Kinetoprofilaxia in sarcina

download Kinetoprofilaxia in sarcina

of 47

Transcript of Kinetoprofilaxia in sarcina

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    1/47

    Kinetoprofilaxia în sarcină 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    2/47

    Terminologie Obstetrica este ştiinţa medicală care se ocupă cu studiul

    şi  tratamentul femeilor în timpul sarcinii, naşterii  şi lăuziei. 

    Ginecologia  este ştiinţa  medicală  care se ocupă  custudiul, diagnosticul şi  tratamentul bolilor aparatuluireproducător feminin.

    Fiind atât de înrudite prin faptul că studiază modificărilefiziologice şi/sau patologice la nivelul aceluiaşi aparat,aceste două ştiinţe fac obiectul unei specializărimedicale unice numită obstetrică-ginecologie. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    3/47

    Anatomia aparatului genital feminin  gonadele (glandele sexuale) feminine -

    ovare 

    căile  genitale, constituite din: trompe uterine

    uter

    vagin vulvă 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    4/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    5/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    6/47

    Ovarele glandă mixtă, pereche, situată în pelvis;

    formă  ovoidală,  lungime medie de 4 cm, lăţimea  de 3 cm,

    grosimea de 1 cm, 6-8 grame; situate în apropierea  pereţilor   laterali ai excavaţiei  pelvine,

     posterior de ligamentele largi ale uterului;

    conţin la naştere aproximativ 400 000-500 000 de foliculi ovarieni

     primordiali din care doar 300-400 se vor matura în perioada defertilitate a femeii, formând celulele sexuale feminine - ovulele;

    secretă hormonii sexuali feminini: estrogenul şi progesteronul.

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    7/47

    Trompele uterine (tubele, salpingele sau

    trompele lui Fallope) organ pereche, tubular, care face legătura între ovar şi

    uter;

     prin capătul lateral se deschid în cavitatea peritoneală   prin capătul medial se deschid la nivelul celor două

    coarne ale uterului; captează şi transportă în uter ovulul expulzat de ovar;

    adaptat rolului pe care îl are, trompa are în parteadinspre ovarul respectiv forma unei pâlnii şi este prevăzută cu numeroşi franjuri. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    8/47

    Uterul organ cavitar, muscular, unic, situat pe linia mediană  a pelvisului,

    între rect (posterior) şi  vezica urinară  (anterior);  părţile  uteruluisunt: corpul uterin –  în partea superioară, şi colul uterin - în partea

    inferioară, care se continuă cu vaginul; Corpul uterin

    forma unui con turtit dinainte înapoi cu baza în sus şi vârful trunchiat în jos; dimensiunile sunt mai mari la multipare decât la nulipare;

    muşchiul uterului - predominant în structura peretelui acestui organ, estedenumit miometru, iar mucoasa care căptuşeşte faţa internă a miometrului senumeşte endometru; endometrul suferă, sub influenţa hormonilor sexualifeminini, modificări ciclice (ciclul menstrual, cu o durată medie de 28 dezile); acestea asigură condiţii optime de fixare şi creştere ovulului fecundat. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    9/47

    Colul uterin   partea inferioară  a uterului şi  este divizat de zona de inserţie  a

    vaginului în două  porţiuni: una intravaginală  (sau exocolul) şi  oalta, supravaginală.  Colul uterin are formă conică  la femeia nulipară şi cilindrică  la

    cea multipară. Între cele două  părţi,  uterul  prezintă  o îngustare - istmul uterin;

    unghiul care se formează între corp şi col este unul obtuz deschisanterior (în anteversoflexie), iar orificiul său  inferior este orientat

    spre peretele posterior vaginal. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    10/47

    Modificări ale uterului în funcţie de vârstă  În perioada infantilă  - uterul este în  poziţie  intermediară  sau în

    retroversie  până  la pubertate când ajunge în anteversoflexie;raportul dintre corp şi col este subunitar  până  la pubertate când

    începe să devină supraunitar;

    În perioada de senescenţă - uterul suferă un proces de senescenţă,de involuţie senilă de-a lungul unei perioade de 10-15 ani;

    dimensiunile sale se reduc progresiv (mai ales la nulipare);epiteliul exocolului se atrofiază, se accentuează anteflexia lanulipare sau dispare la multipare (facilitând, astfel, apariţia

     prolapsului genital). 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    11/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    12/47

    Hormonii gonadali

    Hormonii estrogeni

    cel mai important este estradiolul, secretat de ovare; este responsabil de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine

    (dezvoltarea glandelor mamare, pilozitatea corporală specifică)  „guvernează” involuţia lunară a endometrului, calitatea şi  cantitatea mucusului cervical şi  vaginal, elemente care pot

    favoriza pasajul spermei spre ovul. 

    Progesteronul

    este principalul hormon secretat de corpul galben şi  este, în mod esenţial, responsabil, de pregătirea endometrului pentru nidarea

    ovulului fecundat. Corpul galben continuă  să  secrete progesteron şi  în primul trimestru de

    sarcină  până când placenta se poate nutri singură. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    13/47

    Gonadotropin Releasing Hormon (GnRh)  Acesta este hormonul care reglează nivelul estrogenului în organism; este

    sintetizat în hipotalamus. La sfârşitul ciclului menstrual, nivelul scăzut deestrogen sanguin stimulează producerea de GnRh de către hipotalamus,

    triplându-i sinteza. Gonadotropinele  GnRh îşi desfăşoară activitatea prin intermediul a doi intermediari sintetizaţi 

    de hipofiză; aceştia sunt gonadotropinele sau hormonii gonadotropi:

    Hormonul foliculostimulant (follicle stimulating hormon – 

     FSH)  Hormonul luteinizant (luteinizing hormon  –  LH) 

    Creşterea nivelului sanguin al GnRh determină o creştere consecutivă aeliberării în sânge de FSH şi LH care vor acţiona asupra ovarelor şi, respectiv,asupra celulelor foliculare.

    Human Chorionic Gonadotropin (HGH) 

    Acesta un hormon secretat de către placentă, care stimulează secreţia continuăde progesteron în sarcină. Nivelul crescut de progesteron în sarcină determinăsistarea sintezei de GnRh.

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    14/47

     Modificările hormonilor gonadali, hipofizari(a), a foliculului

    ovarian (b) şi a mucoasei uterine (c) în timpul ciclului menstrual  

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    15/47

    Modificări fiziologice induse de sarcină 

    Aparatul

    genital

    Fibrele miometrului se hipertrofiază,  se hiperplaziază  şi  semetaplaziază; uterul  îşi  măreşte  dimensiunile de la 7/3/5cm(uter negravid) la 34/25/20cm (în sarcina la termen), volumul

    de la 2-3 ml la 4000-5000 ml; vasele uterine se hipertrofiază, seramifică (la termen, pot conţine 1 l de sânge);

    Hipertrofierea, hiperemia şi  imbibiţia  edematoasă  a coluluiuterin;

    Întinderea şi  edemaţierea  ligamentelor rotunde, largi,cardinale şi uterosacrate;

    Sânii îşi măresc volumul prin hipertrofierea glandei mamare,a ţesutului adipos şi prin retenţia hidrică.

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    16/47

    Modificări fiziologice induse de sarcină 

    Aparatulcardio-vascular

     Cordul se orizontalizează, se hipertrofiază;

     Debitul cardiac creşte  cu 40%, travaliul cardiac cu 50%;

    debitul cardiac prezintă fluctuaţii posturale (în decubit dorsal,apare hipotensiunea arterială,  datorită  compresiunii veneicave inferioare şi chiar a aortei);

     În trimestrul II, volumul sanguin creşte cu 30-40%, volumuleritrocitar cu 10-25% (relativă hemodiluţie);

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    17/47

    Modificări fiziologice induse de sarcină 

    Aparatulrespirator 

    Creşte consumul de oxigen;

    Diafragmul este ascensionat, coastele orizontalizate;

    Creşte  volumul curent (cu 100-200 ml), scad volumulrezidual şi volumul expirator de rezervă. 

    Aparatulexcretor 

    Ascensionarea rinichilor;

    Relaxarea musculaturii netede, dilaterea căilor  urinare,scăderea  peristaltismului ureteral, reflux vezico-ureteral (riscinfecţios). 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    18/47

    Modificări fiziologice induse de sarcină 

    Sistemulnervos 

     Pot apare: labilitate psihică,  agitaţie,  irascibilitate,somnolenţă; 

    Metabolism  Creştere compartimentul hidric extracelular cu 7 l;

    Creşte  rezistenţa  la insulină; scade reactivitatea laangiotensină.

    Creşte lipoliza maternă;

    Creşte, în special, necesarul de calciu şi fier; 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    19/47

    Modificări fiziologice induse de sarcină 

    Aparatuldigestiv 

      Constipaţie, hipotonia musculaturii netede;   Greţuri, vărsături matinale în primul trimestru. 

    Aparatullocomotor

     

      Uşoară demineralizare osoasă;   Imbibiţia edematoasă a articulaţiilor pelvine;   Creşterea  extensibilităţii  musculaturii striate

    abdominale şi a planşeului pelvi-perineal. 

    Sistemulendocrin 

      Creşte secreţia de estrogeni şi progesteron;   Creşterea secreţiei  hormonilor tiroidieni (fără  fracţia liberă a T4);

    Cresc ACTH şi cortizolul plasmatic din luna a treia. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    20/47

      Menţinerea sau dobândirea stării de bine (fizice şi psihice)

    necesare viitoarei mamei şi fătului, atât în timpul sarcinii, naşterii,

    cât şi în perioada postnatală.  Modificările sistemice generate de sarcină sunt mai uşor suportate

    de viitoarele mame supuse unui astfel de program.

    Controlul mai eficient al greutăţii corporale; deşi scopul

    exerciţiilor nu este acela de a slăbi, acestea vor împiedica apariţiaunui surplus de masă corporală (aspect care reprezintă apanajulmultor gravide).

    Scăderea incidenţei complicaţiilor fiziopatologice ale sarcinii; 

    Obiective ale kinetoprofilaxiei şi

    kinetoterapiei în sarcină 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    21/47

    Controale medicale în sarcină 

    Controalele medicale se vor efectua lunar până  în a 30-asă ptămână  în cazul sarcinilor f ără  probleme;  în această  perioadă,medicul obstetrician va realiza:

    Anamneza gravidei (antecedente personale fiziologice şi patologice); se insistă  asupra bolilor care ar putea afecta sarcinasau ar putea pune în pericol starea de sănătate a gravidei (diabetulzaharat, hipertensiune arterială 

    Examenul clinic general (incluzând şi măsurarea tensiunii arterialeşi a greutăţii corporale)

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    22/47

    Examen local

    Calculul datei concepţiei şi a potenţialei naşteri;

    Examen ecografic; la acesta se pot adăuga teste care pot evidenţiaîn timp util anumite defecte cum ar fi sindromul Down sau altemalformaţii cromozomiale);

    Examene de laborator ( diverse teste pentru depistarea diverselor boli care pot afecta negativ sarcina): Rh-ul, imunizarea la rubeolă, depistarea antigenelor hepatitei B, C, D; depistarea HIV, prezenţaunor anomalii genetice, glicemia.

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    23/47

     

    Trimestrul I de sarcină  Perioada care corespunde primului trimestru de sarcină este aceea

    din momentul concepţiei, mai precis din momentul în care oulfertilizat se nidează în uter (fenomen care are loc la aproximativ 7

    zile de la data concepţiei propriu-zise) până inclusiv săptămâna a12-a de sarcină (adică, la aproximativ 14 săptămâni de la dataultimei menstruaţii).

    Este perioada în care are loc organogeneza şi, deci, perioada în

    care embrionul este cel mai sensibil la acţiunea substanţelortoxice, a medicamentelor etc.

    creşterea ponderală este minimă de aproximativ 1-1,5kg pe lună. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    24/47

    Simptome posibile

    greţurile, vărsăturile

    fatigabilitatea

    durerile de spate indispoziţia 

    iritabilitatea

    majoritatea acestor simptome dispar spre sfârşitul primului

    trimestru. când există, aceste schimbări impun anumite adaptări ale

    activităţilor cotidiene, ale alimentaţiei etc. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    25/47

    Măsuri profilactice 

    Consum de mese mici, frecvente (6-8 pe zi); obligatorie este masade dimineaţă, imediat după trezire.

    Evitarea alimentelor grase, pr ă jite sau foarte condimentate (înspecial, picante);

    Consumul de alimente uscate (pâine prăjită, biscuiţi săraţi, cereale);

    Vitaminele prenatale pot fi luate la altă or ă din zi decât dimineaţa.

    Consumul de ceai de ghimbir. Hidratarea este esenţială, în special în cazul vărsăturilor. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    26/47

    Trimestrul al II-lea

     perioada de sarcină cuprinsă între să pt. a 13-a şi a 27-a.; Abdomenul creşte vizibil; Se simt prima oar ă mişcările f ătului (între să ptămâna a 18-a şi a 22-

    a, iar la femeile care au mai născut poate fi mai repede, respectivîncepând cu a 16-a să ptămâmă);

    Creşte greutatea corporală  (în mod normal, creşterea este deaproximativ 0,5 kg/să ptămână sau 1,5-2 kg/lună);

    Controalele medicale vor avea o frecvenţă  lunară,  cu excepţia cazurilor în care apar complicaţii care necesită consultul mediculuispecialist (sângerări vaginale, contracţii uterine, dureri abdominale,vărsături etc.). 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    27/47

    Trimestrul al III-lea- din să pt. a 28-a până la naştere, care survine între a 38-a şi a 42-asă ptămână de sarcină.

    Micţiuni frecvente datorate presiunii exercitate de uterul măritasupra vezicii;

    Edeme al membrelor (în special ale celor inferioare), ale feţei; Hemoroizi; Creşterea tensiunii la nivelul sânilor; Tulbur ări de somn. Creşterea greutăţii corporale este în mod normal de 0,5 kg pe

    săptămână; astfel încât la sfârşitul sarcinii, surplusul de kilogramese încadrează între 12 şi 15 kg. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    28/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    29/47

      Indicaţii metodice generale privind

    efectuarea kinetoprofilaxiei primare şi

    secundare în sarcină 

    Obţinerea  periodică  a acordului scris al medicului obstetrician;

    acesta, ca şi  kinetoterapeutul pot contraindica exerciţiile  fiziceîn cazul unei sarcini complicate sau în cazul unor boli asociategrave;

    Monitorizarea continuă  a gravidei privind: greutatea corporală, 

    tensiunea arterială, frecvenţa cardiacă; 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    30/47

    Instruirea gravidei privind regimul igieno-dietetic la care se vasupune:

     posturări,

    metode de evitare a solicitării coloanei vertebrale înactivităţile cotidiene,

    supravegherea continuă a aliniamentului corporal, aalimentaţiei (combaterea tendinţei de a mânca „cât pentru

    doi”);  alimentaţie adaptată calitativ şi cantitativ necesităţilor

    momentului respectiv, alături de o hidratare suficientă -deshidratarea fiind o posibilă cauză a unui travaliu precoce,

    respectarea repausului alimentar cu două ore înainteaşedinţelor şi o oră după şedinţe; evitarea alcoolului şi abăuturilor cofeinizate. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    31/47

    Instruirea gravidei în vederea raportării  oricăror   simptome care pot apare: ameţeli, dispnee, tahicardie, dureri, contracţii uterine,arsuri epigastrice, sângerări, lipsa mişcărilor  fetale etc.;

     Fiecare şedinţă  va începe cu încălzirea;

    Se vor evita exerciţiile  solicitante; se va monitoriza frecvenţa cardiacă  (nu va trebui să depăşească  140  bătăi/minut)  sau se vaurmări  dacă  gravida poate vorbi fără  dispnee în timpul

    exerciţiilor ; 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    32/47

    Menţinerea unui ritm continuu de 3 şedinţe/ săptămână;

    Programul kinetic va fi individualizat în funcţie  de starea desănătate, vârsta şi  posibilităţile motrice ale gravidei;

    Evitarea în ultimele două trimestre a exerciţiilor  din decubit dorsal;

    Evitarea exerciţiilor  în poziţii instabile (se preferă exerciţii cu bază de susţinere  largă)  sau exerciţiile  care necesită  menţinerea  unei

     poziţii fixe un timp îndelungat; 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    33/47

    Sunt permise următoarele  activităţi  fizice în sarcină: mersul,alergarea uşoară, ciclismul, înotul, tenisul, bowling-ul, dansul etc.dacă respectă indicaţiile de mai sus;

    Sunt contraindicate anumite sporturi: în special cele de contact(anumite jocuri sportive); în cazul ridicării de greutăţi, acestea nuse vor ridica deasupra capului;

    Se vor evita săriturile,  exerciţiile  de viteză,  forţă  şi  rezistenţă 

    excesive, exerciţiile cu solicitare abdominală crescută;

     Se va evita supraîncălzirea organismului. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    34/47

    Principii preluate din metoda Pilates

    menţinerea  concentrării  pe parcursul efectuării  programuluikinetic;

    educarea respiraţiei  (expirul se va efectua odată  cu efortul fizicrespectiv);

    tonifierea cu  precădere  a „cordonului de forţă”  format din spate,abdomen şi fese;

    realizarea mişcărilor  „în valuri”, fără  bruscheţe;

    aplicarea tehnicilor de relaxare (training autogen Jacobson). 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    35/47

     

    Obiectivele kinetoprofilaxieiprimare în sarcină 

    Obiective generale   Menţinerea tonusului postural şi al aliniamentului

    corporal Menţinerea condiţiei fizice, combaterea sedentarismului  Controlul greutăţii corporale  Educarea respiraţiei 

    Obiective în tr imestrul I   Creştere ponderală de 2-3 kg Creşterea tonusului şi controlului neuromotor al

    musculaturii planşeului pelvi-perineal

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    36/47

    Obiective în tr imestrul I I  

    Creştere ponderală de 4-5 kg Tonifierea musculaturii abdominale şi fesiere  Asuplizarea musculaturii toraco-lombare Combaterea tendinţei de aplatizare plantară  Prevenirea tulburărilor de origine venoasă 

    Obiective în tr imestrul I I I   Creştere ponderală de 6-8 kg Tonifierea musculaturii abdominale şi fesiere  Asuplizarea musculaturii toraco-lombare Combaterea tendinţei de aplatizare plantară  Prevenirea tulburărilor de origine venoasă 

    Educarea respiraţiei: pregătirea pentru travaliu 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    37/47

    Kinetoprofilaxia secundară

    şi terţiară în sarcină 

    - se referă la: 

    1. afecţiunile care se pot suprapune sarcinii sau de complicaţiile patologice ale acesteia.

    2. afecţiunile cronice sau disabilităţile, infirmităţile sauhandicapurile care coexistă cu sarcina. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    38/47

    Există  anumite complicaţii date de sarcină  care pot firemediate parţial sau total prin tehnici specifice kinetoterapiei.

    Incontinenţa urinară 

    Lombalgiile

     Tulburările de circulaţie venoasă  (edemele, apariţia sauagravarea tulburărilor venoase la nivelul membrelorinferioare şi la nivel rectal –  hemoroizii) 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    39/47

    Program kinetic - trimestrul I

    Variante de mers Alergare uşoară  Exerciţii de stretching Exerciţii pentru trenul superior   Exerciţii de educare respiratorie  Exerciţii pentru antrenamentul controlului musculaturii

     pelvine Exerciţii de tonifiere musculară  Exerciţii de relaxare 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    40/47

    Program kinetic - trimestrul al II-lea

    Exerciţii destinate musculaturii spatelui 

    Exerciţii pentru tonifierea musculaturii plantare  Exerciţii de gimnastică respiratorie 

    Exerciţii şi posturări pentru stimularea drenajului venos şilimfatic.

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    41/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    42/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    43/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    44/47

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    45/47

    Program kinetic - trimestrul al III-lea

    Învăţarea reflexelor de distensie şi expluzie asociate cutimpii şi tipul respirator corect;

    Reflexul de împingere (Mahony), având 3 timpi: inspiraţie diafragmatică simultan cu contracţia planşeului

    pelvi-perineal, relaxarea planşeului pelvi-perineal, contracţia muşchiului drept abdominal. 

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    46/47

     Reflexul de expulzie (Valsalva)  inspiraţie diafragmatică  contracţie abdominală  contracţia planşeului pelvi-perineal simultan cu flexia coloaneicervicale (gravida în decubit dorsal cu sprijin pe coate) Deprinderea posturilor facilitatorii de coborâre a fătului. 

     Metoda Lamaze:  bazată pe deprinderea tehnicilor de relaxare şide respiraţie în timpul travaliului, adaptată fiecărei etape aacestuia;

     Metoda Bradley: este asemănătoare primeia, dar are ca substratdoar educarea relaxării, în vederea controlului durerii dintimpul travaliului.

  • 8/16/2019 Kinetoprofilaxia in sarcina

    47/47