Kinetoprofilaxia Secundară În Obezitatea La Adulți

8/17/2019 Kinetoprofilaxia Secundară În Obezitatea La Adulți

http://slidepdf.com/reader/full/kinetoprofilaxia-secundara-in-obezitatea-la-aduli 1/7

Kinetoprofilaxia secundara in obezitatea la adulti- Faza musculo-poetica -

Obezitatea poate fi definita ca o lipsa a echilibrului intre aportul caloric si pierderile energetice

ale organismului. Aportul caloric provine din alimentele pe care le ingeram, iar pierderile energeticese produc ca urmare a contractiilor musculare si a activitatii organelor interne. Ori de cate ori aportulcaloric este mai mare decat pierderile energetice, se poate instala obezitatea. Ea este o stare

patologica si poate sa apara indiferent de varsta si sex, ca o tulburare a functiei de nutritie,constituind un defect morfologic si functional.

Mentinerea greutatii corporale normale este una din functiile foarte importante aleorganismului care se conditioneaza prin intermediul:

Alimentatiei rationale in cadrul unui comportament alimentar normal;Digestiei si metabolismului intermediar normal metabolismul glucidic, lipidic, proteic,hidric, electrolitic!;"egimului de activitate fizica rational

Din aceasta enumerare este lesne de inteles ca sunt numerosi factori care participa la mentinereagreutatii corporale normale. #n ultima instanta acesti factori afecteaza trei sectoare din corp:

$esutul adipos;$esutul muscular;%olumul apei;

Modificarea acestora produce fie cresterea, fie scaderea greutatii corporale. #ntre alimentatie siobezitate este o stransa legatura; alimentatia diri&eaza dezvoltarea viitoare a tesutului adipos pornindde la cea mai frageda varsta, obezitatea este in raport direct cu numarul si volumul celulelor adipoase, forma hiperplazica de obezitate datorita numarului de cleule!, este forma cea mai rara dasi cea mai greu de tratat; forma hipertrofica datorita cresterii volumului adipocitului! este obezitateaadultului, mai frecventa si usor de tratat; formele asociate formele mixte! sunt cele mai frecvente.

Formele obezitatii

'lasificarea diverselor forme de obezitate este dificila, mai ales in cazul gruparii ei dupaaspecte. De obicei nu se aminteste de afectiunile cauzate, de modul in care este distribuit tesutuladipos, de aspectul general al corpului etc. Din punct de vedere al cauzelor, obezitatile, in general, pot fi de doua feluri:

(. Obezitate exogena sau simpla , care se datoreaza supraalimentatiei si lipsei de efort fizicintens, cheltuielile energetice ale organismului fiind prea scazute. 'ei ce trec de la efort fizicintens la o viata comoda sau cei care traiesc in conditii de macro si microclimat cu pierderiscazute de calorii gros imbracati, stationarea in incaperi prea bine incalzite, cei imobilizatide boala etc.! sunt in deosebi predispusi la obezitate.

). Obezitate endogena , provocata de unele tulburari nervoase sau de un dezechilibru glandular endocrino*metabolic!.



De cele mai multe ori, cauzele obezitaii nu sunt evidente, fapt ce ingreuneaza diagnosticuletiologic. +u putem face cu usurinta o demarcatie intre obezitatea exogena si cea endogena. $otusi,

printr*o analiza minutioasa a modului de viata si de munca al celui consultat, se poate stabili factorulexogen, iar cel endogen se poate gasi cu a&utorul unor semne discrete neuroendocrine.

recventa este obezitatea obisnuita sau simpla. Ea poate beneficia de un tratament sigur, dacaacesta este complex si instituit la timp, si daca cel in cauza intelege sa se a&ute singur, respectandindicatiile prescrise. Aceasta obezitate, de natura exogena, creste ca frecventa cu varsta, existandchiar predispozitii familiale. #n obezitatea comuna, excesul de greutate apare in ma&oritatea cazurilor fara alte modificari in starea de sanatate. -e considera obezitate usoara depasirea greutatii indeale cu ( /; depasirea cu ) / indica oobezitate mi&locie, iar cu 0 / o obezitate mare. Aceste clasificari sunt aproximative si corespund,dupa unii autori, urmatoarelor grade de obezitate: obezitate mica sub 1 2g; obezitate medie de la 1la () 2g; obezitate mare de la () la (3 2g; monstruoasa, peste ) 2g. #n ceea ce priveste repartitia, grasimea este distribuita uniform sau segmentar. Dupa clasici,repartitia grasimii pe regiuni corporale poate indica o obezitate de tip superior, de tip mi&lociu sau detip inferior. 4a tipul superior, tesutul adipos predomina la fata, ceafa, trunchi, abdomen si foarte putin lamembre, care sunt in disconcordanta cu restul corpului tipul alstaff!. Aceasta obezitate este maifrecventa la barbati, mai ales dupa 5 de ani. $esutul gras al acestor obezi are o consistenta ferma. 4a femei, depunerea grasimilor in exces se face de obicei in partea mi&locie si inferioara acorpului, sub nivelul primei vertebre lombare, cuprinzand abdomenul, soldurile, fesele si coapsele

pana la genunchi.

Complicatiile obezitatii

Diabetul zaharat Obezitatea este una din principalele cauze ale diabetului zaharat. 6este 7 *1 / dintre diabeticiiactuali au fost sau sunt suferinzi de obezitate. Date similare sunt publicate si de cercetatorii din altetari. 8n studiu pe care l*am facut pe un grup de obezi arata ca 51/ dintre ei exista alterari ale curbeide hiperglicemie provocata. De aceea obezitatea este introdusa si in grupul prediabeticilor.

Complicatiile cardiovasculare a. Hipertensiunea arteriala . $oate statisticile sunt de acord cu faptul ca hipertensiunea arteriala,important factor de risc arterosclerotic, este mult crescuta in randul obezilor de toate varstele, incomparatie cu incidenta acesteia in randul populatiei generale peste 9 / dintre obezi prezinta

hipertensiune!. -caderea in greutate influenteaza pozitiv diminuarea si a valorilor tensionale. Daca insa ausuferit modificari degenerative vasculare sau complicatii renale scaderea in greutate nu se maiinsoteste de scaderea valorilor tensiunii arteriale. b. Insuficienta cardiaca . #nima obezului lucreaza din greu datorita imposibilitatii de adaptare amuschiului cardiac la efortul cerut de irigarea masei de tesut adipos supraadaugat. $esutul adipos in

plus, cere o cantitate de sange trimisa de la inima pentru oxigenare in plus. 6e langa aceasta este bine



sa nu uitam ca la obez apare, inafara de tensiune arteriala generala pe care am mentionat*o, si ocrestere a valorilor tensionale la nivelul plamanului care mareste si mai mult efortul depus demuschiul cardiac. Daca la aceasta adaugam infiltrarea grasa a insusi muschiului cardiac si uneorileziunile vaselor coronariene vase care iriga inima! ne putem usor explica de ce apare asa de desinsuficienta cardiaca la obezi. Depozitele de grasime depuse intre fibrele muschiului cardiac reduccapacitatea de contractie a acestuia, duc la atrofia insasi a fibrelor musculare cardiace, fapt careexplica moartea subita, care apare adesea cand obezul face un efort mai deosebit. c. Ateroscleroza. -*a observat ca exista o legatura directa intre obezitate si aparitia degenerarilor vasculare. Ateroscleroza apare mai frecvent si mai devreme in randul obezilor cu cel putin ( animai devreme decat la normoponderali!. d. Varicele membrelor inferioare. Alterarea peretelui vasului venos se datoreaza adeseaobezitatii. -caderea posibilitatii de contractie a peretelui venos cunoscuta sub numele de hipotonia

peretelui venos! este un fenomen frecvent intalnit la picioarele obezilor. Este de fapt consecintahipotoniei intregii musculature a bolnavului cu obezitate. 6ompa&ul venos exercitat de musculature

peretelui venos este scazut iar sangele se intoarce mai greu si stagneaza indelung in vene datorita presiunii hidrostatice. 4a aparitia varicelor mai contribuie cresterea compresiunii pe veneleabdominal si vena cava inferioara! si din pelvis, venele pelviene! datorita acumularii de grasime inabdomen.

Complicatiile respiratorii olnavii suferinzi de obezitate se plang foarte frecvent ca sulfa geu< ca li se taie respiratia<ca se astupa< si se sufoca< la eforturi din ce in ce mai mici, uneori la urcatul catorva scari, alteorichiar la mersul pe &os. -e intalneste aceasta dispnee de efort< cum este denumita in termenimedicali la peste 75/ dintre obezi.

Complicatiile aparatului locomotor "eumatismul cronic degenerative se intalneste mult mai frecvent la obezi.Durerile articulare seintalnesc la peste = / din cazuri. Alte manifestari degenerative osoase si articulare:spondiloze,spondilartroze ,picior plat etc seintalnesc mult mai frecvent la obezi. Artrozele chinuie adesea pe acesti bolnavi. Obezitatea se mai insoteste si de alte tulburari: subtierea apidermului,pierderea elasticitatiidermului care favorizeaza aparitia de vergeturi,laxitate ligamentara,hipotonie muscular,fragilizareatendoanelor si uza&ul cartila&elor articulare.

Complicatiile hepatice si biliare

icatul obezului sufera adesea o infiltrare grasa, care in timp duce la aparitia unei hepatitecornice.

Complicatiile sistemului nervos central #n obezitate sunt obisnuite: cefaleele ,verti&ele,slabiciunea generala,unele tulburari psihice cumar fi anxietate,fobii,obsesii s.a.

Complicatii ginecologice si obstreticale



Amenoreea sau tulburarile de ciclu ovarian sunt prezente la 0 *5 / sau chiar la mai mult dinfemeile obeze. Acestea suporta greu o sarcina datorita si complicatiilor generale pe care le au.

+asterea se insoteste mai frecvent de accidente sau complicatii in comparative cu normoponderalele.Mortinatalitatea este mai crescuta in cazul femeilor obeze.

Indicatii privind tratamentul obezitatii

$rebuie sa facem o deosebire intre obezitatea obisnuita si obezitatea endocrina.Aceasta dinurma depaseste sfera indicatiilor date in aceasta lucrare,necesitand tratarea dupa recomandarilemedicilor endocrinologi. 'unostintele medicale actuale arata ca la baza tratamentului obezitatii comune trebuie sa stea in

primul rand cura de slabire. Aceasta se realizeaza prin:-caderea aportului caloric,reducand consumul de alimente si folosind medicamenteinhibatoare ale apetitului.'resterea consumului de energie,in special prin effort fizic diri&at.

"educerea ratiei alimentare trebuie realizata nu numai cantitativ, ci si calitativ, consumandalimente cu valoare calorica redusa. Astfel se realizeaza scaderea greutatii corporale, aducand*o catmai aproape de cea normala. #n tratamentul obezitatii sarcina principala consta in a cataboliza balastul de grasime,micsorandaportul caloric,facand concomitent sa creasca cheltuielile energetice ale organismului. 'resterea consumului de energie se poate obtine marind efortul fizic, supunand organismul laun regim de miscare studiat, la masa&, la conditii de macro si microclimat corespunzatoare, precum siadministrarea de medicamente ce intensifica arderile. Exercitiul fizic, folosit cu competenta si perseverenta, constituie un factor deosebit de valorosin prevenirea si tratarea obezitatii.

Din punct de vedere morfogenetic, exercitiul fizic reprezinta un factor plastic foarte important,indeosebi pentru elementele componente ale aparatului locomotor: oase, articulatii, muschi,tendoane, fascii si alte tesuturi moi. #n tratamentul obezitaii, efectele morfogenetice sunt deosebit de spectaculoase. 6ondereagenerala scade, musculatura iese in relief, inlocuind aspectul diform al tesuturilor adipoase etc. 6rinexercitii bine alese se poate a&unge la oprirea evolutiei si chiar la corectarea unor deficiente fizice,cauzate de instalarea obezitatii. Astfel: cifozele, lordozele, abdomenul proeminent si hipoton,

piciorul plat, ca si atitudinea generala a corpului, pot fi simtitor corectate. Efectele fiziologice sunt evidente si immediate. "espiratia se imbunatateste, capacitatearespiratorie se mareste, numarul respiratiilor pe minut scade.

Atitudinea corpului, miscarile, gesturile si toate manifestarile cu caracter motric devin, dupa oexercitare indelungata, corecte si mai adaptate necesitatilor. Aceste semne exterioare corespund unor functii fizice disciplinate si coordonate. Efectele terapeutice ale exercitiilor fizice se obtin in special prin gimnastica medicala. Acestea

pot fi specifice sau nespecifice. Dintre efectele specifice citam:refacerea volumului si imbunatatirea proprietatilor muschilor;

pastrarea sau redarea mobilitatii normale a articulatiilor; reeducarea neuromotoare in tulburarile de



coordonare si de echilibru etc. Efectele nespecifice sunt cele stimulatoare sau relaxatoare, deechilibrare si sinergie functionala necesare in tratamentul unor tulburari. >imnastica medicala are o larga aplicare in tratamentul obezitatii, constituind un importantmi&loc preventiv si curativ. Ea consta intr*un ansamblu de exercitii, a caror forma, amplitudine,intensitate, durata si viteza de executie sunt subordonate scopului igienic pe care il urmarim.#nmanuncherea si aplicarea exercitiilor in lectia de gimnastica medicala trebuie sa respecte anumite

principii. Dintre acestea amintim: principiul accesibilitatii, principiul gradarii efortului, principiulalternarii exercitiilor dupa actiunea lor. -e va pune un deosebit accent pe gimnastica abdominala si respiratorie.

Etapele de lucru in 2inetoprofilaxia secundara a obezitatii vor fi diferite, in functie de scop dupacum si mi&loacele care se vor aplica vor fi diferite.

6rima etapa: etapa lipolitica sau de topire ;Etapa a ##*a sau musculo – poetica ;Etapa a ###*a,etapa de intretinere .

In etapa a II-a sau musculo-poetica se va urmari in principal dezvoltarea morfo*functionala amusculaturii trunchiului si a membrelor inferioare si superioare. 6rocedeele efectuate in etapamusculo*poetica vor fi urmatoarele:

Exercitii cu amplitudine mare obligand grupele musculare sa lucreze in afara segmentului decontractie, concentric sau excentric;Exercitii cu rezistenta periferica marita progresiv, folosind atat lucrul muscular izotonic cat siizometric;Exercitii analitice din pozitii cu suprafata mare de spri&in;Exercitii efectuate in ritm lent sau cu tensiuni finale;%or fi prelucrate toate grupele musculare in toate planurile si axele de miscare.

Exemple de exercitii:

(. -tand: $(*) indoirea trunchiului inainte, cu apucarea pe dupa genunchii extinsi; $0*5revenire; $9*3 ducerea bratelor la spate si inclestarea degetelor, cu doua arcuiri; $=*7revenire.

). 6e genunchi, piciorul stang spri&init lateral: $( indoirea trunchiului inainte, cu ducerea bratelor oblic inapoi, fruntea pe genunchi; $) usoara rasucire a trunchiului la stanga, cuapucarea gleznei piciorului spri&init lateral; $0*5 revenire; $9*7 aceeasi in sens opus.

0. 6e genunchi, piciorul stang inainte intins, bratele intinse in sus: $(*) indoirea trunchiuluiinainte, bratele prin lateral apuca genunchiul stang; $0 asezare pe calcai, cu ducerea bratelor

oblic inapoi; $5 revenire in pozitia initiala pe genunchiul opus; $9*7 aceeasi in partea opusa.5. -ezand incrucisat, piciorul stang peste dreptul, mainile spri&inite inapoi: $(*) ducerea

piciorului stang lateral, o data cu ridicarea sezuteai, spri&in in lateral si usor inapoi pe palmadreapta si ducerea bratului stang sus, cu extensia trunchiului; $0*5 revenire in pozitia initialacu piciorul drept peste stangul; $9*7 aceeasi in partea opusa.

9. 'ulcat pe latura dreapta, genunchii indoiti, bratul drept intins sub cap, bratul stang indoit dincot, spri&init in fata pe sol; $(*) extensia brusca a trunchiului, cu ducerea capului pe spate si



intinderea picioarelor mult inapoi; $0*5 revenire in pozitia initiala. -e repeta in continuareschimbandu*se dupa 7 timpi partea.

3. -tand: $(*) fandare lateral stanga, cu indoirea trunchiului in aceeasi parte si ducerea bratuluistang rotun&it in fata, dreptul cerc deasupra capului; $0 arcuire; $5 revenire cu apropierea

piciorului stang, coborand bratele prin lateral; $9*7 aceeasi in partea opusa.

=. 6e genunchi: $(*) indoirea trunchiului la stanga si ducerea piciorului stang lateral si a bratelor prin lateral sus, cu arcuire in aceeasi directie; $0*5 revenire; $9*7 aceeasi in parteaopusa.

7. -ezand cu picioarele intinse inainte, palmele oblic inapoi spri&inite: $( ridicarea bazinului siindoirea piciorului drept in fata; $) revenire in pozitia initiala; $0*7 aceeasi in continuare,executandu*se alternativ cu stangul si cu dreptul. Miscarea se poate executa si cu intindereagenunchiului.

1. 'ulcat pe spate: $(*) indoirea genunchilor si ridicarea pe varfuri, cu impingerea bazinului insus, mainile spri&inite sub spate; $0*5 revenire, coborand sezuta si intinzand genunchii in

pozitie initiala; $9*7 aceeasi in continuare.( . 6e genunchi: $( inclinarea trunchiului inapoi, cu spatele drept, bratele bine incordate pe

langa corp, privirea inainte; $) revenire; $0*7 aceeasi ca la timpii (*). Exercitiul angreneaza puternic si musculatura anterioara a coapsei.((. -ezand ghemuit, mainile de sub genunchi apucat: $(*) trecere pe spate culcat, cu intinderea

piciorului drept si ducerea bratelor langa corp; $0*5 revenire in pozitia initiala, cu spateledrept; $9*7 aceeasi miscare schimband piciorul.

(). 'ulcat pe spate, bratele sus: $(*) echilibru pe sezuta prin ridicarea picioarelor in echer! siducerea bratelor inainte; $0*5 departarea simultana a picioarelor si a bratelor; $9*3 echilibruin sezuta, cu genunchii indoiti, fie cu varfurile spri&inite pe sol sau mai greu nespri&inite, desub genunchi apucat; $=*7 revenire in pozitia initiala.

(0. 6e genunchiul drept, piciorul stang indoit in fata la 1 , bratele lateral: $( ridicarea piciorului stang inainte intins; $) ducerea lui lateral, mentinand inaltimea; $0 trecerea lui laspate, odata cu aplecarea trunchiului inainte si spri&inirea mainilor pe sol; $5 revenire in

pozitia initiala, cu schimbarea piciorului; $9*7 aceeasi cu piciorul opus.

Exercitii de respiratie

(5. -tand departat: $( inspiratie profunda, cu ducerea bratelor lateral si extensia usoara a partiisuperioare a trunchiului; $) apropierea piciorului drept si ghemuire brusca, cu indoireatrunchiului in fata si coborarea bratelor ? expiratie fortata; $0*7 aceeasi ca la timpii (*)

(9. -tand: $(*) pas inainte cu piciorul stang, bratul de aceeasi parte sus si inspiratie ampla; $0*5retragere cu coborarea bratului si aplecarea usoara a trunchiului apropiind piciorul astang ? expiratie; $9*7 se executa alternativ.

(3. -tand: $(*) deplasarea unui picior lateral, cu ducerea bratelor in diferite pozitii, inspiratieampla in ritm lent si retinerea inspiratiei; $0*5 revenire in stand prin apropierea picioruluidepartat, cu aplecarea usoara a capului, urmata de expiratie prelungita fortata; $9*7 aceeasi.

(=. -tand: $( ridicarea pe varfuri, bratele sus, inspiratie si retinerea aerului: $) pas lateral custangul, indoirea brusca a trunchiului inainte, caderea relaxata a bratelor in fata si expiratielunga; $0*7 aceeasi ca la $(*).

(7. -ezand pe coapsa dreapta, mana dreapta spri&inita pe sol, stanga in fata indoita: $( ridicarea pe genunchiul drept, cu extensia trunchiului si ducerea bratului stang prin lateral sus, cu



inspiratie ampla si scurta, accentuata la hemitoracele stang; $) revenire in pozitia initiala, cuexpiratie profunda si scurta; $0*7 aceeasi.

(1. 'ulcat dorsal: $(*5 ridicarea bratelor sus cu inspiratie lunga, terminata cu ), 0 inspiratiisacadate; $9*7 coborarea bratelor si expiratie ampla, cu ), 0 expiratii sacadate la final.Aceesi respiratie se poate executa cu o usoara rezistenta exterioara fie manuala, fie folosind

un obiect cu greutate suportabila, care se aseaza pe torace un saculet cu nisip sau o carteetc.!. Miscarea este indicata in special pentru dezvoltarea muschilor respiratori.

ibliografie

!" >. -toenescu, 6. "adovici (1=)!, Obezitatea si combaterea ei, Editura -tadion, ucuresti;#" D. 4acatis, >h. 'reteanu (1=7!, Obezitatea , Editura @unimea, #asi;$" #ulian Mincu (1==!, Ghidul terapeutic al obezitatii, Editura -port ? $urism.

Kinetoprofilaxia Secundară În Obezitatea La Adulți

Documents

Transcript of Kinetoprofilaxia Secundară În Obezitatea La Adulți