Kovács Bálint: ARMENII ÎN TRANSILVANIA (DE LA STABILIREA...

Kovaacutecs Baacutelint ARMENII IcircN TRANSILVANIA (DE LA STABILIREA LOR IcircN SECOLUL XVII PAcircNĂ IcircN SECOLUL XX)

Kovaacutecs Baacutelint

ARMENII IcircN TRANSILVANIA

(DE LA STABILIREA LOR IcircN SECOLUL XVII PAcircNĂ IcircN SECOLUL XX)

Armenii din Bazinul Carpatic sunt cunoscuţi deja din perioada evului mediu Schimbărileconstituţionale ale acestui teritoriu şi diversitatea socială locală au influenţat din mai multedirecţii istoria limba şi cultura armenilor din Transilvania Cu studiul nostru nu ne-am propus săprelucrăm materialul arhivistic al icircntregii Arhive de Colecţie a Armeano-Catolicilor dinTransilvania ci mai degrabă dorim să reflectăm acele domenii sau conexiuni care ar putea oferipuncte de sprijin cercetătorului icircn arhivă pentru prelucrarea şi icircnţelegerea materialuluiarhivistic

Deoarece Arhiva de Colecţie Armeano-Catolică din Gherla s-a format prin stracircngerea laolaltă aarhivelor parohiilor găsim aici o bogăţie de date referitoare la istoria ecleziastică a armenilor dinTransilvania Există documente icircncă din perioada unirii armenilor dar cantitativ mareamajoritate a documentelor ni s-a păstrat din secolul XIX Alături de istoria ecleziasticăcercetătorul găseşte aici material arhivistic util şi pentru discipline auxiliare ca istoria dreptuluiistoria socială etnografie istoria culturii etc

Documentele păstrate icircn Arhiva din Gherla au fost redactate icircn limbile armeană latină

1 30


maghiară germană şi romacircnă dar au ieşit la iveală şi acte editate icircn limba francezăCapacitatea de integrare a armenilor a fost foarte mare dar din păcate ea a avut ca efectparalel şi asimilarea lingvistică rapidă Icircn timp ce icircn secolul XVIII ne icircntacirclnim cu documentearmeneşti relativ numeroase icircn secolul XIX rolul acestora este preluat de cele icircn limbamaghiară Documentele administraţiei ecleziastice icircnsă au rămas aproape exclusiv latine [1]

Integrarea a avut deci ca şi consecinţă asimilarea Tonul trist legat de conştiinţa armenilor laicircnceputul secolului XX se arată univoc icircn protocolul asociaţiei băieţilor armeni din Gheorghenibdquo Să iubim icircn primul racircnd biserica noastră frumoasă şi să o vizităm des Să ne căutămliturghiile icircn care limba noastră trăieşte singur să ne iubim obiceiurile care ni s-au lăsat ca şimoşteniri preţioaserdquo[2]

Deci la icircnceputul secolului XX doar trei valori mai caracterizau identitatea armenilor icircnTransilvania bisericile armeano-catolice limba armeană a liturghiei şi obiceiurile

I Schiţă de istorie a Transilvaniei din secolul XVII pacircnă la mijlocul secolului XX

a) Schimbări constituţionale

Transilvania ca parte integrantă a Regatului Maghiar din evul mediu a Principatului relativautonom al Transilvaniei a Imperiului Habsburgic a Monarhiei Austro-Ungare iar icircn final aRomacircniei a jucat rolul subiectului şi al obiectului clişeelor politice europene Istoriografia

2 30


maghiară săsească şi romacircnă din secolele XIX-XX şi-a găsit justificarea continuităţii naţionaleproprii icircn relativa libertate care a caracterizat perioada de cca 150 de ani a PrincipatuluiTransilvaniei condus de principi maghiari [3]

Icircnainte de 1526 Transilvania făcea parte din Regatul Maghiar Icircn 1541 ca urmare a cuceririlorImperiului Otoman teritoriul Regatului s-a divizat icircn trei părţi dintre care Transilvania caprincipat autonomsub suzeranitate otomană a beneficiat de o relativă independenţă şi doar icircnchestiuni politice externe trebuia să ceară acordul Imperiului Otoman Elita politică atacirct cea dinTransilvania cacirct şi cea din Ungaria a perceput icircmpărţirea Regatului doar ca o stare detranziţie străduindu-se să restituie unitatea teritoriilor supuse icircn evul mediu Coroanei SfacircntuluiŞtefan

Din punct de vedere constituţional Transilvania a funcţionat ca Principat autonom icircntre anii1541-1691 conducătorul său ales de Dietă a purtat pacircnă icircn anul 1595 titlul de voievod alTransilvaniei (vayvoda Transylvaniae) iar din 1595 Sigismund Baacutethory a introdus titlul de Princeps Transylvaniae partium regni Hungariae Dominus et Siculorum Comes(Principe al Transilvaniei Domnitor al părţilor Regatului Ungariei şi Comite al Secuilor) Pentruindependenţa sa icircnsă Principatul a trebuit să plătească Porţii taxa anuală (haracircccedil) a trebuit săurmeze direcţiile politicii externe otomane iar alegerea principelui trebuia confirmată de sultan[4]Deşi supus Porţii icircn nomenclatorul oficial principele Transilvaniei era desemnat ca rudă asultanului uneori chiar cu relaţia de tată-fiu ceea ce-i conferea o poziţie destul de icircnsemnată[5]

Această perioadă a durat pacircnă la eliberarea oraşului Buda şi respingerea Imperiului Otoman dinBazinul Carpatic Icircn anul 1688 principele şi stările din Transilvania l-au recunoscut ca domnitorpe icircmpăratul habsburgic Leopold I (rege maghiar icircntre 1657-1705) Diploma Leopoldină emisăicircn 1691 a devenit legea de bază a Transilvaniei care promitea libertate religioasă principelui şistărilor [6] Domnitorii habsburgici deţineau şi titlurile de regi ai Ungariei şi principi aiTransilvaniei dar conducerea administrativă efectivă a Transilvania a fost icircncredinşată unuigubernator [7]

Noua structură Diploma Leopoldină precum şi pacea de la Karlowitz din anul 1699 ndash care afost icircncheiată de către Habsburgi cu Imperiul Otoman ndash nu au fost recunoscute icircn totalitate decătre societate Una dintre aceste manifestări de refuz a fost războiul curuţilor care au ocupat oparte semnificativă a Bazinului Carpatic şi icircn 1704 au ales un nou principe icircn persoana luiFrancisc Raacutekoacuteczi al II-lea care a domnit pacircnă la pacea de la Satu-Mare din anul 1711 Icircn acestan icircnsă Ungaria şi Transilvania au reintrat sub dominaţia Imperiului Habsburgic iar Francisc

3 30


Raacutekoacuteczi a fost exilat [8] Baza constituţională stabilită icircn 1691 a fost icircntărită dar icircn esenţă nus-a schimbat Icircn 1722 Carol al III-lea (1711-1740) a introdus Pragmatica Sanctiondash legea domestică a Casei de Habsburg care asigura moştenirea tronului şi pe linie feminină ndashcare a intrat icircn vigoare şi icircn Transilvania[9]

Iosif al II-lea (1780-1790) a vizitat de mai multe ori Transilvania (1773 1783 1786) Renumitpentru decretele sale acesta nu a putut schimba durabil nici statul nici societatea El şi-apropus să abroge privilegiile să statueze egalitatea şi convieţuirea paşnică a etniilor iar pentruaceasta a iniţiat reforme administrative şi fiscale Un fenomen specific al acestei perioade a fostconcivilitas care ar fi acordat drept de cetăţenie tuturor persoanelor libere de pe PămacircntulRegesc şi astfel şi romacircnii ar fi devenit membri ai Universităţii Săseşti Cum un astfel de scopnu se putea realiza fără dificultate vestea morţii icircmpăratului a fost bine venită pentru toate celetrei naţiuni privilegiate din Transilvania [10]

Perioada reformelor (1830-1848) care a făcut trecerea de la feudalism la capitalism a produsample schimbări de mentalitate icircn icircntreaga lume iar icircn Transilvania ideologia naţională adobacircndit teren şi astfel s-au dezvoltat mişcările naţionale Transilvania a fost caracterizată de ocreştere demografică şi de urbanizare Icircn această perioadă Transilvania avea 11 oraşe libereregeşti (aici se includ şi cele două oraşe ale armenilor Gherla şi Dumbrăveni) 13 localităţitaxaliste şi 50-60 de oraşe-tacircrguri Schimbul de mărfuri tacircrgul a fost calea cea mai rapidă deurbanizare şi după cum vom vedea armenii au avut o mare contribuţie icircn acest sens [11] Icircnperioada reformei politice s-a pus realmente problema anexării Transilvaniei la Ungaria adicăunirea celor două teritorii Wesseleacutenyi Mikloacutes şi-a focalizat activitatea politică asupra ideiiicircncorporării Transilvaniei văzacircnd icircn această aderare singura posibilitate de democratizare şi dedezvoltare a Transilvaniei Astfel unirea constituţională a Transilvaniei cu Ungaria a fost inclusăprintre punctele revoluţionarilor din anul 184849[12]

Acest deziderat s-a icircmplinit indivisibiliter ac inseparabiliter icircn anul 1867 cacircnd s-a formatMonarhia Austro-Ungară Transilvania a făcut parte din Monarhie pacircnă icircn anul 1918 cacircnd de facto a fost icircncorporată la Romacircnia de iureacest transfer teritorial fiind legiferat icircn 1920

4 30


b) Etniile Transilvaniei

Istoria etniilor şi dezvoltarea demografică a Transilvaniei este un fenomen specific europeanTransilvania a fost mereu o ţară cu mai multe etnii şi mai multe confesiuni Cele trei naţiunipolitice (fraterna unio trium nationum secui maghiari saşi) şi cele patru religii recepte (catolicreformat evanghelic unitarian) au constituit un sistem specific de putere asiguracircnd icircmpărţireaautorităţii şi un fel de echilibru Cele trei naţiuni privilegiate şi cele patru religii recepte au fostnumite mai tacircrziu cele şapte păcate de moarte ale Transilvaniei[13]

Icircn ceea ce priveşte numărul de locuitori ai Transilvaniei deţinem date aproximative Icircn jurulanului 1710 populaţia Transilvaniei icircnsuma 800-860000 de persoane din care aproximativ 47 maghiari 34 romacircni şi 19 saşi deşi aceste date diferă de la autor la autor [14] La cca120 de ani după această dată icircn 1830-1840 locuitorii icircn număr de 2 milioane erau 597 romacircni 283 maghiari şi 116 germani[15]Icircn a doua parte a secolului XIX icircn Transilvania conform recensămacircntului din anul 1857 trăiau2300000 de locuitori care conform recensămacircntului din 1869 erau divizaţi etnic dupăurmătorul procent romacircni 595 maghiari 291 germani 9 alte etnii 24[16]

Icircn Transilvania ca stare politică natio Hungarica era eterogenă pacircnă icircn a doua jumătate asecolului XVIII nobilii fiind desemnaţi cu acest termen[17]

Originea secuilor ndash care astăzi constituie o minoritate etnică icircn partea răsăriteană aTransilvaniei ndash este discutată şi astăzi [18] Pe parcursul istoriei ei apar ca naţiune de soldaţifiind scutiţi de taxe icircn schimbul apărării graniţei de Răsărit a Transilvaniei[19]Practic pacircnă la mijlocul secolului XVI nobilitatea era acordată colectiv icircntregii societăţi asecuilor ceea ce implica o importantă autonomie (drept de reglementare dreptul alegerii judeluişi a premergătorilor trimiterea de soli icircn Dietă precum şi drept de instrucţiuni) la care se

5 30


adaugă dreptul de succesiune şi scutirea de taxe[20]Nobilitatea colectivă s-a dizolvat icircnsă şi comunitatea secuilor a icircnceput să se structureze pebaza drepturilor obţinute personal[21]

Saşii care proveneau din diferitele regiuni ale Imperiului German s-au aşezat icircn secoleleXII-XIII icircn Transilvania apăracircnd icircn izvoare sub denumirea de saxones (Sachsen Teutoniciultrasilvani) [22] IcircnTransilvania s-au format patru mari teritorii locuite de saşi Sibiu Pămacircntul Regesc Mediaş şiBistriţa Universitatea Săsească (Universitas Saxonum) s-a format ca prima autonomie europeană[23]Saşii şi-au pus speranţa icircn Diploma Leopoldină deoarece icircn perioada războiului curuţilor aurămas fideli Curţii şi au ajutat trupele imperiale[24]Această fidelitate le-a fost recompensată de Curte prin stabilirea la Sibiu a sediului GuberniuluiTransilvaniei iar icircn timpul Mariei Tereza şi al lui Iosif II Samuel von Bruckenthal politician sasde icircnaltă prestanţă şi formaţie a devenit gubernatorul Transilvaniei[25]

Romacircnii icircn Transilvania pe baza izvoarelor arhivistice sunt cunoscuţi din secolul XIII (la Dietadin 1291 de la Alba Iulia sunt prezenţi şi ei) Din punct de vedere politic veacuri icircndelungate einu dobacircndesc semnificaţie Din cauza acestor motive pacircnă la sfacircrşitul secolului XVII nu putemvorbi de conştiinţa naţionalăetnică a romacircnilor ci apartenenţa lor la religia ortodoxă este aceeacare icirci defineşte icircn lipsa elitelor sociale [26] La sfacircrşitul secolului XVII şi icircnceputul secoluluiXVIII a avut loc unirea romacircnior ortodocşi din Transilvania cu Biserica Catolică care icircn literaturade specialitate a fost asociată cuemanciparea romacircnilor [27]Una dintre pietrele de temelie ale căii autonomiei romacircnilor a fost bdquoSupplex LibellusValachorumrdquo care a fost adresat icircmpăratului Leopold al II-lea icircn anul 1791 sub forma uneiscrisori icircn care se solicitau drepturi identice cu cele ale celor trei naţiuni privilegiate Icircn secolulXVIII interesele naţionale ale romacircnilor au fost reprezentate icircn primul racircnd de instituţiiletradiţionale ale societăţii romacircneşti Biserica Ortodoxă şi cea Greco-Catolică Icircn anul 1834romacircnii alături de episcopul ortodox Vasile Moga au cerut de la icircmpărat recunoaşterea ca ceade-a patra naţiune La solicitarea tradiţională au primit răspunsul tradiţional cea de-a patranaţiune ar răsturna constituţia Transilvaniei Cu aceasta icircnsă cele două confesiuni romacircneştiau icircnceput să se apropie pe marginea solicitărilor politice[28]

6 30


Icircn perioada Diplomei Leopoldine icircn afară de armeni icircn Transilvaniei mai practicau comerţul icircnvirtutea unui statut special şi grecii Ei aveau dreptul să comercializeze orice marfă aveauautonomie erau subordonaţi direct Camerei Aulice şi Tezaurariatului Transilvaniei erau scutiţide cantonament aveau companii icircn Sibiu şi Braşov Icircn afară de greci se mai poate menţionadiaspora bulgară de la Vinţu de Jos şi Deva precum şi negustorii aromacircni şi evrei Aceste etniideşi dispuneau de privilegii specifice nu făceau parte din stările din Transilvania [29]

II bdquoLocul de memorierdquo al originii armenilor din Transilvania toposul Ani-armean

Conşiinţa de origine a unui popor seva lui icircn cele mai multe cazuri se confruntă cu lipsurileizvoarelor istorice care astfel se completează cu mituri şi legende de origine Analizacircnd istoriaBazinului Carpatic din ultimii 1100 de ani putem vorbi de prezenţa armenilor dar nu şi desprecontinuitatea prezenţei lor pe baza valurilor de emigrare Exodurile anumitor grupuri de armeniau avut motivaţii şi momente diferite ele ajungacircnd icircn Europa Centrală şi de Est din diversedirecţii

Pe baza izvoarelor istorice nu se poate dovedi cu claritate nici pacircnă astăzi dacă populaţiaarmeană emigrată icircn Transilvania icircn secolul XVII a fost una omogenă bdquoAni-armeanrdquo sau arezultat din contopirea pe parcurs cu alte grupuri de armeni proveniţi din alte teritorii Din punctde vedere ştiinţific se consideră a fi autentică teoria că acele colonii care trăiau icircn PeninsulaCrimeea erau Ani-armeni [30] Strămoşii armenilor veniţi dinspre Moldova icircn Transilvaniatrebuie căutaţi probabil icircn mai multe direcţii Dar poate că nu aceasta este esenţa icircn analizaacestei chestiuni

Ani a ocupat un loc specific icircn istoria armenilor fiind o oarecare amintire a puterii Bagratizilordupă icircnlăturarea cărora ea a devenit simbolul statului armean [31] Oraşului armean Ani i s-auasociat atribute foarte speciale care au definit soarta armenilor icircn perioada milenară următoareLipsa statului s-a explicat prin decăderea puterii Bagratizilor prin invazia străinilor icircn ţară care

7 30


a condus la exodul armenilor Cele mai numeroase valuri de emigraţie armeneşti se numesctradiţional armeni de Ani emigranţii purtacircnd cu ei memoria oraşului Ani şi faptul că aceastăcapitală a fost foarte dezvoltată din punct de vedere comercial economic şi politic Aceastăexplicaţie s-a dovedit a fi una viabilă căci de-alungul secolelor icircn ciuda pustirii ei capitalastrămoşească a inspirat şi a hrănit macircndria naţională a armenilor Nu numai emigranţii dar şiarmenii din ţara-mamă se considerau a fi armeni de Ani explicacircndu-şi emigraţia cu dăracircmareacapitalei Această tradiţie orală se regăseşte icircn Peninsula Crimeea icircn Bazinul Carpatic icircnBulgaria icircn Polonia icircn Djoulfa (Juła) icircn regiunea lacului Van icircn Erzuruum (Karin) icircn TrabzonArmenii galiţieni din Polonia icircşi revendicau strămoşi de Ani şi erau foarte macircndri de aceastaŁevond Ališan menţionează bdquoSă vă mai spun cacircteva lucruri despre armenii care locuiesc icircnLvov ei sunt foarte macircndri şi foarte bine organizaţi deoarece ei sunt armeni de Ani realirdquo[32]

Interpretarea istorico-filozofică şi artistică a oraşului Ani a fost exprimată mai icircntacirci la autorulNersēs Šnorhali icircn lucrarea sa intitulată bdquoPlacircngere la decăderea Edesseirdquo icircn care el a clamatpentru ajutorul a două mari oraşe Roma şi Bizanţul mai apoi a ridicat Edessa la rangulcapitalei Ani şi a chemat şi pe cititori să ia parte la această durere La autorul Nersēs Šnorhalise poate observa că Ani este purtătorul conceptului de stat şi icircnsăşi capitala Ani simbolizeazăsuveranitatea casei Bagratizilor [33]

Icircn secolul XVIII capitala Ani a primit un rol important şi icircn planul politico-economic ruso-armeande eliberare a Armeniei şi restituire a monarhiei Icircn acest document (1783) Yovsēp Arłut΄ian arecomandat ca şi capitală viitoare oraşul Ani sau Vałaršapat icircn ciuda faptului că centruladministrativ al provinciei Ararat era deja Ierevan susţinut şi de armeni drept capitală [34]

Această idee s-a reformulat şi la icircnceputul secolului XIX cacircnd armenii au desemnat capitala Anidepopulată centrul de organizare a luptelor pentru independenţă Alături de acest evenimentstă mărturie nuvela istorică a lui Xačacuteatur Abovian intitulată bdquoRănile Armenieirdquo [35]

Pacircnă la sfacircrşitul secolului XVIII şi icircnceputul secolului XIX Ani şi-a păstrat puterea de stimulavisele politice iar odată cu prima parte a secolului XIX a apărut un anumit entuziasm ştinţificpentru acest teritoriu Armeni şi străini icircl vizitau din ce icircn ce mai des culegeau diferite descrierişi opere literare referitoare la această temă Folosind cuvintele lui Claude Mutafia acest tip deoraş semăna cu un phoenix care putea fi privit din nou şi din nou ca un centru important alistoriei al culturii şi al tradiţiei armene [36]

8 30


Acest entuziasm este bine ilustrat şi icircn itinerariul călugărului mechitarist Minas Bžškeancacute [37] despre care Nicolas Jakowlewitsch Marr scria următoarele bdquoaici se unesc toate ndash icircn cadrul limitelor realităţii ndash ce spun despre acestoraş izvoarele istorice Bžškeancacute nu a văzut Ani şi totuşi se pare că puterea de fascinare aoraşului Ani este puternică nu numai asupra celor care icircntr-adevăr au văzut oraşul dar şiasupra fanteziei oamenilorrdquo[38]

Icircn primele decenii ale secolului XX viziunea tradiţională a sorţii capitalei Ani a rămas viabilă şişi-a continuat supravieţuirea Ea a format şi obiectul unor discuţii ştiinţifice după ce rezultatelecercetărilor arheologice ale lui Nicholas Jakowlewitsch Marr (1865-1934) au relevat faptul cădupă dispariţia regatului oraşul Ani a rămas o aşezare icircncă icircnfloritoare economic[39]Čanik Aramian (1820-1879) icircnsă icircn anii 1860 a formulat conceptul de bdquomamă armeanărdquo şi s-astrăduit să icircl facă accesibil şi inteligibil pentru icircntreaga naţiune Icircn 1861 el a publicat la Paris unafiş cu o gravură care reprezenta ruinele capitalei Ani denumind-o mamă armeană Mai tacircrziuacest afiş a devenit atacirct de popular icircncacirct reproducerile sale icircn diferite forme şi dimensiuni auornamentat casele familiilor armene

Din mama armeană a derivat mai tacircrziu icircngerul Armeniei care la racircndul său a contribuit laicircntărirea conştiinţei naţionale Icircn final Ani a devenit emblema luptei pentru libertatea ţăriiarmene dar icircn 1921 teritoriul oraşului de odinioară a ajuns sub stăpacircnire turcească Ani cuistoria şi cultura sa s-a transformat icircntr-un forum unde s-a concentrat soarta armenilor atacirct acelor din ţară cacirct şi a coloniilor dacircnd putere şi credinţă pentru viitor [40]

Despre Ani se poate discuta din punct de vedere istoric icircn două feluri Putem să discutămdespre el ca despre un oraş de odinioară care a existat icircn realitate dar totodată putem săprivim şi ca un loc al memoriei naţionale La analiza conştiinţei istorice a armenilor dinTransilvania această ipostază din urmă iese la iveală Adică la icircntrebarea dacă armenii dinTransilvania provin icircntr-adevăr din Ani nu putem da un răspuns concret icircnsă pe baza textelordin secolele XIX-XX putem oferi răspunsuri icircn ceea ce priveşte conştiinţa de origine istoricăAtunci cacircnd armenii din Transilvania au mai vorbit doar maghiara toposul Ani a continuat să-ilege de alţi armeni

Ani ca lieu de meacutemoire (Erinnerungsort) apare icircn secolul XIX icircn conştiinţa istorică colectivă a

9 30


armenilor din Transilvania [41] Locul memoriei poate fi o stradă unoraş un sat un loc concret dar totodată şi o dată cronologică un eveniment Deci nu pornim ladefinirea lui neapărat dintr-un loc concret ci de la felul cum o societate sau un individ icircşi aduceaminte de un fapt sau de un eveniment Deci lieu de meacutemoireeste un punct de cristalizare un loc simbolic unde comunitatea găseşte punctul de legăturăicircntre prezent şi trecut Conştiinţa de origine a unui popor este acel punct unde nu se mairegăseşte legătura directă icircntre prezent şi trecut La armenii din Transilvania Ani a icircndeplinitacest rol ca loc concret din care s-a format un topos

Lieu de meacutemoire al naţiunii armene oraşul Ani a fost corelat de către Hovhanesian Eghia(1885-1948) cu oraşul Gherla şi astfel Gherla a căpătat rolul locului de memorie al armenilordin Transilvania Oraşul Ani ca şi capitala universală a armenilor joacă deci un rol analog cubdquocapitalardquo armenilor din Transilvania [42]

Icircn texte oraşul Ani apare cu cele 1001 de turnuri un fel desen mitic al unui oraş istoric care numai există Numerele mitice se accentuează şi mai profund icircn scrierea lui Aacutevedik Feacutelix(1888-1949)

bdquoConform legendei icircn incinta zidurilor oraşului Ani s-au dăracircmat 1001 de biserici o sută de miide construcţii şi un milion de suflete a icircncetat să mai anunţe bunăstarea şi puterea Armenieirdquo[43]

Szongott Kristoacutef (1843-1907) profesor la gimnaziul din Gherla cercetător remarcabil al istorieiarmenilor din Transilvania accentuează cele două trăsături ale armenilor icircncă de la fuga lor dinAni bogăţia deoarece au pus icircntr-una dintre traiste aur şi pietre preţioase şi religiozitatea cucare au pus icircn cealaltă traistă himnariumul armean Toposul Ani este prezentat icircn felul următoricircn monografia sa despre Gherla

bdquoArmenii de aici icircşi trag seva din familii remarcabile strămoşii noştri locuiau icircn capitala regalăAni icircn capitala Armeniei care era populată de un milion de locuitori şi număra 1001 biserici Eitrăiau pretutindeni icircn bunăstare icircn lux şi pompă Dar vroiau să se răzbune pe ei ciurdeleinvidioase din icircmprejurime hellip astfel şi-au luat drumul icircnspre Ani deoarece aici locuiau elitelenaţiunii Au trimis mesaj către locuitorii oraşului bogat icircn tezaure aristocraţilor icircnstăriţi că icircşi potsalva vieţile şi bogăţiile acumulate dacă icircl neagă pe Christos Dar demnitarii armeni icircşi apreciaumai mult comoara cerească religia creştină de macircntuire decacirct bunurile pămacircnteşti ndash şi au

10 30


rămas neclintit fideli acelei credinţe care a fost propovăduită pămacircntului armenesc de cătreSfacircntul Grigore Iluminatorul Icircnsă mulţi dintre ei au avut timp să fugă prin porţile nopţii astfelfiecare bărbat şi-a luat două raniţe icircntr-una au pus rozariul cărţile de rugăciune şi bisericeşti icircnspecial bdquosaacuteraacutegaacutenrdquo-ele icircndrăgite ca să-şi poată lăuda Domnul icircn limba maternă şi pe pămacircntstrăin iar icircn cealaltă raniţă au pus aur bijuterii şi pietre preţioase Astfel au părăsit taţii noştripalatele luxoase de marmură şi cu ochi icircnlăcrimaţi au spus adio patriei strămoşeşti AraratParadisului hellip rdquo [44]

Merza Gyula (1861-1943) ndash coredactorul revistei Armenia ndash a susţinut icircn continuare elementeletoposului şi a accentuat credinţa creştină a armenilor El formulează icircn felul următor

bdquoEste un fapt dovedit că armenii din Transilvania sunt descendenţii nobilimii armene icircnstărite şide prestigiu care a sprijinit cruciadele şi astfel a provocat ura păgacircnimii Deoarece dupănăvălirea asupra capitalei Ani cea cu un milion de locuitori şi cu 1001 de biserici icircn secolul XIIIde către turci şi tătari şi odată cu decăderea regatului naţional autonom al Armeniei Marimajoritatea familiilor armene s-a refugiat din cauza anarhiei şi din cauza cutremurelor ca unpopor creştin prin munţii Caucazului Muzeul Armean din Gherla este o adevărată trezorerie acodicelor şi a relicvelor care sunt cele mai grăitoare documente ale patriei strămoşeşti şi alediferitelor popasuri ale rătăcirii rdquo [45]

La Budapesta a apărut lucrarea lui Aacutevedik Feacutelix icircn care oraşul Ani este descris ca patriastrămoşească a armenilor din Transilvania Autorul citează ca izvor lucrarea intitulatăbdquoArmenienrdquo a autorilor SchweigerndashLerchenfeld apărută la Iena icircn 1878

bdquoPatria de strămoşie a armenilor maghiari a fost oraşul regesc remarcabil şi icircn ruine cheiaArmeniei Ani Asirieni arabi perşi tătari mongoli şi turci au rivalizat pentru acapararea acestuioraş splendid Rotirea gloriei de luptă a dăracircmat acest oraş preţios Conform legendei s-autransformat icircn ruine 1001 de biserici o sută de mii de edificii şi un milion de suflete a icircncetat săpropovăduiască icircntre zidurilor oraşului Ani bunăstarea şi puterea Armeniei rdquo [46]

Hovhanesian Eghia la icircnceputul celui de-al doilea război mondial accentuează nu atacirctreligiozitatea armenilor cacirct mai degrabă icircnstărirea lor

bdquoDin acest oraş bogat armenii din Ungaria nu au venit cu rucsacul pe spate şi icircnfometaţi cu

11 30


palma icircntinsă la cerşit nici icircnfometaţi de pradă ci cu mult aur şi cu multe comori valoroase Acest lucru se poate dovedi şi prin moştenirile şi comorile familiale dar icircn special se poatededuce din numele de familii ale armenilor maghiari care icircnseamnă nobil conducător principepremergător domn mare etc Din Ani a venit nobilimea şi personalul său de companie spreTransilvania rdquo [47]

Icircn memoria naţională a armenilor din Transilvania la sfacircrşitul secolului XIX şi icircnceputulsecolului XX mai supravieţuia conştiinţa de origine a armenilor religia lor atunci era cearomano-catolică (de rit armean) iar limba vorbită era cea maghiară Integrarea lor politicăreligioasă şi socială ca şi consecinţă a aşezării lor icircn Transilvania a avut momentele eispecifice pe care le vom analiza mai pe larg icircn studiul nostru

III Diasporă armeană de Transilvania sau colonii armene de Transilvania

Există doi termeni tehnici armeneşti care exprimă faptul că parte a unui popor trăieşte icircn afaragraniţelor ţării mamă cuvacircntul gałtlsquoavajr (se pronunţă gahtavair) care icircnseamnă colonie icircntimp ce splsquoyuṙklsquo (spiurk) semnifică diaspora

Colonia ndash conform folosirii conceptului armean ndash defineşte un grup izolat al unui popor caretrăieşte icircntr-un loc concret icircntr-o anumită ţară străină Coloniile armeneşti au icircnceput să seformeze deja icircn primele secole după Christos atunci cacircnd Armenia istorică divizată icircntreimperiile vecine a icircnceput să-şi piardă autonomia Icircn evul mediu armenii s-au stabilit icircn diverseţări unde icircn timpul convieţuirii şi-au mai păstrat o perioadă icircndelungată limba şi culturaacestea rămacircnacircnd un factor intermediar de comunicare icircn comerţul icircntre diferitele ţări şi regiuniTipografia armeană s-a dezvoltat mai icircntacirci icircn coloniile armene europene [48]

Termenul de splsquoyuṙklsquo adică diaspora defineşte o parte izolată a unui popor care nu maitrăieşte icircn ţara sa origine dar icircşi păstrează ferm identitatea Icircn ştiinţa istorică armeană

12 30


icircncepacircnd cu secolul XX se vorbeşte despre spiurk atunci cacircnd ca urmare a genociduluiarmean icircncep să apară grupuri sociale mai compacte şi mai numeroase icircn exod icircn AmericaEuropa sau alte continente Coloniile şi diasporele armene se pot deci diferenţia fundamentalca formare a lor icircn istorie şi timp Armenologia din cauza cotiturilor istorice dramatice foloseşteaceste două concepte (diasporă şi colonie) cu alte semnificaţii decacirct sunt ele utilizate icircn generalde ştiinţa istorică

Icircn Translivania conform izvoarelor istorice icircn a doua jumătate a secolului XVII armenii s-austabilit icircn mai multe aşezări Episcopul romano-catolic de Transilvania Antalffy Jaacutenos(1724-1728) icircn scrisoarea adresată Romei icircn 1726 relatează faptul că la Gherla trăiau 70 sau80 de familii armene la Dumbrăveni de asemenea la Frumoasa 20 de familii la Gurghiu 8 sau9 familii la Tacircrgu-Secuiesc 6 familii dar şi icircn Gheorgheni mai trăiau familii armene icircnstăriteChiar dacă aceste cifre pot fi discutate şi nu acoperă punctual realitatea armenii trăiau destulde polarizaţi icircn Transilvania [49] După aproximativ o sută de ani icircn itinerariul lui MinasBžškyanc călugăr mechitarist armean din Veneţia sunt icircnşirate localităţile Gherla DumbrăveniFrumoasa Gheorgheni Tacircrgu-Mureş Braşov Sibiu Sebeş Deva Tacircrgu-Secuiesc Oradea şiTimişoara ca aşezări unde trăiau armeni [50]

Numărul armenilor icircn aceste localităţi prezintă o imagine foarte variată De fapt existau patrulocalităţi transilvănene care erau considerate colonii armene Explicaţia este prezenţa BisericiiArmene deoarece o caracteristică comună a acestor localităţi era tocmai faptul că administraţiaecleziastică a Bisericii Armeano-Catolice funcţiona cu aceste patru parohii Cele mai multefamilii armene s-au dispersat mai apoi icircnspre alte teritorii ale Transilvaniei şi ale BazinuluiCarpatic

Denumirile coloniilor armene din Transilvania

Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis

Szamosuacutejvaacuter

Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis

Ebesfalva Erzseacutebetvaacuteros

Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt

Ibasfalau Yełisabetlsquoowpolis

Gyergyoacuteszentmikloacutes

Gheorgheni

Niklasmarkt

Sēnd Migloš Čurčov

Csiacutekszeacutepviacutez

Frumoasa

15 30


Sibviz

Uneori chiar şi cultul unui sfacircnt poate releva date de migrare Tabloul de altar cu Sfacircntul GrigoreIluminatorul ndash sfacircntul patriot al armenilor ndash icircn afară de localităţile enumerate se mai găseşte şi laSighetu Marmaţiei şi la Sibiu fapt ce reflectă prezenţa acolo a armenilor şi mărturiseşte despreexistenţa cacircndva a unor comunităţie armene locale semnificative [51]

IV Contribuţii la relaţia dintre armeni şi societatea Transilvaniei

Armenii stabiliţi icircn Transilvania deja din secolul XVII şi pe parcursul secolului XVIII au primitregulat de la domnitor diferite privilegii care au sprijinit activitatea lor comercială şi industrialăToate aceste diplome privilegiale primite de la icircmpărat au stacircrnit antipatia celorlalte etnii dinTransilvania icircmpotriva armenilor Un asemenea conflict s-a desfăşurat cu saşii din Bistriţa laicircnceputul secolului XVIII [52] Icircn anul 1712 saşii majoritari icircn conducerea oraşului şi şi icircn oraş(atunci armenii erau icircn număr de 231 de persoane) i-au icircnvinuit pe armeni pentru declanşareaepidemiei de ciumă Conform hotăracircrii conducerii oraşului armenii au fost constracircnşi săpărăsească Bistriţa icircn 24 de ore şi atunci s-au stabilit la Gherla Icircn scrisoarea pe care episcopularmenilor transilvăneni Oxendio Virziresco a adresat-o icircn 22 octombrie 1712 judelui oraşuluiJohann Klein situaţia a fost comparată cu exodul evreilor din Egipt[53]Problema ciumei nu s-a rezolvat cu expulzarea armenilor Dacă parcurgem diferitele rapoarte şiadrese ale oficiului sanitar al Bistriţei pe anii 1710-1720 vedem că ciuma a continuat să apară[54]Armenii ca şi elemente comerciale străine reprezentau concurenţă pentru saşi şi anterior cuocazia incendiului din anul 1698 tot armenii au intrat icircn discuţie

16 30


[55]A formulat concluzii similare şi autorul Konrad Schuumlnemann care icircn legătură cu oraşulDumbrăveni a declarat că prezenţa armenilor nu era socotită binevenită icircn apropiereaaşezărilor săseşti nu numai din cauza limbii ci mai degrabă din motive economice[56]

La Gheorgheni au existat conflicte icircntre armeni şi secui iar motivul a fost şi aici situaţia socialăprivilegiată a armenilor respectiv icircmbogăţirea lor rapidă din comerţ Icircn anul 1726 autorităţilescaunului Gheorgheni au interzis armenilor să apară la tacircrg vara icircnainte de ora opt şi iarnaicircnainte de ora nouă Motivul a fost cumpărarea ieftină a mărfurilor secuilor dis-de-dimineaţă decătre armeni şi vacircnzarea lor ulterioară mai scump Cealaltă prohibiţie s-a referit la cracircşmăritdeoarece armenii au acumulat mari bogăţii din vacircnzarea vinurilor ieftine din Moldova iaraceasta a atras după sine invidia comunităţii secuilor Secuii au limitat şi activitatea măcelarilorJudele armenilor nu avea drept de judecată icircn cazuri de crimă [57] Scaunelesecuieşti le-au interzis armenilor şi săparea de facircntacircni iar icircn anumite teritorii chiar şiconstruirea de biserici[58]

Cele trei naţiuni privilegiate ale Transilvaniei (secui maghiari saşi) au fost menţionate de maimulte ori Armenii tindeau să devină cea de-a patra naţiune ndash la fel ca şi romacircnii care ausolicitat acelaşi lucru ndash dar stările au respins cererea armenilor Gherla şi Dumbrăveni şi-auadresat Dietei din Transilvania solicitarea comună icircn 1791 [59] Semnatarii solicitării au fostGorovei Kristoacutef şi Novaacutek Theodor din parteaGherlei iar din partea Dumbrăveniului IssekutzAntal Zakariaacutes Tamaacutes şi Csiki Laacutezaacuter Icircn adresă au mai cerut şi ca Gherla şi Dumbrăveni să fieconsiderate oraşe regeşti maghiare şi locuri taxale icircn calitate de oraşe comerciale să fie scutitede adăpostirea soldaţilor iar locuitorii din Gherla şi Dumbrăveni care au fost icircnnobilaţi să fiesocotiţi ca nobili adevăraţi [60]Ca bdquoanexărdquo a suplicii au fost adăugate4000 de monede de aur Icircn această solicitare apare deja motivul specific al integrării bdquoPentru icircmbogăţirea limbii maghiare şi pentru alte nevoi ale ţării oferă patru mii de auri helliprdquo[61]

Secuii au avut o atitudine foarte neprietenoasă faţă de armeni icircn răspunsul lor s-a resimţit ooarecare antipatie Conform secuilor armenii stabiliţi icircn Dumbrăveni şi Gherla au obţinutprivilegii şi scutiri icircn defavoarea altor oraşe iar sub protecţia acestor privilegii au pus macircna pe obogăţie ilegală şi cu aceasta au comis daune altora Atunci cacircnd cereau icircmprumut nu mairestituiau banii ci vroiau să scape de responsabilitate prin procedeul de faliment [62]

17 30


Altă dată secuii scriau despre armenii stabiliţi icircn Gheorgheni că nu plătesc taxe icircn mod justfolosesc străzile dar nu se ocupă de reparaţia lor respectiv şi-au format proria lor magistraturăcu sigiliu propriu astfel ei nu răspund icircn faţa altora bdquo icircndrăzenala celor din Frumoasa şiGheorgheni a crescut icircn aşa fel icircncacirct şi-au format pentru ei un Magistrat cu sigiliu propriu hellipinscripţia sigiliului fiind Sigillum Armenorum Gyergyo Szentmiklosiensis Magistratus rdquo[63]

Govrik Gergely (1841-1931 Grigor Govrikean) menţionează de asemenea icircn monografia sadespre Dumbrăveni că maghiarii erau invidioşi pe armeni Călugărul şi omul de ştiinţă menţionata formulat pentru aceasta două motive privilegiul lui Carol III din anul 1733 şi cel al MarieiTereza din anul 1785 conform cărora armenii nu mai erau obligaţi să presteze servicii militareAceste privilegii au fost icircntărite şi de Iosif II icircn anul 1785 respectiv 1786 [64]

Oraşele săseşti au argumentat icircn mod similar obiectacircnd că armenii nu plăteau taxele icircn acelaşicuantum ca şi celelalte grupuri etnice de pe acelaşi teritoriu [65]

V Religia armenilor din Transilvania

a) Unirea cu Roma

La unirea armenilor transilvăneni cu Biserica Romei icircnainte de toate trebuie să remarcămpersonalitatea lui Oxendio Virziresco care s-a născut icircn jurul anului 1655 icircn oraşul Botoşani atrecut la unire icircn copilărie pe urmă a devenit seminarist la Collegio Urbano din Roma adică la

18 30


colegiul de misiune al Sfintei Congregaţii de Propaganda Fide [66] Aici s-a icircnscris icircn anul1678 matricola colegiului menţionează despre el că a cunoscut mai multe limbi a vorbitarmeana poloneza romacircna din Moldova turca maghiara şi latina[67]

El a sosit icircn Transilvania icircn octombrie 1685 ca misionar printre armeni [68] StefanoStefanowicz Roska menţionează icircn cronica sa că Oxendio şi-a icircnceput activitatea icircnGheorgheni [69]Despre originea şi studiile sale avem informaţii de la mai mulţi istorici De exemplu FaschingFerenc confirmă faptul că el a ajuns la Roma la vacircrsta de 14 ani apoi s-a reicircntors icircnTransilvania ca să icircndeplinească rolul de misionar[70]Icircn operele lui Benkő Joacutezsef şi Illeacutes Andraacutes ne icircntacirclnim cu date identice[71]

Oxendio icircnsuşi scrie despre sine că icircn Transilvania a lucrat pentru misiunea catolicăicircncercacircnd să-şi atragă bdquoconlocuitorii ereticirdquo la religia catolică Pentru acest scop a cacircntat litaniilededicate Fecioarei Maria a spus rugăciunile Rozariului săptămacircnal de 2-3 ori a explicatcatechismul catolic şi a ţinut predici icircn fiecare duminică [72] La icircnceput probabil nu i-a fostuşor deoarece armenii apostolici macircniaţi l-au prins şi era aproape să fie ucis[73]La icircnceputul activităţii sale de misiune armenii s-au opus cu icircncăpăţacircnare şi de regulă l-auderanjat şi pe parcursul predicării Preoţii romano-catolici maghiari icircnsă l-au ajutat şi au obţinutpentru el biserica de lemn a armenilor apostolici cărora le-au interzis celebrarea pataragh-uluiMembrii familiei şi rudele lui Oxendio au fost primii se presupune care ar fi trecut la religiacatolică ceea ce a uşurat şi activitatea lui Oxendio[74]Activitatea sa de misionar a dat roade repede deoarece icircn anul 1689 nunţiul polonez scria dejacătre Congregaţia Propagandei şi arhiepiscopului armean de Lemberg că 2000 () de armenidin Secuime au cerut de la Oxendio unirea cu Roma[75]

După sosirea lui Oxendio Virziresco icircn Transilvania armenii transilvăneni nu aveau conducătorecleziastic ci doar un misionar romano-catolic de rit armean [76] Alegerea sa ca episcop adevenit posibilă după moartea lui Minas Eudoxiensis Zilifdar Vardan Hunanean arhiepiscoparmeano-catolic de Lemberg l-a recomandat pe Oxendio icircn această demnitate deoarece eranăscut icircn Moldova şi cunoştea foarte bine limba armenilor transilvăneni şi avea icircncredere icircnfaptul că armenii catolici din Transilvania pot deveni astfel dieceza sufragană a arhiepiscopieiarmeano-catolice de Lemberg[77]

19 30


Congregaţia de Propaganda Fide s-a pronunţat icircn data de 29 mai 1690 icircn legătură cu scaunulepiscopal al armenilor transilvăneni şi l-a numit pe Oxendio Virziresco conducătorul religios alarmenilor din Transilvania stabilindu-i salariul anual la 100 de scuzi [78] Astfel Congregaţiade Propaganda Fide şi-a sigurat icircn continuare dreptul de jurisdicţie asupra Bisericii armenilordin Transilvania Armenii transilvăneni s-au rupt deci de la arhiepiscopia armeano-catolică dinLemberg Icircn ruptură a avut un rol cu siguranţă şi nunţiul de Viena deoarece Transilvania intraicircn domeniul său de competenţă Pe 2 octombrie 1690 papa Alexandru VIII a emis două breveicircn care l-a numit pe Oxendio Virziresco arhiepiscop titular de Alada şi l-a trimis icircn TransilvaniaHirotonirea sa icircntru episcop a avut loc la Lemberg pe 30 iunie 1691[79]

Oxendio şi-a continuat activitatea de misionar icircn Transilvania dar aceasta s-a dovedit icircncontinuare a fi o sarcină dificilă Legătura icircntre el şi armeni se presupune că nu a rămas unabună Despre acest fapt ne icircnştiinţează un document din Arhiva Nunţiaturii din Viena icircn carearmenii transilvăneni detaliază că Oxendio s-a purtat ca un tyrannos ca un despot cu ei [80] Mai apoi armenii au cerut Sfacircntului Scaun să aparţină icircn continuare de arhiepiscopularmeano-catolic din Lemberg Icircn 1698 theatinul Maria Accorsi a scris Congregaţiei dePropaganda Fide că Oxendio nu a reuşit să remedieze problema armenilor din TransilvaniaAnchetarea cazului la Roma a fost icircncredinţată cardinalului Sancta Croce care l-a trimis peDeodatus Nersesowitz icircn Transilvania Nersesowitz a făcut un raport negativ despre Oxendioacuzacircndu-l că doar icircngreunează situaţia bisericească a armenilor din Transilvania[81]

Icircn fundal stătea cu mare siguranţă o persoană şi grupul său Elia Mendrul şi-a desfăşuratactivitatea ca preot icircn Transilvania dar el se născuse icircn Moldova lucracircnd alături de Bonalini laLemberg iar mai tacircrziu alături de Oxendio [82] Oxendio icircnsă l-a declarat suspect de erezie şiicircmpotriva lui a fost organizat un proces la Bistriţa pe 22 iunie 1697 icircnsă vina de erezie nu aputut fi dovedită Totuşi fiind preot căsătorit a trebuit să-şi părăsească nevasta[83]

Cu mare probabilitate şi acest proces a contribuit la reicircntoarcerea icircn Moldova a anumitor armenisau a unor mici grupuri de armeni la sfacircrşitul secolului XVII Din cauza strămutării icircn MoldovaOxendio dorea să-şi extindă misiunea şi acolo şi chiar şi icircn Ţara Romacircnească Icircn 8 martie 1700theatinul de Lemberg a scris despre această dorinţă Sfacircntului Scaun deoarece dacă ar fi pututfi aduşi la unire şi armenii din Moldova atunci s-ar fi putut crea o dieceză mare armeană unităal cărei centru ar fi putut fi Suceava Congregaţia de Propaganda Fide s-a ocupat de caz pe 26aprilie 1700 icircnsă din cauza problemelor lui Oxendio icircn locul său a fost trimis icircn misiune icircnMoldova Deodatus Nersesowitz Activitatea sa icircnsă nu a dat deloc rezultate căci armenii

20 30


moldoveni ndash probabil datorită veştii rele a unirii catolice din Transilvania ndash au refuzat unirea [84]

Szongott Kristoacutef scrie că Oxendio a fost exilat la Constantinopol pentru trei ani pe urmă dupăpacea de la Karlowitz a fost eliberat din icircnchisoare [85] Dacă luăm icircn considerare dateleamintite anterior atunci probabil că această informaţie are la bază mai puţine dovezi sau celpuţin nu a avut loc atunci deoarece icircn această perioadă Oxendio icircşi desfăşura activitatea icircnTransilvania Un alt exil al său icircn schimb ar putea fi real icircntre 1703-1707 a fost deţinut laMunkacevo deoarece nu a vrut să accepte domnia lui Francisc Raacutekoacuteczi al II-lea Dupăeliberare s-a reicircntors icircn Transilvania [86]

Icircn anul 1696 Oxendio a plecat la Viena pentru a obţine cacircteva privilegii pentru armeniitransilvăneni călătorie care a avut şi rezultate [87] Operei sale de o viaţă icirci aparţine şifondarea oraşului Gherla despre care ne informează şi Szongott Kristoacutef icircnsuşi dar aceste dateşi această tradiţie le-a icircmprumutat de la Illeacutes Andraacutes şi Lukaacutecsi Kristoacutef Fondarea oraşului decia avut loc icircn anul 1700 [88] OxendioVirziresco şi-a sporit şi averea personală deoarece icircn Transilvania a făcut rost de proprietăţidomeniul de la Gurghiu intracircnd icircn posesia lui[89]

După acestea Oxendio a plecat la Viena unde pe 15 martie 1715 icircn condiţii misterioase adecedat [90] Conform opiniei lui Troacutecsaacutenyi Zsolt moartea sa nu trebuie considerată neapăratmisterioasă deoarece episcopul era destul de icircnaintat icircn vacircrstă ca să moară icircn condiţiinaturale [91]

Armenii după moartea episcopului Virziresco s-au icircntrunit la Gurghiu ndash unde Virziresco aveamoşii ndash ca să aleagă un nou episcop [92] Icircn cadrul comunităţii icircnsă interesele şi atitudinileerau atacirct de diferite icircncacirct au icircncredinţat cardinalilor Propagandei Fide alegerea noului episcopCardinalii au amacircnat decizia pacircnă icircn 1735 Astfel la icircnceput temporar iar din 1735 definitivconducerea religioasă a armenilor din Transilvania a revenit episcopului catolic de rit latin alTransilvaniei [93]

21 30


a) După unire misionari armeni şi parohii armene

Icircn deceniile imediat următoare morţii lui Oxendio au sosit icircn Transilvania misionari din ErzurumConstantinopol dar auzim şi despre activitatea preoţilor armeano-catolici de originetransilvăneană icircn teritorii străine icircn Bucureşti sau icircn Peninsula Crimeea A existat deci olegătură spirituală interregională icircntre diferitele colonii armene din epoca modernă timpurie iararmenii transilvăneni erau membrii acestei reţele ai acestui sistem de legături [94]

Unul dintre primii misionari ndash care a activat alături de abatele Mxitar şi a fost unul dintre primiicălugări mechitarişti ndash a fost Xačlsquoatowr Ērzrowmeclsquoi (Cacciadurus Arachiel Garini ChatschadurArhakel 1666-1740) care s-a născut la Erzurum a studiat la Collegio Urbano din Roma[95]şi-a dat doctoratul icircn teologie şi astfel a purtat titlul de vardapet[96]Conform raportului carmelitului David S Carlo din data de 3 august 1700 el a ţinut predici cubune rezultate la Constantinopol[97]După icircncheierea studiilor a activat icircn Veneţia El a fost acel tip de bdquointelectualrdquo care a cunoscutmai multe limbi dar armeana a ştiut-o mai puţin icircntrucacirct armenii l-au icircnţeles greu ndash scrie criticdespre el Carl Friedrich Neumann icircn monografia sa de istoria literaturii[98]

Numele său apare şi la istoriografii armeni din Transilvania E adevărat că Lukaacutecsy Kristoacutef scriaicircn 1859 că Xačlsquoatowr Ērzrowmeclsquoi a fost trimis icircn Transilvania icircnsă nu a ajuns aici [99] Dupăcacircţiva ani icircnsă Szongott Kristoacutef relatează despre şederea icircn Transilvania a lui XačlsquoatowrĒrzrowmeclsquoi conform opinie sale armenii din Gherla l-au plăcut[100]Icircn Arhiva Sfintei Congregaţii de Propaganda Fide se poate urmări bogata sa corespondenţălegată de activitatea din Transilvania icircntre anii 1719-1722 Prezenţa sa este dovedită şi descrisoarea pe care a trimis-o din Veneţia la Dumbrăveni icircn 1728 care se găseşte icircn Arhiva deColecţie Armeano-Catolică Gherla[101]

22 30


Episcopul romano-catolic al Transilvaniei Maacutertonffy Gyoumlrgy a depus placircngere contra armenilortransilvăneni pe motiv de erezie [102] despre care armenii l-au informat şi pe XačlsquoatowrĒrzrowmeclsquoi icircn 1719 [103] Xačlsquoatowr Ērzrowmeclsquoi atrimis mai departe la Roma scrisoarea armenilor şi i-a asigurat pe cardinali de catolicismul fărăgreşeli al armenilor din Transilvania[104]Cardinalii icircnsă nu s-au mulţumit doar cu atacircta ci au decis că icircl vor trimite pe icircnsuşi XačrsquoatowrĒrzrowmecrsquoi icircn Transilvania să ancheteze cazul căci cunoştea foarte bine atacirct regulileecleziastice armene cacirct şi pe cele latine El a şi pornit icircn călătorie mai icircntacirci a făcut o scurtăvizită la Belgrad apoi pe 21 iulie 1719 şi-a scris deja răspunsul din Gherla[105]El a relatat icircn adresa sa că armenii din Gherla i-au ascultat predica şi l-au ajutat icircn activitate[106]Armenii l-au iubit ca pe un tată şi conform misionarului erau catolici adevăraţi Armenii l-aurugat să rămacircnă icircn Transilvania icircnsă el a trebuit să se icircntoarcă icircn Veneţia[107]Activitatea sa literară este de asemenea importantă el a predicat mult a publicat numeroasescrieri teologice care se găsesc şi icircn bibliotecile armene din Transilvania[108]

Alături de Xačlsquoatowr Ērzrowmeclsquoi merită să-l amintim şi pe Minas Barun de origine dinConstantinopol cu studii efectuate la Roma icircncepacircnd din 1712 [109] icircn cataloagele de la Collegio Urbano ne icircntacirclnim cu numele său pacircnă icircn anul 1720[110]Pentru icircnscrierea sa la colegiu i-a scris recomandarea de susţinere icircnsuşi XačlsquoatowrĒrzrowmeclsquoi[111]După icircncheierea studiilor a fost trimis icircn 1722 icircn Transilvania la acea dată Minas Barun avea27 de ani Activitatea sa icircn Transilvania a fost mai puţin populară atitudinea sa stacircrnindconflicte icircntre armeni şi cler Episcopul romano-catolic Antalffy Jaacutenos (1721-1728) a informatRoma[112]iar icircn izvoare mai apare şi un proces purtat de către armenii din Gherla icircmpotriva lui MinasBarun[113]Din acest proces reiese faptul că el nu s-a ocupat de comportamentul religios al armenilor (laacea dată aceştia mai urmau icircncă parţial obiceiurile armeano-apostolice) a solicitat veniturileepiscopului Oxendio Virziresco s-a purtat ca un episcop şi le-a cerut armenilor să i se adresezecu titlul de vardapet[114]Din scrisorile trimise de către Minas Barun la Roma reiese o totală altă imagine Conformmărturisirii sale el a ţinut predici duminica icircşi iubea poporul ca preot a cerut de la Congregaţiade Propaganda Fide indulgenţe şi imprimate religioase pe care dorea să le icircmpartă icircntremembrii comunităţii

23 30


[115]Este totuşi indubitabil faptul că după părăsirea Transilvaniei el le-a mijlocit la Viena armenilordin Dumbrăveni obţinerea privilegiului din 1733 emis de icircmpăratul Carol III pe baza căruiaaşezarea şi-a schimbat numele din Ibaşfalău icircn Dumbrăveni (Elisabethopolis)[116]

După Minas Barun icircl amintim pe Stephano Stephanowicz Roska pe care l-a recomandatOxendio icircn testamentul său să icirci fie urmaş icircn scaunul episcopal [117] Stephano StephanowiczRoska s-a născut pe 22 august 1670 icircn Kamyaneć-Podilśkiy ca fiu al unui preotarmeano-apostolic după mamă provenea din familia Zarugowicz Studiile le-a efectuat la Kamyaneć-Podilśkiyban la Lemberg apoi la recomandarea arhiepiscopului armean dinLemberg Vardan Hunanean şi-a terminat studiile teologice la Roma icircn Collegio Urbano undea fost hirotonit preot icircn 1700 După studii a devenit preot la biserica armeană bdquoChiesa di Santa Maria Egizziacaldquo Icircn anul 1701 şi-a dat doctoratul primind titlul de misionar apostolic Icircn noiembrie 1701 s-areicircntors icircn Galiţia iar după o scurtă şedere icircn Veneţia s-a icircntors icircn ţara sa unde a fost numit dearhiepiscopul Vardan Hunanean decanul Podoliei şi Pocuţiei sediul său oficial fiindStanislawow (Ivano-Frankovsk) Aici a ţinut regulat predici pe teme spirituale a efectuat vizite icircnparohii şi a scris cărţi icircn domeniul teologiei şi armenologiei Icircn 1709 Vardan Hunanean s-aicircmbolnăvit şi l-a recomandat ca episcop-coajutor pe S S Roska cardinalii Propagandei au fostde acord icircnsă armenii din Lemberg nu[118]La o contra-alegere icircn 1711 a fost ales Tobias Augustionowicz Roska a acceptat ba mai multAugustionowicz l-a numit mai tacircrziu prepozit al armenilor din Stanislawow Icircn toamna anului1729 a venit icircn Transilvania icircn calitate de vizitator al parohiile armene[119]El a icircnfiinţat congregaţii parohiale la toate cele patru oficii parohiale armeano-catolice dinTransilvania[120]Legat de activitatea lui S S Roska icircn Transilvania găsim date suficiente icircn Arhiva de Colecţiedin Gherla aici atragem atenţia icircn special asupra regulamentelor de fondare ale asociaţiilorreligioase emise icircn limba armeană care se găsesc parţial icircn Arhiva de Colecţie din Gherlaprecum şi icircn Arhiva Naţională a Romacircniei Serviciul Judeţean Cluj Tot icircn legătură cu activitateasa menţionăm sursele arhivistice ale instituţiilor Sacra Congregatio de Propaganda Fideprecum şi Fundacja Kultury i Dziedzictictwa Ormian Polskisch[121]Roska a murit pe 31 octombrie 1739 fapt consemnat şi icircn matricola parohiei din Stanislawow[122]

Alături de misionarii sosiţi icircn Transilvania ne icircntacirclnim cu mai multe cazuri cacircnd preoţi dinTransilvania porneau icircn misiuni armene icircndepărtate Astfel Jakabffy Jaacutenos care a fost preot icircnGherla icircntre 1779-1791 a activat mai icircnainte ca misionar icircn Bucureşti icircn Moldova şi Bucovina

24 30


[123]

Misionarii armeni erau persoane purtătoare de identitate armeană care legau regiuniicircndepărtate şi care după unirea catolică străbătacircnd coloniile armene duceau veşti de la una laalta Icircn a doua parte a secolului XVIII icircn Biserica Armeano-Catolică din Transilvania s-a produso latinizare pe care a făcut-o posibilă sistemul stabil al parohiilor armeano-catolice subconducerea episcopului romano-catolic de rit latin Deşi se mai poate sesiza legătura icircntrearmenii transilvăneni şi comunitatea armeană de la distanţă aceasta se subţiază din icircn ce maimult şi se limitează la relaţiile inter-armene icircn cadrul Transilvaniei şi cu mechitariştii din Viena şiVeneţia Fondurile Arhivei de Colecţie Armeano-Catolică din Gherla sunt compuse icircn mareparte din materialul administrativ al parohiilor armeano-catolice icircn care se pot studia şibiografiile preoţilor Dintre aceşti preoţi icircl remarcăm pe Karaacutecsony Jaacutenos preot dinDumbrăveni sub conducerea căruia s-au unit armenii sosiţi la Frumoasa icircntre anii 1768-1769Această unire a avut loc conform instrucţiunii episcopului romano-catolic Bajtay Antal Alături deKaraacutecsonyi Jaacutenos a activat şi Csiacuteki Marcell preotul armean din Dumbrăveni (anterior au studiatamacircndoi la Collegio Urbano) care i-au unit pe armenii din Frumoasa după rit latin nu după ritarmean [124]

La mijlocul secolului XVIII cele două seminarii ale Sfintei Congregaţii ndash Collegio Urbano dinRoma şi Pontificio Collegio Armeno et Ruthenodin Lemberg ndash au devenit instituţiile teologilor armeni uniţi Armenii transilvăneni studiau deregulă la Roma cu excepţia cacirctorva care alegeau Lembergul[125]Conform opiniei lui Govrik Gergely comunitatea armeană de la Dumbrăveni a sprijinit financiarfuncţionarea Colegiului Urban al Propagandei Fide[126]

c) Administraţia ecleziastică a armenilor transilvăneni icircn secolul XX

25 30


Conform izvoarelor arhivistice icircn 1920 cacircnd Transilvania a devenit parte a Romacircniei situaţiaarmenilor transilvăneni s-a icircngreunat Protocoalele de la Dumbrăveni mărturisesc faptul că noulprimar de naţionalitate romacircnă dorea să desfiinţeze instituţiile considerate inutile Icircn războiulmondial parohia a acordat un mare ajutor financiar Ungariei sub formă de icircmprumut de războidin cauza războiului pierdut şi prorietăţile parohiale s-au micşorat iar statul romacircn a expropriatBiserica de mai multe terenuri Astfel armenii nu au reuşit să cumpere rezidenţa mechitariştilordin Dumbrăveni scoasă la vacircnzare iar pentru renovarea bisericii parohiale armeano-catoliceabia au reuşit să stracircngă fonduri fiind nevoiţi să vacircndă imobilele nefolosite (de exbdquocapela-Daacutenielrdquo) de asemenea s-au terminat atacirct dobacircnzile cacirct şi capitalele şcolilor şi aleinstituţiilor sociale [127] Icircn cazul localităţilor Gheorgheni şi Frumoasa citim că ministrul deeducaţie publică din Bucureşti nu a permis copiilor din comunitatea armeană să se icircnscrie laşcoala confesională maghiară ci erau nevoiţi să se icircnscrie icircn şcoli de stat Acest fapt a fostresimţit de comunitatea armeană ca o agresiune politică a uniunii armeano-maghiare de aceeaarmenii au formulat un memorandum [128]

Cu schimbarea statului s-a ivit din nou ocazia discutării autonomiei ecleziasticearmeano-catolice din Transilvania icircnsă nu icircn modul de la sfacircrşitul secolului XIX cacircnd LukaacutecsyKristoacutef a ţintit icircnfiinţarea unei episcopii armeano-catolice şi nu de jos icircn sus ci conform moduluirecomandat de statul romacircn adică să se icircnfiinţeze o unitate administrativă ecleziasticăarmeană transilvăneană care să aparţină de Bucureşti şi nu de Dieceza Romano-Catolică deAlba Iulia Formarea acesteia a avut loc icircn anul 1930 cacircnd a luat fiinţă Ordinariatul ArmenilorCatolici cu sediul icircn Romacircnia (adică Administraţia Apostolică de Gherla) Ordinariatul avea icircnsubordine 6 teritorii cele patru parohii armeano-catolice anterioare precum şi teritoriul dedincolo de Carpaţi Cernăuţi Rădăuţi Siret Suceava (Moldova) şi misiunea din OlteniaMuntenia Basarabia Dobrogea (Bucureşti) [129] Conducătorul Ordinariatului a devenit SahagKhogian O Mech călugăr mechitarist vienez care vroia să-i salveze de maghiarizareadefinitivă pe armenii din Transilvania de aceea a icircnceput să predice icircn armeană Iniţiativa sa aeşuat enoriaşii nu l-au icircnţeles de aceea el s-a mutat icircn Bucureşti pe urmă icircn 1939 a renunţatla administraţia apostolică [130] Armeniitransilvăneni au luat poziţie fermă icircmpotriva intenţiei politicii bisericeşti Kapataacuten Maacuterton preotularmean al oraşului Gherla a declarat icircn felul următor bdquoSentimentele mele fierbinţi maghiare nu va putea nimeni să mi le schimbe Pe noi ne pot separade maghiarime doar icircntr-un singur fel dacă ne aşează pe un avion şi ne transportă icircnScandinavia sau icircn Groenlanda hellip Bucureştiul poate să icircnţeleagă că icircn intenţiile saleantimaghiare nu a găsit parteneri icircn armenii transilvănenirdquo[131]Conducerea Ordinariatului a fost preluată din anul 1940 de către preotul armeano-catolic dinGherla Lengyel Zoltaacuten care a rămas icircn continuare icircn Gherla[132]

Schimbările politice icircnsă nu au lăsat situaţia intactă după cel de-al doilea război mondial odată

26 30


cu proclamarea Republicii Romacircne (1947) s-a schimbat şi situaţia armenilor Pe de o partearmenilor uniţi le-a fost frică să nu cumva să icircmpartă soarta greco-catolicilor (puterea de statle-a icircncorporat Biserica icircn Biserica Ortodoxă Romacircnă) şi să fie icircncorporaţi icircn BisericaArmeană-Apostolică cu sediul icircn Bucureşti de aceea s-au declarat mai degrabăromano-catolici Astfel contopirea nu a avut loc dar puterea comunistă de stat a desfiinţatOrdinariatul Armeano-Catolic icircn anul 1951 iar parohiile armene au intrat sub jurisdicţiaEpiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia icircn 1953 [133]

d) Asociaţii religioase

Asociaţiile religioase laice sunt forme importante ale autoorganizării enoriaşilor laici ele oferăcadrele organizatorice ale societăţii religioase Pe lacircngă scopurile confesionale acestea şi-auasumat şi sarcini sociale participacircnd la icircngrijirea săracilor şi la sprijinirea orfanilor Biserica icircncalitate de organ oficial al vieţii religioase a sprijinit autoorganizarea acestor societăţi şi prinaceasta interesele politicii bisericeşti au fost mai uşor de aplicat icircn societate deoarece prinideile pioase ale asociaţiilor se puteau răspacircndi intenţiile episcopilor sau ale sinoadelor [134]Asociaţiile şi congregaţiile parohiale au icircncercat să devină ligamente icircntre enoriaşi şi clerpunţile icircntre preot şi societate Asociaţiile din evul mediu au supravieţuit sub aceeaşi denumire icircn anumite teritorii ale EuropeiRăsăritene icircn mare parte icircnsă icircn secolul XVIII ne icircntacirclnim cu asociaţii nou icircnfiinţate Membriişi-au exprimat icircn faţa publicului respectul şi rugăciunea personală Ca formă nouă dedevotament asociaţiile din secolul XVIII şi-au exprimat icircn număr mare patronatele cereşti alediferitelor meserii protecţia sfinţilor diferitelor grupuri sociale[135]Icircn Transilvania icircn comunităţile armene observăm o vie şi foarte bogată activitate a asociaţiilor Bătracircni şi tineri căsătoriţi şi feciori bărbaţi şi femei puteau să aparţină icircn acelaşi timp maimultor asociaţii

Asociaţii din secolul XVIII

27 30


Icircn cadrul celor patru parohii ale armenilor din Transilvania icircn secolul XVIII s-au icircnfiinţat icircn total20 de asociaţii Despre icircnfiinţarea acestora ne icircnştiinţează vizitaţiile canonice respectiv actelelor de fondare icircncă existente Societăţile parohiale apar icircn izvoare ca şi congregaţii numite icircnarmeană yełbajrutyun termen care traduce noţiunea maghiară testveacuteruumllet sau pe cea germană Bruumlderschaft yełpajer icircn limba armeană icircnsemnacircnd frate

Una dintre primele yełbajrutyun a fost icircnfiinţată de către Oxendio Virziresco icircn anul 1700 Actulsău fundaţional icircn limba armeană şi icircn traducere latină se găseşte icircn fondurile Arhivei deColecţie Armeano-Catolică din Gherla [136]

Asociaţii parohiale icircn Gherla [137] 1 Cong Sanctiss Trinitatis 2 Cong Nominis Jesu 3 Cong Sanctiss Rosarii 4 Cong B MV in Caelos assumpta 5 Cong S Gregorii Illuminatoris 6 Cong S Anna und Joachim

Asociaţii parohiale icircn Dumbrăveni [138] 1 Cong Sanctiss Trinitatis (1729) 2 Cong Pass Christi 3 Cong Sanctiss Rosarii 4 Cong S Stephani Prothomartyris (1729) 5 Gregorii Illuminatoris

(1729) 6 Cong S Anna et Joachim (1729) [Szent Anna eacutes Joachim taacutersulat] 7 Cong S

Michaeli Archangeli (1729) 8 Cong B M V in Caelos assumpta (1729) 9 Cong S Joseph (1779)

[139]

Asociaţii parohiale icircn Gheorgheni [140] 1 Cong Sanctiss Trinitatis (1729) 2 Cong BMV in Caelos assumpta (1744) 3 Cong S Stephani Protomartyris (1727) 4 Cong Passionis D N Jesu Christi (1727)

Asociaţii parohiale icircn Frumoasa [141] 1 Confraternitas SS Trinitatis (1730) 2 Confraternitas Passionis Domini (1746)

Dacă le analizăm mai icircndeaproape ne dăm seama că marea majoritate a acestora s-a format icircn 1729 Icircn acel Transilvania a fost vizitată de Stefano Stefanowicz Roska din Stanislawow amintit anterior icircn calitate de misionar apostolic al uneia din coloniile armenilor din Galiţia Vizita sa icircn Transilvania a avut mai multe efecte pozitive printre care se numără şi icircnfiinţarea asociaţiilor religioase Asociaţiile fondate cu scopuri religioase şi laice icircn cadrul societăţii armene nu se pot separa

cu claritate Un exemplu concludent este Congregaţia Fecioarei Maria cunoscută şi sub denumirea de Breasla Tăbăcarilor [142] Congregaţia deci a funcţionat icircn cadrul unei bresle iar regulamentul breslei a fost icircntărit totodată de prepozitul din Stanislawow şi vizitatorul armenilor transilvăneni Stefano Stefanowicz Roska pe urmă de episcopii Transilvaniei Batthyaacuteny Joacutezsef Bajtay Joacutezsef şi Kollonitz Laacuteszloacute Icircn cadrul comunităţii armene exercitarea meseriei de tăbăcar era

condiţionată de calitatea de membru al acestei asociaţii [143] Dintre cele 20 de asociaţii armene enumerate doar icircn cacircteva cazuri s-au păstrat diplomele de icircnfiinţare

Asociaţii religioase icircn secolele XIX-XX

Asociaţiile pioase fondate icircn Transilvania icircn secolul XVIII au funcţionat icircn mare parte şi icircn secolul XIX dar ele reflectă schimbările spiritualităţii catolice icircn cadrul parohiilor armeano-catolice Icircn Dumbrăveni de exemplu a funcţionat Asociaţia Inimii lui Isus care s-a format icircn anul 1898 [144] Tot aici s-a icircnfiinţat la 1860 Asociaţia Altarului care icircn primele decenii ale secolului XX număra peste 130 de membri (icircn cea mai mare parte femei) [145] Scopul ei avea caracter pios şisocial respectul Eucharistiei şi sprijinirea săracilor

[146]Apartenenţa putea fi de două feluri membrii regulari exercitau diferitele forme ale pioşeniei şi ale activităţii sociale icircn timp ce bdquomembrii cu pondererdquo sprijineau doar financiar Asociaţia Altarului Asociaţia avea prezidiu şi o structură bine definită icircn frunte cu un preot catolic

[147]Icircncepacircnd cu anii 1920 s-au păstrat documente legate de Asociaţia Femeilor Armene din Dumbrăveni care funcţiona aidoma asociaţiilor ecleziastice

[148]Din izvoarele secolului XX aflăm despre Asociaţia Scapulară a Fecioarei Maria de pe Muntele Carmel

La Frumoasa a funcţionat de asemenea o Asociaţie a Altarului icircnfiinţată icircn 1896 al cărei scop era promovarea pietăţii precum şi icircngrijirea bisericii armene Doar femeile aveau dreptul să devină membrii fondatori sau membrii regulari bărbaţii puteau să devină membrii de patronare [149] Asociaţia Altarului a funcţionat şi icircn Gheorgheni icircn scopul icircmpodobirii spaţiului liturgic al bisericii condiţiile apartenenţei erau asemănătoare celor ale Asociaţiei Altarului din Frumoasa [150]

Icircn secolul XX Asociaţia Altarului susţinea o bdquoSubclasă a fetelor tinererdquo[151]

A mai existat o bdquoCongregaţie a Doamnelorrdquo avacircnd ca membre doar femei icircnstărite sau intelectuale[152]

Icircn Gheorgheni două asociaţii cea a Sfacircntului Ştefan şi Congregaţia Adormirii Maicii Domnului s-au contopit icircn anul 1873 icircntr-o asociaţie geamănă [153] Protocoalele şedinţelor regulate dintre anii 1875-1914 prezintă o imagine detaliată a activităţii sale de zi de zi Asociaţiile icircn afară de faptul că serveau unui scop religios deţineau şi o avere care sporea prin bilete de ordine prin depuneri bancare şi donaţii şi din dobacircnzile bancare [154] Din averea asociaţiei desigur cuplata unei dobacircnzi stabilite armenii locali ndash fie negustori fie alţi industriaşi săraci ndash puteau să ceară icircmprumut

Asociaţia Feciorilor Sfacircnta Treime din Gheorgheni a acumulat o mare avere din taxele de membru şi donaţii astfel icircncacirct la mijlocul secolului XIX dădea salariu preotului armean icircn valoare de 500 de forinţi anual Pacircnă icircn 1879 preotul era şi peşedintele Asociaţiei Feciorilor dar ulterior icircn locul său a fost ales un preşedinte laic [155]

La Frumoasa icircn anii 1870 s-a format Asociaţia Sfacircntul Ioan Botezătorul [156] Capitalul acesteia s-a acumulat din donaţiile negustorilor armeni iar scopul ei a fost icircn primul racircnd caritativ şi de păstrare a devoţiunii Ca pretutindeni din anii 1890 a funcţionat şi la Frumoasa Asociaţia Altarului cu aceleaşi ţeluri spirituale [157]

28 30


e) Armenii transilvăneni şi ordinele călugăreşti

Tangen ţ ele icircntre armenii transilvăneni şi ordinele călugăreşti se limitează la două ordine franciscani şi mechitarişti şi se cunosc cacircteva informaţii legate de activitatea surorilor milostive [158]

Franciscanii

Icircn secolul XVII există dovezi privind legăturile icircntre armenii din Moldova şi călugării franciscani din Şumuleu-Ciuc Icircn colecţia de izvoare a lui Benda Kaacutelmaacuten găsim de exemplu date referitoare la un armean de origine apostolică care a desfăşurat o activitate icircn mănăstirea din Şumuleu-Ciuc numele lui fiind Merig [159] Icircn perioada activităţii lui Oxendio Virziresco armenii transilvăneni şi franciscanii aveau doar legături ocazionale Franciscanii din Călugăreni au intrat icircn legături directe cu Oxendio Virziresco cu privire la sfinţirea unei statui Cancelarul KornisZsigmond a pus să aşeze la Călugăreni copia statuii din Mariazell a cărei sfinţire a fost efectuată icircn prezenţa unui mare alai de enoriaşi de către Oxendio Virziresco icircn anul 1711 [160] La acea episcopatul romano-catolic de la Alba Iulia era icircncă vacant de aceea sarcina

sfinţirii i-a fost icircncredinţată episcopului armean unit [161] Icircn cazul lui Elia Mendrul ndash

care după unire a stacircrnit un mare conflict icircn cadrul Bisericii şi societăţii armene din Transilvania ndash călugărul franciscan Fr Michael Serger a fost unul dintre semnatarii protocolului

[162]

Icircn secolul XVIII icircn localitatea Dumbrăveni locuită de armenii uniţi au dorit să se stabilească călugării franciscani icircnsă oraşul nu le-a dat acordul Icircn mod ciudat celălalt oraş armean Gherla icircn acelaşi timp ndash chiar dacă nu uşor ndashi-a acceptat pe călugării din acelaşi ordin care cereau permis de şedere

Gyoumlrgy Joacutezsef scrie că icircn 1727 franciscanii au fost cei care au organizat parohia latină icircn localitatea atunci numită Ibaşfalău şi au funcţionat acolo pacircnă icircn anul 1793 [163] Analizacircnd izvoarele arhivistice reiese că scopul primordial al franciscanilor a fost misiunea icircn racircndul ereticilor din acea regiune şi a ldquovlachilorrdquo adică a romacircnilor [164] deci plănuiau să icircnfiinţeze o misiune icircn Dumbrăveni Franciscanii şi-au icircnaintat adresa către episcopul Transilvaniei cu intenţia şederii lor şi au argumentat importanţa şi justificarea stabilirii Printre argumente figura şi faptul că deţin deja un imobil icircn oraş datorită unei donaţii din partea unui armean iar donaţiile obţinute din cerşit le pot investi icircn Dumbrăveni că vor asista icircn exercitarea sarcinilor ecleziastice icircn aşezările protestante şi nu-i vor deranja pe mechitariştii stabiliţi icircn Dumbrăveni [165] Oraşul Dumbrăveni s-a opus intenţiei lor de şedere şi a argumentat că franciscanii sunt persoane venite din exterior pe care nimeni nu i-a chemat icircn oraş şi că primesc donaţii de la femeile mărinimoase care locuisec singure icircnsă aceasta poate conduce pe parcurs la conflicte familiale şi chiar şi clerul armean va fi ameninţat cu sărăcirea pe durată lungă din cauza stabilirii călugărilor franciscani [166] Chiar dacă stabilirea lor propriu-zisă icircn Dumbrăveni nu poate fi urmărită icircn izvoare prezenţa şi activitatea lor se regăseşte icircn matricolele parohiei latine din Dumbrăveni icircntre 1728-1741 au funcţionat călugări franciscani icircn comunitatea catolică de rit latin din Ibaşfalău [167] Icircn a doua jumătate a secolului XVIII la Dumbrăveni sarcinile preoţeşti erau icircndeplinite de către franciscani Din documente icirci cunoaştem pe icircn 1771 Asspidius Laacutezaacuter franciscan conventual icircn 1773 1775 şi 1788 Pater Vincentius Demeter şi Adrianus Simon icircn 1774 Jeremiaacutes Barick icircn 1783 Placidus Csiki călugăr franciscan [168]

Icircn cealaltă localitate armeană Gherla franciscanii minoriţi au dorit să se stabilească pentru prima dată icircn anul 1738 Premergătorul ordinului franciscan Joachim Botar a efectuat icircn anul 1742 o vizită icircn Gherla unde s-a icircntacirclnit cu consilierul regal Daacuteniel Toacutedor şi la această dată oraşul a adus decizia că va accepta stabilirea franciscanilor [169] Icircn 1743 noul preot armean din Gherla (Verzaacuter Lukaacutecs) judele oraşului precum şi magistratul au hotăracirct că franciscanii pot fi prezenţi icircn oraş cu numerus clausus maxim 8 preoţi şi doi novici au voie să locuiască icircn mănăstire Conform hotăracircrii peste acest număr de călugări alţi franciscani nu aveau permis de intrare icircn Gherla nici măcar pentru a cerşi [170]

Construirea bisericii franciscanilor s-a treminat icircn 1757 prin ajutorul financiar al armenilor icircnstăriţi şi prin donaţii Stilul de viaţă al franciscanilor i-a deranjat pe armeni obişnuiţi să aibă grijă de averea lor Franciscanii cerşetori au intrat fără invitaţie icircn casele armenilor pentru a cere de macircncare iar această atitudine nu a fost privită cu ochi buni de către locuitorii oraşului [171] Totodată armenii au dat bani şi terenuri pentru construirea mănăstrii franciscane şi au donat un tablou de altar bisericii mănăstirii Conform opiniei lui Szongott Kristoacutef pentru franciscani a fost bine şi că icircn secolul XVIII au intrat şi armeni icircn ordin

La Frumoasa există menţiuni cu privire la activitatea călugărilor franciscani icircn cadrul parohiei armeano-catolice icircncepacircnd din a doua jumătate a secolului XVIII şi pacircnă icircn secolul XX (Gaacutel Ceacutezaacuter P Saacutendor Tompos Szaniszloacute Szeacutekely Czipriaacuten Szőcs Aacutebel Erős Paacutel) [172]

Mechitariştii

Misiunea mechitariştilor icircn Dumbrăveni despre care ne relatează şi Fogolyaacuten Mikloacutes a icircnceput icircn anii 1719-1720 [173] Mechitariştii şi-au desfăşuat activitate misionară mai icircntacirci icircn Dumbrăveni iar la mult timp după aceasta au apărut şi icircn Gherla Icircn 1753 Kopacz Peacuteter icircn testamentul său a lăsat un imobil fraţilor mechitarişti din Dumbrăveni (Icircn izvoarele din secolul XVIII ei sunt adeseori numiţi părinţi-antonieni) Aacutevedik Lukaacutecs icircn monografia sa icircnşiruie cacircţiva călugări care au activat icircn secolul XVIII icircn Dumbrăveni icircn 1763 Simon icircn 1767 Issekutz Izsaacutek icircn 1770 Fark Maacuterton şi Kapataacuten Vazul icircn 1799 Aacutekontz Koumlveacuter Istvaacuten [174] Din izvoarele arhivistice aflăm despre activitatea lui Chistophoro Laacutezaacuter (1753ndash1771) [175] precum şi despre un călugăr numit bdquoIsac de Caffaldquo icircn anul 1766 [176] La icircnceputul secolului XIX icircn Dumbrăveni au funcţionat patru călugări deodată [177] Icircn 1844 apare icircn izvoare numele călugărului mechitarist Kaacutepdeboacute Bertalan [178]

Conform opiniei armenilor locali din secolul XIX stabilirea mechitariştilor icircn oraş a fost permisă icircn Dumbrăveni doar cu scopul de a organiza şcoala şi de a preda copiilor armeana aceste sarcini trebuiau icircndeplinite de către călugări căci doar astfel puteau primi salariu de la oraş [179] Pentru clarificarea atmosferei tensionate icircn 1810 preotul armeano-catolic Patrubaacuteny Antal a scris o scrisoare lui Aacutekoncz Koumlveacuter Istvaacuten arhiepiscopul-abate suprem de Veneţia Aacutekoncz icircn răspunsul său scrie că sarcina mechitariştilor este nu numai predarea limbii armene ci şi predarea eticii Abatele suprem era de acord ndash contrar clerului local din Dumbrăveni ndash cu predarea acestor discipline icircn mănăstirea mechitariştilor [180] Protocoalele parohiei menţionează adeseori cu amărăciune prezenţa călugărilor mechitarişti clerul fiind nemulţumit deoarece călugării nu se ocupau nici cu icircnvăţarea copiilor armeni nici cu altceva probabil nu erau icircn stare să recunoască jurisdicţia niciunui alt arhiereu transilvănean icircn afară de abatele suprem de Veneţia şi pentru că mechitariştii au declarat că nu doresc să devină slugi [181]

Mechitariştii au rămas icircn Dumbrăveni pacircnă la căderea Imperiului Bodurjaacuten Jaacutenos O Mech s-a născut icircn 1881 icircn Imperiul Otoman icircn Bardizac apoi a urmat studii icircn Veneţia a activat icircntre 1911-1920 icircn Dumbrăveni pe urmă s-a retras benevol icircn Bucureşti Icircncepacircnd din 1928 icircl icircntacirclnim din nou icircn Transilvania a efectuat serviciu pastoral la Frumoasa unde printre altele a icircnfiinţat şi o tipografie şi şi-a publicat romanul intitulat bdquoSemiluna Roşierdquo care este o operă literară apărută icircn limba maghiară despre genocidul armenilor Icircn 1958 a plecat icircn Armenia unde a murit icircn 1959 [182]

VI Grija socială la armenii transilvăneni

Arhiva de Colecţie Armeano-Catolică din Gherla deţine numeroase surse documentare legate de sensibilitatea socială foarte dezvoltată a armenilor Aici nu este vorba de cacircte o fundaţie izolată ci de o serie de donaţii generale pe parcursul secolului XIX şi la icircnceputul secolului XX

Icircn cazul oraşului Dumbrăveni aflăm icircncă de la sfacircrşitul secolului XVIII de o iniţiativă care mărturiseşte sensibilitatea socială a armenilor Govrik Gergely a menţionat că icircn această localitate s-a construit un spital pentru oamenii abandonaţi La iniţiativa lui Isiguc΄ean (Issekkutz) Antal şi Grigor icircn anul 1796 s-a construit o clădire icircn oraş unde puteau să trăiască oameni vacircrstnici sau bolnavi iar fraţii Issekutz au susţinut icircn edificiu două camere şi pentru ei unde puteau să se retragă icircn caz de nevoie Spaţiile construcţiei erau supervizate şi icircngrijite de către conducerea oraşului iar tot oraşul decidea şi de icircmpărţirea locurilor din spital [183]

Icircn Dumbrăveni Fundaţia Cameller se icircngrijea de persoanele defavorizate Traducătorul de origine armeană Cameller Gyoumlrgy din Dumbrăveni (mama lui a fost Sinkojaacuten Anna) icircn testamentul său emis pe 3 februarie 1838 la Viena l-a desemnat ca moştenitor general al averii sale comunitatea armeană din Dumbrăveni lăsacircndu-i imobilul său din Viena după vacircnzarea căruia s-a format un capital semnificativ Administrarea capitalului a fost icircncredinţată unei corporaţii formate din 12 persoane iar din dobacircnda anuală au fost finanţaţi copii armeni din Dumbrăveni care doreau să urmeze studii ştiinţifice sau artistice precum şi dacă erau ucenici industriaşi Tinerii primeau sume diferite de la universitate la universitate şi de la meserie la meserie Scopul nu era sprijinirea exclusiv a celor de condiţie mai săracă doar că ei beneficiau de avantaj icircn cazul icircmpărţirii burselor o primă condiţie a obţinerii banilor a fost comportamentul exemplar şi moralitate Icircn plus dacă o fată armeană săracă se pregătea e căsătorie Fondul Cameller o sprijinea cu zestre şi şi icircn acest caz fetele orfane beneficiau de avantaj Primea o recompensă acel elev care excela icircn icircnvăţarea limbii armene Cazul săracilor a fost rezolvat de fundaţie prin icircnfiinţarea unei case pentru săraci unde erau icircngrijiţi armenii bolnavi sau vacircrstnici din Dumbrăveni Aceasta ndash după concepţia modernă ndash icircntrunea casa socială de bătracircni cu instituţiile icircnfiinţate pentru cei cu handicap [184] Fundaţiei i s-a păstrat un fond arhivistic destul de bogat ordonat icircn 11 cutii [185] Icircn prima parte a secolului XX Fundaţia Cameller s-a desfiinţat un fapt trist despre care Alexa Ferenc preotul din Dumbrăveni declara următoarele bdquohellip şi icircn contra tuturor Antalfy Em[anuel] curatorul de atunci al parohiei s-a străduit la şedinţele Fundaţiei Cameller să convingă adunarea de vacircnzarea Fundaţiei icircntre membrii Comisiei Cameller Planul său s-a realizat deoarece casa săracilor s-a desfiinţat pe baza aprobării episcopului Majlaacuteth ea fiind vacircndută iar banii au căzut pradă cheltuielii a nimiciriirdquo [186]

Exemplul lui Cameller Gyoumlrgy icircn Dumbrăveni nu a fost unul singular icircn secolul XIX şi icircn prima parte a secolului XX icircntacirclnim numeroase lăsăminte băneşti mari pentru scopuri sociale şi caritative care atestă sensibilitatea socială a armenilor [187] Printre condiţiile de justificare figura de regulă faptul că aceste suporturi puteau fi solicitate doar de către armenii din Dumbrăveni Icircn timp ce Fundaţia Cameller funcţiona ca o instituţie adevărată şi dispunea de o administraţie şi infrastructură celelalte iniţiative au avut caracter testamentar suma donată fiind icircnmacircnată nevoiaşului prin intermediul administraţiei parohiei

La icircnceputul secolului XIX preotul armeano-catolic Kabdeboacute Jaacutenos a icircnfiinţat o fundaţie pentru săraci [188] iar pe 1 mai 1861 Kabdeboacute Simon a scris un testament cu scopuri asemănătoare şi a testat o sumă semnificativă Spitalului Franz Iosif din Sibiu Spitalului Schwarzenberg din Tacircrgu-Mureş şi bdquofondului domestic al săracilorrdquo din Dumbrăveni şi s-a preocupat de icircnfiinţarea bdquoFundaţia-Kabdeboacuterdquo Sarcina Fundaţiei era acordarea de burse sprijinirea copiilor armeni din Dumbrăveni care au terminat cu medii bune primele patru clase şi fiind săraci nu erau capabili de continuarea studiilor din motive financiare Cei care se pregăteau să devină preoţi catolici de rit armean primeau o bursă mai mare [189] Susţinerea şi administrarea fundaţiei era icircncredinţată comunităţii din Dumbrăveni astfel o comisie formată din şapte membri decidea asupra averii fundaţiei al cărei preşedinte era preotul armeano-catolic [190] Gorovei Jakab din Dumbrăveni a testat 6000 de forinţi administrarea sumei fiind acordată parohiei armeano-catolice din Dumbrăveni dobacircnzile anuale ale sumei trebuiau icircmpărţite la jumătate de an icircn şase părţi egale pentru ajutorarea a şase văduve sau orfane din Dumbrăveni [191]

bdquoInstitutul Bănesc al Săracilor din Comunărdquo sau bdquoCasieria Săracilorrdquo era un fond financiar care nu a fost fondat de un anumit armean icircnstărit ci a fost icircnfiinţat icircn comun de mai multe familii armene icircntre care familiile Daacuteniel Kapdebo Lengyel şi Patrubaacuteny [192] Din izvoarele de la icircnceputul secolului XX cunoaştem fundaţiile bdquoFondul dr Issekutzrdquo bdquoFondul Bisericesc al Săracilorrdquo bdquoFondul Sfacircntul Ioan de Nepomucrdquo bdquoFondul Educaţional Rafaelrdquo sau bdquoFeciorii Sfacircntului Antonrdquo care deţineau un capital mult mai mic faţă de cele menţionate anterior [193] Icircn secolul XX odată cu intrarea Transilvaniei icircn componenţa Romacircniei formele acestora s-a schimbat Din consemnările preotului Alexa Ferenc aflăm că organizaţia locală a diferitelor fundaţii mai funcţiona icircn Dumbrăveni alături de Societatea de Misiune Socială Creştină aceasta din urmă număracircnd 55 de membri [194] Icircn Arhiva Centrală nou icircnfiinţată din Gherla găsim date legate şi de banii de puşculiţă din preajma Crăciunului care au fost icircmpărţiţi de către armenii din Dumbrăveni icircntre săraci [195]

La Gherla instituţii icircnfiinţate icircn primul racircnd cu scop social au fost Orfelinatul de Băieţi numit după Sfacircntul Grigore Iluminatorul şi Orfelinatul de Fete numit după Kovrig Tivadar [196] Icircnfiinţarea orfelinatului de băieţi i se datorează lui Lukaacutecsi Kristoacutef iar printre fondatori icircntacirclnim bdquoComunitatea din Gherla şi din Dumbrăvenirdquo pe Aacutekoncz Jaacutenos din Cluj pe Moldovaacuten Simon din Gherla pe Csomaacutek Emaacutenuel canonic de Oradea şi Kapataacuten Maacuterton canonic de Alba Iulia Datorită donaţiei lor icircntre 1860-1863 s-au putut icircngriji aici de patru orfani pe urmă din 1877 au ajuns icircn institut 8-10 orfani La icircnceput băieţii admişi au fost cazaţi la familii armene şi doar după moarta fondatorului icircn 1876 au icircnceput să-i aşeze icircntr-un singur edificiu Icircntre 1877-1893 institutul a adăpostit peste 50 de băieţi [197]

Celălalt orfelinat a fost icircnfiinţat de către Kovrig Tivadar icircn 1893 scopul lui fiind educaţia fetelor armene din Transilvania orfane sau semiorfane Construirea instituţiei s-a terminat icircn 1901 primile eleve s-au mutat icircn orfelinat icircn 1903 [198]

Directorul Orfelinatului de băieţi conform regulamentului de bază era preotul armeano-catolic din Gherla Lukaacutecsi Kristoacutef i-a asigurat drept de patronat pentru icircnscrierea a 4 orfani Regulamentul a stabilit condiţiile admiterii copiilor precum şi modul icircnscrierii Beneficiau de avantaj orfanii deplini dar şi semiorfanii cu o stare de avere deplorabilă Dacă nu se umpleau locurile nici aşa doar atunci intrau icircn discuţie acei copii armeni ai căror părinţi nu erau icircn stare să-i susţină Icircn cel mai rău caz se admiteau şi copii internaţi contra cost care locuiau icircn institut conform regulamentului Pe baza cercetărilor efectuate de Lukaacutecs Klaacutera după anul 1918 s-a schimbat şi destinaţia orfelinatelor ele s-au transformat icircn instituţii educaţionale pentru toţi copiii armeni din diasporă pe care părinţii doreau să-l educe aici [199]

Ca şi supervizori ai instituţiei icircn Orfelinatul de băieţi icircntre 1909-1930 funcţionau permanent călugări mechitarişti cu limba maternă armeană Dintre aceştia icirci menţionăm pe Huluniaacuten Harutiun Phiajan Jurarion Djendojan Arsen Kylunian Marutinn Szerogh Eliajan Elias Seraphin şi Diarian Francisc Icircn Orfelinatul de fete au funcţionat călugăriţe din ordinul fraciscan care au sosit din Germania din Mallersdorf [200]

Icircn Gheorgheni icircn secolul XIX a funcţionat Fundaţia Keresztes care a sprijinit educaţia băieţilor armeni la Şumuleu-Ciuc Cluj şi Alba Iulia Icircn cazul oraşului Gheorgheni se poate observa că asociaţia icircnfiinţată icircn secolul XVIII cu scopuri exclusiv de pietate nu a mai funcţionat la icircnceputul secolului XX membrii ei s-au orientat apre alte sarcini mobilizacircndu-se icircnspre grija socială şi caritate [201] Icircn anul 1859 prin donaţie privată a luat fiinţă fondul casei săracilor bdquoZakariaacutes Antal şi Rebekardquo [202] care a sprijinit funcţionarea unei case pentru săraci Conform protocoalelor icircnsă starea casei săracilor era destul de precară iar pentru reparaţia ei icircn anii 1920 nu existau posibilităţi [203] Alături de aceasta s-a icircnfiinţat icircn anul 1884 bdquofundaţia de burserdquo a lui Naacutedas Gergely precum şi bdquofondul de susţinere a bisericiirdquo iar icircn anul 1897 s-a icircnfiinţat bdquofondul educaţional şi al săracilorrdquo al lui Szekula Antal din anul 1899 se cunoaşte bdquofondul de susţinere a bisericiirdquo al văduvei Simay Gergelyneacute iar din anul 1900 bdquofondul săracilorrdquo icircnfiinţat de către Czaacuteraacuten Jaacutenos şi fiica sa [204]

La Frumoasa s-a format la icircnceputul secolului XX Asociaţia de Ajutorare Sfacircnta Treime al cărei scop a fost susţinerea parohiei armene şi a şcolii precum şi aprovizionarea săracilor din Frumoasa şi finanţarea cheltuielilor lor de icircnmormacircntare [205]

VII Ideologia bdquoarmenismuluirdquo

Materialul arhivistic din secolul XIX păstrat icircn Gherla mai ales prelucrarea ştiinţifică a numeroaselor lăsăminte personale va putea fi realizată doar dacă icircnţelegem ideologia bdquoarmenismuluirdquo de la sfacircrşitul secolului XIX

Formarea ideologiei a fost aproape paralelă cu apariţia chestiunii naţionale icircn Ungaria adică cu transformarea bdquochestiunii armenerdquo icircntr-o problemă internaţională Punctele de pornire ale acestei ideologii au fost pe de o parte acceptarea faptului că armenii şi-au pierdut limba maternă iar de cealaltă parte dorinţa de a-şi exprima identitatea şi provenienţa armeană icircnsă icircn aşa fel icircncacirct să fie simpatici societăţii maghiare primitoare Datorită acestei ideologii icircn societatea armenilor din Transilvania au apărut impulsuri culturale de aşa natură icircncacirct ndash după cum vom vedea ndash au stacircrnit miracole de la Sanktpetersburg pacircnă icircn America

Merza Gyula a fost cel care a transformat aceste atitudini icircntr-un sistem ideologic pe care l-a botezat armenologie ca pe urmă să tindă la extinderea ei icircntr-o adevărată mişcare Icircn lucrarea sa apărută icircn 1895 el a remarcat cacircteva domenii unde se manifesta dorinţa pentru icircngrijirea bdquospiritului armeanrdquo 1 familia 2 religia 3 evlavia 4 educaţia şi formarea 5 literatura 6 viaţa socială şi afacerile publice Păstrarea caracterului armean al acestora precum şi menţinerea tradiţiilor au fost numite de el armenism

- icircn cadrul familiei mai ales icircn educarea copiilor se poate insinua mentalitatea conform căreia trebuie să fim patrioţi maghiari dar să trăim armeneşte

- armenilor să nu le fie niciodată ruşine de originea lor şi să fie conştienţi de valoarea faptului de a fi armeni

- Merza Gyula intenţionează să supraaccentueze bdquotrecutul naţional gloriosrdquo al armenilor (vezi bdquotoposul-Anirdquo) valorile culturale realizate de armeni diferenţierea poporului armean Accentuează acele valori prin care armenii pot deveni simpatici icircn ochii maghiarilor Legat de aceasta s-a formulat şi la el dualitatea armenilor şi a maghiarilor virtuţile armeneşti transformate deja icircn proverbe au fost icircntacircmpinate de opinia publică maghiară cu cea mai mare recunoştinţă dovadă nenumăratele căsătorii mixte armeano-maghiare

- cauza principală a asimilării ndash după Merza Gyula ndash a fost pierderea terenului de către limba armeană ca şi limbă maternă Sarcina primordială ar fi conform opiniei sale restabilirea uniunii armenilor icircn primul racircnd din punct de vedere etnografic

Cele mai semnificative caracteristici ale armenismului se remarcă icircn studiul lui Merza apărut icircn anul 1897 el a accentuat şi anterior rolul Bisericii şi al religiei dar aici detaliază mai pe larg căci bdquoconştiinţa armeanărdquo ar putea fi menţinută prin icircntărirea caracterului armeano-catolic Ritul armean cacircntecele armene icircnseamnă alături de cercul restracircns familial acel mediu larg unde se poate promova limba armeană Merza a acceptat totodată că recunoaşterea armenilor ca naţionalitate icircn Ungaria este de fapt o iluzie Conştiinţa apartenenţei comune a armenilor ar fi necesar să reicircnvie cacirctă vreme nu funcţionează condiţia instituţională şi practică a unităţii ndash deci atacircta timp cacirct nu există o episcopie armeană autonomă pacircnă atunci armenii pot fi legaţi doar de un bdquomodel de perfecţiune de realizatrdquo

Noile bdquoimpulsurirdquo date armenologiei

a) Ideea episcopiei armene de Transilvania

Cauza maghiarizării nu a fost căutată de armeni icircn unirea religioasă ci icircn lipsa unui conducător ecleziastic propriu astfel ideea episcopiei armene a devenit elementul central al ideologiei armenismului Activitatea literară a lui Lukaacutecsy Kristoacutef ndash mai icircntacirci profesor de teologie la Alba Iulia apoi preot armeano-catolic icircn Gherla ndash s-a conturat icircn jurul ideii episcopiei armene autonome [206] Conform opiniei sale doar icircnfiinţarea unei episcopii armeano-catolice sau cel puţin a unui ordinariat apostolic putea să garanteze menţinerea Bisericii de rit armean icircn Translivania şi păstrarea identităţii naţionale Toate aceste gacircnduri şi le-a inserat icircn chestiunea naţională din Ungaria şi a icircncercat să direcţioneze cazul către planul politic [207]

a planul icircnfiinţării unei episcopii armene alături de Lukaacutecsy Kristoacutef a participat şi Merza Gyula La jubileul de 200 de ani al oraşului Gherla a recomandat să se inaugureze o statuie a episcopului Oxendio Virziresco icircnsă acest plan nu s-a realizat ci doar macheta statuii [208]

b)Cercetări istorice

Icircn toiul armenismului au fost iniţiate cercetări istorice locale ca efecte palpabile şi pe plan ştiinţific ale pozitivismului icircn dezvoltare icircn Ungaria Arhivele ecleziastice armene au devenit icircn primul racircnd suportul documentar al acestor cercetări La Gherla se pot menţiona numele lui Govrik Gergely (Grigor Govrikean) Lukaacutecsy Kristoacutef şi Szongott Kristoacutef icircn cazul oraşului Dumbrăveni Govrik Gergely (Grigor Govrikean) precum şi Aacutevedik Lukaacutecs ca şi istorici locali [209] Alături de cercetările istorice locale au icircnceput să apară opere de istoria liturghiei şi de istoria armenilor [210] Lukaacutecsy şi Szongott la cererea cercurilor academice din Ungaria s-au implicat icircn cercetarea istoriei vechi a maghiarilor toate acestea s-au petrecut icircn timpul bdquorăzboiului ugro-turcrdquo al cărui rezultat a fost dovedirea legăturii de rudenie icircntre armeni şi maghiari conform teoriei că maghiarii provin din armeni deci sunt icircnrudiţi [211]

După anexarea Transilvaniei la Romacircnia numeroşi intelectuali au părăsit Ardealul şi s-au mutat icircn Budapesta unde a mai supravieţuit o scurtă vreme ideologia armenismului şi cercetările legate de aceasta icircnsă au apărut publicaţii ştiinţifice şi la icircnceputul celui de al doilea război mondial al căror sol fertil era asigurat de coloniile armene din Transilvania din secolul XIX [212]

c)Revista bdquoArmeniardquo

Terenul de răspacircndire al noii ideologii a devenit revista bdquoArmeniardquo redactată la Gherla icircntre anii 1887-1907 [213] Redactorul-şef al revistei a fost Szongott Kristoacutef după moartes sa survenită icircn 1907 nu a mai apărut alt număr deşi după cacircţiva ani etnograful de origine armeană Herman Antal a icircncercat să repornească revista dar iniţiativa lui s-a dovedit de scurtă durată Icircn jurul revistei bdquoArmeniardquo s-a format un cerc intelectual colectivul de muncă număracircnd icircn jur de 50 de persoane Printre cei mari renumiţi se află Baacutenyai Elemeacuter Herman Antal Molnaacuter Antal Papp Gusztaacutev Gopcsa Jakab Papp Bogdaacuten şi Patrubaacuteny Lukaacutecs [214] Limba revistei a fost maghiara astfel cercul de cititori era format icircn mare parte din intelectualii interesaţi de armeni cunoscători ai limbii maghiare Revista a fost publicată icircn tipografia bdquoAurorardquo din Gherla după debutul revistei proprietarul tipografiei Todoraacuten Endre a comandat şi litere armene pentru atelierul său [215]

Revista bdquoArmeniardquo a icircndeplinit mai multe scopuri astfel au fost incluse icircn această revistă publicaţii icircn domenii de cunoaştere de ştiinţă şi de viaţă publică Redactorii au icircncercat să trezească interesul tineretului şi cu scrierile pe teme de istorie a armenilor mai ales cu privire la originea lor astfel acest tip de producţie tipografică şi-a asumat scopul de reasimilare Valorile ei ştiinţifice au fost mărturisite de reacţia presei ştiinţifice maghiare contemporane de exemplu revistele bdquoSzaacutezadokrdquo bdquoKolozsvaacuteri Koumlzloumlnyrdquo sau bdquoPesti Naploacuterdquoau relatat pozitiv şi bucuros iniţierea revistei bdquoArmeniardquo [216]

Icircn scurt timp revista bdquoArmeniardquo a depăşit lumea regională a Bazinului Carpatic Icircn Arhiva de Colecţie Armeano-Catolică din Gherla se găsesc numeroase corespondenţe neprelucrate din Boston Constantinopol Sanktpetersburg şi Moscova care ne informează despre bucuria cercurilor intelectuale armene internaţionale Revista bdquoArmeniardquo ndash contrar limbii ei maghiare de redacţie ndash a devenit un medium acceptat pe plan internaţional [217]

d)Muzeul Armean

S-au organizat mici expoziţii care prezentau trecutul armenilor din Transilvania mai icircntacirci icircn Gheorgheni icircn anul 1900 unde Vaacutekaacuter P Arthur a icircnfiinţat Muzeul şi Biblioteca precum şi la Cluj unde icircn muzeul de etnografie al Asociaţiei Carpatice a Transilvaniei icircnfiinţat icircn anul 1902 s-au amenajat cacircteva icircncăperi armene Icircn cadrul febrei icircnfiinţării unui muzeu armean icircn 1889 ca piatră de temelie Herrmann Antal armean de origine şi colegii săi au icircnfiinţat Societatea Etnografică Maghiară Doi ani mai tacircrziu el icircnsuşi a susţinut o prelegere despre bdquo icircngrijirea tradiţiilor populare armene şi despre culegerea materialelor spirituale şi de substanţă rdquo Icircnfiinţarea muzeului stătea icircn legătură directă cu ideologia armenismului şi prin aceasta cu planul icircnfiinţării unei episcopii armene autonome

bdquo Toate obiectele muzeale biblioteca mobilierul şi banii Asociaţiei Muzeului Armean formează proprietatea parohiei armene din Gherla sau eventual a episcopiei armeano-catolice icircn plan de reicircnfiinţare atacirct icircn timpul existenţei muzeului cacirct şi după desfiinţarea lui rdquo [218]

După fondarea Muzeului s-a iniţiat o uriaşă muncă de colecţie şi ca urmare mai mulţi intelectuali din Gherla şi Cluj au făcut donaţii icircn obiecte muzeale şi surse istorice De ex preotul armeano-catolic din Gherla Baacuteraacuteny Lukaacutecs a donat Muzeului un codice armean din Suceava şi mai multe tipare sigilare Oraşul a donat Muzeului 100000 de documente create icircntre 1700-1900 Muzeul a funcţionat temporar icircn curtea casei lui Szongott Kristoacutef icircntr-o construcţie secundară apoi din 1906 s-a mutat la primul etaj al gimnaziului armean

Deschiderea oficială a Muzeului a avut loc pe 16 iunie 1907 de ziua Sfacircntului Grigore Iluminatorul (Din păcate fondatorul Muzeului Szongott Kristoacutef murise icircn 24 ianuarie 1907 ) Muzeul a obţinut un renume internaţional imediat după icircnfiinţare La vernisajul său s-au citit şi scrisorile personalităţilor mai renumite printre care s-au numărat arhiepiscopul armean de Lemberg Josef Theodorovicz şi abatele suprem mechitarist dr Thorun Taacutede

Muzeul a efectuat şi activităţi ştiinţifice desfăşuracircnd cercetări arheologice icircn castrul roman situat la hotarul oraşului Gherla Piesele descoperite atunci au icircmbogăţit colecţia Muzeului[219]

Patrimoniul muzeului icircn anul 1911

Biblioteca

1089 cărţi 59 manuscrise cca 500 alte documente ziare

Secţia de etnografie

256 opere de artă

Secţia de arte frumoase

114 opere de artă

Numărul vizitatorilor icircn 1911

17541 persoane

Activitatea Muzeului a fost influenţată de cele două războaie mondiale Din cauza celui de-al doilea război mondial ordinariatul armean a icircncercat să pună la adăpost piesele Muzeului Astfel o parte semnificativă din obiecte au ajuns icircn 1944 icircn Ungaria la Bakonybeacutel Dintre acestea foarte multe au sosit icircnapoi la Gherla icircn 1952 La această dată s-a ales o nouă construcţie pentru Muzeu curia de odinioară a familiei Karaacutecsonyi care a devenit proprietatea statului romacircn Icircn anul 1975 arhivele Muzeului Armean au fost predate Arhivei Statului din Cluj

VIII Genocidul armean

Genocidul provocat pe teritoriul Imperiului Otoman icircn timpul primului război mondial şi imediat după acesta precum şi programele precedente icircn a doua parte a secolului XIX şi icircnceputul secolului XX stau icircn legături indirecte cu armenii din Bazinul Carpatic Icircn timp ce presa occidentală a prezentat un interes sporit faţă de genocid presa din Bazinul Carpatic nu a menţionat nimic despre acest fapt deoarece după cum ştim Monarhia Austro-Ungară era aliata Turciei icircn timpul primului război mondial Din acest motiv cenzura nu a permis ca ştiri despre genocidul armenilor să apară icircn ziare maghiare[220]

Indiferent de aceasta armenii de la sfacircrşitul secolului XIX din Bazinul Carpatic au fost destul de bine informaţi icircn legătură cu programele antiarmeneşti icircn dezvoltare icircn Imperiul Otoman Despre aceste programe drastice a oferit informaţii de actualitate revista bdquoArmeniardquo care la racircndul său le-a obţinut datorită sistemului de legături excelente ale armenilor cu revistele din străinătate şi din Constantinopol (de ex revistele Murcs şi Msak din Tfilis Arevelk din Constantinopol Handes Amsorya din Viena revista Ara din Calcutta)[221]

Icircn Arhiva de Colecţie din Gherla se regăsesc corespondenţele icircn limba armeană franceză etc dintre intelectualii din Gherla cu conducătorii ecleziastici armeni care trăiau pe teritoriul Imperiului Otoman[222]

Despre programele executate de sultanul Abdul-Hamid II icircntre anii 1894-1896 revista bdquoArmeniardquo i-a informat aproape la zi pe cititori alături de texte publicacircnd icircn mod regulat şi ilustraţii[223]

Cealaltă ramură a legăturilor indirecte a fost menţinută de armenii din Budapesta şi de la Gherla Se pot menţiona familiile Martaian (Nigde) Kurusian (Cesarea) şi Horenian care s-au stabilit icircn Gherla precum şi familiile Kozanlian Jamgosian (Cesarea) care s-au satbilit icircn Cluj precum şi familia Bodurjaacuten (Smyrna)[224]

Instituţiile primitoare din Transilvania au fost mai icircntacirci orfelinatele Armenilor refugiaţi la Gherla de genocid le stau mărturie pacircnă astăzi mormintele cu inscripţii armene icircn cimitirul armeano-catolic din Gherla[225]

Arhiva din Gherla oferă cercetătorilor interesaţi date prin intermediul matricolelor şi prin materialele arhivistice ale orfelinatelor şi şcolilor din Gherla

[1] Integrarea lingvistică a armenilor din Transilvania este bine ilustrată icircn descrierea oraşului Dumbrăveni de către preotul armeano-catolic Kapdeboacute Jaacutenos icircn anul 1823 unde exprimă următoarele bdquoLingva principalis in hac ecclesia est armena non tamen illa quam scripturisticam dicimus sed composita quaedam ex hac et vulgari quo civilis vocatur armenice ascharapar Linguae accessoriae quas populus bene loquitur hungarica est et valahica nec penitus ignota germanica et latinardquo Kapdebo Johannes Descriptio parochiae Elisabethopolitanae 1823 Arhiva de Colec ţie Armeano-Catolică din Gherla (icircn continuare ACACG) 88g-cutia 1 Vizitaţii canonice

[2] ACACG 612d-4 cutie A gyergyoacuteszentmikloacutesi Szenthaacuteromsaacuteg Legeacutenyegylet jegyzőkoumlnyve 1929

[3] Volkmer Gerald Das Fuumlrstentum Siebenbuumlrgen 1541-1691 Kronstadt-Heidelberg 2002 p 17

[4] Volkmer Gerald op cit 33-45

[5] Ibidem 49

[6] Roth W Paul Das Diploma Leopoldinum Vorgeschichte Bestimmungen Icircn Lengyel K Zsolt-Wien A Ulrich red Siebenbuumlrgen in der Habsburgermonarchie Koumlln-Weimar-Wien 1999 p 1-3

[7] Vezi Eckhart Ferenc Magyar alkotmaacuteny eacutes jogtoumlrteacutenet Budapest 2000 p 235

[8] Vezi Koumlpeczi Beacutela red Kurze Geschichte Siebenbuumlrgens Budapest 1990 p 368-379

[9] Koumlpeczi Beacutela red Erdeacutely toumlrteacutenete II 1606-1830 Budapest 1987 p 973

[10] Josupeit-Netzel Elke Die Reformen Josephs II in Siebenbuumlrgen Muumlnchen 1986 p 279-281 vezi Paacutel Judit bdquoUnioacute vagy unificaacuteltataacutesldquo Erdeacutely unioacuteja eacutes a kiraacutelyi biztos műkoumldeacutese (1867-1872) Kolozsvaacuter 2010 p 35

[11] Koumlpeczi Beacutela red op cit III Budapest 1987 p 1232

[12] Paacutel Judit op cit p 53-94


[14] Koumlpeczi Beacutela red op cit 1990 p 409 411

[15] Paacutel Judit op cit p 14


[17] Roth Harald red Kleine Geschichte Siebenbuumlrgens Koumlln-Weimar-Wien 2003 p 92

[18] Kordeacute Zoltaacuten Uumlber die Herkunft der Szekler Icircn Roth Harald red Die Szekler in Siebenbuumlrgen Koumlln-Weimar-Wien 2009 p 90-104

[19] Gyoumlrffy Gyoumlrgy A szeacutekelyek eredete eacutes telepuumlleacutesuumlk toumlrteacutenete In Maacutelyusz Elemeacuter red Erdeacutely eacutes neacutepei Budapest 1999 p 37

[20] Balogh Judit A szeacutekely nemesseacuteg kialakulaacutesaacutenak folyamata a 17 szaacutezad első feleacuteben Kolozsvaacuter 2005 p 27-29

[21] Balogh Judit op cit p 139-143

[22] Teutsch Friedrich Geschichte der Siebenbuumlrger Sachsen fuumlr das Saumlchsische Volk II Band 1700-1815 Von dern Kuruzzenkriegen bis zur Zeit der Regulationen Koumlln-Wien 1984 I (Einleitung)

[23] Kessler Wolfgang Universitas Saxonum In Wolgang Kessler red Gruppenautonomie in Siebenbuumlrgen 500 Jahre siebenbuumlrgisch-saumlchsische Nationuniversitaumlt Koumlln-Wien 1990 p 3-5

[24] Koumlpeczi Beacutela red Erdeacutely toumlrteacutenete I-III Budapest 1987 p 878-918

[25] Guumlndisch Gustav Aus Geschichte und Kultur der Siebenbuumlrger Sachsen Koumlln-Wien 1987 (Schriften zur Landeskunde Siebenbuumlrgens 14) p 399-405

[26] Vezi Roth Harald op cit p 68-69

[27] Ibidem p 87

[28] Koumlpeczi Beacutela red op cit III 1987 p 1309

[29] Koumlpeczi Beacutela red op cit II 1987 p 999-1003

[30] Hewsen Robert H Armenia A Historical Atlas Chicago 2001

[31] Despre Ani vezi Tatevos Hakobyan Anii Patmutyun Jerevaacuten 1982 Bibliografia legată de Ani prelucrată la Satenik Ge ǰyan Ani matenagitowtyown Jerevaacuten 2006

[32] Tchobanian Pavel Ani et son mythe (XIIIe-XIXe siegravecles) In Keacutevorkian H Raymond red Ani - capitale de l`Armenie en l`an mil (Kiaacutelliacutetaacutesi kataloacutegus) Paris 2001 p 276-282

[33] Schuumltz Oumldoumln Hajk eacutes Beacutel harca A reacutegi oumlrmeacuteny irodalom kincsestaacutera I Oacutekor-Koumlzeacutepkor Budapest 1995 p 156-160

[34] Tchobanian Pavel op cit p 276-282

[35] Ibidem p 276-282

[36] Mutafian Claude Ani after Ani Eleventh to Seventeenth Century Icircn Richard G Hovannisian red History Armenian Kars and Ani Costa Mesa-California 2011 p 155-160

[37] Minasay Bžškeanclsquo Čanaparhordutlsquoiwn i Lehastan ew hayl kołmans bnakeals i Haykazanclsquo sereloy i naxneaclsquo Ani klsquoałakin I Venetik I Vasn Srboy Łazaru 1830


[39] Nicholas Jakowlewitsch Marr Ani Eglise du palais Pamjatniki armjanskatgo iskusstva Petersburg 1915


[41] Despre conceptul bdquolieu de meacutemoirerdquo vezi Pierre Nora red Erinnerungsorte Frankreichs Muumlnchen 2005 Vezi Assmann Jan Das kulturelle Gedaumlchtnis Schrift Erinnerung und politische Identitaumlt in fruumlhen Hochkulturen Muumlnchen 1997

[42] Hovhannesian Eghia A hazai oumlrmeacutenyek a nemzet szolgaacutelataacuteban Goumldoumlllő 1940 p 21-22

[43] Aacutevedik Feacutelix A magyar-oumlrmeacutenyseacuteg multja eacutes toumlrteacuteneti jelentoumlseacutege Icircn Aacutevedik Feacutelix-Hermann Antal-Hovhannesian Eghia Az oumlrmeacutenyek Budapest 1921 p 9

[44] Szongott Kristoacutef Szamosuacutejvaacuter Szab Kir Vaacuteros Monograacutefiaacuteja 1700-1900 III Szamosuacutejvaacuter 1901 p 3

[45] Merza Gyula Az oumlrmeacuteny betelepuumlleacutes toumlrteacutenete Magyarorszaacutegon eacutes a szamosuacutejvaacuteri oumlrmeacuteny-katholikus puumlspoumlki illetoumlleg vikaacuteriusi szeacutek In Armenia Magyar-oumlrmeacuteny havi szemle 1913 I II sz

[46] Aacutevedik Feacutelix op cit p 9

[47] Hovhannesian Eghia op cit p 22

[48] Hajkakan Sowetakan Harangitaran II Jerevan 1976 S 669

[49] Archivio storico della Sacra Congragazione per lrsquoEvangelizzazione dei Popoli o de bdquoPropaganda Fiderdquo Roma (=APF) Scritture Originali riferite nelle Congregazioni Generali (=SOCG) vol 661 fol 219rv bdquoIn Szamosuacutejvaacuter in bonis fiscalibus oppidum sibi construxerunt et sunt circiter 70 aut 80 familia sunt omnes uniti hellip In Ebesfalva in bonis Apafinis pariter oppidum sibi construxerunt et sint etiam ibi 60 aut 70 familiia hellip in CsikszeacutepViz paucins circiter 20 familia sunt habent etiam capellam in Goumlrgeacutenj in bonis D Cancellrij Transylvanici circiter 8 aut 9 familia non habent capellam nec sacerdotem In Cantavaacutesaacuterhelj sunt 6 Familia helliprdquo

[50] Minasay Bžškeancrsquo op cit aliniatele nr 324-344

[51] Paacutel Emese Vilaacutegosiacutetoacute Szent Gergely aacutebraacutezolaacutesai Erdeacutelyben In Kovaacutecs Zsolt-Sarkadi Nagy Emese-Weisz Attila szerk Liber Discipulorum Tanulmaacutenyok Kovaacutecs Andraacutes 65 szuumlleteacutesnapjaacutera Kolozsvaacuter 2011 p 239-254

[52] Dahinten Otto Geschichte der Stadt Bitritz in Siebenbuumlrgen Koumlln-Weimar-Wien 1988 p 98-99

[53] Bartelmaumlss Martin Die Ausweisung der Armenier aus Bistritz in Folge der Pest im Jahre 1712 Icircn Programm des evangelischen Obergymnasiums [hellip] dann der evangelischen Maumldchenschule AB zu Bistritz Bistritz 1897 p 5-17

[54] Arhivele Naţionale Cluj Cluj-Napoca Primăria Oraşului Bistriţa

[55] La conflictul icircntre saşi şi armeni Szongott Kristoacutef icircnşiruie şi alte motive icircn monografia sa Vezi Szongott Kristoacutef op cit I Szamosuacutejvaacuter 1901 p 110-116

[56] Schuumlnemann Konrad Die Armenier in der Bevoumllkerungspolitik Maria Theresias In Jahrbuch des Graf Kuno Klebelsberg Instituts fuumlr ungarische Geschichtsforschung in Wien 3 (1933) p 222

[57] Garda Dezső A gyergyoacutei oumlrmeacutenyek koumlnyve I Budapest 2007 p 219-223

[58] Koumlloumlnte Beacutela Gyergyoacute toumlrteacutenete a kialakulaacutestoacutel a hataacuterőrseacuteg szervezeacuteseacuteig (tekintettel a nemzetiseacutegi keacuterdeacutesre) Gyergyoacuteszentmikloacutes 1910 p 130

[59] Egyed Aacutekos Az oumlrmeacuteny keacuterdeacutes az 1790-91-es erdeacutelyi orszaacuteggyűleacutesen Vilaacutegtoumlrteacutenet 1995 ősz-teacutel p 19-22 Paacutel Judit op cit p 130

[60] ACACG 88b 1 cutie 1791 Extras din protocolul ţinut la Cluj icircntitulat bdquoHaacuterom Nemzetből aacutelloacute Rendeknek 1790 dik esztendőben Karaacutetson havaacutenak 12 dik napjaacuterahellipKoumlzoumlnseacuteges Gyuumlleacuteseacutenek Jegyzőkoumlnyveacutebőlrdquo

[61] Ibidem

[62] Ibidem

[63] ACACG 88b 1 cutie 1795 A szeacutekelly nemzetnek a SzamosUjvaacuteri eacutes Erseacutebethvaacuterosi Koumlzoumlnseacutegnek Instaacutentiaacutejakra valoacute Reflexioi

[64] Govrikean Grigor Hayk Ełisabetlsquoupolis Transilowanioy Hator B (1780-1825) Vienna 1899 p 403-405

[65] Ibidem p 406-408

[66] O colecţie de izvoare importantă legată de unirea Bisericii armenilor din Transilvania o constituie volumul lui Nilles Nicolaus Symbolae ad illustrandam historiarum ecclesiae orientalis in terris coronae S Stephani Oeneiponte 1885 Legat de istoria ecleziastică după unire publică izvoare utile Kovaacutecs Andraacutes-Kovaacutecs Zsolt red Erdeacutelyi roacutemai katolikus egyhaacutezlaacutetogataacutesi jegyzőkoumlnyvek eacutes okmaacutenyok I 1727-1737 Kolozsvaacuter 2002

[67] Se cunosc numeroase variante ale numelui lui Oxendio Virziresco cum ar fi Verzerescul Vărzărescu Vrzarean Vărzărean Verzaacuter etc Icircn studiul nostru am recurs la folosirea variantei păstrate ca şi semnătură icircn corespondenţele sale

[68] Petrowicz Gregorio La chiesa armena in Polonia e nei paesi Limitrofi Parte terza 1686-1954 Roma 1988 p 86 Petrowicz citează şi sursa bdquoentro nel Collegio ai 19 dic 1678 hellip ha studiato precendetemente nel Collegio [Armeno] di Leopoli un anno la grammatica armena la logica ecc Saacute la lingua armena volgare e litterale polacca rutena moldava turchesca un porsquo latina Egrave stato ordinato sacerdote [e] ricevegrave la dignitagrave di Vartabiet helliprdquo

[69] Řōšklsquoay Steplsquoanosi S Žamanakagrowtlsquoiwn kam tarekanklsquo ekełeclsquoakanklsquo Kiadta Oskean Hamazasp Wien 1964 p 184

[70] Fasching Ferencz Nova Dacia Claudiopoli 1743 25 29 bdquoQuartus jam supra octuagesimum saeculi prioris volvebatur annus ex quo Oxendius Virziresci gente Armenus Romae annis 14 in collegio urbano de Propaganda moribus et litteris excultus ejuratis prius in Palatio sacri officii fidei erroribus redux in Transsylvaniam cum potestate apostolici missionarii reducendorum ex integro ad Romana sensa Armenorum spem fecit rdquo Vezi Szongott Kristoacutef op cit I p 258-259

[71] Benkő Joacutezsef Transilvania II Claudiopoli 1833 p 560-561 bdquoDonec a 1684 Oxendius Verzireski armeno moldaviensi diaecano natus et antecedenter dogmatibus graecis imbutus post navatam Romae (quo statim a 1670 concesserat) in Urbano Collegio sacris profanisque scientiis per 14 annos operam ac ejuratum ritum graecum cum potestate apostolici missionarii in Transsilvaniam sacerdos reverteretur rdquo Illeacutes Andreas Ortus et progressus variarum in Dacia gentium ac religionum Claudiopoli 1764 p 64 bdquoDonec anno 1684 Oxendius Verzirescus post navatam in urbano collegio sacris profanisque scientiis decem et quatuor annis operam ac ejuratos in Palatio sacri officii armenorum arrores sacerdotio insignis reverteretur rdquo Szongott Kristoacutef op cit I p 258-259

[72] APF Scritture riferite nei Congressi (=SC) Armeni Vol 3 fol 469 şi Petrowicz Gregorio op cit p 87

[73] Szongott Kristoacutef op cit I p 260

[74] APF SC Armeni Vol 3 465 468-469 Vezi Petrowicz Gregorio op cit p 86-87

[75] Petrowicz Gregorio op cit 87 Vezi APF SOCG vol 504 fol 103

[76] Vezi Szongott Kristoacutef op cit I bdquo1684-ben eacuterkezett meg Roacutemaacuteboacutel a nagy tudomaacutenyuacute feacuterfiuacute hitkuumlldeacuteri minőseacutegben rdquo

[77] Petrowicz Gregorio op cit p 78-79

[78] Icircn afară de Oxendio Virziresco mai figurau şi alţi candidaţi cum ar fi Theodor Wartanowicz care a fost hirotonit icircntru episcop de către katołikosul armean apostolic Iacob IV apoi a activat icircn Lemberg Theatinilor din Lemberg nu le-a plăcut de el astfel prefectul theatin Francesco Bonesana a obţinut ca Wartanowicz să fie icircncarcerat Din cauza originii sale armene apostolice nu a fost niciodată de icircncredere icircn faţa armeano-catolicilor El a fost audiat la Roma icircn faţa cardinalilor din Congregaţia de Propaganda Fide icircn anul 1692 unde anterior i s-au iertat faptele bdquoereticerdquo icircnsă titlul episcopal nu i-a fost recunsocut dar avea dreptul să treacă la catolicism După toate acestea a rămasd la Roma izvoarele nu mai relatează nimic despre activitatea sa de aici doar atacircta aflăm că a murit pe 12 februarie 1700 şi a fost icircnmormacircntat icircn bdquoChiesa di Santa Maria Egizziacaldquo Pentru detalii vezi Petrowicz Gregorio op cit p 92-93

[79] Petrowicz Gregorio op cit p 93-95 Vezi Szongott Kristoacutef op cit I p 263

[80] Archivio Segreto Vaticano Cittaacute del Vaticano (=ASV) Archivio della Nunziatura in Vienna (=Archivio Nunz Vienna) Vol 196 181rv Vezi Kovaacutecs Baacutelint Az erdeacutelyi oumlrmeacuteny katolikus egyhaacutez eacutes a Sacra Congregatio de Propaganda Fide a 18 szaacutezad első eacutevtizedeiben In Őze Saacutendor-Kovaacutecs Baacutelint red Oumlrmeacuteny diaszpoacutera a Kaacuterpaacutet-medenceacuteben Piliscsaba 2006 p 57


[82] Nagy Korneacutel Az Elia Mendrul-Uumlgy A besztercei oumlrmeacuteny egyhaacutezi viszaacutely toumlrteacutenete (1607-1700) In Szaacutezadok 1434 (2009) p 945-974

[83] Vezi Vanyoacute Tihameacuter A beacutecsi paacutepai koumlvetseacuteg leveacuteltaacuteraacutenak iratai Magyarorszaacutegroacutel 1611-1786 Budapest 1986 180 ASV Archivio Nunz Vienna Vol 196 fol 159-164 fol 159 r bdquo Prozessus et acta Reverendissimi Domini Elia Mendrul uxorati Sacerdotis Armeni uniti contra coelibatum Admodum Reverendissimi Domini Lazari Budachowicz actu Parrochi Armenorum Catholicorum Bistriziensium rdquo Vezi Nagy Korneacutel Errores et abusus inter Armenos Transilvaniae vigentesrdquo 1719-ből eacutes a khalkedoacutenizmus keacuterdeacutese In Őze Saacutendor-Kovaacutecs Baacutelint red Oumlrmeacuteny Diaszpoacutera a Kaacuterpaacutet-medenceacuteben II Piliscsaba 2007 p 158


[85] Szongott Kristoacutef op cit I p 263 bdquoHaacuterom kiacutenos neacutelkuumlloumlzeacutesteljes esztendőt eacutel aacutet Konstantinaacutepolyban Veacutegre a karloacuteczai beacutekekoumlteacutes adta vissza szabadsaacutegaacutetrdquo


[87] Ibidem p 97

[88] Szongott Kristoacutef op cit I p 267 Vezi Ilia Andreas Ortus et Progressus variarum in Dacia gentium et religionum Claudiopoli 1730 p 67

[89] Diploma de icircntărire a acesteia s-a păstrat fragmentar din 1696 (probabil o copie ulterioară) ACACG 612[b] 1 cutie

[90] Petrowicz Gregorio op cit p 103-104 Vezi Kovaacutecs Baacutelint Uumlber Rom nach Siebenbuumlrgen Der armenische Missionar Minas Barun und die Siebenbuumlrger armenische Kirche in den ersten Jahrzehnten des 18 Jahrhunderts In Zeitschrift fuumlr Siebenbuumlrgische Landeskunde 29 (100) Jahrgang (2006) Heft 1

[91] Troacutecsaacutenyi Zsolt Transilvaniaji hajeri iravakan kacowt`yownə Leopoldyan hrovartaki šrĵanowm (1690-1848) In Barxowdaryan Vladimir Haj-hungarkan patmakan jev mšakutlsquoajin kaperi patmutlsquojunic Jerewan 1983 p 180

[92] La şedinţa ţinută la Gurghiu pe 20 mai 1715 au participat armeni din Frumoasa Gherla Ibaşfalău Gheorgheni şi Gurghiu Vezi ACACG 339b 1 cutie

[93] Petrowicz Gregorio op cit

[94] Kovaacutecs Baacutelint Az erdeacutelyi oumlrmeacutenyek interregionaacutelis szellemi kapcsolatai a 17-18 szaacutezadban In Oumlrmeacuteny diaszpoacutera a Kaacuterpaacutet-medenceacuteben II Piliscsaba 2007 p 30-47

[95] Hofmann Gregorio Il Vicarisato Apostolico di Konstantinopoli Roma 1935 (Orientalia Christiana Analecta 103) p 23

[96] Tournebize F Araqeacutelian Khatchatur In Dictionnaire drsquoHistoire et de Geacuteographie Eccleacutesiastique Paris 1912 p 1436-1438

[97] Hoffmann Gregorio op cit p 80-81

[98] Neumann Carl Friedrich Verscuch einer Geschichte der armenischen Literatur nach den Werken der Mechitaristen Leipzig 1836 p 266

[99] bdquoCacciadurum incertum quare Transilvaniam nunquam est ingressus saltem nullum illius in monumentis nostris ut harum partium visitatoris deprehendere vestigium rdquo Lukacsy Christophorus Historia Armenorum Transylvaniae Vienna 1859 70

[100] Szongott Kristoacutef op cit I p 350-351

[101] ACACG 88b 2 cutie Scrisoarea icircn limba armeană a lui Xačlsquoatowr Ērzrowmeclsquoi Veneţia 27 iulie 1728

[102] Legat de aceasta S S Roska a scris o adresă către episcopul Maacutertonffy din Stanislawow pe 20 februarie 1719 ACACG 339b 1 cutie

[103] Petrowicz Gregorio op cit p 173

[104] Ibidem p 174

[105] APF SC Fondo Armeni vol 7 fol 8r eacutes APF SC Fondo Armeni vol 7 fol 62r

[106] Predicile sale erau subiectele repetate ale corespondenţei De ex pe 14 mai 1729 scria bdquo Omnibus diebus dominicis et sub prescepto festivis mane et vespere praedico rdquo APF SC Armenivol 9 fol 160


[108] Drost-Abgarjan Armenuhi-Kovaacutecs Baacutelint-Tibor Martiacute The Catalogue of the Armenian Library of Elisabethpolis Eger-Leipzig 2011

[109] APF SC Collegio Urbano Vol 4 (1708-1727) 624 r-628v

[110] APF SC Collegio Urbano vol 4 (1708-1727) 485r-488r (catalogul din anul 1717) 510r514r (catalogul din anul 1718) 555r-559r (catalogul din 1719) 624r-628v (catalogul din 1720)

[111] APF SC Collegio Urbano vol 4 (1708-1727) 345r bdquo vocatum Minas Baroni Constantinopolitanum ut mittam Romam studiorum causa rdquo

[112] APF SOCG vol 661 fol 217r-218r Scrisoarea care icircncepe cu bdquoRedux ex visitatione Siculica helliprdquo

[113] Audierile martorilor procesului icircmpotriva lui Minas Barun ACACG 339b 1 cutie bdquo Inquisitio contra RD Minas sacerdotem Armenum Szamosujvariensum 1727 august23 rdquo

[114] APF SOCG vol 661 fol 206r-213v (1728)

[115] APF SC Armeni vol 7 fol 467r

[116] bdquoPrimoConcendimus clementissime uacutet locus ille in Dominio Fiscali Ebesfalvensi Comitatuque nostro Kuumlkuumlllőiensi ubi dictae familiae Nationis Armenae suas jam exstruxerunt Domos a modo imposterum Oppidum Municipale lation vocabulo Elisabethopolis germanico Elisabethstadt hungarico autem Erzseacutebeth-Vaacuteros vocetur hellip rdquo Reacuteszlet III Kaacuteroly kivaacuteltsaacutegleveleacuteből Icircn Aacutevedik Lukaacutecs op cit bdquoOkmaacutenytaacuterrdquo XVIII

[117] Mie mi se pare dubioasă originalitatea testamentului său ACACG 339b 1 cutie se găseşte aici un document care poartă titlul bdquo Copia testamenti Oxendii Episcopi Armenorum Transsylavnorum - Viennae Anno 1715 4a Martii rdquo Vezi Szongott Kristoacutef op cit I p 352

[118] Despre ius eligendi vezi Obertynski Sdislaus Die Florentiner Union der Polnischen Armenier ind ihr Bischofskatalog (Orientalisa Christiana Vol XXXVI-1) p 14

[119] Date biografice găsim la Petrowicz Gregorz Roszka Stefan In Romiszowski Aleksander-Rudowski Jan red Polski Słownik Biograficzny Tom XXXII Polska Akademia Nauk Instytut Historii Wrocław-Warszawa-Krakoacutew 1989-1991 p 255-256 Episcopul coadjutor vezi la Petrowicz Gregorio op cit p 58-61 Vezi Nagy Korneacutel Stefano Stefanowicz Roszka koadjutori kinevezeacutese Icircn Őze Saacutendor-Kovaacutecs Baacutelint Oumlrmeacuteny diaszpoacutera a Kaacuterpaacutet-medenceacuteben Piliscsaba 2006 p 39-45

[120] bdquoHo instituito dodeci confraternita cio e cinque in Szomusujvar che ora per i privilegii Cesarei si chiama Armenopolis cinque in Ebesfalva e due in Giorgio con una gran contentezza di quel populo rdquo APF SC Armeni vol 9 fol 251

[121] Fundacja Kultury i Dziedzictictwa Ormian Polskisch Warszava Manuscrisul cu cota A 0777-m-0082 de exemplu conţine consemnările pastorale ale lui S S Roska icircn limbile armeană latină şi poloneză iar icircn manuscris se mai găseşte şi o scrisoare adresată lui de Oxendio bdquo Copia epistolae Rev Oxentii Episcopi Verzerescul Aladiensis Armeno Transylv ad me scripum rdquo

[122] Fundacja Kultury i Dziedzictictwa Ormian Polskisch Warszava Liber Defunctorum Parochianorum Stanislavoviensium Armenorum (1715-1829) Jelzet 776-m 8a Fol 39

[123] APF SC Armeni Vol 19 (1778-1780) 93r-97v 174r-175v 192r-193v

[124] APF SC Armeni Vol 15 Fol 414r―v

[125] Diploma de doctor a lui Paacutepai Maacuterton din anul 1766 primită din partea colegiului roman de la Sacra Congregatio de Propaganda Fide de la Collegio Urbano ACACG 612g-j

[126] Govrikean Grigor op cit p 50-55

[127] ACACG 88g 2 cutie Protocolul şedinţelor consiliului bisericesc 10 ianuarie 1879-17 ianuarie 1963

[128] ACACG 612d 3 cutie Protocolul şedinţelor consiliului bisericesc din Gheorgheni 1927-1933 26 august 1928

[129] ACACG 88f 1 cutie Nr 25931

[130] Jakubinyi Gyoumlrgy A romaacuteniai katolikus oumlrmeacutenyek ordinaacuteriaacutetusa Szamosuacutejvaacuter 2001 p 31

[131] Keleti Uacutejsaacuteg XII eacutevf nr 136 p 5

29 30


[132] Jakubinyi Gyoumlrgy op cit p 31

[133] Ibidem p 32

[134] Barna Gaacutebor A szentek tisztelete Icircn Barna Gaacutebor red A szenttisztelet reacutetegei eacutes formaacutei Magyarorszaacutegon eacutes Koumlzeacutep Euroacutepaacuteban A magyar szentek tisztelete Szeged 2001

[135] Aurenhammer Hans Die Mariengnadenbilder Wiens und Niederoumlsterreichs in der Barockzeit Der Wandel ihrer Ikonographie und ihrer Verehrung (Veroumlffentlichungen des Oumlsterreichischen Museums fuumlr Volkskunde Band VIII) Wien 1956 p 24

[136] ACACG 339g 1cutie Volume ordonate tematic precum şi 339b-1 cutie

[137] Arhiva Arhiepiscopală şi Capitulară Alba Iulia (icircn continuare AACAI) Canonica Visitatio Gherla (Rit Arm) 178 f 15

[138] AACAI Canonica Visitatio Dumbrăveni (Rit Arm) 1766

[139] Aacutevedik Lukaacutecs op cit p 117-118

[140] AACAI Canonica Visitatio Gheorgheni 1768

[141] AACAI Canonica Visitatio Frumoasa

[142] ACACG 612b 1 cutie Actele Mercantile Forum 1806 rdquo hellipaz Gyergyoacute Szentmikloacutesi Oumlrmeacuteny Compaacuteniabeacuteli ugy nevezett Boldogsaacutegos Szűz Maacuteria Congregatioja nevezete alatt leacutevő Timaacuter Czeacuteh aaacutezatos Keacuterelem Leveleacutevel foylamodvaacuten muuml hozzaacutenkhellip rdquo

[143] A tiacutemaacuter taacutersulatroacutel bővebben Garda Dezső op cit I p 255-280

[144] ACACG 88h 1cutie

[145] ACACG 88f 1 cutie

[146] ACACG 88g 3 cutie Protocolul Asociaţiei Altarului 1860-1910


[148] ACACG 88 h 1 cutie

[149] A Csiacutekszeacutepviacutezi 1896-ban alakult Oltaacuter-Egylet alapszabaacutelyai Csiacutekszereda 1897

[150] ACACG 612d 5 cutie Regulamentul Asociaţiei Altarului 1880

[151] ACACG 612d 5 cutie Protocolul Asociaţiei Fetelor

[152] ACACG 612d 4 cutie Protocolul Congregaţiei Doamnelor

[153] Regulamentele de bază ale asociaţiei gemene bdquoSzent Istvaacuten első veacutertanuacute eacutes Nagyboldogasszonyrdquo Gyergyoacuteszentmikloacutes 1906

[154] ACACG 612d 4 cutie Registrul de socoteli al Asociaţiei Szent Istvaacuten eacutes Nagboldogasszonyroacutel nevezett Ikeregylet 1870-1913 precum şi Registrul de socoteli al Asociaţiei Szent Istvaacuten eacutes Nagboldogasszonyroacutel nevezett Ikeregylet 1875-1914

[155] ACACG 612d 3 cutie Gyergyoacuteszentmikloacutesi Oumlrmeacuteny Pleacutebaacutenia kimenő leveleinek fogalmazvaacutenyi jegyzőkoumlnyve (19 iulie 1879) Icircn 1878 preotul armeano-catolic Szentpeacuteteri Jaacutenos a fost urmat de Laacutezaacuter Menyheacutert icircn scaunul prezidenţial al Asociaţiei Feciorilor

[156] ACACG 584e 1 cutie


[158] La Dumbrăveni surorile milostive (vincenţiene) au activat icircn cadrul şcolii Activitatea lor icircnsă conform parohiei armeano-catolice icircn anii 1920 a dat dovadă de o atitudine bdquostrăină şi icircncăpăţacircnatărdquo şi astfel le-au ameninţat pe călugăriţe prin episcop că dacă nu icircncetează icirci vor icircnchide şcoala Vezi ACACG 88h 1 cutie Protocolul din data de 8 septembrie 1921

[159] Benda Kaacutelmaacuten red Csaacutengoacute-magyar okmaacutenytaacuter Budapest 2003 p 683-684

[160] Medgyesy S Norbert A csiacuteksomlyoacutei ferences miszteacuteriumdraacutemaacutek forraacutesai művelődeacutes- eacutes lelkiseacutegtoumlrteacuteneti haacutettere Piliscsaba-Budapest 2009 p 47

[161] Oxendio Virziresco a sfinţit statui nu numai la Călugăreni ci a sfinţiti şi clopotele catolicilor de rit latin la Racu icircn 1710 Vezi ACACG 339b 1 cutie

[162] ASV Archivio Nunziatura Vienna Vol 196 fol 159r-160v Vezi Nagy Korneacutel op cit

[163] Gyoumlrgy Joacutezsef A ferencrendiek eacutelete eacutes műkoumldeacutese Erdeacutelyben Cluj-Kolozsvaacuter 1930 p 277 377 398 400 419 444 493 530 540 571

[164] ACACG 88b 1 cutie Scrisoarea bdquoAd nostram humilliamrdquo

[165] ACACG 88b 1 cutie


[167] Parohia Romano-Catolică Dumbrăveni Liber baptisatorum copulatorum Ebesfalvae ab Anno 1728

[168] Parohia Romano-Catolică Dumbrăveni Liber baptisatorum copulatorum Ebesfalva ab Anno 1728 Fol 36-65

[169] Szongott Kristoacutef op cit III p 79-80

[170] Ibidem II p 50-51

[171] Ibidem III p 83-84

[172] ACACG 584e 1 cutie bdquoA Frumoasa-Csiacutekszeacutepvizi oumlrm Szert Rom Kath Pleacutebaacutenia toumlrteacuteneterdquo

[173] Fokolean (Fogolyan) Łukas Mxit‛ar Abbahayr ew T‛ransilvanioy Mxi‛arean Aŕak‛elowt‛ean (1723-1736) In Bazmavep 19853ndash4 267ndash293

[174] Aacutevedik Lukaacutecs op cit p 115

[175] ACACG 88b 2 cutie (Documente legate de mechitarişti)

[176] APF SC Armeni Vol 15 (1764-1767) 144 rv

[177] ACACG 88b Az erseacutebeth Vaacuterosi Tisztelendő eacutes Nemes Megyeacutenek Hivatalosan tartott rendes Gyűleacutesei (6 septembrie 1807-9 ianuarie 1813) fol 34



[180] ACACG 88b 2 cutie (Documente legate de mechitarişti) Scrisoare lui Aacutekoncz Koumlveacuter Istvaacuten

[181] ACACG 88b Az erseacutebeth Vaacuterosi Tisztelendő eacutes Nemes Megyeacutenek Hivatalosan tartott rendes Gyűleacutesei (1807 szeptember 6 - 1813 januaacuter 9) fol 32

[182] ACACG 612g-j Albumul foto al lui Bodor Gaacutebor


[184] Vezi Az erzseacutebetvaacuterosi bdquoCameller-alapiacutetvaacutenyrdquo alapiacutetvaacutenyi levele eacutes alapszabaacutelyai Erzseacutebetvaacuteros Erzseacutebetvaacuterosi Nyomda 1900

[185] ACACG 88f 1-11 cutii

[186] ACACG 88f 1 cutie Textul de rămas bun rostit de preotul Alexa Ferenc Vacircnzarea casei Fundaţiei Cameller a survenit icircn anul 1917 Vezi ACACG 88b 26 cutie Scrisoarea episcopului Majlaacuteth Gusztaacutev



[189] A Kapdeboacute Simon neveacutet megoumlroumlkiacutető alapiacutetvaacuteny Erzseacutebetvaacuteros Nyom Kotzauer Daacutenielneacutel 1891

[190] ACACG 88f 3 cutie Cartea de Fundaţie a lui Kabdebo Simon

[191] ACACG 88f 1 cutie bdquoAlapiacutetvaacutenyi okleveacutelrdquo


[193] ACACG 88f 3 cutie Registre de socoteli inventare de avere 1905

[194] ACACG 88f 1 cutie Consemnările lui Alexa Ferenc

[195] ACACG 88h 1 cutie Protocolul din 14 decembrie 1917

[196] Lukaacutecs Klaacutera A szamosuacutejvaacuteri oumlrmeacuteny katolikus aacutervahaacutezak toumlrteacutenete Icircn Őze Saacutendor-Kovaacutecs Baacutelint red Oumlrmeacuteny diaszpoacutera a Kaacuterpaacutet-medenceacuteben II Piliscsaba 2007 p 170-176

[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176

[201] ACACG 612d 3 cutie Protocolul consiliului bisericesc al parohiei armeano-catolice din Gheorgheni 1927-1933 bdquo Elnoumlk indiacutetvaacutenyozza hogy a legeacutenyegylet alapszabaacutelyai dolgoztassanak aacutet a viszonyoknak megfelelően s esetleg valami maacutes neacuteven mint joacuteteacutekony egylet szerepeltesseacutek rdquo

[202] ACACG 612d 3 cutie Conceptele scrisorilor trimise (19 noiembrie 1878)

[203] ACACG 612d 3 cutie Protocolul consiliului bisericesc al parohiei armeano-catolice din Gheorgheni 1927-1933 (15 noiembrie 1929)

[204] ACACG 612 2 cutie Documentele de fondare ale fundaţiilor caritative

[205] A csikszeacutepvizi Szenthaacuteromsaacuteg Segeacutely-Egyesuumllet Alapszabaacutelya Csiacutekszereda 1903

[206] Lukacsy Christophorus Historia Armenorum Transylvaniae Viennae 1859 Lukaacutecsy Kristoacutef Adaleacutekok az erdeacutelyi oumlrmeacutenyek toumlrteacuteneteacutehez Kolozsvaacuter 1867

[207] Lukaacutecsy Kristoacutef Adaleacutekok hellip p 5-15

[208] Merza Gyula Oumlrmeacuteny puumlspoumlkseacuteg In Armenia Magyar-oumlrmeacuteny havi szemle 1897 1 sz p 28 Documente referitoare la ridicarea statuii ACACG 339h 11 cutie

[209] Bibliografia publicaţiilor apărute la Aacutevedik Feacutelix Magyar-oumlrmeacuteny bibliograacutefia In Hermann Antal-Hovhannesian Eghia red Az oumlrmeacutenyek Budapest 1921

[210] Aacutevedik Lukaacutecs Szentfoumlldi emleacutekfuumlzeacuter az 1882-iki első magyar jeruzsaacutelemi zaraacutendoklaacutes alkalmaacuteboacutel Marosvaacutesaacuterhely 1883 Aacutevedik Lukaacutecs Az oumlrmeacuteny kereszteacutenyseacuteg eredete Aacutevedik Lukaacutecs toumlrteacutentiacuteroacutei munkaacutessaacutegaacutet feldolgozta Polyaacutek Mariann Aacutevedik Lukaacutecs Erzseacutebetvaacuteros toumlrteacutenetiacuteroacuteja In Őze Saacutendor-Kovaacutecs Baacutelint red Oumlrmeacuteny diaszpoacutera a Kaacuterpaacutet medenceacuteben I Piliscsaba 2006 p 83-125

[211] Lukaacutecsi Kristoacutef A Magyarok ősele hajdankori neveli eacutes lakhelyei eredeti oumlrmeacuteny kuacutetfők nyomaacuten Kolozsvaacuter 1870 precum şi Szongott Kristoacutef Magyarok eredet eacutes őslaka A munkaacutek tudomaacutenytoumlrteacuteneti vonatkozaacutesairoacutel Icircn Magyar Tudomaacutenyos Akadeacutemia Koumlnyvtaacutera (Budapest) Keacutezirattaacuter Reacutegi Akadeacutemiai Anyag 2491876 Lukaacutecsy Kristoacutef tagajaacutenlaacutesa Wenczel Gusztaacutevtoacutel 11839 Lukaacutecsy Kristoacutef gyűjtemeacutenye a reacutegi oumlrmeacuteny (haicana) eacutes a magyar rokonhangzaacutesuacute szavakroacutel

[212] De ex Hovhannesian Eghia Armenia neacutepe Multja toumlrteacutenelme Irodalma sajtoacuteja muumlveacuteszete Az oumlrmeacuteny-keacuterdeacutes Az oumlrmeacuteny koloacuteniaacutek A magyarorszaacutegi oumlrmeacutenyek sl1934 Hovhannesian Eghia Hazai oumlrmeacutenyek a nemzet szolgaacutelataacuteban Fuumlggeleacutek A magyarorszaacutegi oumlrmeacuteny csalaacutedok teljes neacutevsora Goumldoumlllő 1940

[213] Pentru prelucrări ştiinţifice ale revistei Armenia vezi Szimonjaacuten Anahit A magyarorszaacutegi oumlrmeacuteny sajtoacute XIX-XX szaacutezadi toumlrteacutenete Budapest 1996 Bagi-Gevorgyan Eva Hay-Howngarakan grakan ařnĵowtlsquoyownner ə ev bdquoArmeniardquo Amsagirə Jerevaacuten 1979 Valamint Polyaacutek Mariann Az Armenia folyoacuteirat jelentőseacutege Erdeacutelyben Icircn Őze Saacutendor-Kovaacutecs Baacutelint red Oumlrmeacuteny diaszpoacutera a Kaacuterpaacutet medenceacuteben II Piliscsaba 2007 p 138-143

[214] Szimonjaacutern Anahit A magyarorszaacutegi oumlrmeacuteny sajtoacute XIX-XX szaacutezadi toumlrteacutenete Budapest 1996 p 11-12

[215] Polyaacutek Mariann Az Armenia folyoacuteirat hellip p 141

[216] Szimonjaacutern Anahit op cit p 13

[217] ACACG 339i-I Lăsămacircntul personal al lui Szongott Kristoacutef 2 şi 3 cutie

[218] Armenia 1906 p 241-254

[219] Orosz Endre A szamosuacutejvaacuteri roacutemai castellum praetoriumaacutenak aacutesataacutesaacuteroacutel Szamosuacutejvaacuter 1907

[220] Pooacutesz Loacuterand Az oumlrmeacuteny neacutepirtaacutesroacutel eacutes erdeacutelyi visszhangjaacuteroacutel In Laacutetoacute - Szeacutepirodalmi folyoacuteirat 20084 p 70


[222] De pildă ACACG 339i-III Lăsămacircntul personal al lui Baacuteraacuteny Lukaacutecs 2 cutie

[223] Singura prelucrare legată de această temă este lucrarea de licenţă a lui Pooacutesz Loacuteraacutend Az oumlrmeacuteny neacutepirtaacutes visszhangja az erdeacutelyi sajtoacute- eacutes koumlzveacutelemeacuteny tuumlkreacuteben Lucrare de diplomă Universitatea Babeş-Bolyai Facultatea de Istorie şi de Filozofie Cluj-Napoca 2008

[224] Icirci mulţumim şi pe această cale domnului Martaian Ermone Zabel pentru informaţie

[225] Vezi Balaacutezs-Decsi Attila A Szamosuacutejvaacuteri oumlrmeacuteny temető monograacutefiaacuteja Budapest 2009

30 30


maghiară germană şi romacircnă dar au ieşit la iveală şi acte editate icircn limba francezăCapacitatea de integrare a armenilor a fost foarte mare dar din păcate ea a avut ca efectparalel şi asimilarea lingvistică rapidă Icircn timp ce icircn secolul XVIII ne icircntacirclnim cu documentearmeneşti relativ numeroase icircn secolul XIX rolul acestora este preluat de cele icircn limbamaghiară Documentele administraţiei ecleziastice icircnsă au rămas aproape exclusiv latine [1]

Integrarea a avut deci ca şi consecinţă asimilarea Tonul trist legat de conştiinţa armenilor laicircnceputul secolului XX se arată univoc icircn protocolul asociaţiei băieţilor armeni din Gheorghenibdquo Să iubim icircn primul racircnd biserica noastră frumoasă şi să o vizităm des Să ne căutămliturghiile icircn care limba noastră trăieşte singur să ne iubim obiceiurile care ni s-au lăsat ca şimoşteniri preţioaserdquo[2]

Deci la icircnceputul secolului XX doar trei valori mai caracterizau identitatea armenilor icircnTransilvania bisericile armeano-catolice limba armeană a liturghiei şi obiceiurile

I Schiţă de istorie a Transilvaniei din secolul XVII pacircnă la mijlocul secolului XX

a) Schimbări constituţionale

Transilvania ca parte integrantă a Regatului Maghiar din evul mediu a Principatului relativautonom al Transilvaniei a Imperiului Habsburgic a Monarhiei Austro-Ungare iar icircn final aRomacircniei a jucat rolul subiectului şi al obiectului clişeelor politice europene Istoriografia

2 30







3 30






4 30







5 30





6 30







7 30







8 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30







3 30






4 30







5 30





6 30







7 30







8 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






4 30







5 30





6 30







7 30







8 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30







5 30





6 30







7 30







8 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30





6 30







7 30







8 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30







7 30







8 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30







8 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30







9 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30








10 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30









11 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30








12 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






Latină

Maghiară

13 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30


Romacircnă

Germană

Armeană

Armenopolis


Gherla

Armenierstadt

Hajakałak Kēřla

Elisabethopolis


Dumbrăveni

14 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30


Elisabethstadt



Gheorgheni

Niklasmarkt



Frumoasa

15 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30


Sibviz




16 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






17 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






a) Unirea cu Roma


18 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






19 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






20 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30







21 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






22 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30




23 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30





24 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30


[123]




25 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30





26 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30






27 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30








[139]

















28 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30




Franciscanii




[162]






Mechitariştii





































d)Muzeul Armean







Biblioteca



256 opere de artă


114 opere de artă


17541 persoane














[5] Ibidem 49






















[27] Ibidem p 87








[35] Ibidem p 276-282


























[61] Ibidem

[62] Ibidem



[65] Ibidem p 406-408






















[87] Ibidem p 97

















[104] Ibidem p 174




























29 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30



[133] Ibidem p 32





































[170] Ibidem II p 50-51



























[197] Ibidem p 170-176

[198] Ibidem p 170-176

[199] Ibidem p 170-176

[200] Ibidem p 170-176


















[218] Armenia 1906 p 241-254








30 30

Kovács Bálint: ARMENII ÎN TRANSILVANIA (DE LA STABILIREA...

Documents

Transcript of Kovács Bálint: ARMENII ÎN TRANSILVANIA (DE LA STABILIREA...