UNIVERISTATEA BABE -BOLYAIȘ

FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILORȘ Ț Ș

PROIECT MARKETING INTERNA IONALȚ

ANALIZA MEDIULUI CULTURAL

COREEA

STUDEN I:Ț Lefter C. Liliana

Marina Spînu

Cluj - Napoca,

2011

1

Cuprins

ANALIZA MEDIULUI CULTURAL COREEA

Coreea are o istorie lungă i o cultură aproape identică cu ceaș chineză i japoneză. Numele de “Coreea” provine de la cuvântul “Koryo”,ș dinastia care a controlat peninsula din 913 până în 1392.

I. ASPECTE GENERALE

1.1 GEOGRAFIE

Peninsula Coreei este localizată în estul Asiei, întinzându-se pe o fâ ie lungă de aproximativ 1.100 km în ș Oceanul Pacific, fiind înconjurată de Marea Galbenă la vest, Marea Chinei de Est la sud i ș Marea Japoniei la est. Spre nord-vest, râul Yalu separă Coreea de China, iar spre nord-est, râul Tumen separă Coreea de Rusia. Considerând aceste grani e naturale, suprafa a peninsulei Coreeiț ț este de aproximativ 220.000 km², având 8.460 km de ărm. ț În jurul Coreei există 3.579 de insule, printre cele mai importante fiind Jeju-do, Ulleung-do i ș Dokdo (ultima fiind revendicată i de Japonia, unde seș nume te Insula Takeshima). ș

2

O mare parte a peninsulei are un relief muntos, în special în partea de nord i în partea de est a Coreei. ș Cel mai înalt munte este Muntele Baekdu (2744m). Doar 20% din suprafa a peninsulei este ocupată de câmpii potrivite pentruț asezări omene ti i agricultura, dar majoritatea popula iei esteș ș ț concentrată de-a lungul ărmurilor i văilor din partea de vest.ț șÎn est, mun ii formează un ir îngust cu pu ine zone locuite, pe când nț ș ț ț vest se găsesc cele mai bogate terenuri cultivate. Mun ii T’aebaekț formează “coloana vertebrală” a peninsulei Coreea, întinzându-se de la Wonsan în Coreea de Nord până aproape de Pusan în Coreea de Sud pe coasta sud-estică. În sud se afla irul de mun i Sobaek, care se extinde de la nord-est la sud-ș țvest atingând înăl imea de 1.915 m în Vf. ț Chii. Cel mai înalt vârf din Coreea de Sud este Vf. Halla-san(1.950 m) pe Insula Cheju.

1.2 CLIMA

Climatul Coreei de Sud este continental dar i musonic.șÎn timpul iernii, bat vânturi din interiorul Asiei. Coreea de Sud are ierni mai blânde i mai scurte decât în nord, cu temperatura medie în lunaș ianuarie la Seul de –5ºC.În timpul verii bate musonul de sud. Temperatura medie în iulie este de 27ºC pe toată peninsula exceptând zonele muntoase.Precipitațiile medii anuale sunt mai mari în sud, adică 1.525 mm/an. Cele mai mari precipita ii se înregistrează în lunile verii.ț

1.3 ISTORIE

Coreea, una dintre cele mai vechi na iuni din lume, a fost unificatăț pentru prima dată în secolul VII e.n. După unificarea celor trei regate coreene în 676 (Koguryo, Paekje şi Shilla), Coreea a avut o singură conducere i i-a men inut independen aș ș ț ț politică i culturală, în ciuda invaziilor mongole din secolul al XIII-lea i aș ș invaziilor japoneze din secolul al XVI-lea. La sfâr itul secolului al XIX-lea, Japonia a for at Coreea să iasă dinș ț sfera de influen ă a Chinei, intrând în sfera sa de influen ă. În urmaț ț războaielor cu China i Rusia, Japonia a câ tigat controlul asupra Coreei,ș ș iar în 1910 Coreea a fost anexată Japoniei.În 1919 rezisten a coreană împotriva ocupa iei japoneze brutale s-aț ț manifestat prin mi carea populară "1 Martie", numită i ș ș Mi carea Samilș . For ele de poli ie i armata japoneză au înăbu it cu for a mi carea, în jurț ț ș ș ț ș de 7000 de oameni fiind uci i.ș În 1945, în urma înfrângerii Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial, armatele Uniunii Sovietice i ale ș Statelor Unite au ocupat jumătatea de nord, respectiv cea de sud a peninsulei. Cei doi inamici în Războiul Rece au sprijinit formarea unor guverne care agreau propriile ideologii, ajungându-se la împăr irea actuală a Coreei în două state:ț

3

Coreea de Nord i Coreea de Sud, eforturile de reunificare depuse ulteriorș fiind zadarnice.

Coreea de Nord, oficial denumită Republica Populară Democrată Coreeană, este un stat care se întinde în partea de nord a peninsulei Coreea situată în nord-estul Asiei. Istoria Coreeii de Nord începe în 1948, odată cu Partidul Muncii din Coreea i ș Kim Jong-il care este Secretar General al partidului i liderul suprem al ării.ș țConform constitu iei, Coreea de Nord este o republică ț socialistă, dar mul iț o consideră o dictatură absolută de tip stalinist, unde Kim Ir-sen a înlocuit marxismul cu ideologia juche.De la moartea lui Kim Ir-sen, postul de pre edinte de stat nu a mai fostș ocupat, Kim Ir-sen fiind acum Pre edinte etern.ș Văzută din Occident, Coreea de Nord este „cea mai pură formă de totalitarism pe care mintea umană a inventat-o vreodată. Statul este caracterizat de un cult al personalită ii cvasireligios, o politică oficială de oț xenofobie feroce, i prezen a unui sistem de lagăre de concentrare. Existăș ț raporturi credibile despre experimente chimice făcute pe prizonieri politici.” (Editorial din ziarul britanic The Times, redat în The Daily Yomiuri, 28 noiembrie, 2010)

Coreea de Sud însă, oficial numită Republica Coreea, este o putere economică la nivel mondial i face parte din categoria ș ărilorț dezvoltate, capitala acesteia, Seul, fiind doua mare metropolă din lume iș un important ora pe plan mondial.șAre a douăsprezecea economie la nivel mondial i a treia în ș Asia, după Japonia i ș China, fiind una din cei Patru Tigri Asiatici. Spre deosebire de partea nordică, Coreea de Sud este republică preziden ialăț , unde pre edinteleș i Cabinetul (Consiliul de Stat) exercităș puterea executivă, iar cea legislativă de un Parlament Unicameral (Adunarea Na ională). ț Aici agricultura polarizează 12% din popula iaț activă, dar, de i esteș foarte productivă, nu asigură necesarul intern. Pe jumătate din suprafa aț agricolă se cultivă orezul, pe 11% din terenuri orz, iar pe restul se mai cultivă batate, tutun i ș soia. Pescuitul reprezintă, la rândul său, o altă ramură importantă, plasând Coreea de Sud pe locul 9 în lume.Cele mai mari centre siderurgice sunt Inchon i Insula ș Jeju. Principalele produse chimice sunt acidul sulfuric, soda caustică i soda calcinată,ș îngră ămintele azotoase i chimice, concentratele complexe i produseleș ș ș petrochimice (cauciuc, mase plastice, etc) care se produc, în special, la cel mai mare centru petrochimic, cel de la Ulsan.

II. ASPECTE CULTURALE

2.1 CULTURA I COMPONENTELE CULTURIIȘ

4

Cultura este un model unic de înţelesuri împărtăşite ce caracterizează o societate şi o distinge de alte societă i, ansamblul de ideiț şi obiecte ce determină ceea ce este acceptabil într-o societate şi la care toţi membrii societăţii subscriu.Ea este trecută de la o generaţie la alta şi a fost descrisă ca fiind "personalitatea" societăţii. Componentele culturii, cum ar fi: valorile, limba, miturile, obiceiurile, ritualurile, legile şi artizanatul, interacţionează şi furnizează un bogat context comportamentului consumatorului i deș aceea aceasta cuprinde toate lucrurile pe care consumatorii le fac fără o alegere conştientă, valorile lor culturale, obiceiurile şi ritualurile fiind integrate în obişnuinţele lor zilnice. Astfel, distingem care este importan a culturii: ț• Cultura afecteaza cererea de pe piata;• Coportamentul managerial depinde de cunostintele culturale;• Cunoasterea culturii autohtone este utila in cazul pietii interne, dar are

o putina valoare in cazul pietilor internatioanle;• Culura afecteaza natura de negociere a afacerii;

2.1.1Etnia

Coreenii sunt oameni de etnie mongolă, deoarece mongolii sunt cei cu care au împăr it o istorie, o limbă i o cultură comună până în secolulț ș VII e.n, când peninsula a fost pentru prima data unificată.

2.1.2 Limba

Limba oficială a Coreei de Sud, la fel ca i cea a Coreei de Nordș este coreeana, care se presupune că s-a dezvoltat dintr-o origine Tungusică cu mii de ani în urma, chiar dacă multe cuvinte au fost împrumutate din limbile japoneză i chineză. Există diferite dialecte, darș limba este în general înţeleasă pretutindeni.Limba coreeană face parte din familia de limbi altaice i este consideratăș una din limbile cele mai bune şi mai bine planificate din istorie. Alfabetul coreean, numit hangul, a fost creeat de regale Sejong iș s-a dezvoltat în jurul secolului al XV-lea fiind recunoscut ca primul alfabet fonetic din Asia de Est.Acesta este foarte u or de învă at, astfel Coreea are o rată mare deș ț alfabetizare.

2.1.3Reigia

5

Majoritatea coreenilor au religie budistă i confucianistăș , ultima dintre ele fiind religia oficială a Coreei de Sud din secolul al XIV-lea până la începutul secolului XX. Budismul este una dintre cele mai vechi religii din Coreea, fiind defapt o ramura a budismului Mahayana, similar cu cel din China şi Japonia. Influenţa sa în societate a scăzut recent, dar există încă multi coreeni care practică budismul. Alte religii importante sunt Shamanismul (credin a în spirite) iț ș Chundo Kyo (numită Tonghak până în 1905), o religie foarte cunoscuta în Coreea de Sud care combină elemente ale confucianismului, daoismului (taoismului) i budismului.ș Creştinismul a devenit din ce în ce mai popular în ultimii ani în Coreea de Sud, fiind introdus aici de iezuiţi din China. Catolicii s-au răspândit foarte repede, dar au fost persecutaţi de către rege care a perceput cre tinisul ca pe o ameninţareș . Protestanţii au început să intre în Coreea în secolul al 19-lea. Unele dintre cele mai mari biserici din lume poate fi găsita în Coreea.

2.1.4Artele

Cultura budistă a înflorit în Coreea în perioada dinastiei Koryo, între anii 935 – 1392. Totuşi, deşi budismul era predominant, regii coreeni au adoptat metodele guvernamentale chinezeşti, ceea ce a dus la mărirea influenţei confucianismului. Astfel, budismul care a dominat via a coreeană în secolele VII – XIIț a influen at numeroase opere de arta. Multe temple budiste, mănăstiri,ț morminte sfinte, palate i alte opere de artă, sunt mărturii clare aleș realizărilor din Epoca de Aur i importante obiectice turstice în zileleș noastre.Povestile populare, muzica, poezia si teatrul, toate fac parte din tradi iaț budistă i confuciană.ș

2.1.5 Gastronomia

Budismul a avut un mare impact i asupra gastronomiei, căciș uciderea animalelor a fost interzisă, conform principiilor budiste. Consumul de carne a scăzut dramatic, iar legumele au început să deţină rolul principal. Mâncarea templelor consta din supe, orez şi legume, omiţând orice ingrediente cu gust şi aromă puternică, cum erau ceapa verde şi usturoiul. Această influenţă se manifestă încă în mâncărurile „namul” din epoca noastră, iar marinarea în sos de soia, oţet de orez şi seminţe de susan a rămas aproape identică. Mâncărurile călugărilor budişti au revenit în actualitate odată cu tendinţa de a mânca lucruri sănătoase, lipsite de grăsimi, sare şi zahăr. Strânsele legături culinare cu China a dus la adoptarea unei mari game de condimente, sosuri şi paste pentru asezonare, determinând

6

apariţia de noi tendinţe gastronomice. Piperul negru, oţetul, melasa şi vinul de morez au început să fie folosite pe scară largă.Chinezii descoperiseră tehnici sofisticate pentru asezonarea şi gătitul cărnii, în special derivate din tehnicile mongole de a prepara grătarul. Acestea au avut o mare influenţă asupra bucătăriei coreene, care le-a adoptat, păstrându-şi însă propriile tradiţii. Carnea era asezonată şi gătită pe grătar, după care era învelită în frunze de vegetale, pentru un adaus complex de arome şi pentru a crea feluri de mâncare echilibrate din punct de vedere nutriţional. Ideea de a înveli carnea în frunze i-a influenţat şi pe chinezi, care au adoptat cu entuziasm fructele de mare învelite în frunze de salată verde, mâncare foarte populară şi astăzi.

2.1.6 Modul de via ăț

Deşi Coreea de Sud s-a modernizat extrem de rapid, încă mai tine cont de multe valori tradiţionale şi vechiul mod de viaţă.În oraşe, milioane de oameni trăiesc în apartamente de tip modern, dar în zonele rurale, se mai pot găsi locuinţe tradiţionale, i, cu toate căș oraşele sunt conduse spre vremuri foarte moderne, oamenii urmeaza înca unele valori tradiţionale.

2.1.7 Rolul în societate

În mod traditional, sexul masculin intr-o familie a fost considerat ca sursa de autoritate supremă, toţi membrii familiei îndeplinind cu stricte eț i fără proteste comenzile dorite de capul familiei. ș

E de neconceput pentru copii sau nepoţi să se pună în opoziţie faţă de dorinţele celor mai bătrâni, ascultarea celor superiori fiind considerată ca ceva natural. Pe de altă parte, patriarhul familiei este corect în toate aspectele legate de disciplina a membrilor familiei. Rela ia între sexe are un rol destul de important. Atât bărbatul câtț i femeia au anumite drepturi i obliga ii pentru a performa etica familiala.ș ș ț

Chiar i copiii de la vârsta de 7 ani nu mai au voie să se joace i să stea înș ș aceea i camera, fiind separa i pe sexe.ș ț Aplicarea strictă a acestor norme a dus la restricţii severe asupra femeilor, în timp ce au oferit o relativă libertate permisa bărbatului. Comportamentul femeii e reglementat de legea celor trei obligatii: închinarea i supunerea fa ă de tată înainte de căsătorie, fa ă de soţ înș ț ț timpul căsătoriei, şi fa ă de fiu dupa moartea so ului. ț țSupunerea femeiei sexului masculin nu a fost datorită percepţiei de slăbiciune femenina înnăscută, ci mai degrabă, a avut de a face cu separarea strictă a sferelor sociale în organizarea societăţii.

7

Rolul femeii este "în cadrul" casei domeniul ei de control, iar rolul bărbatului este "în afară", preocuparea lui fiind limitată la afacerile de stat şi a vieţii dincolo de limitele de acasă.

La coreeni există o legătură puternică între rude şi membrii clanului. Familia este primul loc în care oamenii se întorc atunci când se află în necaz, ea fiind caracterizată de un numar mare de membri. În trecut, fraţii de multe ori trăiau în aceeaşi gospodărie după căsătorie şi, în unele cazuri, chiar i veriso ii locuiau în aceeaşi casă. ș șDeşi astfel de familii mari care trăiesc sub un singur acoperiş împreună sunt rare în aceste zile, membrii familiei locuiesc adesea în acelaşi cartier şi men in legătura între ei.ț Coreeni au un mare respect pentru istoria familiei lor şi cu foarte mare aten ie înregistreaza şi actualizeaza aceste registre geneologice înț care sunt înscrise genera ii de sute de ani. Ei, de asemenea, păstreazăț căr i în care sunt scrise realizările genera iilor anterioare, chiar i citateț ț ș regale, localităţile de morminte şi alte informaţii. Când se întâlnesc pentru prima dată, coreenii cu acela i nume deș familie trebuie să decidă mai întâi dacă aceştia sunt membri ai aceluiaşi clan. Dacă este aşa, ei trebuie să consulte arborele genealogic pentru a găsi legaturile de rudenie dintre acestea.

2.1.8 Educa ie, sănătate i turismț ș

Elevii încep să meargă la coală de la vîrsta de 6 ani. Anul colarș ș începe în martie i se termină în februarie. ș În ceea ce prive te sănătatea, serviciile sunt foarte bune existândș mul i doctori speciali ti.ț ș i turismul este bine dezvoltat, principalele atrac ii fiind: Seul-Ș ț Palatul Toksu,Palatul Kyongbok,Palatul Changdok,Gradina Secreta,Capitol Building,Great South Gate,Great East Gate,Turnul Seul.Alte atractii mai sunt Parcul Kyongju Tumuli,Star Tower si Muzeul National Kyongju.Satul de langa Seul, Suwon este un muzeu “in viata”.Insula Cheju si Muntele Sorok sunt de asemenea frecventate de turi ti.ș

2.1.9 Obiceiuri i Tradi ii ș ț

Anul Nou se serbează în Coreea cu două ocazii diferite, coreenii având două calendare, unul ca i în Occident, altul Lunar. ș Anul Nou după calendarul occidental se serbează ca i la noi, fiind oș mare sărbătoare naţională în Coreea, pe 01 ianuarie, când rudele se întâlnesc pentru a sărbători. În Coreea, există unele tradiţii vechi pe care oamenii le mai urmează iș acum. Una din ele este de a vizita cei mai bătrâni membri ai familiei pentru a le ura o via ă lungă (în seara de Anul Nou), urmând ca în ziuaț

8

următoare, de 1 ianuarie oamenii să acorde aten ie strămo ilor, prinț ș diverse alimente i vin, ceremonie numită Jaesa. șAlimentele tradiţionale consumate de Anul Nou sunt Gook Duk, un tip de supă iș Kimchi. Anul Nou Lunar este de obicei în mijlocul lui februarie, când oamenii poartă haine tradiţionale numite Hanbok. De asemenea, este o zi în care rudele pot petrece timpul împreună. Oamenii vor face schimb de cadouri, iar copiii vor fi cu siguran ă ferici iț ț pentru că de obicei li se ofera bani în loc de cadouri. Uneori, Anul Nou Lunar i cel Solar au loc în acelasi timp şi implică tradiţiiș similare. Ideea principală a acestor sărbători este să dore ti tuturor un anș nou fericit, mult noroc în noul an, la fel ca peste tot în lume, precum şi de a-i aminti pe cei ce au murit.

Chuseok este o altă sărbătoare importantă pentru coreeni, închinată strămo ilor, valorilor familiei i tradi iilor. În timpul acesteiș ș ț sărbători care durează trei zile, toate magazinele sunt închise, toată lumea î i încetează activitatea de zi cu zi i se alătură familiei, ora uluiș ș ș natal, pentru a participa la pregătirea ei. Potrivit unei legende, Chuseok a pornit de la rezultatul unei competi ii de cusut între două prin ese ale dinastiei Silla. ț ț Scopul era de a observa care echipă poate coase mai mult. Ca pedeapsă, echipa care a pierdut a trebuit să prepare o masă bogată pentru cei victorio i.ș

Legănatul e un obicei în care coreenii atârnau leagănul de o creangă a unui pin sau a unei salcii. Jocul legănatului a fost gradual sistematizat i concursurile erau arbitrate în diferite moduri. Cel care seș legăna trebuia să atingă cu piciorul un clopo el care atârna în aer, sau oț coardă era ata ată trapezului pentru a măsura înăl imea ob inută de celș ț ț care se legăna.

Ganggangsullae, adică dansul coreean în cerc, este realizată de mame i fiice care se îmbracă în hanbok (rochii coreene tradi ionale) i seș ț ș adună în cercuri inându-se de mâini i cântând. ț șAcest dans este originar din dinastia Joseon din timpul invaziei japoneze când armata coreeană îmbrăca femeile i fetele în uniforme militare i leș ș puneau să se plimbe în cerc în jurul unui vârf de munte pentru a crea impresia japonezilor că armata coreană este mai numeroasă decât era de fapt. Prin această metodă coreeni au reu it în cele din urmă să îi învingă. ș

2.2 DIMENSIUNILE CULTURALE ALE LUI HOFSTEDE

2.2.1 Distanta fata de putere

Măsoară gradul în care membrii unei culturi acceptă ca puterea să fie inegal distribuită în societate i organiza ii, în Coreea distan a fa ă deș ț ț ț putere fiind foarte mare, de la cu rolul femeii în cadrul familiei, până la

9

conducătorul ării care este considerat un idol i un părinte al întregiiț ș na iuni.ț

2.2.2 Individualismul-colectivismul

Reflectă măsura în care indivizii preferă să se concentreze asupra dezvoltării lor i, respectiv, a familiilor lor rămânând independen iș ț emo ional în raport cu diferite grupuri, organiza ii sau alte colectivită i.ț ț țColectivismul e o caracteristică a coreenilor, copiii fiind educa i de mici cuț ideea că un conducător al ării este tatăl tuturor.ț

2.2.3 Masculinitatea-Feminitatea

Într-o societate caracterizată de masculinitate, valorile dominante sunt competiţia, dominaţia, câştigul bănesc şi recunoaşterea socială, iar în societatile caracterizate de feminitate valorile dominante sunt: cooperarea, dezvoltarea de relaţii între oameni, grija faţă de mediu şi comunitate şi aplanarea conflictelor.Evident masculinitatea are o amploare considerabila în Coreea, inândț cont de faptul ca rolul femeii în familie i în societate este sub limitaș egalitatii.

2.2.4 Evitarea incertitudinii

Semnifică măsura în care membrii unei culturi se simt amenin a iț ț de situa ii incerte sau comportamente neconven ionale. Un IPI ridicatț ț indică faptul că acea ara elaborează un număr mare de reglementări iț ș norme, precizia i punctualitatea sunt considerate ca fiind implicite iș ș motivarea se face prin securitate si aparenta. Un IPI scăzut semnifică faptul că acea ara este mai tolerantă pentru oț varietate de opinii, munca este dimensionată astfel încât să nu ducă la inconfort i repulsie, iar motivarea se face prin realizare, stimă iș ș sentimentul de apartenen ă la grup. țAstfel evitarea incertitudnii este foarte puternică. Societatea este condusă de un ir de norme de conduită i legi care se pedepsesc aspru dacă suntș ș încălcate.

2.2.5 Orientarea pe termen lung

Reflectă măsura în care o societate acceptă sau nu dedicarea pe termen lung, orientarea către tradi ie i valori de gândire. OTL ridicatăț ș semnifică orientarea către valorile pe termen lung, respectul pentru tradi ie i o puternică etică a muncii unde recompensarea apare ca urmareț ș a efortului depus în timp. În culturile cu o OTL redusă, schimbările pot fi făcute mult mai rapid, pragmatismul i orientarea spre valori vizează performan a i excelen aș ț ș ț iar recompensarea se face în func ie de performan ele concrete.ț ț

10

inând cont de faptul că tradi iile i obiceiurile joacă un rol foarteȚ ț ș important în societatea coreeană, orientarea este pe termen lung iș poporul nu este predispus către schimbări radicale i frecvente înș cadrul societă ii.ț

“Un om in primul rind trebuie sa-si caute un drum catre propria dezvoltare si gestionare a familiei sale în mod corespunzător înainte de a putea

căuta să guverneze pe alţii, reflectă principiul din spatele principiu ideal al ordinii sociale confucianiste.”

III. PRINCIPALELE BRANDURI COREENE

Cele mai importante branduri ale Coreei provin din industria constructoare de automobile (Hyundai i Kia) i din cea de electroniceș ș (Samsung i ș LG Electronics).

3.1 Hyundai

Hyundai Motor Company este un fabricant de automobile din Coreea de Sud. Fondat în 1967, Hyundai este cel mai mare producător corean de automobile. În ultimii ani, Hyundai a devenit sponsorul principal al "2002 FIFA World cup Korea Japan" i sponsor oficial al "2006 FIFAș Worldcup Germany". Hyundai are în jur de 50.000 de angaja i i venituri anuale peste 20ț ș miliarde de USD. Principalele produc ii sunt: ț Sonata, Tucson, Santa Fe, Elantra, Atos, Getz.

3.2 Kia

11

Kia Motors Company este un fabricant de ma iniș din Coreea de Sud. Fondat în 1944, Kia este cel mai vechi producător corean de ma ini.ș În ultimii ani, Kia s-a bucurat de un mare ritm de cre tere, i a devenitș ș sponsorul principal al "Australian Open" si sponsor oficial al "Davis Cup" în lumea de tenis, la nivel mondial. Kia are în jur de 30,000 de angaja i i venituri anuale peste 14 miliarde deț ș USD. Principalele produc ii sunt: ț Picanto, Rio, Cee'd, Magentis, Opirus, Sportage, Sorento, Carens, Carnival, K2900

3.3 Samsung

Samsung Group este o companie din Coreea de Sud, înfiin ată înț 1938, având ca obiect principal de activitate produc ia de produseț electronice i ș IT. Compania este numărul 1 mondial în produc ia deț memorii, monitoare TFT i telefoane CDMA. șSamsung are aproximativ 188.000 de angajai i în 185 de birouri din 65 deț ări, fiind alcătuită din opt divizii principale de afaceri.ț

Samsung înseamnă trei stele în coreană. Lee Byung-Chull a fondat Samsung în 1938 începând cu o mică societate comercială, cu 40 de angaja i, localizată în Seul. ț În România Samsung are trei parteneri distribuitori ai produselor sale. Compania HAT Group distribuie telefoanele mobile, Genco Trade distribuie produsele electronice i electrocasnice, iar produsele IT suntș livrate de compania Deck Computers.

3.4 LG

12

LG Electronics este cea mai importantă divizie a LG Group i unaș dintre cele mai mari companii sud-coreene, fiind prezentă în circa 80 de ări. ț

Diviziile LG Electronics sunt: Home Entertainment, Mobile Communications, Home Appliances, Air Conditioning i Business Solutions.ș LG Electronics este cel de-al treilea producător de telefoane mobile din lume.La nivel european, LG Electronics a vândut 10 milioane de telefoane mobile în 2007 în valoare totală de 2 miliarde de dolari (1,3 miliarde de euro), având o cotă de pia ă de 7%.țModelul LG Viewty, lansat în octombrie 2007, a fost vândut în 7 milioane de exemplare, fiind modelul care a generat cele mai bune rezultate de vânzari globale din întregul portofoliu LG de terminale cu ecran tactil. Modelul LG Cookie a atins vânzari de 3 milioane de unită i la doar 7 luniț de la lansarea oficială.

IV. CONCLUZII – Aplicabilitatea Culturii în Marketingul Interna ionalț

Pe măsură ce economia globală se dezvoltă, creşte şi importanţa - pentru marketerii din întreaga lume - a înţelegerii profunde a naturii valorilor culturale, limbii, miturilor, ritualurilor, legilor şi artizanatului consumatorilor. Toate acestea sunt cerute unui marketer pentru a fi capabil să vândă cu succes produsele într-o piaţă internaţională. Este destul de dificil de comunicat şi promovat produse spre grupuri de cumpărători chiar şi în cadrul propriei ţări, dar este mult mai dificilă ieşirea într-o piaţă străină. Cea mai dificilă problemă este cea legată de limba diferită vorbită şi de diferenţele între valorile culturale posedate. De asemenea, uneori este greu de învins etnocentrismul - credinţa unora că propria cultură este superioară altor culturi şi respingerea produselor ce reflectă culturile străine. Faptul că pe măsură ce se deschid noi pieţe, altele intră în declin pentru un producător, dovedeşte că este important pentru marketeri să urmărească orice oportunitate disponibilă potrivită pentru produsele lor. A face aşa, necesită conducerea sistematică a comparaţiilor privind similarităţile şi diferenţele în toate aspectele culturii ţintite. Acest tip de cercetare se numeşte analiză trans-culturală. Pentru a maximiza oportunităţile în pieţele străine este esenţial a învăţa cât mai multe despre cultura şi valorile aferente, despre modul în care consumatorii văd lumea, ce cumpără ei şi cum evaluează produsele şi serviciile - toate acestea au rădăcini în cultură. Fiecare element al culturii are un impact asupra strategiilor de marketing. Abilitatea de a gândi global este esenţială în afacerile contemporane. Consumatorii sunt confruntaţi nu numai cu produse din

13

multe ţări, ci, de asemenea, cu idei, publicitate şi informaţii dintr-o diversitate de domenii. Sursele de informaţii, pentru marketeri, trebuie să se constituie din izvoare capabile să elucideze condiţiile pieţei (costul forţei de muncă, resursele materiale şi costul lor, informaţiile tehnologice, etc.). Capacitatea de a extrage informaţii şi de a vinde pe o bază globală presupune înţelegerea variabilelor culturale şi etnice.mCând se analizează pieţele pe o bază globală, este necesar ca analiştii consumatorului să fie sensibili la miezul valorilor fiecărei culturi. Succesul strategiilor globale, de obicei, depinde mai mult de modul în care sunt adaptate la sistemele existente decât de încercările de a le schimba. Analiza culturală furnizează informaţii necesare pentru înţelegerea comportamentului consumatorului în diverse naţiuni sau diverse grupuri în cadrul unei naţiuni.

Bibliografie:

Ioan Plăiaş, Comportamentul consumatorului, Ed. Intelcredo, Deva 1997www.descopera.rowww.culturacoreeana.forum-motion.comwww.miracolele-asiei.blogspot.comwww.koreafilm.rowww.wikipedia.com

14