bogdan Dragoq,

cel Mare.333 introducerea Tiparului Moldavia

etc. etc.In calendarul din 1842 nu avem literatur

zis / dar aceasta apare cele patru urmkoare, fcutecolaborarea amicilor si V. C. Negruzzi, A.Donici, C. Negri, precum M. Corradini N. Istrati.

Pilda lui Koglniceanu e urmat de Asachi, care In 1835scosese un nou, cu traducerelassy. cuprinznd numai material calendaristic. De la 1847

dup apunerea lui Koglniceanu, Asachitipografia cAlbinei, pe al pentrusuplimentul petrecere.

40

www.dacoromanica.ro

care la se bucur de colaborarea lui Alecsandri, C. Ne-gruzzi, A. acetia ins se retragdarul, redactat cea mai mare parte de Asachi devine dince ce mai slab nu-i invioreaz paginile nici colaboratoriiD. Gusti, I. Sulescu, D. Ralletto, D-r.A. Fau, A. Obregia, G. I. lanov, D. Idieru, G.Tutu, Sc. Siscanu. lui Asachi, ilustrate, apar

dup moartea din urm pe care cunosc estedin 1871, al XXX-lea al seriei. In din a. 1847 sefaimoasele de graiu istro-roman, din 1857nu mai putin faimoasa mistificare Fragment istoric de PetreClnu, mare sptar un studiu al Bucovineanului leracliePorumbescu de atunci acest nume eDesmormantarea Domnitorilor Moldovei catacombele mn-stirii Putna.

din a. 1851 apare un aIt deeditura Buciumului care are el ca supliment un

jurul lui se gru-peaz cei prsiser pe Asachi sau rmaserprecum alti scriitori moldoveni : V. Alecsandri, T. Codrescu,

A. N. Mcrescu, T. Stamati, D-r. A.G. D. Gusti, D. I. Poni, D. Raletu,

N. Turculet, C. Negri, G. Creteanu, D. Negulici, V. Alexan-drescu, D. Idieru, G. Meledon, N. Voinov, G.Gheorghiu. din calendar al Buciumului caremine cunoscut e din 1858, al seriei.

specie de calendare, care toate timpurile s'a bucuratde favoarea publicului de la noi, este cea a Cafendarefor

unele aluziuni politice, altele exploatand maimult deviind pn la pornografie.In coIectia de la Muzeul Limbei cele mai vechi

cele ale umoristului N. T. Orqanu: fui

41

www.dacoromanica.ro

Bucuresti, 1860 (continuat anii urmitori>Cafendaruf Bucuresti 1861. Din1879 este tot in Bucuresti

cu caricaturi de Jiquidi II din1889), din 1880,

din 1874, fui (anul Vdin 1901) Cafendaruf (cunosc un exemplardin In Iasi a aprut 1890

lar in Craiova In 1893. In Ardeala aprut, 1876, rosu, redactat de

la la Sibiu Borcia a publicatin curs de 22 de ani faimosul inla 1913, s se tipreasc in tipografia lui

De vreo 50 de ani apar multe calendare maiales de specialitate, incepnd meritosulpentru lui I. din 1845, Iasi.Astfel, ca s nu pomenim dect cteva:al lui Burada din

al lui G. FilipPresei romne (exemplarul mie cunoscut -al VI4ea seriei - este foarte bogat in portrete biografii),

Presei Ardeal), Cluj, 1926, foarteutil redactat/ scriitorifor faOrstie 1912, alctuit de S. Bornemisa, portretele, notitebiografice scurte ale scriitorilor ardelenil

romni 1912> Bucuresti;originalul editat de Ideea europeanin elegantul ingrijitul Graficei romnedin rzboiul franco-german de la 1870, carea avut un rsunet att de mare noi, a produs unistoric pe anuf 1871 francoverman

un

42

www.dacoromanica.ro

de Const. D. Gheorghiu, Piatra-N, 1843, interesant pentru

Putini vor mai fi la 1898 a aprut la Cafen=daruf artistic supt ingrijirea lui I. L.Caragiale, In care scriitor a publicat cteva dinReminiscentele sale.

In acest an jubilar al Sfntului e loculacum de un exemplar din 1846

altul din 1850> la Iasi unS.

inIn sfrsit s'au scris calendare pentru nostri de

Nu am putut vedeaMacedo-Romn, la tnceputul veacului de Tascu$unda, dar am avut mult din studiul alfairnosului Istrie

din colaborarea lui Const. cu regretatulal Andrei G i . schitat

cele precedente este foarte necomplect. va indemna poate pevreun cercettor mai tnr s studieze singura decalendare almanahuri pe care o avem, cea de la AcademiaRomn, spre a importantul rol cultural pe careavut acest de publicatie periodic la noi a

din uitate multe pagini de literaturicare ar merita s fie retnviate.

43

www.dacoromanica.ro

MITROFANEPISCOPUL HU$ILOR

AL BUZEULUIMARE TIPOGRAF

1681 -1702DE

Membru al Academiei Romane

skbtoritea de 70 de ani ajunsi, vredniciehrnicie, de neobositul vesnic seninul Episcop Jacob

al Husilor, mi se pare c cel mai potrivit prinos este facempomenirea premergkorului In scaun, de acum secoli

jumtate, Episcopul Mitrofan.Despre acest neobosit slujitor al vechei a bisericei

romnesti, care a conlucrat cu Moldovei,Dosofteiu 1686) tn timp minunatul Antim

Mitropolitul Romnesti, - despre persoana, viataactivitatea lui Mtrofan pn acum numai putinul ce

gsim In tipkite de dnsul Intre anii 1681 1702. Cinestie mai mult ar face bine publice.

Intia pomenire se In sfavo-romnd aDosofteiu, tipkit Iasi 1680. La se spune

tiprirea ei s'a fcut de Eromonachul Mitrofandela s-ta Mnstire Bisericani.

La 1681, publicat depolitul Dosofteiu la se spune : In casa

www.dacoromanica.ro

Mitropolii... Mesterul Tiparelor smereni, Ermonach Mitrofande s=ta M5n5stire de Besericani Tiparnicii Ursul Niculai.Ceeace clugrul Mitrofan a cules (afost iar doi au tras la teasc.

a Mitrofan sicci tomului II 84> Mitropolitul scrie : sosindacicea, pe Dumnezeu s ne spodobasc

alte vase le putem face, iar ce hi gresits'avem dela iubitii lui Hs. svintii cititori, noi caneste prostaci, pe cdt am aam nevoit de am scris cum ne=au indreptat milostivulzeu, de pre izvoade Smeritul Dosofteiu, MitropolitulSuceavei. : tiparnicH Ermonahul

ucenicii Pavel si Ursul, Andrei.In 1682 Mitrofan tipreste la cartea Patri=

archului Nectarie, contraIstoria IerusafimufuiPatriarhul Dositeu spune :

CIar in anul 1680, Iasi pe Moldoveni c autipografie, Grecii nu, muream de necaz. Dumnezeune aduce pe un romn ieromonah anume Mitrofan i=amdat de lei construit o tipografiedeci si hrtie, trimitau si cartea lu Nectariein contra Primatului Papei contra noastre - se ti=preste. Deci Mitrofan greceste se pare agrava matricele in care s'au turnat cari s'au

grecesti Iasi, cum este cartea lui Simeon al Tesa=lonicului, : contra Eresilfor,1685, cu cheltuiala lu Ion Duca Voevod, cnd Mitrofanapare ca Episcop Husifor. Cu acelasi titlu apre in fruntea

tot greceste, Martiri1685 s'a intmplat un eveniment mare in vieta

sitului Mitrofan, plecase din Moldova gsim in slujba

www.dacoromanica.ro

activit5tii mrete a Cantacuzinilor a lui Brncoveanu Pecea din foaie a monumentalei publicati la 1688se spune : A tot mestesuguI Tipografiei indreptrei

romnesti ostenitoriu de Dumnezeu iubitoriul MitrofanEpiscopul de Husi.

Mi se pare neindoios c emigrarea Episcopului de Husiin Romneasc5 a fost pricinuit5 de invazia ina armatelor polone ale lui Sobieschi, armate cari,in 1686, au dus cu ele pentru totdeauna chiar pe MitropolitulDosofteiu. De atunci domnitorul Brncoveanu a opritlui pentru vastele lucrri pe venitdin Moldova, care a desvoltat o bogat activitate dea lui Antim Ivireanul.

Intia carte din nou serie este greceqtela Bucuresti 1690 cuprinde scrierile de ale lui

Dositeu, Patriarchul in contraCatolicilor Calvinilor, tiprite cheltuiala lui Brncoveanude prea iubitoriul de Dumnezeu Episcop HusilorMitrofan. Deci la 1690, nu mai nici cu titlul : Episcopal Husilor.

In 1691, aMrgritareteloan traduse romneste deRadu Greceanu, spunnd la frumoasei : La totmestesugul lucrului acestei sfinte diorthosiriiromnesti de osteninte Mitrofan fost>Episcop Husschii.

La 1698, gsim asezat Episcop Buzeu, unde incepetiprease Mineiul mare in 12 tomuri

tescul Domnitor, a arui mreat lucrare a fostputernic de unchiul Constantinzino Stolnicul, voind cunostintele lui Mitrofan,l=a asezat Episcop Buzeu cu mari cheltueli o

www.dacoromanica.ro

frumoas tipografie din care au iesit peste 20volume (cele mai multe mari, in folio) de bisericesti,

cu o iuteal uimitoare, ceeace dovedeste o activitatefoarte incordat. Aceste sunt cele mai trebuitoare slujbelorreligioase in in : in 12

volume, Penticostar,Invttura

Toate aceste frumos foarte ingrijit tiprite, suntinchinate mareki Domnitor prin lungi scrisori de inchinarerite in fruntea Aceste scrisori de inchinare sunt pretioasedocumente de istorie a mizeriei culturale in care austrmosii.

Pentru justificarea se spune tn=susi Mitropolitul Teodosie : tipiculuiale ornduialelor Mineiu scrise cu pre limba sloveneasa,

preotii nostri de pe la sate nici de cum limbaaceea, ornduialele bisericii nu se deplin...

darnicului Domnitor spune :Domni au venit au trecut si nici niciin au pus nici au cercat, ce dentru toti s'au pzit numaila ta... mare aceasta au adus pravoslavnicilor".

Episcopul Mitrofan incepuse de tipograf1680 sub conducerea Mitropolitului

Dosofteiu, a crui idee fundamental in fortoate trebuesc tiprite in intregime in romn,

cu totuf pe cea nici de preoti nicide popor. De aceea a tiprit dou editii din Liturghienumai romneste. In an, 1680, s'a tiprit lade Mitropolitul Teodosie Liturghia pe ideea conservatoare :de a se ca limb cea a se traduce rom=neste numai tipicul, regula facerii slujbelor, cetaniile.

47

www.dacoromanica.ro

Idea respectrei traditionalei limbi slavone casfnt, a stpnit toate noastre de ritualpn la domniei lui Brncoveanu aufost deci lui Mitrofan. le lui ar fi fostde mult mai mare vietii bisericesti cultureidac ar fi fost tipkite deplin romneste - dup ideea luiDosofteiu, cci nu mai preotimea

de Este pcat nu s'a fcut atuncibirea bisericei de sub slavonie, desrobire care s'afcut mai trziu prin Rmnic

Totusi lui Mitrofan au fost de multnoastre, au cpiile manuscripte slavo=

nesti zdrentuite intrebuintare sau intregitipkite aduse din Lemberg alteckor de mare, inct le puteau

numai mnstirile bogate.Mitrofan nu a fost numai tiparelor, a

fost fcgtorul tiparelor; Biblia de Bucurestieste indrepttorul cuvintelor tia greceqtein anii 1682=1691 volume grecesti. Va fi gravat

chiar matricele pentru turnarea caracterelor grecesti ?La mai multe de dnsul, Mitrofan a fcut

versuri de inchinare la sterna domneasc. suntimpodobite cu gravuri in lemn fcute de dnsul insemnatecu M. E. . In cktile luiBuzeu, 1700> se multe cliseuri insemnate de JoanichieBK 1700. Titlurile celor mai multeBuzeu sunt incadrate in bogate chenare ornamentate, carinu se pot dac sunt gravate de Joanichie sau de Mitrofan.

Acestea sunt foarte pe scurt lucrrile tipografice ale luiMitrofan, care apare in crti 1680 ca la Bisericaniin Moldova Tipograf al Mitropolitului Dosofteiu este

48

www.dacoromanica.ro

1683 Episcop Husi, 1688 la Bucuresti 1698 Episcop la Buzeu, unde tipdrestela 1701

Cine a fost acest cdrturar? De unde a venit?a carte tipografie fnainte de a mnstireaBisericani ? Ce s Episcopia de Husi sla Bucuresti sub largul puternicul scut de aprare aripeilui Brncoveanu ? Toate aceste tntrebri si altele artrebui deslegate spre a pune o mare personalitate

din a doua a sec. XVII.aci nedumeririle cari urmeaz

din ea pun fnainte se frumoasade 70 de ani a episcopului Husilor, zelos

neobosit dnsul istoriei neamului, cum a fostantemergAtorul Mitrofan, mai tnainte

doi secoli

www.dacoromanica.ro

CELE MAI VECHIINSCRIPTII

ROMNE$TIPIRG. DRAGHICEANU

Secretar.Directore al Monumentefor Istorice

de descoperirea tiparului care a fost adoptatdestul de in 1508 tiparindu-se

frumosul liturghier dela Dealului, cugetulnese a fost transpus in minunate manuscripte vigneteminiaturi, cari sunt azi o a gustului artistic al

Dar pe aceste splendide mai avemdepe pietre funerare, grafite din biserici, panouri de picturi,sau tntrebuintate la serviciul divin.

Studierea in ansamblul a toate modelele de scris cene-au mai din existentei Statului nostrucunoasterea in cercuri mai Iargi este un frumosacestei pe care cu gust tipreste InstitutufcScrisul Romanesc.

Ne propunem a prezenta aci cteva din cele mai vechiinscriptii cunoscute de acest

Figura I reprezinta inscriptia mortii MareBasarab, Intemeietorul unitar: la auzulstiri napraznice un Biserica Domneasca din

www.dacoromanica.ro

FIGURA Domneasc5, Grafitul cu mortii marelui Basarab.-Voevod.

FIGURA 2.-Biserica Domneascg, Arge.Fragment piatra de a lui

Vladislav Voda.C. M. I.>

www.dacoromanica.ro

FIGURA Piatra de a lui NiculaeAlexandru Voevod din

C. M.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

FIGURA Piatr. deal lui Mare.

www.dacoromanica.ro

cu cuiul pe peretele netencuit al bisericii testatire: cLa anul 1352 a rposat la Campulung Mare le Basarab

In acest de o extraordinard,reprezintd primul de al e deremarcat frumusetea ductului literilor asemnarea in ce

mai ales litera A fragmentul din inscriptiaa nepotului lui Basarab, Fig. No. 2 care

este a inscriptie veche cunoscut azi.Figura 3 reprezintd piatra contimporand, din

1364, a lui Basarab, Niculae Alexandru Voevod, mortingropat la Campulung.

Incadramentul romanic format de ce ojur, nu nici o asupra autenticitdtii epocei.

Cam din aceiaqi avem in de mono-gram, depe o la Tismana, pe care opublica-o in parte care ne numele celui deMitropolit Ungro-Vlahiei Antim.

Admirabile inscriptii din vremea lui Radu-Vodd, carea terminat zugrdvirea bisericii din Curtea de sepe panoul fig. 4 pe ruloul din Sf. Ion Milostivul :eDoamne Dumnezeul nostru poporul bine

motenirea ta.Pentru Moldova cele mai vechi cunoscute sunt cele

depe mormintele puse de Mare, pentrucum pentru sa proprie. Fig. 5 aceast admirabildpiatr minunata inscriptie cu frumoase palmete stilarmenesc. lui Mare dau un nou imbold

in evolutia modelelor de scris cari nu potintra cadrul acestui

www.dacoromanica.ro

NEDE

ARTE GRAFICEDE

STELIAN POPESCUDirectorul

este imaginea gndului. Misterul cere-brale, care preocup att de mult pe savanti, tot

de nepkruns azi ca trecut. Este perfectstabilit, elaborarea ideilor, creerul omenesc n'are oputere de retinere infinit de aceea din primele timpuriale aparitiunei pe pmnt a omului primitiv, el a simtitnevoia ca putinele impresiuni sau idei trecea caps fie chip oarecare inregistrate, pentru a le reaminti,trind comunitate. Mai drumul prin pduri, prinpesteri, prin pustiuri, dup a trebuit s fie

pentru ca se poat orienta la locul deplecare unde-si semenii, tovarsii sau familia maiapoi, cnd fost tntru ctva pentructva timp asigurat, imaginea lucrurilor tnconjurtoare, a

cu cari venea mai des tn contact, - un instrument,un animal, un arbore, o plant etc. - au fost primeleputuri ale scrisului.

acestor Insemnri s'a evidentiat pe cenevoile s'au desvoltat, dar diferentierea dela individ la individa reprezentrilor, fceau dificil legkura Descoperirile

52

www.dacoromanica.ro

preistorice, pe fiecare zi, tot mai lmurit, cum a inceputprimitiv reprezinte ideile trebuit

pentru a fixa in ca nu se rtceasc5 indescifrarea

Atunci s'a nscut ideea unei reprezentki unitare, sped-desigur dela la orn, dela trib trib, popor la

popor, primitiv.Toate aceste scrisuri primitive, chiar au

mai unitare, au avut caracteristica individului, saupoporului respectiv, in functie de predispozitia personal pentruacest de activitate, ce la a reusit s creezeun tip unitar de care s'a impus

Pe origina artelor, a fost o imitatiune a natureia fost dela Inceput o creatiune susceptibil de

tionare, pe msura desvoltkei a frumo-care a fcut zilele noastre din o Arta

Perfectionarea scrisului a mers in desvol-tarea arte dela cu unde fanteziaomului a inregistrat adevarate minuni de frumusete, s'a ajuns

mecanic, unde technica dovedeste demult contribuie la rspandirea civilizatiunei, arta scrisului.

Dar de nu se mai multurneste, cu unla rafinat, cere Artei Grafice mai multdeck ii cerea odinioara.

carte, un ziar, atrage pe cititor, prin felulse prezina apoi prin

de arte grafice streine, au inteles aceastlogie a cititorului pentru asigura au vzut

nu era deajuns s culeag literile, ci trebuia puieIn acest cules, pentru ca s dea caracterelor tipografice

neinsufletite, pe care une ori reprezentat

53

www.dacoromanica.ro

art il operilor omenesti. Acolo s'au creat degrafil, revistele de specialitate abund.

In Romnia ne lipseste o de Arte Grafice,acei cari exercit meserie, o ca pe toateletnicirile primitive, prin imitatie, fr nici o disciplin

fr un gust estetic, ca aptitudinile indi-viduale, singure, s dea Artei Grafice aparente, maimult sau mai putin apreciabile, tn directiunea frumosului.Fiecare atelier parte, se patronuluisu, dea directive, din care es de multe orilucrri apreciabile, chiar similare celor din streinkate,dovedind puterea de adaptibilitate a romnului la civilizatiacea mai rafinat.

Intre acestea, atelierele de Arte Grafice din Craiova,par mai ptrunse deck mult altele, de aceast nevoie arului Acolo s'a putut infiripa desvolta chiar decti-va ani o revist crei strduintedemne de toat lauda, fac onoare conduckorilor si, Em.Ttrescu Man.

Nu ceea ce nu s'a putut face acumla Bucuresti se va realiza viitor apropiat,

tica Romn, din emperismul de astzi, va devenio adevrat care va desgropa pune valoarecomorile scrisului romnesc ce zac ingropate prin hrisoaveleattor mnstiri biblioteci.

Studiul din nu este deajuns pentru a Arta Grafic. Ne trebue o

aceasta, o cere cu putere azi, nevoia cea marecare se simte pentru inlturarea analfabetismului sate sia crui goan nu se va realiza, deck ziva cndtiinta mestesugului grafic va fi rspndit perfectionat,pentru ca fac lectura nu numai instructiv dar atractiv.

www.dacoromanica.ro

EADE

DE

MARINDirectorul general al S. A.

Pea mai vitreg lucrare de imprimerie e deobstela noi, cartea de Cum nu numai

acesteia dar calitatea hartiei, mrimea literei, precumpretul de desfacere sunt sub controlul unei speciale Comisiunia Ministerului de Instructie, de crtiide are s pedagogia, mai indus=tria

Numeroase sunt initiativele de tot cari se pre=de estetica s'ar niciuna n'a

anume bun estetic aplicat zicemlului sau manualului poate mai mult

formarea gustului elevilor, de reproducerile operelor deart prin sau proiectiuni, cari - oricat de comodear - servesc arta tot de ca de rezumatulin poezie.

Pedagogia care prin sistemul intuitiv tinde ssuprime mai din neglijeaza carteain grad, promotiile decenii se disting printr'o

www.dacoromanica.ro

aversiune pentru citit, aversiune care explice oparte din criza a crtii. Cum alturarea

a din tot n'a fost cu -gogul modern de compatimire pentru bietulprin selectionarea mijloacelor technice evite eventualasurmenare. impune de hrtia chamois,desl, in de faptul e mai eftin, nimic n'a doveditosteneste mai putin ochiul, dect cea alb, apoi litera mare,corp 12, la citit, care tocmai prin ei nu

la concentrare, dar convine editorului ca - deminim acordat de numita comisie pentru -

paguba prin extinderea textului pe un ct mai marenumr de foi, nu mai s'aun obiceiu de a se cartea didactica cu de bloc,

tocmai manualul, ursit ste deschis ca o cartede rugciuni, reuseste surprinzator de bine se inchid sin=gut. La slutirea chiar a pagini atentia pedagogic,a mai scoatere la a numelor proprii intext printeo care aspectul feteitiprite, pe cnd raportul dintre litera textului titlu saugradarea dintre titlu de de paragraf e in seamaexperientei zeorului. S'a creat astfel noi un tip de carte,unic de clasa pn la bacalaureat, s se

seama alta trebuie mentalitatea cu care sepie copilul la ani de carte alta aceea atului din cursul superior. n'ar vorba de a s se

din cartea de o de ci a os contribue, nu numai prin continut dar prin

tisarea ei, la educarea in senzul frumosul nu estrin de practic uzual, frumosul nu e un adaus

ci la e tocmai si bun sims, e distinctiunearezultata din

www.dacoromanica.ro

Dar nu numai din cauza de relatie dintrepedagogice realizarea apare mai dect

cartea de ci din cauza lipsede dintre metoda adoptat de autorul didactic

totdeauna mentalitatea trebuie s=i corespunddpractic cartea.

Asa, de pild, se Abecedarului mod firesc,tul curente de studii, a se trecerea

a copilului de la mari cu imagini utilizategrdinile de copii sau in familie, cartea comprimatd aomului matur, e o tot de mare, caconcret cu mere sau nuci, aceea abstractd numai in cifre.

Cum apoi cartea caractere reduseportional, procesul destul de dificil pentru intelectul copiluluianume de a transform cuvntul, - atunci consideratidentic cu obiectul din - de elementesonore, se mai cu desemnarea sunete prinniste semne, cari, reduse la mrimea scrisului obisnuit, -pentru ce n'a mai avut la vrstas lucreze cu corpuscule de mrunte , aproape nu semai deosebesc Intre ele. E prin urmare locul de spus,Abecedarul n'ar fie o carte, ci numai un

caet de desemn, cu modele detare, - in care copilul desemnnd un originar ca

dedus din imagini de lucruri, ajung in primul ans cucereascd cititul numai al literei scrise. Cartea ca atarear urmeze apoi alctuita s mjlo=

trecerea treptatk de textul tiprit cula caracterele tipografice. Cum sunt azi fcute

ele silesc copilul s deodat patrubete anume, ale scrisului de mare si

alte la fel ale caracterelor de imprimerie.

57

www.dacoromanica.ro

De se mai la aceasta contradictia dintre scrisul dincarte: negru pe alb pe tblit: alb pe negru,

negativ, se va de ce scoala dinteuninceteaz de a o plcere.

Concesie agreabilului in Abecedar o face numai ilustratia,- desi obisnuit slujeste mai mult ca subiect la expunereaprofesorului, deck drept a vederii pentru copiL Unexces estetic - de pild in Germania, a indemnattuirea unui Abecedar cu policrome acesteilustratii reusesc educ coloristic ochiul, apoi eleriaz rezumarea formelor din conturul linear,proces de esentializare necesar pentru a pregkiputurile scrisului. Propriu zis pretutindeni e o

Abecedarului trebuie fie naturalist, linearrezumativa sau artistic oricum fi eatrebuie se conformeze dificilei functiuni decorative ce-irevine in Abecedar, de a independentiz deoparteaspectul pagini parte, iar pe dealta creeze ounitate din succesiunea volum. La noi, ori unde epus ilustratia la contributie cartea didactick i se negli=

in grad calitatea, preocuparea de esteticanualului de fapt cu ilus=tratiilor. De o pat in de chipul unui domnitorsau o hart trasat par'c cu coada mai binecontin cartea numai textul compact, rmnnd ca imaginile

fie fixate prin planse expuse in timpul lectiei inTot astfel de sau chimie, in foc s reproduc

aparate dup cele mai invechite xifografii, mai bine redereprezentarea grafic simplificat a acestora, urmnd careal vzut in laborator precizeze descrierea invkat. Ccipoate fi o carte agreabil, sau chiar frumoas si frsau ornamente, frumusetea ca a arhitecturii incepnd

58

www.dacoromanica.ro

cu raportul masse constructia nuinterventia suplimentar a podoabei. De sigur acum alta

va fi compozitia unei pagini tn cartea de citire de clasa III=aprimar5, unde e varietatea caracterelor, spre a

elevul ele, si alta - aceia a unui latin,care poate s5 umple singur o carte.

pentru tipul acesteia din e vechea editieHachette, care e de decenii Intrebuintat tn scoalelenoastre, n'a nimic stilul noastre scolare.Dar acesta e adequat pentru

al lui Cesar, apoi Literatura Mihail Dragomirescunecesit un format mai mare, corespunzkor caracterului ei

enciclopedic. o astfel de literatuti uncorp de liter mai mare, aceasta spre a transmite crtiide din recreativul legat de cartea literar, apoio Economie Politia un corp arid ca

acesteia dinIn ce priveste hrtia trebuie se

de pretinde o durabilitate mai mare deck chiar unuidictionar, aceasta nu numai s un ande maltratat, dar pentru rezistnd rnfoierii,fat de elev o oarecare demnitate, de care acesta se va

tot raportul cu el tot odat invit a fiastfel... poate cercetat cnd elevul se matureste.

Caracterul marcant al de ar trebul s fieastfel durabilitatea, ceeace a si la brosatul,

la tot manualul scolar, a o lega, de e posibil chiardeosebind binernteles cursului primar,

pentru a rezista unei putin pioase mnuiri, de aceea asului de a bibliotec.

Dac tntr'adevr estetica manualului scolar nudeck ca alckuirea ei s ilustreze cruia

www.dacoromanica.ro

trebuie s=i corespund5, proportia, simetria si ritmulproiectiuni firesti ale mintii iesite din prelogic - atunci ini=tiativa reformrii noastre de nu e de asteptatdela tipograf, ci dela perspectiva pedagogilor nostri1

de arta putnd tot de putin explica de ce,cu tot de pedagogi de cari dispune

n'avem o carte cuviincioas de si de ce, cnddin trei dascli, unul e fiecare dintre noi

e nevoit s=si invente cnd

www.dacoromanica.ro

TIPLITERATI

DECONSE MILLE

noi, deqteptarea ne o complectaarmonie intre intelectuali breasla tipografick Mai

mult, la inceputurile vietei noastre intelectuale, ambele profesiuni se confundau. Intelectuali au fost cari au introdus

dintiu arta lui Gutenberg in Moldova, Valahia inArdeal. lume intelectuald atunci era reprezentatAprin bisericeqti. Se simtea nevoia de inlimba slavonk Spre a acele crti s'au

tipografii in Trgoviqte, la Mnstirea Govora, inBucureqd in Iaqi. LucrAtori tipografi erau mai seam

oarecareDqteptarea culturalA din epoca lui 1848, ne

pe tipografi, in AsacheMoldova este tipograf in acela timp de litere de

Tipografia sa ne-a dat pe administrative oficiale, multe de literatur. Tot inRomneasck Heliade RAdulescu, care pe literaturapropriu zisk fcea primele inceputuri ale ziaristicei perioadice.Kurierul Sexe sunt o

www.dacoromanica.ro

dovad de activitatea intelectual tipografic a acestuimare fnceptor.

Dar trziu, din tipografic lese literati, fr ade a apartine breslei Ispirescu este unul din

Ziaristica lund o desvoltare mai Insemnat,tori tipografi, las vingalacul apuc condeiul. oparte din lui. Alex. a fost consacrat ziarului

care articolele lui au fost remarcate. Azifoarte multi au debutat ca simpli lucrtori tipografi.Dealtfel acest fenomen este foarte explicabil. Prin profesiune,aceti lucrtori sunt foarte aproape de lumea ziaristic. Eisunt ca nite foarte al ziariqtilor. secultiv, citind ziarele pe care compun. Mai adeseori ei corigeaz, ce le fac fuga improvi

a colaborrei timp foarte scurt.

Am putea cita exemple din streinkate. La cebun aceast eruditie? Sunt de ajuns cele ce am scris pentru

a arka, tntre tipografi, ziaritieste o tnrudire foarte strns.

62

www.dacoromanica.ro

ARTA

AD. MUGUR.

*

grafica este o art seducgtoare. Artistii decoratori, minia-carolingieni, scriptorii caligrafii medievali, dintre

cari nu pot uita pe cel al minunatului Breviar dinmesterul miniaturistul Fouquet, artistul nobil final strlucitei Grandes heures d'Anne de Bretagne

meteri ai frumoase din secolele dinartistii grafici actuali, ne-au un imens tezaur

de lucrri pe cari numai expozitiiIe reproducerile deslusitedin revistele de le fac posibile de cercetat de admirat.

Trgul international al crtii organizat de fforentini1922, in stralucita cetate permanentizat prinTrienala internationalg a crtii, a cel dinti,ductia a vremii, dar lucrrile artistice de o

a trecutului cultural.Pretutindeni e un efort de valorificare a prin

aspectul ei grafic. Fiecare popor tinde s dea lui unparticular caracter grafic. Cartea isbeste prin

decoratia cartea are forme un aspectcartea are o cartea

are aspectele ei nevarietur; cartea ruseasc din epoca

www.dacoromanica.ro

revoIutionar are efectul unui steag de rsvrtire, eica cartea prin decoratia ei

tare, vie, cartea e finkproductia polonez e ca efectaplicarea motivelor rustice stilizate.

La expozitia din 1922, noi ducem la deale inspirate sau copiate ca

aspect grafic cartea italiana, apoinici o ale diferitelor numai producti-unea a Minervii din vremea lui Peckarski,care o de a da un aspect alei. Era in inftisare ceva greoi,lent, o de senzatie, care n'avea nimic cu decoratia

a din trecut cu arta originald aImprimeria de comercializare a

nu e ispitit s pe s fie chinuit de aceastde aspect a de intentie de a daun caracter propriu.

institute numai din Craiova, - 4ScrisulRomanesc Ramuri manifest o pentru o

original a inspirata din cartea trecutuluinostru, mai ales din arta decorativ care in

vechi, in in incondeedveli murale a dat isvoade de o impunatoare frumusete.

Romanesc cu admirabilele lui instalatii, cuorganizatia lui cu a maistrilor grafici

fireste cu fantezia decorativa a Mohn,trebue s lucreze zi de zi intru a dameriei caractere iar un aspect originalinspirat din arta un aspect care s dea tipariturilornoastre prestigiul artistic al artei populare care le deo-

din de productie grafic universal.

64

www.dacoromanica.ro

Artistii plastici trebue la lucru, vechile tiprituritrebue scoase din mnstirilor bibliotecilor,dele decorative trebue ptrunse, toat

bizantind a frescelor bisericesti trebue reprodusinaintea grafici.

unde cartea are un trecut glorios, ar puteane slujeascd de pild. Tipografia polonez avnd infata ei modelele vechilor tipdrituri cari alatuesc tezaure inbiblioteca Jagelomian, in Czartoriski din Cracovia,in Ossolineum din Lwow in bibliotecile Kracinski Zamoiskidin Varsovia. Pictori mari ca Wyspianski, Debickiau tras din vechile nationale, motivele de frumusetdecorativ ale crtilor de azi, Un aspect primitiv, strlucitde art rustia stilizat, e in toat cartea polonea

la noi trebue imaginatia artistilor, inacest domeniu al imprimeriei putem s mergnd pe liniamotivului rustic sau al decorativului bisericesc ocit stilizare care s din cartea romneascd un altobiect de tot de cutat ca custura ori covo-

autohton, trebuestea in slujba acestel

www.dacoromanica.ro

ILUSTRATIAFRANCEZE

VECHE MODERNDE

EM.

EDITIUNILE VECHI')*

poate inchipui cum a fost viata vechiuluiParis din secolul al XV4ea, dac se priveste un plan

al orasului din acea cu sale toaterspntiile, multimea de stradele, intortochiate inghesuite,

zidurile cetti, cercetndu4 cu atentiune posi prindestarea de spirit, care a nastere In 1500,o activitate infrigurat se strada Saint Jacques,unde toate casele au zugravii oameni, cemanuscrise. Lumea este foarte amatoare de a a studia.In consecint, mii de neincetat, copiind peHomer fr a cunoaste limba greac pe Sfntul Augustin

a limbaInc in se tiprea dincolo de hotarele Frantei.

Dar atunci era tocmai epoca proceselor de vrjitorie, cndlucru mai obisnuit, era socotit ca diabolic. Cei

dinti tipografi imit deci caligrafa gotic vndproductie ca manuscris. Cu toate acestea Strassburg a

Rene Dunan.

www.dacoromanica.ro

vzut pe Gutenberg, cruia i se contest de ctre o lumeneaqteptat, meritul de a fi fost cel dinti tipograf.teste la Strassburg e imitat alte prti. Latinii tntrebuintaude mobile ChinezH deasemenea.aceast inventie n'a fost pus tn pn la mijloculsecolului tn aceast se gravau dejaclisee cauza a fost numai un prejudiciu. Capentru mestesuguI tesutului, se avea teama de a purta sarcinaunei puternice corporatii, aceea a mai saumai putin ai bisericei care aveau cu oamenii de

putere.Cu toate acestea se rspndia procedeu

mecanic care se putea scri mai repede mai putin cos-tisitor. Deja Bibliile lui Gutenberg fuseser vndute la Parisckre anul 1450, ca manuscrise. La au curio-

vrjitorilor, n'a mai mirat pe nimeni acestMai trziu anul 1470, Jean de Pierre, stares Sorbonna,aduse fr a se teme poate fi oprit de superiorii

trei specialisti acest nou mestesug, care avea scuiasc copiatul. Foarte modest discret, Ulrich Gering,Mihail Friburger Krantz, au venit la Sorbonna, cuun material redus, dar suficient acolo au tiprit primalucrare francez intitulat Epistolae Gasparinis Pergamensis,In format mic care nu prea se vede azi.

trei tipografi germani fcut ucenicitoat aversiunea ce o aveau pentru aceasta anul 1475,ei prsir Sorbonna pentru a tnfiinta o de editurfirma Soarele de bine ei se instalard stradaSaint Jacques. Inovatia tovrsii de tipografi, de-siprotejat de toat Sorbonna, a provocat ostilitatea copi*tilor

mici rscoale chiar for cartier. Incurajati atuncide succesul doi olandezi, Stol Petre au

67

www.dacoromanica.ro

VONIAM reh fcrtptura

dtctmuslpxmead

no parti ab negligedam.'q folum in

formofaa

apte c6pofttx:rnmero appellamus!

a ad cfenttant!&

naratio ad rehquam orrddat.Et buiufce ret ars

cfuetudo1 abex ufuptofe fcPta apud ahos

quumPagina din: Epistolae Gasparinis Pergamensis

venit din au o tipografie tot in stradaSaintqacques o originala. Ei au

Petre Cesaris fu numit de rege ca librarrizat. Astfel s'a tipografia pe care a luat-o

sub protectia lui deatunci fu o intrecereIntre ce voiau instala tipografii.

Adevrul e, c aproape toate importante dinEuropa precedasera in directie. La Louvain,

un oarecare Wesphalie, Zell, laAmsterdam Martens, la Neapole MathiasMoravos, la Spire, Bernard Cerminuis la Flo-renta, Pannartz, Ulric Han la Roma Corselis la Londra,unde acesta se spune, toate instrumentele de laadevaratul inventator, dinaintea lui Gutenberg, despre care nuse nimic, doar ar fi la Haarlem.

In timp, - care 1470, - in Toulouse, Jason de Taynoconcura pe cei mesteri chemati de Sorbonna, iar 1490Lyon avu pe de Vingle, care acolo d'AeneasSilvius Piccolomini, autor cunoscut ca pap, sub numele de

alIn anul 1470, Petre vechiu copist,

lucreze cu masina L'Aiguillon de L'Amour Divinde Saint Bonaventure. El locuia pe partea astrada Quincampoix avnd firma alb, dar de

se trziu in strada Neuve-SainfrMerry, nudeparte de cea apoi in strada Juiverie, in le Marais.

In 1477, Pasquier Bonhomme in trei volume lesGrandes Chroniques de France. El in strada Neuve-Notre-Dame.

Pe puntea NotreADame, se cel mai harnic din tipografiidin vremea aceia, care mai de o de acestaera Antoine Verard. Avea firma : La sfntu loan

www.dacoromanica.ro

Doctorul curtezanul moartea. din: la Danse Macabre des Hommes.de Guy Marchant in 1485.

www.dacoromanica.ro

cert, acea epoc, lumea era mult mai putinabsorbita de viata spun admiratoriide odinioara cari dispretuesc viata noastrinfrigurata. Ceiace se cunoaste sigur, sunt locurile undea Antoine Verard: SainfrSverin, stradaSaintqacques, Petit-Pont fata strzii Notre-Dame.Michel Lenoir, prietenul se stabili o lie.

Fratii Caillaud, Iocuiau anul 1497 stradaJacques. Acolo au scos ei un Tratat de Drept. Pierre Levetvecinul publica timp Oeuvres deGrgoire, Pierre le Rouge, din strada Neuve-Notre-Dame,

care a Vie d'Alexandre le Grand, avea ominunat emblem de reprezentand o subo floare de crin, ce se pleca spre doi

In alti Germani venir Paris Friburger, Krantz Gering. Acolo, Wolfgang Hopyl s'a dedat latiparirea lucrarilor Livres In 1520, acest Hopyl,

Decret, sub firma Maipe Philippe Pigouchet, Georges

Metelhus, Jean du Pr, care gLunettes des Princes,pe Jean Meschinot, Durand Gerbier, Fauveau...

pe Guyot Marchand, editorul minunatei MacabreLui Ulrich Gering, ii urma prietenul Georges Wolf,asociatul lui Philippe Cruzenach. Vedem deasemenea pe JeanLambert Jean Trepperel, specialistul Romans

chevalerie.$i deatunci, se tipresc cu o furie tot feful de

lumea cumpr e o mod, o pasiune.Chiar cei ce nu sunt intelectuali, fac biblioteci. Inmat, imprimeria, a fost ocupatia de predilectie aastfel se Jean de Colmar Jean Higman, carea fost mai tipograf, la Sorbonna apoi s'a

www.dacoromanica.ro

vient parle trefperce Dune lance

crieront lesmfquee ce que Ice

eten pleurant le

le pozteront a agece qui

din: de la Destruction de la Grant.

www.dacoromanica.ro

lit comercializat La inceputul secoluluitn strada Saintqacques nu se mai vede o

de copiti, din acelea cari tmpodobeau strada, cuzeci ani tnainte, constnd din suluri de pergament, ce atrnaula fiecare cat sub ferestre. De aci din ue,dai peste tot de tipografi Jean Driart, 1498la firma III Puce scoate o splendida editie dinde la Destruction de Troie Antoine careera profesor, aceast pentru atipr crti pentru colegiul de Montaigu. Se dease-menea lix Baligant cei trei de Marnet, Jean Petitlibrar tipograf Thomas du Guernier, fidel tipograf altutulor romanelor din ciclul pe Jodocus BadnisAscensens, din Anvers, profesor la Lyon, care se stabileteca tipograf 1502, firma Trois luxes... a editat peTite Live Alexandre Ahate, din Bruxelles, NicolasWolff din Bade, publicau foarte multe din Viata Sfintilor,apoi, Thielman Kerber, a Infiintat cea mai tipografie

din acea epock S'au editat acolo, sub conducereadescedentilor lui Kerver, mai mult de de volume,

cursul unui secol. Berchtold Rembold, din Strassburg, aveao frumoask care, dupe moartea sotului s'arit cu un confrate al lui, Claude Chevallon, avea ca

un cal gigant. Chevallon murind, sa a continuattradita celor ai ei. Acestei femei, istoriatipografiei, i se datoresc din Corpus jurisad care poate drept obark ochii unei femei... Ea a mai scos Les oeuvres deSaint Augustin de Saint Chrysostome, La vulgare In

Premier dictionnaire latin-grec. Se poate spune,aceast femeie detine recordul cusur1 Saint Gr-goire, In in.folio, n'are dect trei greeli In Un

www.dacoromanica.ro

pour fonla

orriueeau

mamarp

Eequef ft a fatrifle et marrp

ampBaifere;

fe Verre;felieue et Want

Suenupenfope

ap tout perZuamp et ma

fui6fe ne

que ampfan6

befa6bormeur & guerre et &

&&

toutetout mon&

pour amour fe memozt ma

pouure cf5etifuee6

qui futba

& taPaging din: de la Destruction de lawww.dacoromanica.ro

oarecare Tissard, In aceiasi o turnkorie delitere. Le vindea apoi cari se ocupe

industrie, astfel de Inlesnire turnatulpe tipograf>, a dat nou avnt Tipografiei. de

la tnceputul secolului al ne gsim epoca de aura Tipografiei. A trebuit mai putin de o de secolpentru a popula cu de

nume celebre defileaz printre acestea strglucescVascosan, Michel de Colines familia Estienne.

Vascosan, din Amiens, s'a cu o a luiBaduis Ascensius care avea de ginere pe Robert Estienne.Vascosan a o carte, care azi e foarteLa Pfutarque, Amyot.

Robert Estienne, fiul Henri, a fost premergAtorulunei generatii de savanti tipografi. El a tnvtattesugul Simon de Colin, socrul Dealtfel, el cunostealimbile I tncredint, putintimp cstoria sa, administratia Tipografiei Regale. Ela fost dinti, care a separat versetele din Biblie. Trzius'a convertit la protestantism a murit Geneva.capo d'operile ca tipograf se citeaz La

opt Nouveau Testament,De Thesaurus fatinae etc. etc.

Se citeaz, ca o lucrare perfectg, renumita sa editieNouveau Testament, a dedicatie are o

in de Pentru a ajungeimpecabile, el expune corecturile pe zidurile casei sale

cte un gologan pentru fiecare descoperit.de pe atunci, se Intreceau ca cqtige

ganul zilnic valoreazg azi un din citireacorecturilor. Pentru Estienne, a fost dealtfel, de

publicitate.

75

www.dacoromanica.ro

Simon de lines s'a cstorit cu vduva lui HenriEstienne apoi pe fata sa cu Robert. Acesta a fostinventatorul literilor italice, pe cari perfectionat apoiGaramond.

La secolului al care timp e greua enumera pe toti tipografii, cari au lucrat la Paris (aproapepatru sute de nume> se remarc Pierre Rocolet, tipografulunei renumite Imitation" al unui Code deciers" Sebastien Cramorsy, care a condusgrafia tnceputul secolului al XVII.lea. In 1634,tipograful Camusat era considerat ca dinti tn Paris. Lael se primele ale Academiei franceze. Pentruprima s'a vzut, lund parte corpore funeraliileunui tipograf, personalittile ilustre din acea vreme.

In aceeasi epock Antoine Vitr edita ,La fottede Le Jay", una din capo-d'operele tipografiei franceze,dar prea orgolios egoist, puse, tnaintea mortei sale, sse topeasc singurele caractere arabe sanscrite, cari semai &eau la timpurile moderne. Cu toateacestea, tn de hotarele Frantei, se ilustraugrafi, ca Jenson la Venetia, care era tot francezcrui caractere romane sunt printre cele mai frumoase,

s'au inventat Aide Manuce, tot la Venetia, autorulunei celebre Grammaire Grecque. La Anvers Plantinun francez, pe caru Filip l'a decorat cu titlulArchi;ripograf". In fine la Leyde Amsterdam se

cei cinci frati Elzevier. for Testament, Intreagaserie de lucrri latine celebrele tratate au

din numele caracterul tip, mai caracteristic altipografiei. S'ar putea cita toate lucrrile vechi, dintre

unele sunt uitate, dar cari renumelepentruc au cunoscut pe vremuri o editie strlucit, datorit celor

76

www.dacoromanica.ro

marilor tipografi. Cate nume nu au cucerit mai trziu o glorie,care ne duce cu gndul la cei dinti tipografi ! Ne reamintimastfel de de Gourmont fratii s5i. Dar ede ajuns pentru a spune, ce a avut descoperireatipografiei punct de vedere social, industrial, moralspiritual.

EDITIUNILEvizitatorii Expozitiei de Arte decorative de Paris

sau cel putin aceia dintre ei, cari se intereseaz5 demanifest5rilor franceze, au consacrat, desi=

gur, o jumtate pentru a parcurge Biblioteca, dinpavilioanele mai curioase cele mai bine organizate,

Ei au putut constata acolo de mult aevoluat fabricarea de la descoperirea hrtiei a tipo=grafiei. Suntem departe de vremurile, cari crtile, scrisepe materii prime foarte costisitoare, se ridicau sume enormeIn cartea sa Hstoire fittraire la Daunonpovesteste secolul al un se cuo echivalnd mii de franci moneda de azi. In1279, un copist din Bolonia pretindea 80 livre (aproapemii franci actuali> pentru a transcrie Biblia, detuI colorarea ei. Tipografia aduse o repede sadere a pre=tului In 1470, un exemplar din Biblia din Mayentaa fost cu patruzeci monede de aur de episcopuldin Angers. Putin timp dup aceia, cataloagele lui Colinesale lui Robert Estiene consacrar5 aceast pasnic revolutiesi la librar fu adevrat afluent de De un

cartea s'a popularizat; lumea citeste La

Dupa F. DufourMagnaval

www.dacoromanica.ro

inregistreaz fiecare oproductie din ce ce mai

Nu este aci cazul a reface istoria crtii deberg mai competenti au incercatnoastr. Scopul nostru mai modest, va fi s

generale ale editiunei ale in timpulacestor ultimi ani progresele realizate fa fabricatia

TENDINTELE MODERNE ALE EDITIUNEI.Pentru cei cari se in calcule subtile de statisreiese c editorii moderni au o tendint din ce in ce

mai pronuntat, de a proceda in sauDeja, cunoastem un oarecare numr

din aceste colectii, ilustrate sau nu, cari, editorii laopere denumite: cpopulare. De la 1918,

favoare pentru literatura in serie s'a accentuatputem socoti aceste azi cu sutele. Ca le

ar fi prea lung, de ele sunt bine cunoscute detoti acei ce urmresc activitatea si din

a doua a tot de caracteristica ca cea precedentk este obiceiul de a seunei editii curente, un de exemplare de lux pentrufili. acestia se muItumeau cu editia princeps,cu cele dinti exemplare tiprite azi, amatorul e mai

el speciale caprictul safeeditorul adaog bucuros, pe verso falsului sau titlu

lui, formula S'a tras din aceast lucrare....

Urmeaz enumerarea tirajelor speciale in gradatiuneahrtie de China, Japonia, Olanda, etc...

78

www.dacoromanica.ro

Faptul aceste tiraje de lux au intrat complectuz, ne cum sunt primite lumea bibliofililor.veste pe editor, e indiferent trece la foide China, zece foi de Japonia, zeci foi de Olanda,etc. Cu acestea, aceste exemplare sunt cotate destulde scump si trebue vndute, pentru a avea oarecareficiu. Se vnd, e sigur, mania subtil hrtie se intindetot mai mult cele pe hrtie de Japonia cu 200 suntluate In opt zile.

In jurul nostru sunt numeroase exemple de asemeneade lux, cari au fost vndute cteva ceasuri. E unun E alt chestiune aceasta, ar spune ling.

Constatm numai un fapt, care se repet fiecare zi.a a editiunei moderne, este publicarea

cu limitat. Dup rzboiu, cu deosebire, acestgen de volume se de o faim tot mai accentuat.

de 1914, editiunile de mare lux (cu un limitat)erau relativ rare: azi, ele un sfert din numerele revistei statistice, La Bibliographie de la France.

Lucru ciudat, In 1919, tirajele limitate erau de 100, 150,200 exemplare, de.atunci patima pentru a crescut

au ajuns succesiv la 300, 500 chiar la 700 exem=e mai mult ca o patim acest este o mono

manie, un de dulce nebunie, care cucereste pe cei maiputin susceptibili de a discerna de mediocru,tirajelepentru se la 1000 exemplare, darva trece curnd de 1500 exemplare.

De n'au a se pMnge : libraria, tipografialegatoria merg bine, lumea am fi nedrepti

oarecare referire aceast De vase luni auesit duzine de prospecte, neifustrate, din acesteproductiuni

79

www.dacoromanica.ro

la Intmplare cteva, valoareaLes Oeuvres comp traduse

artisti afost de 600 exemplare. Pretul de subscriere al pehrtie veche japonezd, 40.000 franci pe hrtiei

16.000 pe hrtie de Olanda van Gelder, 10.000franci, pe de Rives 6000 franci. Trianon>,

Un Royaume Dieu, de J. si I. Tharaud, cu86 estampe de Lucien Madrassi. Tirajul a de 400

pe cucinci originale 30.000 pe hrtie

cu un singur original, 2000 pe hrtie japocu culegere de corccturi 1300 pe

hrtie imperial, 950 pe hrtie deOlanda, 600 franci. (Lapina).

La Leon "amour dans un parc de Boylesve,45 de Pierre Brissaud reproduse retusate cu

Tirajul, 501 exemplare. Pretul: pe hrtieveche cu manuscrisul franci, pe aceasi hrtie cu o

1500 tot pe aceiasi900 franci, pe veche 700 franci (Lapina).

Genitrix de Mauriac, cuzece in de text, lucrate de Gernez.Tirajul se 420 exemplare. de subscriere: pehrtie imperiald cu 12 desene originale, 12.000franci; pe hrtie imperiald cu un original,2500 pe aceiasi 950, 750 si 500 franci,

de corecturi ale pe de Holanda,1iniatur mare, 350 franci. de la des Livres).

Le de Pierre Louys, cu 10litografii de Bosshard. Tirajul se 300 exemplare.

pe hrtie desene de eruditie,

www.dacoromanica.ro

Les Beaux Pays,.

dinLes Grands Artistes.

,L'encyclopediepar L'image,.

www.dacoromanica.ro

BLANCHEDELA

MICHELSON

extrasa din,Le Reste est

www.dacoromanica.ro

dinNIusiciens

extras dinVilles clbres.

Reproducere un desemn conceput de pictat de Dauvergnepentru volumul Amants

www.dacoromanica.ro

Reproducere dupa un desemn de Rouff pictatde Dauvergne, pentru volumul ELes Amants singuliers,.

www.dacoromanica.ro

10.000 franci, pe hrtie whatman, 1500 franci, pe hrtie1000 franci ,pe hrtie de Arches, 400 franci.(Briant=Robert).

Jacques fe et son matre de Diderot,acuarale de Joseph Hmard, reproduse dupe tipar

retusate. Tirajul de 521 exemplare. Pret: pe hrtie vechecu artistutui corecturi colorate, 9000

franci, pe veche cu corecturi colorate, 600franci, pe hrtie japonez imperial corecturi, 500 franci:pe hrtie cu lustru B. F. K. 400 franci

Les amants de Henry de Rgnier cu 20colori desenate pe lemn de Rouffe gravate de

Dauvergne. Tiraj 333 exemplare. Pret: pe hrtie japonezveche desene originate 6000 franci, pe hrtieveche, 900 franci, pe hrtie japonez imperial 800 franci,pe Van Gelder, 450 franci. (Rouff).

La Maison de Colette 30 planse Incolori de Deslignires. Tiraj -333 exemplare. pe hrtieveche japonez, desene originate, 6000 franci, pe aceiasihrtie, 900 franci, pe hrtie japonez imperial, 800 franci,pe hrtie de Olanda Van Gelder, 450 franci

Le reste est de Edmond Jaloux, 37 deseneoriginate In colori de Maxime Dethomas. Tiraj - 1000exemplare. Pret: pe hrfie veche desenenale o continuare, 5000 franci, pe aceasi hrtienuarea, 250 franci pe japonez conti=nuare, 225 franci, pe hrtie de China cu continuare, 175franci: pe hrtie de Olanda 125 franci (Lapina>.

Le de Alexandre Arnoux, ilustrat 49vuri In tare, desenate gravate de Renefer. -472exemplare. Pret: pe hrtie veche japonez, 39 deseneoriginate, 3500 pe aceiasi hrtie un desen original1000 tot pe aceiasi hrtie simpl, 500 franci (Lapina>.

81

www.dacoromanica.ro

et de Pierre de Nolhac, cu19 originale in colori de P. E. Colin. Tirajul sela 1300 exemplare. Pret: pe hrtie veche cu origknalele, 3000 franci, pe hrtie cu creioanele

ale artistului, 1000 franci, pe hrtie de China, 160 franci.Contes pour nous de Henry de Rgnier,

cu gravuri originale de A. Mayeur. Pret: pe hrtiecu pagini autografe, originalele diverse

continuri, 3000 franci , pe httie veche japonez sauimperial, cu o continuare pe hrtie japonez, 150

franciLe Lys rouge de Anatole France cu 35 de

colori de Orner Bonchery. Tiraj -1000 exemplare. Pret:pe hrtie imperial cu originare: 2000franci, pe aceeasi hrtie 1200 franci; pe de Olanda750 franci, pe hrtie de Rives. 450 (Ed.

Am putea lungi , e suficientacestor cteva lucrri, pentru a ne face o idee demoderne, indicnduni=se diversele feluri de

ale unei editiuni de lux.In o a editiunei contimporane,

este multiplicarea enciclopedice, caredeahfel cu gustul foarte.pronuntat

intelectual pentru acest gen de publicatiuni.Inaintea cunosteam: ,Le Nouveau Larousse

ifustr vol.>, fart vol>, filistoirefa vol.>, fa etfa vol.>,vol.>. Da la 1918, am succesivfa nation (15 Grammaire

fa musique vol.>,ire (27 vol.), fa

www.dacoromanica.ro

que vol.), fa Technique affairesAltele sunt

curs de pregkire: La vie poissons (9 Lade fa vol,), cari mai modeste,

des animaux rHistoire natureffe iffustrevol.>, franaise vol.>,

Le Laronssefe Larousse alte o

de acelas fel. editori s'au dedat pentruacestei pasiuni au artat marelui public drumul spre

cunostiintele omenesti toate domeniile.

FABRICATIA AAm vgzut ca fel de schitat trsturi

repezi, importano productiunei actuale a crtei de toatecategoriile, de la literatura la lucrrilede mare lux, trecnd enciclopediile de lux.Pentru a realiza attea opere diverse prin scopul productia

a trebuit s se familiarizeze toate progresele techniceimoderne, a trebuit a se hrtii ieftine prin formulechimice noui, a casele tipografice cu caracterecute a moderniza procedeele de tiprire, creareade masini perfectionate, cu productie mare a mij=loacele de ilustratie, intrebuintarea penei, creionului,pensulei

Vom incerca s ct mai scurt posibil,palele perfectionri realizate de tecnologie cele patru dome=

papearia, compozitia,Hrtia de editiune obicinuit, trebue s'o recunoastem,din ce In ce mai mult de cu toate pregresele

mecanice ale tecnologiei. Avemmai multe volume din Les Oeuvres de Voltaire

www.dacoromanica.ro

tiprite in 1784 de tipografia literar=tipogra=Aceste crti au vechime de aproape un

tate deabia se alocurea, rari impunsturi: hrtiaeste perfect conservat. Prin contrast, o lucrare de lux, imp&mat in 1901 pe hrtie mat, se frmiteste jalnic dinteun

bibliotec. Hrtia din 1784 era dinacea din 1901 nu este deck un produs de cali=

tate: aci st toat diferenta.Conservarea hrtiilor, cauzele alterrii preocup pe

bibliofili, pentru viitor, vznd de repede sedeterioreaz parte din contimporane. Hrtia delux este dealtfel obiectul mai ingrijiri. Nu

spune nimic de de China, Japonia, Olanda, carise totalitatea dar se in Franta ogam intreag de hrtii vrgate vane, iar pentru operelede mare lux, preparate la Hrtiilepreparate cu ajutorul hrdului lui Marais sunt, de exemplu,din ce ce mai mult cutate apreciate, att pentru fineteasi delicatetea tipriturei ct pentru marea regularitate.

i ca ultim noutate, vom aminti hrtiile de mn deAuvergne, fabricate in muntii ele poart in filigrammarca : Auvergne,

Caracteristica este aceea sunt complect fabricatecu mna, ceia ce le d o mare superiotitate in ceia ce pri=veste structura originalitatea ei.

Ar fi de zis asupra fabricatiunei hrtiifor, asupraproiectelor de unificare ale tiparelor ale formatelor chiar

asupra suprimrei a unor anumite formate invechite.nu s'a schirnbat cu mult

o sut de ani. cum se fcea odinioar, compozitorul iacu le adun, formnd cuvinte, pagini.

Toti cunosc munc lent si monoton, prima etap a

www.dacoromanica.ro

crtei de asezarea a paginilor, cecompun foile de de Singurulgres apreciabil a fost inventiunea cari fnmod mecanic munca a lucrgtorului tipograf, cariformeaz liniile le cu repeziciune. Pe parte,literile tipografice au fost cu succes de turng=tori. Noui familii de litere au repededrept de cetkenie regatul literilor, aceasta semultiplele familii de de latine, la care mai contri=bue pentru decorarea o serie de vignete moderne.

Procedeefe putin din cadrul acestei scurtelucrki, publicul se intereseaz de de litera, de

legtura unei dar ti e perfect egal, pentruei, s'a tntrebuintat o rotativ sau o press de

Pe aceasta cu toate de amnunte,de tipkit nu s'au schimbat de tipografii

de a masinile plane, pentru micile tirajesi de lux, iar rotativele pentru jurnalele cu tiraj mare.De vreo de ani, procedeul Offset? tindetroneze tiprirea direct pe plumb.

Mustratiunea azi un preponderent In industriade la modestul manual de la

de mare lux, aproape toate lucrkile sunt ilustrate(gustul estetic) al publicului pare a ctre

vura In sau cel putin, desenurile cari reamintesclemnul sculptat. E de remarcat cu toate acestea, gustulmodern nu mai este pentru trsaturile fine, ci pentru gravuraIn trsturi groase, pe care Maurice Busset gravorii dinaceasi au reusit s'o simpaticg

In zilele noastre, gravura In lemn nu mai estetatea exclusiv a lucrkilor de mare miscarea s'a Intins

www.dacoromanica.ro

si am recent romane de mare tiraj, utiliznd acest gende decoratiune, nu succes de Albumelecopii, revistele de art fac un din ce In cechiar ieftine au tnsusit acest procedeu seafirma exagerare, din perioadeal xylografice franceze.

Am ajuns la finele modestei noastre tncarcri. De oparte am ale editiunei

de parte am cutat s tntrevedem progresele aduse de rapid de technica modern fabricati=unea i si In dintre amadmirat sinteza saloanele Bibliotecei' la expozitia de arte

toate inerente vremei rzdoitoate trectoare cari trec

putem francezde nu se va

marea ce o are a inspira orienta pute

ea va

GAUTIEReLANGUEREAU

55 QUAI D5 AUCUST1M5

www.dacoromanica.ro

UN MIC ISTORICASUPRA

TIPOGRAFIILORDIN

DEC.

Director general al cTipografiifor

n istoric complect tipografillor din intreaga arfi greu de facut, din cauza lipsei de date, cari nu se

gasesc cu interval de timp, relativ scummi-a acordat revista Grafica pentru AlmanahulGrafic pe anul

Repausatul George un distins tipograf,apoi maestru - conducator al uneia din cele mai mari tipografiidin in el - patron tipograf, a avut noroculca, in tndelungatul timp a functionat ca de atelier altipografiei Carol - in care calitate citea toate corecturile

cari se acea tipografie - prinlucrarile Academiei din cari a putut

toate importante relative la istoricul tipografiei, nunumai din dar din streine, din timpurile celemai departate.

Cu iscusinta priceperea sa, acest domeniu,a dat la o foarte : Spicuiri dintrecutul tipografiei" care a wzat

87

www.dacoromanica.ro

tat cu mestrie toate notitele datde retinute dinvolumele Academiei

De a sa, s'a servit apoi la alcatuireavolumului cu ocaziunea jubileului de 25 ani (1876 1901>al tipografului Carol lucrare de mare merit, caexecutiune tipograficA ca cuprins, privitor

noivoiu folosi dar, mare parte, de aceast importanta

lucrare, complectand apoi unele date, dup pretioasele notitece mi-a pus la S. Radulescu - unul dinveteranii corpului tipografic din Bucuresti - sub ochiis'au perindat o muItime de tipografii, din ultimul timp.

Reproducem aci, pe scurt, din volum jubilar,capitolul cu titlu : Tipografia locuite deurmtoarele date cari credem intereseaza, tn special petinerii lucratori din generatia nouk cari n'au avut poate ocazi-unea pretioasele ale repausatului George

Cel oras, locuit de unde s'a instalatprima tipografie, anul 1533, luna Ianuarie, a fostunde se de propaganda al

romanesc, de peste munti, care a lumina tiparuluia fost centru de propaganda refigioas alunde s'a introdus tiparul cu litere latine, pe 1550grafie a fost adus pe la anul 1703. Al treilea

romanesc, cu teascuri de a tostla anul 1566, iar cu tipografie romneascA

1639.a fost tnzestrat cu o tiparnit litere latine, la

1575, aci nu se putea de oarece,Intrebuintau literile cirilice vechi. Abia pe la finele secolului

www.dacoromanica.ro

se aduce in acest o tipografie romneasaunde s'a tiprit Ceaslovul",

In orasuI s'a introdus tipografia de ctreclerul care sta in capul miscrii culturale, la anul 1683, inzilele Apafi, guvernatorul Transilvaniei, unde s'atiprit Sicriut aur".

In s'a introdus primele teascuri anul 1581, deungur Francisc Geszti. s'au tiprit In anul

urmtor 1583> crti din Palia", de diaconul $erban.In tipografia fu adus la 1746, de

tori de peste muntii: George Gavril $incai care fu directorulscoalei normalicesti 1782 Episcopul Samuil Klein

Mitropolitul loan Bob, Petru Maior, care futor tipografiei, mai trziu aci filologul TimoteiuCipariu".

In romne libere au functionat teascurile tipograficein timpul Domnitorilor Matei Basarab Muntenia> VasileLupu Moldova>.

Asa, in Muntenia, Mateiu instaleazA prima satipografie, in anul 1634, mnstirea Govora, avnd cagraf pe egumenul Meletie Macedoneanut Pn acinoastre se tipreau in Venetia la Brasov. Prima cartede Meletie a fost Psaltirea slavonr din 1637, la 1640a Pravila cea micr. - Din oficina lui esirmai Iucrtori, intre cari : egumenul Melchisedecstirea Popa Dobrea, dinti tuturntortipograf al Belgradului Alba-Iuliei monachul $tefan.

La 1642 tipografia Govora este strmutat lain mnstirea Sf. Nicolae, doui din elevii lui

(egumenul Melchisedec monahul 2peste toate zilele sau Cazanie, 4 bisericesti

89

www.dacoromanic