Anul Y: Blaj, la 15 Mai 1923. Numărul 1 Leu.

Nr. 19.

\l I

ia \ /

O N A M E N T U L :

, n . . . . 5 4 Lei Lin »n • • ' p £ jumătate . . . . 27 Lei

I„ America pe an 3 do lar i .

Iese odată la săptămână A d r e s a : „ U N I R E A P O P O R U L U I " , B l a j , Jud. A ! b a - d e - j o s

Director: Alexandru Lupeanu-Melin

La 3|15 Mai. Blajule bă t r ânu l e , Blajule r o m â n u l e , De pre plaiuri verz i ca rpa te , în H o t i n şi m a i d e p a r t e Vin nepoţ i de sfetnici ma r i , De vornici şi de s p ă t a r i Şi de cronicari cu dor Şi cu drag de ţ a r a lor — Şi-ţi vin de p r i n văi cu floare De pr in codrii cu i zvore , De pr in m u n ţ i , v in feţe dragi, Mpţi din ţara lor de fagi — Vin în c â m p u u n d c o d a t ă Ai chemat n a ţ i a t o a t ă Şi/ai trezit în p i e p t u l ei Sfâşiat de grofi mişe i • Dragoste de d r e p t u l ei Şi 'n t r 'o dulce zi de M a i L'ai făcut pe I ancu crai Şi 'apoi ai p o r n i t ' O ia ră Ca p c u n fulger l u n g de vară Peste ungur i şi săcui , Veni tur i deva n i m ă n u i , Cari cercau s'o m a i robească ' N a ei brazdă s t r ămoşească , De^a treznit , ca foc d in cer, T o t un d u ş m a n şL-un. mişe l ! . . Şi 'astăzi, Blaj b ă t r â n , î ţ i v ine Pc^a ta glie să se ' n c h i n e De la T i s a p â n ' l a m a r e T o a t ă R o m â n i a ' M a r e , C'ai fost vat ră ce 'n călzeşte, Inima care iubeş te , Şi ce bate r o m â n e ş t e — Şi eşti făt de cronicar i , Cuib d'eroi şi dascăli m a r i , ~— Şi'a ta ţ ă rnă — ţ fn t i r im Este-un nou I e ru sa l im Unde n e a m u ' n t r e g coboară Şi t recutul î ' ş i adoară . . .

' S. AIUDEANU

R O M Â N U L . Veacuri triste 'ntunecoase t,este capu-mi au trecut, Lll mii oarde furioase l*ea adesea m'am bătut; Var nici timpurile grele AP d u s m a n u l cel păgân c \ a u curmat zilele mele

a c t a™ fost şi sunt Român.

Nurl - C â t timP R o m â n v o i fi " mă tem că voi peri.

Q r . a s t a d a r colea în lume Cu- ^ c â n d cu mă mândresc o; " a m e a limbă, cu al meu nume Şi c"}ara ce iubesc Mu 2*câi tintP Român voi fi

m a tem că voiu peri...!

A N U N Ţ U R I Şl R E C L A M E se primesc la Administraţie şi s e

xâtesc : un şir mărunt odatâ 3 Lei a doua si a treia oră 2 Lei.

Piatra Libertăţii. Astăzi fraţilor Români, Ne vedem şi noi stăpâni, l'c-ale noastre vechi moşii, Ce erau mai tot pust i i !

Cântec clin 1S4H.

Pia t ră b i n e c u v â n t a t ă de D u m n e z e u , p i a t r ă s fântă! C â t e l ac r imi au t r e b u i t să v e r s e pă r in ţ i i n o ş t r i , câ ie d u r t r i şi o c ă r i au sufer i t , c â t s ânge au r is ipi t u r m a ş i i Iui T r a i a n , până când ai p u t u t să t e înalţi t u d in pajiştea v e r d e pe m a l u l T â r n a v e l o r s u r o r i . . . C â t a m a r şi ch in , p â n ă t e - a i înfipt în glia s t r ă ­b u n ă ! Şi, ia tă , as tăz i eşti î m p o d o b i t ă cu s t e a g u r i n a ţ i o n a l e , e ş t i g ă t i t ă ca. o m i r e a s ă ş i în j u r u l t ău , s u b s o a r e l e s t r ă l u c i t o r de Mai , s tă t i n e r e t u l ţ ă r i i , ş c o l a r i din t o a t e c o l ţ u ­r i le R o m â n i e i , p r e a m ă ­r i n d p e cei c e te -au r i ­d i c a t .

S ă r b ă t o a r e a de a s t ă z i n e c o b o a r ă î n g â n d o al tă a d u n a r e , p e cea de l a 1848, în ca r e s 'au p u s temel i i l e l iber ­tă ţ i i d e care n e b u c u r ă m a c u m în celea m a i m ă r e ţ e c l ipe de însuf le ţ i re . S e r ă s ­c o l i s e r ă a tunc i t o a t e vă i le şi c â m p i i l e Ardea lu lu i , d in c o d r i i M a r a m u r ă ş u l u i p â n ă în m u n ţ i i O r l a t u l u i . S 'au r i d i c a t i o b a g i i cu f run ţ i î nc re ţ i t e , p r e o ţ i i cu b ă r b i a lbe ş i cu i n imi d e văpa ie şi au p l e c a t s p r e Blaj în r o p o t de vijel ie In f run tea lo r v e n e a u t r ibun i ca Băr-n u ţ i u ş i Pap iu - I l a r i anu , ca A x e n t e şi B u t e a n u , ca I ăncu , c ra iu l m u n ţ i l o r . T r e ­c e a u a p e fără p o d u r i , în f run tau b ic iu r i n e m e ş e ş t i şi a r m e de p a n d u r i , d i s p r e -ţ u i a u s p â n z u r ă t o r i r i d i c a t e pe vâr fur i de co l i ne . P ă r e a că a u p leca t înşiş i c o ­dr i i Ardea lu lu i , şi n i z u i e s c s p r e m a l u r i l e T â r n a v e l o r . Şi v e n i a u ca nor i i în zile de fu r tună .

Veniau , căci îi c h i e m a sufleful nea­m u l u i . Ii c h i e m a Aron P u m n u l şi dască l i i Blajului . Ii c h i e m a A n d r e i M u r e ş i a n u , c a r e le s t r i g a în g l a s d e t u n e t :

Aoum, ori niciodată , să dam dovezi l a , l u m e Ca'n aste mâni mai curge un sânge ; de R o m a n Şi ca'n a noas t re piepturi păstră m^cu f a l ă -unnume , Triumfător în lupte, un nume de T r a i a n !

Malur i le T â r n a v e l o r t r e s ă r e a u . I n pia ţa Blajului , l ângă m ă n ă s t i r e a b ă t r â n ă , în mi j locul m i i l o r de să ten i , s e î m b r ă ­ţ i şau do i a r h i e r e i : L e m e n i al B la ju lu i şi Ş a g u n â al S ib i iu lu i . Se î m b r ă ţ i ş a u ş i z i c e a u : „ S u n t e m fraţi şi n u d i n f â ţ ă r i e ,

ci fraţi în H r i s t o s , f ra ţ i î r o m â n i , cari c h i a m ă p e

t o t R o m â n u l să u i t e n e ­p l ăce r i l e t r e c u t u l u i ş i s ă se s o c o t e a s c ă t o ţ i f ra ţ i , a ş a c u m fraţi s u n t ş i

; e p i s c o p i i l o r " . V ă z â n d . a s e m e n e a înf ră ţ i re , c r e -; d i n c i o ş i i l o r p l â n g e a u c u j l a c r i m i de b u c u r i e . ; A p o i pe c â m p u l m a r e , i s u b dea lu r i înf lor i te , p a -\ t r u z e c i de m i i de r o b i 1 d e s c ă t u ş a ţ i ridicau m a n i l e :;- ;spre s o a r e şi j u r a u s ă " a p e r e libertatea! C h i a r

şi c o m a n d a n ţ i i oş t i r i i î m p ă r ă t e ş t i , c a r i e r a u t r imiş i p e n t r u o r d i n e , se m i r a u d e a-tâ ta v i r t u t e ş i b ă r b ă ţ i e , câtă c l o c o t i a în p iep tu r i l e i obag i lo r de ier i . Ce lea d o u ă t u ­n u r i dela T â r n a v a mică , m e n i t e m a i în­tâ i să î m p r ă ş t i e p e „ răscu la ţ i " , au î n c e p u t a t u n c i să t r a g ă sa lve de s ă r b ă t o a r e ! T r i b u n i i d in mi j locu l m u l ţ i m i l o r au r i ­d i c a t g l a s u r i l e ş i au z i s : C â m p u l ace s t a , pe ca r e s e ţ ine cea dintâi a d u n a r e na ­ţ ională a p o p o r u l u i r o m â n e s c t r ez i t la via ţă , se va n u m i p e vec ie : Câmpul Libertăţii...!

Aşa s 'a n u m i t c â m p u l a tunpi şi a ş a se n u m e ş t e şi a s t ă z i . I a r ca s e m n al li­ber tă ţ i i le-ai înfipt în glia Blajului , tu , p ia t ră s c u m p ă şi s fân tă , de c a r e s ' au legat loa te năde jd i l e şi t o a t e b u c u r i i l e n o a s t r e . In v r e m u r i l e de ma i tâ rz iu , m â i n i p ă c ă t o a s e (c-au a r u n c a t în a e r cu d inami t ă , t e -au făr îmat cu g â n d ha in , însă tu te-ai r e n ă s c u t , ma i t a r e ş i

m a i v â r t o a s ă d e c â t t o a t e o ţe le l e de p e

1 , — » - .

1

1 1 - • \

•

.!] I ; .. 1 !

, ' J * 1 *• f

î* - Z- *• "Iii

*• >•••* . ., ' .' . !i

Pag. 2. U N I R E A P O F O R U L U I

lume. Ai stat în vânturi şi ploi, ai stat între baionete de jandarmi, dar ura duş­manilor n'a putut să te strivească. Să­mânţa culeasă din graiurile tale a rodit deplin şi ou vârf: libertatea a înviat cu toată strălucirea ei dumnezeească.

Astăzi te împresurăm cu inimile pline de fericire. In jurul tău s t ă tine­rimea ţării, a întregei ţări. Flamurile naţionale te învăluie. Te preamăresc miniştri şi conducători cu glasuri ma­estre. Te cântă mii şi mii de piepturi. Cimentul tău o chezăşia viitorului, care nu va fi niciodată altfel, de cum e ziua de faţă: minunata întrupare a li­bertăţii pe care nu ne va mai putea-o smulge nici puterile iadului.

Mărire ţie!

Marşul lui Iancu. Astăzi cu bucurie

Românilor veniţi! Pe lancul în câmpie

Cu top să-l însoţiţi. Spălaţi armele voastre

Curând să alergăm, Din locurile, noastre

Pe barbari s'alungăm. Marte zeule Marte bravule, Cu noi să fî~, lu însoţeşte Şi 'nsufleţeşle Pe ai tăi fii.

Optzeci de 01 despoaie Şi prin frigări le pun;

De fluer, de cimpoaie Pădurile răsun.

Românii se aşază Pe lăng'un mare foc

Şi Iancu ospătează Cu dânşii la un loc

Iancule mare, Bravule tare, Cu noi să fi, Tu însoţeşte Şi 'nsufleţeşte Pe ai tăi fii!

Sunt gata, stau cu toţii Să plece la isbânzi,

Să izgoniască hoţii Să capete dobânzi,

Iancu merge 'nainte Pun cal cu ager curs,

Şi peste îmbrăcăminte Poaită piele de urs.

Cine-o sta 'n cale Geniului mare Şi brav Român, Fulger şi trăsnet Preste al lui creştet Dela Român!

Iată voioşi porniră Romanii cei voinici

Ca lanţul se inşiiă Pe-a dealului potici, .

Nevestele cu jale ' Frivindu-ilăcrămând îi auzeau pa vale Cum se duceau cântând

Cine-o sia 'n cale Geniului mare Şi brav Român. Fidger şi 'trăznet Peste al lui creştet Dela Român!

Intre Paris si Blaj i a 1 8 4 8 .

• In 1848 Timotei Cipariu cetia gaze te franţuzeşti, nemţeşt i şi ungureşt i , pe lângă c t i e a douâ-trei romaneşt i cate erau în v remea aceea . Astfe! p i imia d e l a Pa r i s „Journal de D e b a t s " şi „AUgemeine Zei tung" din Augsburg, pe lângă celea ce-i veniau din Viena şi Pesta .

Astfel ne pu tem, uşor închipui , c â ' u n c l e ­r ic din seminarul Blajului scr ia păr in ţ i lo r săi la 1848 celea mai proaspe te veşti din l u m e : „Veţi şti, mai depar te , ca în ţa ra F ran ţuzu lu i este revoluţ ie , că ţa ra a alungat pe împăra tu l , au ars t ronul şi că acolo este râsboiu înfri­coşat. In Neapol , Sicilia~ şi I tal ia împă­ratul nos t ru (austriac) a spar t răsbo iu l ; ma­ghiarii din Ungar ia încă voesc să se r ă scoa le , în dieta din Pojon ei au atacat t a r e pe împă­ratul, iar aceâta a dat poruncă genera lu lu i co ­mandant din Sibiu să stea gata..." Aşa scr ia un cleric din Blaj în 20 -Mat t i e 1848, încât t a re s'au mai mirat Unguri i cum s'a putut ca r evo ­luţia dela 22 F e b r u a r i e din Par i s , cea dela 13 Mar t ie 'd in Viena şi cea ungurească din Pesta dela 15 Martie să şi fie cunoscute în Blaj la 20 Martie, atunci când pe v remea aceea posta dueea>cr isor i le c u d e l e j a n ţ a ? Se mirau ungurii , căci ei îi c redeau pe „valahi" r ro ş t i şi întu­necaţi. Blajul avea însă însă încă la -1848 p r o ­fesori, ca r i cetiau franţuzeşte şi nemţeşte şi ţineau seamă de ce se întâmplă în lume.

Dela adunarea din 1848. Cum a venit poporul.

Din păr ţ i le ce le mai îndepăr ta te a le ţării , cu merindea în spa te , cu pieptul ap r in s de do ­rul l ibertăţi i naţ ionale , cu tinerii conducă to r i în frunte şi în frunte cu preoţi i cei mulţ i , car i erau adevăra ţ i păr in ţ i şi păs to r i ai poporului , c i speranţa ,în Dumnezeu şi în t r 'un vi i tor mai frumos al Românilor , îngânând toate amenin ţă ­rile, decrete le , amăgir i le şi mal t ra tă r i l e inimi­cilor: aşa a le rgau Românii din toate păr ţ i le ţării, g loate Ja Bla j , la adunarea Români lo r din toată ţara .

C A S A IANCULUI IN VIDRA.

T o a t ă român imea , toată ţ a ra era să se a-dune la Blaj . Din Martie până la 15 Maiu atâta spirit na ţ iona l au insuflat poporu lu i agitaţ iunile t iner imei şi a preoţ imei b ines imţ i tpare , încât suflare de R o m â n n 'a r fi r ă m a s acasă pe 15 Maiu, — ci toată românimea din toată ţara , cu mie cu m a r e ar fi a lergat la Blaj , dacă nu i-s'ar fi pus în ca le sute şi mii de pedec i din par tea guve rnu lu i şi a a l tor inimici ai Româ­nilor.

Unii e r au re ţ inuţ i cu băţul , sau în temni­ţele oficianţi lor ungureş t i , alţii, g loa te întregi,, cu ochii l ă c r ăma ţ i şi cu inima sângera tă erau siliţi s e m e a r g ă îndărăt , pen t rucă podur i le t re ­că toare e rau t r a se pe Mureş, Someş , Ar ieş şi T â r n a v e .

Mulţi însă, mai cutezători , au t r ecu t apele cu înotu l şi au a junî la Blaj.

Alţii în al te chipurii , cu alte maeşt r i i şi înşălăciuni , înfricaţi cu gloanţele şi tunuri le Săcui lor şi a celorlal ţ i soldaţi s taţ ionaţ i în Blaj, — numai pent ru aceea n'au venit la Blaj.

Cu toate aces tea , atât de înaltă e ra însu­fleţirea na ţ ională a acestui popo r asupr i t , a-mărît şi s to r s de atâtea secole , încât de pe banca so lgăb i rău lu i au a le rga t mulţ i la Blaj, ştiind bine, că la re în toarcerea a c a s ă intr 'al tă formă îi vor t i ranisa ar is tocraţ i i , — p r e c u m s'a şi întâmplat , — numai pent rucă au fost la adu­nare la Blaj.

P r i n t r e toa te per ic le le aces tea , curgeau" mulţimile din toa te păr ţ i le , din marg in i le ţării, p rovăzuţ i toţi cu mer inde pe câte zece şi mai multe zile.

A. Papiu Ilarianu.

ate

C e t e l e d e p e C â m p i e . In 13 Maiu pe la 8 o re e r a m în Cet

de bal tă . De pe dealul unde es te cetatea vede va lea T â r n a v e i . T o t a c e e a ş priveli^' Şesu l plin cu popor , de pe toa te dealurile' co l ine le c u r g e a u cete de popor . Vâzândm(

omul , g â n d e a i că au înviat din mor ţ i şi grâbes

la Blaj , ca să vadă ziua l iber tă ţ i i , cu al câre dor le-a e s p i r a t sufletul.

Dacă n e - a m cobor î t în şesul Târnavei n 'am mai pu tu t vede n imic de popor , căci in' desu indu-se în juru l flamurei, nu mai puteai vedea , decâ t pe-cei din a p r o p i e r e . Când drumul se r id ica pe v r e o col ină , nu vedeai nici ca-patul , . nici sfârş i tul ; t r ecând pe lângă păduri toţi s'au fost împodobi t cu frunze verzi; entu-s i a smul nu mai avea marg in i .

Mulţimile. Suind dela Sâncel că t ră Blaj, se auzia un

g las m u r m u r ă t o r , cum r ă s u n ă în apropiere m c lopot m a r e după ce a înce ta t a-1 mai trage, Să fi putut , am fi sbura t . ca să ne întâlnim cu pr ie teni , cu cunoscuţ i , să ne îmbrăţişăm cu eroi i , ca r i au făcut a cea s t ă adunare , ca şi care n'a mai văzu t ochiul Românulu i .

î n a i n t e d e a d u n a r e ,

P e zi de Luni căzuse memorabila zi k 3/15 Maiu, dar ' lumea r o m â n e a s c ă începuse sl sosească la Blaj încă de Viner i seara. Sâm­bătă apoi , z iua în t reagă cu rgeau cetele din toate păr ţ i le , intel igenţ i ş i popor , împreună .

S â m b ă t ă a sosit la Blaj şi episcopul Şt-guna din Sibiiu, însoţit de inteligenţa din Si-biiu şi din Braşov . E r a ep iscop de nou sfinţit ş i ' p e unde a trecut lumea i-a eşit în cale şi 1-a înt impinat cu m a r e p o m p ă şi însufleţire. Cei mai mul ţ i dintre c red inc ioş i i săi, de clasa inte l igentă , s 'au a lă tura t suitei sale , care, câni a ajuns. în comuna Mănărade, se prefăcuse într 'un convoiu impunător . In Mănărade îl aş­tepta o delegaţ iune a capi t lu lui din Blaj, penW a-1 b ineven ta şi a-1 ruga sâ fie, cât stă în Blaj, oaspe le capit lului , respect ive- al episcopului f ca t . Lemeni.

Episcopu l Şaguna a pr imi t cu bucurie învi tarea f ră ţească ce i-s 'a făcut, şi a descins la cur tea ep i scopeascâ dm Blaj , cu toate c

dela Sibiiu p lecase cu in tenţ iunea sâ-şi ridica

o ba racă de scândur i în mij locul pieţ e l

Blaj şi a c o l o să se î n c v a r t i r t z e . T o t Sâmbătă , spre seară , a sosit şi 100

şi Butean cu Moţii din Munţii-Apuseni, P r e C U l 1 1

si Moldovan cu cetele g r o a s e de pe Câtnf'1

Astfel Duminecă dimineaţa piaţa Blajul"1 » m e a - d e lume. Tribunii se aflau printre p°P

.si totd* v o r b e a u cu poporul , îl ins t ruau , una când sosea câte o cea tă nouă de o salutau cti: „Hristos ct înviat, libertate înviat'1, r ă sunând din mii de pepturi român c reş t inescu l r ă spuns : „Adevărat a itw'at

âneŞ" •ci

Invă lmăşa la era m a r e ; dar ' cu t o a ^ era adunată la un loc o mul ţ ime ca ş» poate n'a fost s t rânsă de odată la un loc când şi nici unde: nu s'a ivit nici un nici o t u rbu ra re , nici o d isordine , — j dovadă despre matur i ta tea polit ică a a c e . popor p u s la probă de a tâ tea-or i in ce-* veste indulgenţa . .. } 1

Până la începerea l i turghiei tribun»» ^ rostit m e r e u , vorbir i p o p o r u l e , întărind*1 j credinţa, că o ra mântuiri i a r e se" bată în c U

£. ia r ' când s'a încep*" şi pentru Români ,

Nr. 19. U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3 .

, r e a sfintei l i turghii au in t ra t toţi în b iser ică , ' ^ ^ c i riVuniţi împreună . P ia ţ a Blajului a r ă -uriif t>i . . . . . 0ia:

, s în?â eu toate aces t ea pl ină da oameni . D l d " liturghie episcopi i Şaguna şi Lemeni t r e c u t ^ p r i n t r e z e c i l e d e mii d e Ro-3 U i din piaţă, car i i-au a c l a m a t cu f renes ie . T ă c â n d episcopul Şaguna le a ţinut vo rb i r e

le-a spus: „Da, s u n t e m fraţi, şi nu din fă-ţ r ie ci fraţi în Hr i s to s , fraţi români , fraţi, ari provoacă pe t o t R o m â n u l să uite nep lă ­

cerile trecutului şi să se c o n s i d e r e toţi de fraţi, asa cum fraţi s u n t şi ep iscopi i lor", — a d ă ­pările mulţimei au a t ins cu lmea .

Episcopii s 'au dus la cu r t ea episcopească , j a r ' în biserica ca ted ra lă din Blaj a r ă m a s în­trunită întreaga in te l igenţă română sosi tă în Blaj, pentruca să ţ ină o conferenţă preala­bilă'în scopul pregă t i r i i p rog ramu lu i pen t ru adunarea d i n - z a i a u r m ă t o a r e .

Biserica era îndesată de Români inteli­genţi, veniţi din toate păr ţ i le . E r a u delegaţiuni si din Bihor şi din Bănat (Eftimiu Murgii nu venise), şi erau mulţ i şi din România, pe atunci Principatele-române.

Din cuvântarea lui Bărnuţiu ţinută la 1848 în Mănăs t i r ea din Blaj .

Aşa fraţ i lor! aduce ţ i -vă aminte, că vă strigă din mormânt s t r ăbun i i n o ş t r i :

Fiilor! Noi încă a m fost, nu odată în îm­prejurări grele, cum sun te ţ i voi as tăzi ; noi încă am fost îneunjuraţi de neamic i în pămân tu l nostru, cum sunteţi voi as tăz i , şi de mul teor i am suferit doar ' şi mai mar i r e l e decât voi.

Fost-am cu Goţii , d a r n u ne-am făcut Goţi.

Fost-am cu Huni i , da r nu ne-am hunit . Fost-am cu Avari i , da r nu ne-am avar i t . Fost-am cu Bulgar i i , şi nu ne-am bulgăr i t ,

cu Ruşii, şi nu ne-m rusit , cu Unguri i , şi nu ne-am ungurit, cu Saşii , şi nu ne-am nemţit .

Aşa este fiilor! Nu ne -am ungurit , nu ne-am rusit, nu n e - a m ungur i t , — ci ne -am luptat ca Români pent ru p ă m â n t u l şi neamul nostru, ca să vi-1 l ă săm vouă d impreună cu '"aba noastră cea du lce ca c e r u l sub ca re s'a născut.

Nu vă nemţiţi, nu vă rus i ţ i , nu vă ungu-f'ţi nici voi, rămâneţ i c r ed inc ioş i numelui şi limb unite, în luptat

u voastre, apăra ţ i -vă ca fraţii, cu puter i pace şi în răsbo iu . Vedeţ i cum ne-am

noi pentru l imba şi roman i t a t ea noas t ră , ^Ptaţi-vâ şt voi şi le apă ra ţ i ca lumina och i -0 r voştri, pânâee se va r e s t a u r a capi tolul şi

t n m i t e l a voi sena tu l şi p o p o r u l roman pe J»ian cu legiunile pes te D u n ă r e , ca să va în-, r o n e z e c u laurul nemur i r i i pen t ru s ta tornicia •'bărbăţia voas t ră!

1 Adunarea din '48.

i e f Q

A J u n 8 â n d mulţimea în p ra t (câmp) , în mij loc :ercu'¡m a " n ° e r c m a r e î n J u r u l t r i b u n e i > î n

t a ¡ ¡ u n . . a c e s . t a s e a şeza ră cei mai de frunte ai la¡¡¡ J.J1'. , e P l s C o P Ü , p reo ţ imea , nobi l imea, învă-

"iile'de " ^ U r ' î m p r e J u r > î n l a r § u l P a t u l u i , — porU| i P ° p o r - La p r o v o c a r e a t r ibuni lor po­prii,̂ 3 m o i « e n t s e împăr ţ i în udiţ ie şi ce te . testo , < ° a r i P u t e a ¡ t r e c e si cu t r ă su ra . In a-iSriay f o r m a t e de popor , şi ca r i r id icau şi %iti r " m s e t a Şt g rand ios i t a t ea adunăr i i , se S C e n ^ e ! a l o c u n l e mai î ndepă r t a t e dela t r i -kun¡¡ i n t e

r a l ă m a i m u I t e t r ibune , dela cari t r í ­ce l e „ , r p r e t a u poporu lu i d e s b á t e n l e si con-

; d u n ă r i i .

^lucite 3 / 1 5 M a i u e r a u n a d i n c e l e m a i

l'^fiorit' 6 ~ r a l i m p e d e > s e n i n ă / P e câmpul verde H i â r r l"i 3 U r i a P r i m ă v a r ă ) înt inşi pe câmp

, e i - E r a , c ă l d u r ă ferbinte. Poporul sta

numai în cămeşi a lbe , încinşi toţi cu se rpare . Pe feţele lor ser ios i ta te cu adevărat ca într 'o adunare in care poporu l roman ţinea consiliu despre scăpa rea republ ice) . Pe feţele lor pu­teai ceti toate dure r i l e trecutului şi toate vir­tuţile, cari au să mântuiască presentul şi vii­to ru l naţiunii. Ser ios i ta te în adunare , eroism în răsboiu, — dacă se cere!

Cum era Iancu. Iată ce ne spune despre Avram Iancu Pă­

rintele prepoz-it S i m i o n P o p Mate i din Blaj, om de go de ani, care i-a cunoscut bine'Ţi ţine minte cum era:

— Pe Iancu l-am văzut întâiaş claia chiar în casa părinţilor mei, în comuna Şard, lângă Alba-Iulia. Cobotîse cu lagărul de către Zlatna şi mergea spre Turda. A durmit noaptea la noi şi eu i-am ajutat să-şi scoată cişmele la culcare.

. kw v / 4 \

4 «5i

AVRAM IANCU.

Iancu era om voinic, mai mult înalt decât scund, roşu la obraji, mustaţă galbină, răsucită frumos, bărbăteşte. Purta cioreci albi, turnaţi pe picior şi cisme cu tureci înalţi, -sclipitori. Avea peste cămaşă un ser par deK piele cusut cu mătasă şt cu fir de aur. După şerpaf purta două pistoale. Peste cămaşă avea un pieptar de miel şi peste el un mânecai; tot alb, din păuură de h a b ă . Ochii u erau vineţi. Pe cap avea căciulă din

piele de miel de coloare mucezie. Calul ii. era sur. Când călăria purta peste umeri o manta albă din

pănură subţire, atât de largă şi de lungă încât îi acoperea şi calul până la scări. De sub manta îi răsăria mânerul săbiei. Când a plecat dimi­neaţa din sat dela noi călăria în fruntea, loagă-rului incunjurat de - tribuni, de Andreica şi Corcheş. Tribunii erau îmbrăcaţi în haine moţeşti-Am văzut şi pe Popa Vlăduţ şi pe Balint. Ei purtau bărbi mari, ' lungi. L-am auzit pe Iancu şi vorbind Ta popor. Ii îndemna pe Şărdenii no­ştri să fie gata pe când vor veni ungurii să bată cetatea Bălgăradului. Şi zicea: Păziţi-vă de un­guri să nu vă afle nepregătiţi, că pe toţi vă ucid. Să fiţi gata şi când vor suna buciumele daţi înainte, pe întregul!

Iancu la B l a j după 1848.

Iancu a mai fost la Blaj şi după 1848. Mai pe urmă la ins ta la rea mitropolitului Şuluţiu în 1S55, toamna, pr in Oc tomvr ie . Era amări t şi tăcut . Aproape nu scotea nici o vorbă şi s tătea tot s ingur, deopar te . E ra de faţă la se rbăr i şi

guverna toru l Ardea lu lu i , pr inc ipe le S c h w a z e n -berg. Iancu nu se simţia bine lângă omul îm­păratului . Când preoţ i i şi canonic i i e r a u în jurul arhiereului după l i turghie , I ancu s'a s t r e ­curat în g răd ina curţ i i şi s'a a ş e z a t sub s t e ­jarul cel mare , de lângă tău. S tă t ea c u f runtea propti tă în palme şi ofta. Apoi s'a î n to r s s p r e stejarul c r e n g u r o s de a lă tur i şi i-a zis cu du ­re re multă:

— Moşnege, tu mă cunoşt i şi mă în ţe legi . Tu m'ai văzut şi altfel. Tu moşnege. . .

Vântul mişca c reng i l e s te jarului b ă t r â n şi şuerul domol al f runze lor învăluia oftatul I an -cului. De^atunci copacu l , ca re este şi as tăz i , să ­nătos şi plin de v lagă , se numeş t e Stejarul Tancului.

Aşa spun băt râni i .

„ C o l o ' n m u n ţ i i Ţ e b e i . . Colon munţii Ţebei.. - * . Dormi etern în pace, Unde Hor ea-odată Eroule mare Şi-aduna oştirea Căci de a ta umbră Sub falnic gorun, Ungurii se tem. Este o movilă . Căci veni-va vremea Şi-o cruce uitată Ziua sfântă-n care A Ini Avram Iancu O Dacie nouă Eroul tribun. Iar să ridicăm.

Pe-acea movilă Românii voiră Să-i ridice-un templu Măreţ monument Să-i perpetueze Falnica figură Alui Avram Iancu Eroul tribun.

Şi-atunci tot Românul Dela mic la - mare Ridica-ţi-va templu Măreţ monument Şi atunci fi or mai zice Liftele barbare Că e laş Românul In al său pământ.

şcolarii şi 3|S5 — Amintirile unui fost elev în Blaj. —

In ziua aceea i sprăv ise baciul Vasile po ­rumbul din coşeriu. Dupăce-1 goliră, mă tu ra ră c o -şeriul , de nu rămase în el nici un bob cu c a r e să poţi orbi un ş o a r e c e .

Cum eram a p r o a p e un pluton în gazdă la baciul Vasile, unuia îi plezni în minte , că în coşeriu a r fi foarte s ă n ă t o s să durmim. Ide ia , ni-se păru multora foarte cuminte. E u am fost întâiul, care m'am anunţa t să-mi mut domici l iu l de noaptea. Ingrabă s'au mai a lă tura t trei ş i pân'ai bate în pa lme am aranjat două pa tu r i , în cele două capete a le coşeru lu i . Doi d u r m i a m de-o parte, doi de cea la l tă par te , cu p i c ioa re l e unul într 'altul.

Ca în casă nouă, nu ne-am uitat de ob i ­cinuită feştanie, înainte de a ne s t r ămu ta ţ a n -ghl lele . Preot era Fi l ip , zis şi Micuţul , iar pe can to ru l îl făcea Tav i , ce l cu ce rce lu l de a r ­gint în u reche .

In seara aceea am intra t pe uşa s t r âmtă a eoşeriului, deodată cu găini le în coteţ .

Nici să fi ajuns în t inda raiului , aşa n e s imţiam între zebre le le noului să laş .

Pe ceriu mil ioane de stele scl ipiau c a r e de oare mai argint iu . Noi încercam să le nu ­mărăm, încurcându-ne în mulţ imea lor ca fur­nica în năsipul malului . Dinspre Câmpia l iber ­tăţii ne tiuia în u rech i co ru l b roaş te lor în t r 'o ames tecă tu ră de g lasu r i răguşi te . Mirosul l i -l iacului^ne gâd i lea nă r i l e şi suflul r ă c o r o s a l nopţ i i n e să ru tă pe feţele subţ iate de ţipau muiat în apă. Nu ştiu c a r e dintre noi , începu poves tea unei în tâmplăr i cu pricolici i şi cu vârcolac i i . Eu simţiam,. că-mi umblă furnici pe sub piele şi frixura l insă dela s tânga sp re d reap ta se sculă oblu 'n sus . Nici ceilalţi nu e rau mai curaj ioşi decâ t mine , căci ne făcu-s e r ă m ghem unul într 'a l tul .

Până când, în cele la l te zile, seara p icam

Pag 4 U N I R E A P O P O R O L ü i N r . 19,

jos de obosi ţ i s au adormiam pe car te , acum s t rângeam din p leoape şi chemam somnul să ne ducă în împără ţ ia lui. Dar în loc să ne cu­pr indă în bra ţe le- i moi, ne lăsa să n e s v â r c o l i m tuspatru ca înt r 'un furnicar . Ciocanul din turnul catedralei , pă rea că nu loveşte în placa de metal, ci'n tâmple le n o a s t r e . Când auziam vre ­un câne lă t rând, pă rea că-i simţim colţii îm­plântaţi în 'pulpele picioarelor . Iar ciuvica cuibări tă în t r 'un h o r n al Seminarului ne Îngheţa sângele 'n v ine cu cân tecu l ei. Am adormit târziu, când nici cu voia nu mai puteam ţinea ochii deschişi .

Dar n 'am apuca t bine în lumea visuri lor când ne-am trezi t într 'o forfoteală de vorbăr ie . Asa, ca niş te frânturi de cuvinte venite de de­par te î-mi băteau în u rech i : berc , t re icolor ,

. Chereteu, s teag, j andarmi , haidaţi, t ră iască, De-şteaptă-te R o m â n e . . .

Cel dintâi s'a desmeteci t Ta vi, ficiorul popii, cu ce rce l de arg in t în ureche .

— „Scuiaţ i -vă, că o pus cineva un s teag în berc şi unul pe Chere teu" — ne str igă Tavi în urechi . Noi am săr i t oblu'n p ic ioare şi hai să ieşim deodată pe uşiţa cât tabia unui atlas de mână. D a r împinge uşa dac'o poţi! De din­afară râ tezul pus şi în belciugul ră tezului un lăeat cât un Iaboş. E r a m încuiaţi în coşeriu. şi In curte nici o suflare de om. Au alergat cu mic şi mare să vadă mândru l t re ico lor fâlfâind în boarea dimineţii p ; vârful unui s tejar bătrân din bercul Mitropol ie i , iar altul plutind îm­plântat într 'o scândură pe luciul măr i i Blajului.

Când ne-au dat drumul din temniţa în eare-am intra t noi de bună voie, sfântul trei­color sta poate umilit într 'un ungheţ din ca­zarma jandarmi lor . Noi nu l'am putut vedea şi pentru aceea , gluma Olteanului, nu i-am ier ta t -o până în ziua de azi. {

Dar nici în coşer iu l baciului Vasile n 'aş mai fi pus pic iorul , de-ar fi fost plin cu aur .

P e t r e a D a s c ă l u l .

lerbările. Ordinea în ca re se vor desfăşura.

LUNI 14 MAIU.

Orele 6 şi 8 dimineaţa, se face primirea oaspeţilor în ga ra Blaj . Intre 9—12 înainte de masă, şcolar i i şi profesori i ,sosiţ i din de­părtări cerce tează şcol i le , muzeele, biblioteca cea mare şi locur i le istorice, Câmpul Liber­tăţii şi morminte le tr ibunilor. .

3—6 după masă, producţi i de gimnastică cu întrecer i între şcolar i . 6—8: Concer t dat de şcolile din Blaj pentru elevii oaspeţi . 9—10: Sera ta muzicală a corului din Beiuş în Sala de gimnast ică a Liceului de băeţi.

MARTI 15 MAIU.

Dimineaţa la ora 6: Muzica din Bra te i Cjtrieră s trăzi le oraşului , cântând în onoa rea zilei. La 8: Li turghie în Catedrală. Va sluji înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Dr. Vasile Suciu încunjurat de suită mare.

După liturghie: Cortej is toric-etnografic, reprez tn tând icoane din 1848 şi viaţa de astăzi a satelor din ţinutul B'ajului.

I. Vin lăncerii cântând >Astăzi fraţilor Români«. 11. Andrei Mureşianu cu Românul iobag care se de­şteaptă, rupându-şi lanţurile III. Urmează Mpţii cântând: «Vine tancul dela munte ..« IV. Iancu călare cu tribunii şi vicetribunii lui. V. Tunul'tancului. VI. Mihălţenii, cari au început «botezul de sânge« la 1848. VII. Carul co­pilaşilor, cari sunt nădejdea zilelor de mâne. VIII. Ro-

, mânia-mare. IX. Satele din jur. La 10 şi jumătate: Ieş i re la Piatra Li­

bertăţii, unde se vor ţinea cuvântăr i şi se va cânta „Deşteaptă-te R o m â n e " . Apoi î nch ina re la mormântul lui Axente Severu şi al t r ibuni lor . Cuvântare.

3 după masă: în t recer i pr ie t ineşt i de oină şi football în t re şcolari pe Câmpul Li­bertăţii.

Spre seară, la 6 ore: Concer t festiv pentru oaspeţi în Sala de gimnast ică. Se va cânta „Erculeanul" de Mureşianu şi alte bucăţ i muzicale. Corur i le şcol i lor din Blaj.

Programe mai amănunţite se vor putea afla în Cancelaria şcolii normale, la Intrarea în curtea şcoliior, sub poartă,''la stânga. Tot acolo: bilete pentru concerte si orice îndrumări.

ti?rl- s

AVRAMI1ÂNCU, DUPA 3848.

.a Băseşfi. Pomenirea lui BADEA GHEORGHE.

In ziu de Sfântul Ghcorghe a fost m a r e sărbătoare la Băseşt i , în judeţul Sălag'mlui, unde îşi doarme somnul de veci Gheo rghe Pop de Băseşti, preşedint i le adunări i cele mar i dela Alba-Iulia din 1918 şi preşedinte al Pai t idului Na­ţional. S'a sfinţit a tunci , în ziua de Sângiorz , o cruce de pomeni re , r idicată la căpă tâ iu l neîn­fricatului luptător naţ ional de pe v remur i . Şi au fost de faţă la aceas tă faptă pioasă mii şi mii de oameni din toa te părţi le ţări i . Slujba au făcut-o Preasfinţitul Dr. Vasile Suciu, mitropol i ­tul Blajului şi Dr. Iuliu Hossu, episcopul Gherl i i . Aproape toate par t ide le din ţa ră şi au avut acolo fruntaşii ori t r imişi lor. Au fost mai mulţi miniştrii, sena tor i , deputaţ i , in te lectual i şi ţă rani din în t reg Ardealul . Au ţinut c u v â n t ă r i : 1. P. Sa Mitropolitul Suciu , Ep i scopu l Hossu , d. miniştrii Vintîlă Bră t ianu, Cosma, apoi dd. T e o d o r Mihali, Valer iu Bran i ş t e , Gavr i l T r ipon , Mihail Gan-tacuzino şi alţi .

Din pa r t ea Maiestăţi Sale Regelui a pus o cunună pe mormân t d. colonel Ţenescu , a g h i o :

tant r ega l .

Grăunte sufleteşti.

Poruncile bisericeşti. Pe lângă porunci le dumnezeeş t i , dintre

cari până acuma am tălmăcit pe cele t re i din­tâi, mai t rebuie credincioşii să ţină şi porun­cile b iser iceş t i . Iar toate cinci porunci le bise­r iceşt i nu sunt a l tceva decât o in t regi re a po­runcii a treia dumnezeeş t i .

Cele c inci porunc i biser iceşt i sunt ur­mătoarele : ~-

1. Să ţii sărbătorile cele alese şi le­gate.

2. Să asculţi sfânta liturghie în toate

Duminecile şi sărbătorile cu evlavie, pn_ cum se cuvine,

3 . Să ţii posturile şi ajunurile, cari şi dupăcum îţi porunceşte biserica

4. Să-ţi mărturiseşti păcatele la preotul rânduit şi să te cumineci cel puţin odată h an, la Paşti. ' 1

5. Să nu faci nuntă în zilele oprite ale anului.

Dator in ţa n o a s t r ă este, să ţ inem şi porun­cile b iser iceş t i , pentrucâ ce lce nu asculta de biser ică, nu ascul tă de îsuşi Domnul nostru Isus Hr i s to s .

Domnul nos t ru Isus H r i s t o s a zis adecă câtrâ sfinţii săi apos to l i : „ P r e c u m mă tr imite Tatăl şi eu vă t r imit pe voi" (loan 20 , 21) . Prin u r . mare biser ica a re aceeaş pu te re pe care a ayut-o Domnul . Chiar de aceea, când porunceş te ceva biser ica, e t ocma i aşa, ca şi când a r porunci însuşi Domnul nost ru I sus Hr i s tos . De aceea a zis Domnul că t r ă apostol i : „Ceeace veti lega pe pământ , va fi legat şi în ce r iu r i " (Matei 18 18). Cine n 'ascul tă de biser ică , n'ascultă de Domnul , pen t rucâ zice Domnul la Luca 10,16: „Celce Se lapâdă de voi, de mine se lapădâ" Domnul nos t ru Isus Hr i s tos numeş t e biserica sa împără ţ ie şi o aseamănă cu un staul de oi pen t rucâ să a re te , că credincioş i i sunt datori să ascul te de conducă tor i i lor. P r e c u m oricare tovărăş ie de oameni a re drep tu l să aducă anu­mite legi, ca r i îi ţine împreună pe membri, aşa are şi b iser ica drep tu l să aducă anumite legi, pe car i t r ebu ie să le ţină toţi credincioşii .

Aşa dară celce calcă cu voinţa şi cu ştiinţa, ori chiar anume, vreuna dintre poruncile bisericeşti, face păcat greu.

Asta n e - o spune însuş Domnul nostru Isus Hr i s to s la Matei 18, 17: „Celce n'ascultă nici de biser ică , să-ţi fie ţie ca un pigân şi vameş" , i a r ă în legea veche Moise a poruncit, să se pedepsească cu moar te cel ce n'ascultâ de a rh ie reu l . Ceeace dovedeş te , câ deja pe v r e m e a aceea se socotea păcat foarte mare, a nu ascul ta de porunci tor i i b iser iceş t i .

Conducătorii bisericeşti simt însă în­dreptăţiţi, ca, de că te or i vor afla cu cale, să dispénsese pe credincioşi dela urmarea vre-unei porunci sau a alteia.

A dispenza însarnnă a da cuiva voie, să nu ţ ină v re -o poruncă , întru cât nu ar putea-o ţ inea. Acest d rep t al biserici i se poate vedea din cuvintele Domnului Hr i s tos , ca re a spus apostol i lor să i : „Ceeace veţi deslega pe pă­mânt, des legat va fi şi în ce r iu r i " . (Matei 18, 18). De aceea dau episcopii dreptul anumitor oameni , car i o ce r asta ca să mance lapte Ş1

ouă şi în zile de post. To t de aceea în biserici romai 'o -ca to i icâ unele să rbă tor i nu se ţin i» zilele p resc r i se , ci in Dumineca urmâtoare' Un lucru însă e bine să nu-1 uităm. D e ' J

porunci le bisericeşt i Papa sau episcopul poate dispenza, deia porunci le dumnezeieş t i însă n" poa te n imenea . Va să zică p o r u n c a : „Să" 1 1

furi!" rămâne- poruncă to tdeauna şi pe întreg pământu l . Nimenea nu a re drep t să desW pe oameni dela această p o r u n c ă , nici P aP a

nici vlădicul , nici împăratul . '

In numer i i viitori vom tă lmăci , rând Pe

rând , porunci le bisericeşti .

3e recomandă şcolilor primare şi secundare de fete

Fetiţa orfană &,%SSiS$ t i ţele de .-coală, in 2 acte , d e A. MELlN. P | e ^ 5 , o feerie f r u m o s închiegată din e l e m e n t e l e melor noas tre populare şi s'a jucat până ' ^ cu mare s u c c e s în mai mul te c e n t r e Ş c 0 ' a r ^ a r e , Ardeal , ca în B.-aj, S ib i iu , Orăşt ie , Baia j ^ . Şimleu l S i lvan ie i , etc De vânzare la toate ire.i! Preţul 3 lei .

0 e l a R e d a c ţ i e . Numărul viitor al irii Poporului" va apărea cu ceva în-

* 'ere dar va cuprinde o dare de seamă 'amănunţită despre marile serbări de 3\15

__ T â r g u r i l e . 15Maiu Huedin , Pe t roşen i . 16 Boroşineul mare , H a i d a c u t (jud. Timiş) , Sân-mărtinul Homorodului , T r ă s c ă u . 17. Bis t r i ţa , Bogşa Hunedoarei , O lp re t , Sâmbă ta lde jos , Su-purul de jos. 18 Ighiu . Mociu. 19 Ghibed. 20 Tucul de jos, Micăsasa, Po i ana să ra tă , Spe rmezău (jud. Solnoc-Dobâca. 21 B a t e ş .

C u m s t a u s ă n i ă n ă t u r i l e . Ară tu r i l e si sămănăturile de p r i m ă v a r ă au suferit o a r e -cari întârzieri din cauza p lo i lo r din Mar t ie şi a frigului dela începutu l lui Apri l ie . G r â u l de primăvară nu s'a pu tu t deci sămăna decâ t pe întinderi mai mici ca în anul t recut . In s ch imb s'a sămănat mai mul t o r z şi o v ă s , mai a les în Moldova şi Basarabia. C u c u r u z u l a început să se samene de prin 10 Apr i l ie şi, afară de une le părţi ale ţării, unde e sece ta m a r e , făgădueşte roadă bună.

— C u m a f o s t e x p o z i ţ i a d e v i t e d i n Sibiiu. „Reuniunea s ind i ca t e lo r săseşt i şi r o ­mâneşti din judeţul Tib i iu" a aranjat s ăp tă ­mâna trecută o b inereuş i tă expozi ţ ie de vite de rasa „Simenthal" şi „ P i c z g a u " la Sibiiu. Din rasa „Simenthal" s'au p r emia t 20 tauri şi vac i de prăsilă, iară din r a s a „P inzgau" 25. Din a-ceste vite s'au vândut 95 de taur i de prăs i lă pentru comunele din*Ardeal şi din judeţul Dol j . Preţul a fost dela 12 la 22 mii de lei buca ta .

După expoziţie s'a ţ inut un târg, la c a r e s'au mânat cu totul la 2500 de vite. P re ţu r i l e de vânzare au fost: boii din r a sa S imentha l (cu o greutate de 960 kgr . buca ta ) au cos ta t 13 mii lei. Vacile de lap te dela 6 la 8 mii Iei bucata. înainte de r ă sbo iu la aces t t â rg se prezentau câte 4—5000 de vi te , semn, că nu ­mărul vitelor în Ardea l a scăzu t .

— Ş a p t e i n ş i m u ş c a ţ i d e o l u p o a i c ă t u r b a t ă . In comuna Şipot din Bucovina o lu­poaică ieşind din p ă d u r e a m u ş c a t şapte oa­meni, cari se aflau pe câmp. U n u i , p ă d u r a r i-a succes în sfârşit să împuş te lupoaica , desp re care s'a dovedit că a fost t u rba t ă . Pe toţi cei i s c a ţ i i-au dus la spi ta lul din Cernăuţ .

— ' L e u l n o s t r n a s c ă z u t l a ş a p t e bani f r a n c e z i . Bani i noştr i , în u rma mul te lo r sPeculaţiuni cari se fac în ţ a r a noas t ră şi pe C a r e , se vede, nime n ' a re de gând să le o-fească, a scăzut la 7 bani f rancezi . Pr in ur-m a r e un ban de aur, c a r e înainte de răsboiu e r a 20 lei, astăzi este 790, un franc elveţ ian, care p e vremuri e ra câ t leul nos t ru , "astăzi se Meşte cu 38 lei, do la ru l cu 210, leva b u l g a r ă

u !45, dinarul s â r b e s c cu 2 1 0 lei. d r a h m a J^ească cu 2 5 0 lei. Numai b a n i i ' germani ,

gureşti, polonezi si aus t r i ec i sun t inai ieftini d e c â t . ai Austria

noştri , da r Germania , Ungar ia şi 'd sunt ţări bă tu t e , i a ră Polonia tară din

n o u ridicată. '

i„ p~~ ° n o n ă p r i m e j d i e a c ă s n i c i i l o r duc n * ' s * ^ e 0 v r e m e încoace cei dela con-s U n t

C r e a s t a t u l u i f rancez au băga t de samă, că % s i t P r e a

A

m u l t e d e s p ă r ţ î r i de căsă tor ie . In 1,922'' ' f ă p â n d u - s e ca lcu lu l , s'a aflat, că în anul t t a i a t > U m a i î n P a r i s ' c a P l t a l a F ran ţ e i , s 'au în-s' a u d

3 8 m i i 659 de căsă to r i i , în ace laş an S e Poat Î H S ă 5 2 3 7 d e c ă s ă t o r i i - D i n a c e a s t a

se AoJ V e d e a ' c ă î n p a n s tot a 7-a căsă tor ie

U r ^ a r e t ă ° n ° U ă P r i m e 3 d i e a Pa r i su lu i şi pr in SeriCa

a . F r a n î e i ; iată p e n t r u c e e bine, că b i -cotrvi"1 1;^ D u d e s P a r t e căsă tor i i l e . Ea e de

ftu , e r e a ' c ă „ceeace a legat Dumnezeu, omul e s l e g e " , şi p r i n u r m a r e nu des leagă |

nici o căsător ie . De aceea a ţinut Inal tpreasfin-ţ i tul Mitropolit Vasile anul t recut o vorb i re în Senat , în ca re a a ră ta t marile primejdii ale despăr ţ i r i i căsă tor i i lo r .

— I a r ă ş i s c u m p i r e a h â r t i e i . Nu es te lună, In ca re fabrici le de hârtie să nu u rce p re ţu l hârt iei . Şi cum la noi în ţ a ră nu sunt decâ t puţine fabrici de hârtie, ele se înţe leg unele cu altele, fac anumite legături aşanumite t rus tur i pent ru a câş t iga cât mai miilt şi a u rca într 'una preţul hârt iei . Zadarnic pro tes tăm noi, bieţii gazetari , la guverne , trusturile de hâr t ie ho tă ră sc ce vreau şi când mergem să cumpărăm hâr t ia , ne t rezim cu o scumpire nouă.

Tocmai de aceea singurul mijloc de în­d r e p t a r e este acela, ca guvernul să ne dea voie să aducem hâ r t i e . d in al te ţări. Hâr t ia s t ră ină nu numai că e mult mai bună, dar e şi mai ieftină şi astfel fabrici le noastre a fi silite să r educă preţul hâr t ie i , v rând nevrând. Dacă gu­ve rnu l nu va face lucru l acesta, vom ajunge să vindem gazeta cu 2 lei şi mai bine şi astfel să se l ipsească lumea de lumina t iparului .

— C â t e ş c o l i a v e m î u A r d e a l . După o a ră ta re a ce lor dela conducere în Ardeal avem cu totul : 5 7 8 8 ' ş c o l i p r i m a r e , d intre car i 4611 româneşt i , 1669 • ungureşti , 403 g e r m a n e şi 105 j idoveşti şi de altă limbă. Şcoli medii (civile) avem 159, d in t re car i 44 româneş t i , 86 ungureş t i şi 29 g e r m a n e . Licee sunt 97, d in t re car i 40 româneş t i , 40 ungureşt i , 13 ge rmane şi 4 j idoveşt i . Şcoli comerciale avem 32, dintre car i 10 româneşt i , 19 ungureşti şi 3 ge rmane .

— O m o r i t îra s c a u n u l m ă r t u r i s i r i i . In biserica din L o a r a t o de lângă Bresc ia (Italia) s'a în tâmplat omorul acesta în t r ' adevăr înf iorător:

Un bărba t de 30 de ani, cu numele Tes ta , a m e r s să se s p o v e d e a s c ă în biser ică. Preo tu l , c a r e şedea a tunci în scaunul mărturis i r i i , se numea Mihail Minini. Deodată se aude în bi­se r i că un ţipet îngrozi tor dinspre scaunul măr ­tur is i r i i . Un alt preot , ca re se află în apropiere a l ea rgă , să vadă ce e; când colo bagă de samă că preotu l Minini se s ca ldă într 'un lac de sânge , iară păcă tosu l a l ea rgă în spre cestalal t preot , ca să-1 ucidă. Răni t şi cestalal t p reo t s t r igă după ajutor, spre n o r o c câţiva oameni de pe s t radă vin şiA p r ind pe ucigaş .

în t reba t Tes ta , că pen t ruce 1-a omori t pe p reo t , a r ă spuns , că 1-a omor î t pen t rucă n'a voit să-1 deslege, dupăce el se spovedise , că a nec ins t i t pe o fată şi apoi a lăsat-o, nevoind nici de cum să o mai ia în căsător ie .

— f P r o t o p o p u l I o s i f L i t a . Luni, in 7 Maiu, a murit la H j s u s ă u pro topopul unit Iosif L'ta, după n boaiâ scu r t ă , în v râs tă de 62 ani, dupăce slujise 28 de ani la a l tarul Domnu­lui, î n m o r m â n t a r e a i-s'a făcut Miercur i în 9 Maiu, luând par te mai mulţ i preoţ i înalţi şi oameni de car te din Blaj, în frunte cu vicarul gene ra l al Mitropoliei , Pâ r . Dr. Iz idor Marcu. II dep lâng doauâ su ro r i şi un nepot , teolog La Roma .

Pr in moar tea neaş tepta tă a pro topopulu i Iosif Lita biser ica unită pe rde pe unul d int re cei mai harnic i şi mai de samă protopopi ai să i . A fost un preot cu adevă ra t după inima lui H r i s t o s . Blând, modest , foar te punctual , t ră ind r e t r a s şi cinstit, slujind cu o cucernic ie într 'a­d e v ă r rară . A fost iubit de toţi-, dar mai cu sa ­mă de credincioşi i din protopopiaului Bia, car i mai bine l-au cunscu t . Aici la Blaj e ra cinstit mult , începând dela Inaltpreasfinţ i tul Mitropoli t Vasile şi până la cel din u r m ă dintre biser icani şi mi ren i ; toată lumea îl ş t ia , că este cinstea în t rupată . Chfar de aceea moar tea sa a trezit o a d â n c ă dure re şi p ă r e r e de rău în Blajul în t reg .

închinăm şi noi s teagul nostru înaintea acelui p ro topop de model , p reo t ze los şi cu­

cernic , ce tă ţan cinst i t şi to tdeauna la c u l m e a chemări i sale şi om de cinste şi de omen ie ş i nefăţărit, cum mai r a r găseş t i as tăz i , c a r e a fost Păr . p r o r o p o p Iosif Lita . F a c ă - i D u m n e z e u parte cu drepţi i şi în vec i p o m e n i r e a lu i !

I Cunoştinţe folositoare.

Pricinuitorii boalelor. — Să ne apărăm de bacterii. —

Cei mai mar i duşman i ai sănă tă ţ i i n o a s t r e sunt bacter i i le r e le . Ch ia r de a c e e a s u n t e m datori să n e a p ă r ă m de ele. Ne p u t e m a p ă r a în feliurite ch ipur i .

Cel dintâiu mi j loc de a p ă r a r e în c o n t r a bacter i i lor re le es te curăţenia.

Cură ţen ie t r e b u i e să p ă s t r ă m în o r i c e lucru. Cura t ă să ne fie şi cur tea . Să nu l ă s ă m gunoiul să se î n g r ă m ă d e a s c ă în ca să şi a fa ră , căci gunoiul es te c e l mai pot r iv i t cu ib de bacteri i .

Lucrur i le d in c a s ă : mese, s c a u n e , oale , linguri şi al tele încă să fie foarte cura te . S ă se spele mai adeseo r i cu apă c locot i tă , s ă nu se lase să se încu ibe în e le toţ i g e r m e n i i răi ai boalelor .

T rupu l nos t ru încă să-1 ţ inem câ t s e poate de curat . Să ne s c ă l d ă m ma i adeso r i . Să nu ne îndestul im n u m a i cu celea două sca l z i pe cari n i - le fac alţii, a n u m e sca lda dela b o ­tez şi cea dela moar t e .

In fiecare zi să ne spă lăm faţa şi man i l e . Dar mai a les mani le să le spălăm şi mai de multe ori într 'o zi. Cu manile putem să p r i n d e m multe luc ru r i m u r d a r e şi e gre ţos a umb la cu manile murdăr i te .

Ţinând curăţenie în toate, împiedecăm îm-prăşt ierea bacter i i lor . Si dacă bacter i i le nu se pot împrăşt ia, sun tem scuti ţ i de toate re le le pe ca r i le-ar putea p r ic inu i .

Când am simţit , că unde-va să g ă s e s c cuiburi de bacter i i , numai decât să c ă u t ă m toate mij loacele, să s t r i căm acelea cu ibur i - - ş i să omorîm bacter i i le . Să nu le dăm pr i le j , să se împrăştie şi în al te păr ţ i . Omorâ rea bac ter i i ­lo r se poate face pr in anumite l eacur i pe ca r i le găsim în farmacie.

Un leac potr ivi t pen t ru omor î r ea b a c t e ­ri i lor este sublimatul corosiv. Se găseş te în în farmacie. E lesne şi se poate în t rebuin ţa cu multă uşurinţă. Se înmoaie în apă 1 g r a m la 1 litră de apă. Şi se spală cu el toa te luc ru r i l e pe cari le bănuim pline cu bacteri i .

Tot în farmacie să găseşte şi acidulfenic, i a răş un leac bun pent ru omor î rea bac te r i i l o r . Se întrebuinţează tot aşa ca şi sub l imatu l corosiv .

De multe ori însă nu putem să m e r g e m la farmacie, să cumpărăm leacurile bune p e n t r u n imici rea bacter i i lor .

Pentru aceea nu t rebuie să desnădă jduim. Avem noi leacur i şi acasă. Anume leşia ş i laptele de var. Cu leşie putem spăla t oa t e lucrur i le , ' masă , s c a u n e , oale, l inguri , t i e re , haine. Şi leşia a re pu te re mare de a omor î bacteri i le .

Cu lapte de var i a răş putem omorî b a c ­teriile de pe păreţ i , aşa că îi văruim, de pr in gunoaie şi şanţur i aşa că tu rnăm lapte le de var. -Pent rucă varul să fie cu pu te re şi să ni­micească bac te r i i l e , t r ebu ie să fie s tâns de curând.

Când cineva totuşi s'a îmbolnăvit şi boala i-a fost pr ic inui tă de bacter i i , numai de cât t rebuie să înş t i in ţăm doctoru l . Şi s fa tur i le d o c ­torului să le ţ inem cu sfinţenie.

Bolnavul să nu s teie la un loc cu cei sănătoşi . Se fie dus la spital . Şi pes te tot, afară de îngr i j i tor nime să nu vină în a t ingere cu bolnavul. In chipul aces ta bacter i i le boalei

5 a g . 6. U N I R E A P O P O R O L U ? Nr 19

nu se v o r pu tea împrăş t ia şi cei sănătoş i vor rămânea scuti ţ i de boală .

Dacă bolnavul s'a însănătoşat încă t rebue să fim cu mare grijă să nu lăsăm bacterii le de pe lucrur i le cu car i el a umblat, ori din hai­nele pe car i le-a folosit . Toa te acestea t rebuie să le cură ţ im fie cu leacur i din farmacie, rie cu leşie sau zeamă de var .

Gând bolnavul a murit , se obicinueşte în multe păr ţ i , că ha ine le lui se dau de pomană

' la săraci . Dacă mor tu l a suferit de v r e - o b o a l ă pricinuită de bac te r i i , uşor se poate întâmpla, că d impreună cu pomana , s'a dat săracului şi boala. De aceea mai bine, e, ca acelea haine, întru cât nu se mai pot curaţi , să fie arse.

Aşadară curăţenie, leacuri şi grijă. Acestea ne pot apă ra de bacteri i şi de toate relele pe cari bacter i i le le pot pricinui.

I o a n P o p u - C â m p e a n u .

Marea primejdie care ne ame-ninfă vitele.

Am ară ta t în numărul t recu t marea pr i­mejdie ca re ne ameninţă vi tele: cum s'a ivit adecă în unele jude ţe din Vechiul Regat blâ-stămata de muscă columbacă, ca re până astăzi a omorît mii de vite şi a opr i t prin urmare-

Tucrul câmpului şi altfel întârziat în u rma s e ­cetei din aceas tă p r imăvară . Aceas tă primejdie nu numai, că n'a t recu t încă, ci ameninţă şi alte părţ i ale ţări i , de aceea credem, că e bine să culegem toate sfaturi le date de medicii ve­terinari (de-v i te ) p r ecum şi de guvern şi să le dăm si noi din bună vreme cet i tor i lor noştr i , pentruca să se ştie păzi din bună vreme de această pacos te mare .

1. Păşunatul vi te lor în locuri le , unde s'a ivit această blăstămată muscă columbacă, să se faeă numai în vremea nopţii, sau numai pe vreme răcoroasă .

2. Să se apr indă cât mai multe gunoaie şi băligare împrejurul satelor, cur ţ i lor şi g r a j ­durilor, p

3. Să se ungă cu orice fel de g răs ime sau cu păcură păr ţ i le mai subţir i ale pielii vitelor. Dară nici la o întâmplare să nu se ungă întreg trupul, pent rucă animalele resp i ră şi prin piele şi astupânduli-se porii , vi tele a r muri.

4. Să se frece locurile înţepate cu sa ra ­mură sau cu spirt , cu fierturi de pelin sau cu foi de nuc .

5. Proprietar i i de vite să aibă la îndemână pături sau ţoale, s p r e . a acoperi vitele la t r e ­buinţă.

6. Vitelor înţepate să li-se dea o litră de spirt pe gură , şi anume tot Ia o jumăta te de oră câte 2 deeil i tr i . Dacă n'ar avea la î nde ­mână spirt , să li-se dea 5 litri de ţuică sau vinars, t o t câte o l i t ră la o jumătate de oră .

7. Inlăuntrul gra jdur i lor se pot pune r a ­muri de salcie sau de pelin, pe car i muş te le se strâng în t impul nopţii şi apoi se a runcă în foc.

Cărţi pentru popor. La administraţia noastră se găsesc de

vânzare următoarele cărţi scrise la înţelesul poporului:

In pragul vremii, îndemnuri şi sfaturi limpezi pent ru zilele de astăzi, de Alexandru Lupeanu—Melin, directorul »Unirii Poporulu i^ . Carte lăudată de ma­rele învăţat Nicolae Iorga dela Bucureşti şi de toate revistele celea mai de seamă. — Preţul 6 lei.

Călăuza Blajului, cu însemnări şi l ămur i r i istorice de Alexandru Lupeanu, p rofesor şi bibliotecar arh id iecezan. 120 pagini, cu multe chipuri. Preţul 7 Iei. De~ vânzare la Librăr ia Seminarului, în Blaj .

Cine vrea să cunoască istoria Blajului, a vlădicilor lui cucernic i , iubitori de popor , şi a celor mai vestite şcol i ale neamului nos t ru , să cetească această călăuză, care e scr isă într 'o limbă înţeleasă de toţi

* Copiii în răsboi'u, povestiri duioase, de Al.

Ciura, A Melin şi T o m a Gociş. — Preţul 1 Leu, *

Sămânţa viitorului, îndemnuri pent ru c r e ­şterea copii lor . Sau ce trebuie se ştie părinţi i , cari vreau să c rească copiii în frica lui Dum­nezeu şi oameni în t regi . — Preţul 1 Leu.

Cântecele tancului, pe ca r i le cântă popo­rul în părţ i le Ardealului , date la t ipar de „Uni­

rea Poporu lu i " . 20 de pagini . Pre ţu l 2 Lei s v inde la L ib ră r i a Semina ru lu i din Blaj s'i J adminis t ra ţ ia gazetei n o a s t r e . ' a

Iacă cuprinsul: Iancu şi Moţii. Q a s t

Iancului . T u n u r i l e l ancu lu i . Chiemarea la^J! Pleca rea la bă ta ie . Iancule. . . Iancu la Abrud Iancu la T u r d a . Iancu la Cluj. Iancu şi g ^ ' ra r i i . I ancu şi Codru . Care le Iancului . MuresU| T a b e r e l e . Arme le Iancului . Până fu Iancu.

Căr t ic ică foarte pot r iv i tă pent ru tinerim şi prunci i de şcoa lă .

Redactor responsabil I U L I U M A I O R ,

A V Î S . L a subscrisul institut se angajează imediat

2 contabil i şi 2 funcţionari, Dela petenţ i se pret inde, să cunoască

pe lângă l imba română una din limbile germană ori maghiară, să fie absolvenţi de şcoala comercială şi sâ aibă praesă.

De asemenea se caută şi

n magaziner. Retribuţii le după învoială.

„ P A T R I A " Bancă pentru Credit, Comerţ şi

(36) 2 - 3 . Industrie. Societate anonimi. Blaj.

jjţO ̂ \^!Í£ÍI£\l!R\£IÍ£\£^SIÍ£^£^L •/"v ^ x> v xv /|\ ̂ -v /|\ \̂ x"* r-k v x̂ xwj. £ w w w w w w w \S v>> w w v \7v?\7v7\7\7 V|/\7̂ 7 \T/ %7 v7 vwvvv/ \S ̂ / v (!) " (!) (!) (Í) (!) (!) (!) (!) 9 (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!)

(!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) (!) 9 (!) (!) (!) (!) (!) 9 9 (!) (!)

9 9 TRIA" hancă pentru credit, comerţ şi industrie, societate anonimă — la j ,

îndeplineşte toate lucrările de bancă, dă împrumuturi , pe cambii, hipotecare şi cont^curent, primeşte depuneri spre fructificare, mijloceşte plătirea cecurilor americane.

Are un magazin de lemne „ P L U G A R U L " , unde se vinde tot felul de l e m n pentru clădiri şi măsari, l e m n de foc, pari de vie.

Fabrica sa „ V U L C A N U L " produce cărămida şi ţigla cea mai bună.

Prăvălia sa „ C O N S U M " vinde toate negoaţele pentru t r e / buinţele casei şi pentru economie. Are ferărie bogată şi tot feliul d e unelte. Are filială în T e i u ş .

«• eupâ, ©ii toţi rsasîîll d e c o m e r ţ ,

A d r e p A T R I A a f l C ă A d r e s a bănci i : Tele fon , în Blaj N r . 9, în T e i u ş 11. 55

PATRIA", BLAJ (10) 16 52

(!) (!) ô 0 ( ) (!) <> (!)

0 ? (!) ( (!) (!) (!) 0 (!) (!) 6-0 (!) f

( ) (

< > (

o < ( ) ( ( ) ) 4

(

Cetiţi şi Răspândiţi

„Unirea Poporului1'

printre săteni. Tălpile şi Tocurile de Cauciuc sunt mai durabile, ca cea mat bună pielei

Tipografia Seminarului teologic greco-catolic Blaj.

/