8/17/2019 Koroliov, deschizatorul de drumuri

1/6

Sputnik – începutul explorării spațiale (Koroliov, omul)

Un articol scurt, plasat în dreapta paginii ziarului Pravda din octom!rie "#$,

un text rece %i lung de numai c&teva paragra'e, anunța sec că sovieticii au reusitsă plaseze un satelit pe or!ita terestră Se înt&mplase dea* intrasem în eraspațială +ar cei ce decideau asupra conținutului principalului cotidian sovieticpăreau să nu î%i dat seama de asta -n ziua de . octom!rie "#$, în urmă cumai !ine de umătate de veac, omul a reu%it să desc/idă larg poarta către spațiulcosmic, către Univers

Spicuim din articolul dedicat primei 0uni articiale, pu!licat de Pravda în ziua de octom!rie "#$ 1+e c&țiva ani oamenii de %tiință din Uniunea Sovieticălucrează pentru realizarea unui satelit articial al Pam&ntului 2%a cum s3aanuntat dea în presă, lansarea primului satelit al U4SS a 'ost planicată pentru a

 îndeplini programul de cercetări %tiintice din cadrul 2nului 5eozic6nternațional 7a urmare a muncii susținute, oamenii de stiință %i !irourile decercetare au reu%it să construiască primul satelit articial -n ziua de . octom!rie"#$ a 'ost lansat de catre U4SS primul satelit articial al Păm&ntului 7on'ormdatelor preliminare, rac/eta purtatoare a imprimat satelitului viteza or!italanecesară, care este de aproximativ 8999 m:s -n prezent Sputnik descrie o or!ităeliptică în urul Pam&ntului, iar z!orul său poate urmărit între apusul %i rasaritulSoarelui cu instrumente 'oarte simple (telescoape, !inocluri etc) 7on'ormcalculelor, care acum sunt corectate pe !aza o!servatiilor directe, Sputnikcălătore%te acum la o înălțime de #99 km deasupra Păm&ntului, timpul pentru o

revoluție completă este de o oră %i treizeci%icinci de minute, iar ung/iul înclinăriior!itei este de ; de grade -n ziua de octom!rie satelitul va trece deasupra

8/17/2019 Koroliov, deschizatorul de drumuri

2/6

Succesul lansării primului satelit construit de m&na omului reprezintă cea maiimportantă contri!uție la tezaurul mondial al %tiintei %i culturii @xperimentele%tiințice e'ectuate la mari înălțimi sunt extrem de importante pentru a înțelegeproprietățile spațiului cosmic %i pentru studiul Pam&ntului ca planetă a SistemuluiSolar

Pe toată durata 2nului 5eozic 6nțernational Uniunea Sovietică î%i propune sălanseze mai mulți sateliți articiali 2ce%tia vor mai mari %i mai grei %i vor 'olosiți pentru a des'ă%ura activități de cercetare %tiințică

Sateliții articiali vor pregăti drumul către călătoriile interplanetare, iarcontemporanii no%tri pot vedea cum li!ertatea %i munca susținută a poporuluisocietății socialiste 'ac ca cele mai îndrăznețe visuri ale umanității să devinărealitateD

UE, tare lemnos mai este acest text 2ți remarcat că din el lipse%te ceva esențialF

0ipse%te numele omului care a 'ăcut ca toate aceste lucruri să devină posi!ile@ra un mare visator acel om, cel care credea, ca %i Ciolkovski, că 1Gerra esteleagănul omenirii, dar omenirea nu poate ram&ne vesnic în leagănD 2cel om, alcarui nume nu a 'ost dezvaluit pu!licului dec&t peste mulți ani, avea să eidenticat în textele vremii su! sintagma de 1constructorul principalD

Humele lui îl %tim acum* Serg/ei Koroliov S3a născut în ziua de ?9 decem!rie"#9; în localitatea Iitomir (acum apartine Ucrainei) -ncă din tinerețe devineextrem de interesat de călătoriile spațiale (-ntocmai ca %i în cazul lui Ciolkovski,von Jraun %i !ert/, lectura 'antasticei cărți 1+e la Pam&nt la 0unaD a lui Iules

Lerne a lăsat urme ad&nci) Se pregate%te ca inginer aeronautic la Polite/nica dinKiev, după care, în "#?9, înințeaza, împreună cu Mridri/ Cander, grupul 564+(5ruppa 6zucenia 4eaktivnogo +vienia – 5rupul pentru Studiul Propulsiei4eactive) 5rupul studiază di'erite sisteme de propulsie reactivă %i reuse%te sălanseze primele rac/ete alimentate cu com!usti!il lic/id ale Uniunii Sovietice@ste vor!a despre 564+3# %i 564+3"9 Succesele 564+ atrag atentia militarilor,care văd în rac/ete un miloc de transport al încărcăturilor explozive catre ținte564+ este înlocuit cu 4H66 (4acketnîi Hauc/no36ssledovatelkîi 6nstitut – 6nstitutulStiintic de 7ercetare al 4ac/etelor) Koroliov este numit director adunct alinstitutului @l ar dorit să studieze posi!ilitatea realizării unor ve/icule capa!ile

să poarte omul în spațiul cosmic, dar conducătorul 4H66, 6van Kleimenov, %iresponsa!ilii militari, doreau ca institutul să se ocupe de construirea de rac/etecare să poată utilizate ca arme 7a urmare a acestui dezacord, Koroliov estedestituit, dar ram&ne în institut ca simplu inginer -%i continuă munca decercetare, care culminează cu realizarea primului planor sovietic propulsat cu unmotor rac/etă @ste vor!a despre 4P3?"8 -ntre timp, în "#?;, este numitconstructor principal – director al departamentului de rac/ete al 4H66

-n "#?$ îl aunge marea epurare stalinistă 2ctivitatea de cercetare a lui Koroliovera antisovieticăN +eținutul Koroliov lucrează timp de un an la mina de aur dinKolima, unul dintre cele mai ucigătoare locuri din 5ulagul sovietic @ste greu de

 înțeles cum de s3a auns aici, dar %i mai greu de înțeles este cum a 'ost posi!il cadura experiență a 5ulagului să nu ucidă visele lui Koroliov 2m încercat să mă

8/17/2019 Koroliov, deschizatorul de drumuri

3/6

documentez asupra acelei perioade, dar din pacate, p&na acum nu am găsitdec&t o uria%ă pată al!ă din care nu a raz!ătut nici cea mai mică in'ormație+ar, privind la cele ce au urmat, am înțeles că visătorul Koroliov era du!lat de uncaracter extrem de puternic Spre norocul lui Koroliov, Stalin a înteles destul derepede că Uniunea Sovietica se aOa în pragul raz!oiului cu 5ermania %i că este

nevoie de toate 'orțele disponi!ile pentru a moderniza dotarea te/nică a armateiro%ii 7um talentul ingineresc al lui Koroliov era !inecunoscut, la intervenția luiSerg/ei Gupolev, el însu%i prizonier în 5ulag (N), se decide eli!erarea lui din minaKolima +ar nu î%i va găsi li!ertatea, pentru că va intra în sarasca GsKJ3?#, uninstitut de proiectare ce aparținea de 5ulagN 7iudate sunt aceste institute deproiectare în care lucrau pu%căria%ii %i poate că ne vom ocupa c&ndva de ele+eocamdată %tim că în sarasca GsK!3?# Serg/ei Koroliov nu a mai lucrat ladezvoltarea rac/etelor, ci la proiectarea lui Samaliot "9?, viitorul avion de atac lasol Gu3A +ar noaptea, atunci c&nd avea un pic de timp li!er, se dedica studiuluiz!orului cosmic

-n "#.., c&nd se contura clar în'r&ngerea 5ermaniei, ind in'ormat de uria%ulprogres al lui von Jraun în domeniul rac/etelor, Stalin decide să dezvolte propriulprogram de rac/ete !alistice 7um Koroliov era recunoscut ca cel mai marespecialist sovietic în domeniul rac/etelor, acesta este eli!erat %i trimis, înoctom!rie "#., împreună cu o ec/ipă de speciali%ti, în 5ermania ocupată deru%i, pentru a evalua progresele germane 2ici vizitează 'a!ricile germane dinPeenmunde %i Hor/ausen (+in păcate pentru ru%i, care în primavară am&naserăasaltul asupra Jerlinului pentru a captura aceste 'a!rici, le găsesc goale

 Grecuseră pe acolo americanii) -n ciuda 'aptului că multe rac/ete LA se aOau

dea în drum spre 2merica, în 'a!ricile vizitate de Koroliov se mai găsescma%inile3unelte, ec/ipamentele electrice %i circa ?99 de rac/ete LA aOate îndi'erite 'aze de execuție Gotul este încărcat în trenuri %i trimis către 4usia datăcu ele sunt duse la muncă 'ortata în 4usia c&teva sute de ingineri %i te/nicienicare lucraseră la producția rac/etelor (i aici se ascunde o înt&mplareneo!i%nuită, în care votca rusească a ucat un rol important, despre care voipovesti altădată)

-n "? mai "#.;, Stalin semnează un decret prin care se iniția dezvoltarearac/etelor !alistice în Uniunea Sovietică -n august "#.; este înințat H66388, uninstitut de cercetare pentru dezvoltarea rac/etelor !alistice Koroliov este numit

constructor3%e', de însu%i ministrul însărcinat cu înzestrarea armatei, +imitriUstinov Urm&ndu3se instrucțiunile lui Koroliov, circa A99 de 'o%ti angaați ai'a!ricilor care produseseră rac/etele L3A sunt adu%i la H66388 Mostul deținutdevenise acum paznic de deținuti Speciali%tii germani nu au intrat în contactdirect cu Koroliov %i inginerii săi, dar vor primi liste lungi cu între!ări la care autre!uit să răspundă în scris -ntre "#.; %i "#? de la !aza Kapustin Qar, situată laest de Stalingrad, au 'ost lansate, în parte cu asistență germană, circa "99 derac/ete L3A -ncep&nd cu "#" inginerii ru%i vor înlocui treptat specialistiigermani, care de alt'el vor eli!erați %i retrimi%i în 5ermania între "#" %i "#.

0a " aprilie "#?, în timp ce Koroliov era gata să lanseze prima rac/etă deconcepție sută la sută sovietică (este vor!a de rac/eta 43""), 7onsiliul de

8/17/2019 Koroliov, deschizatorul de drumuri

4/6

 îi comanda realizarea unei rac/ete !alistice intercontinentale, care va purtaindicativul 43$ 2cest din urmă lansator avea să e o ma%ină monstruoasă, dacăeste să o comparăm cu rac/etele vremii 43$ era capa!ila, teoretic, să parcurgă$999 de km, avea o masa de ?99 t %i o înalțime de ?9 m 7ele doua lansatoare,43"" %i 43$, erau identice din punct de vedere te/nic 2m!ele se !azau pe

utilizarea a patru motoare cu propergoli lic/izi (kerosen %i oxigen) dezvoltate pe!aza motoarelor utilizate la rac/etele L3A Miecare dintre aceste motoare avea otracțiune de A t' -n urul acestui grup de motoare erau plasate patru !oostereec/ipate tot cu patru motoare de acela%i tip -n total A9 de motoareN Pentru atesta noul model de rac/etă !alistica, Uniunea Sovietică a construit două centrespațiale, unul la Jaikonur %i altul la Guiratam, în Kaza/stan Primele încercari alerac/etei 43$ au început în primavara anului "#$ Primul tir, în " mai "#$, a'ost un e%ec 2l doilea, în "A iulie "#$, de asemenea

8/17/2019 Koroliov, deschizatorul de drumuri

5/6

lansarea primului satelit articial al Pam&ntului -n sc/im!, presa americană a înțeles rapid importanța Sputnikului -n timp ce Pravda relata evenimentul curăceala, HeR Qork Gimes pu!lica un articol pe prima pagină su! un titlu scris petrei r&nduri (lucru rar în acea vreme pentru presa de peste ocean)

i alte ziare au su!liniat în mod similar importanța evenimentului 2poi au început interpretările iarul

8/17/2019 Koroliov, deschizatorul de drumuri

6/6

+eocamdata nu am nimic de adaugat Loi spune doar că niciodată în istoriaomenirii un o!iect at&t de mic %i nevinovat nu a produs at&ta surprindere înlumea întreagă, cum a produs această s'era de 8 de centimetri, care purtanumele de Sputnik