Prof. Maria Horgos Elev:

Matei Voinea Florica

Pompa cu pistonPompa cu membranaPompa de manaPompe monoetajatePompa peristalticaPompe cu piston cu membranaPompa dozatoarePompa de benzinaFuncţionarea pompei de benzină;Acţionarea pompei de benzinăSistemul de alimentare cu pompa mecanică;Pompa mecanica cu membranaNorme de securitate şi sănătate în muncăBibliografie

Pompe cu piston

Pompa cu piston, realizeaza aspiratia si refularea lichidului prin deplasarea rectilinie a unui piston in camera de pompare

cilindrica.

Pompa cu membranaVariatia volumului camerei de pompare se realizeaza prin deformarea unei

membrane flexibile solidara cu o tija actionata mecanic sau hidraulic. Lichidul vine in contact numai cu o fata a membranei. Se utilizeaza la transportul lichidelor corosive si a suspensiilor, ca pompe dozatoare.

1-racord de admisie 2-supapa de aspiraţie;3-supapa de refulare;4-racorde d refulare;

5-corpul pompei;6- membrană;

7-tijă;8-culisor;9-bielă;

10-manivelă

Pompa de mana (pompa Allweiler) se utilizeaza pentru pomparea intermitenta a debitelor mici ( 20-280 1/min.), la inaltimi de

maximum 5m. Variatia volumului camerei de pompare se realizeaza prin miscarea alternativa a unui plan diametral etans fata de peretele

cilindrului,prevazut cu doua supape de evacuare.

Pompe monoetajate Se recomanda utilizarea lor pentru inaltimi manometrice de pana la 40m. Prezinta dezavantajul solicitarii unilaterale a lagarului datorita

impingerii axiale a lichidului; pentru remediere, se construiesc pompe cu orificii in rotor, sau pompe cu admisie bilaterala.

Pompa peristaltica este formata dintr-un tub de material elastic (cauciuc) si un rotor triunghiular cu role, care calca din

exterior, tubul realizand astfel aspiratia lichidului dinspre unul din capetele tubului elastic si refularea spre celalalt capat. Se recomanda

pentru transportul lichidelor si presiunii mici

Pompa cu piston cu membranaÎn cazul când se cer condiţii speciale (etanşeitate perfectă, transportul unor

substanţe agresive sau radioactive), se utilizează pompele cu membrană.

Pompa dozatoare apartine grupului de pompe de volum. Pompele de dozare cele mai des intalnite sunt cele cu membrana, cu

pistoane si cele peristaltice. Pompele cu membrana folosesc un mecanism cu biela-manivela pentru deplasarea membranei si cu ajutorul supapelor

deplaseaza fluidul.

Pompa de benzină

Schema pompei de benzină cu membrană

3

7

4

5

62

1

Pompa de benzină

Păţi componente:

1 - corp al pompei;

2- membrana din cauciuc sintetic sau alt material plastic;

3 - levierul ;

4 - cama;

5 - supapele de aspiraţie ;

6 - combustibilului;

7- arcul.

Acţionarea pompei de benzină

a) b)Acţionarea pompei de

benzină:a-înainte de acţionarea membranei;b-în timpul acţionării membranei.

b)Funcţionarea în gol a braţului pompei

de benzină:a-braţul pârghiei coborât;b- braţul pârghiei ridicat.

Sistemul de alimentare cu pompă manuală

b) Sistemul de alimentare cu pompă mecanică şi pompă manuală

1-rezervor; 2-decantor; 3-filtru; 4-pompă; 5-carburator.

Pompa mecanică cu membrană

Pompa mecanică cu membrană, are o

diafragma flexibila, care este mişcată în sus şi în jos prin forţa arcului şi a

unui motor cu came, prevazut de asemenea cu supape.

Norme de securitate şi sănătate în muncă

Intocmirea normativului cadru intern de acordare a echipamentului individual de protectie (stabilirea tipului de echipament de protectie necesar pe activitati si dotarea lucrãtorilor cu echipament de protectie);Administrarea activitatii de medicina a muncii Intocmirea fiselor de expunere la riscuri, pentru examenul medical de angajare;Intocmirea fiselor individuale de instructaj în domeniul sanatatii si securitatii în munca;Organizarea, efectuarea si supravegherea activitatii de instructaj în domeniul sanatatii si securitatii în munca: instructajul general, instructajul la locul de munca, instructajul periodic respectiv instructajul la reluarea activitatii;Semnalizarea la locul de muncã a pericolelor de accidentare, a cailor de evacuare, locatia centrelor de prim ajutor, locatia mijloacelor de interventie etc;Evidenta accidentelor de munca, a incidentelor periculoase si a bolilor profesionale;Organizarea comitetului de sanatate si securitate in munca;Propuneri de masuri cu caracter tehnic, organizatoric si de alt tip, care trebuiesc luate pentru evitarea pericolului grav si iminent, stabilirea zonelor cu risc ridicat si specific;Reprezentarea companiei in situatii de control ale organelor competente ale ITM;Consultanta privind Legea 319/2006 si normele de aplicare;Aprovizionare cu materiale obligatorii: truse sanitare de prim ajutor, stingatoare, echipamente de protectie pentru lucratori;Planuri de evacuare.

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghita Jinescu “Procese hidrodinamice si utilaje specifice in industria chimica”, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti-1983

2. Ing. G.Chimion, Ing. D.Ilisiu, Ing. M.Branisteanu “Pompe centrifugale”, Editura Tehnica, Bucuresti-1964

3. Petre Cristea “Practica automobilului”, vol. I, editia a doua, Editura Tehnica 1953

4. Internet