KINESIOLOGIA 10

7/24/2019 KINESIOLOGIA 10

http://slidepdf.com/reader/full/kinesiologia-10 1/29

CINEMATICA COTULUI

Articulaţia cotului reprezintă articulaţiaintermediară a membrului superior.Ea realizează joncţiunea dintre braţ şi

antebraţ permiţând controlul distanţeimâna-corp şi poziţionarea mâinii în spaţiu.Diviziunea funcţională a acestei articulaţiiface ca prin mişcarea de eie-etensie să !e

controlată poziţia mâinii în plan sagital iarprin mişcarea de pronaţie!supinaţie să serealizeze controlul în plan trans"ersal#



CINEMATICA COTULUI



CINEMATICA COTULUI

Articulaţia cotului poate !considerată un tro"o#in#l$mcu două #rade de libertate.%omponenta "umeroulnară

este o balama &#in#l$m' cuun sin#ur #rad de libertatecare permite realizareamişcărilor an#ulare( deeie-etensie faţă de un a

transvers antrenând în modsecundar articulaţia"umeroradială.



CINEMATICA COTULUI

%omponentaradioulnară proimalăeste o tro"oidă cu unsin#ur #rad de

libertate( care permiterealizarea mişcărilor derotaţie a antebraţuluifaţă de un a

lon#itudinal( antrenând în mod secundar totarticulaţia"umeroradială.



CINEMATICA COTULUI$uncţia de %e&ie!e&tensie

Aceasta asi#ură realizarea mişcării printr-o conducere osoasătipică( bazată pe an#renajul osos realizat între tro"leea"umerală şi incizura tro"leară a ulnei. Această conducere permite un control strict al mişcărilorulnare prin #eometria tro"leei. Datorită ancorajului prin care radiusul se !ează de ulnă&li#amentul inelar( li#amentul colateral lateral' articulaţia"umeroradială este cuplată în paralel şi este obli#ată sărealizeze aceleaşi mişcări ca articulaţia "umeroulnară.

Aul de mişcare este situat transversal sub epicondili( trecândprin centrul tro"leei şi al capitulumului. Acest lucru este înconcordanţă cu teoria articulaţiei "umeroulnare( funcţionând cao balama uniaxială.



CINEMATICA COTULUI

$uncţia de %e&ie!e&tensie

)nceputul mişcării de eie este asociat cu omişcare de rotaţie aială internă a ulnei &*+'(

iar eia maimă cu rotaţia ei eternă. După Dempster( se adau#ă şi o rotaţie"umerală faţă de ulnă în timpul eiei. Aceste date su#erează că teoria balamalei

uniaiale este o simpli!care mult prea severăfaţă de modelul mecanic real al articulaţiei"umeroulnare.




,aţă de poziţia neutră-zero( eia se realizează( cu oamplitudine de /+( iar etensia cotului este reprezentată depoziţia neutră-zero şi dincolo de această poziţie ea nu esteposibilă la un adult. 0ariabil de la individ la individ( femeile şi copii pot realiza o"iperetensie de *+. 1işcările de eie-etensie sunt limitate de #eometriasuprafeţelor articulare şi a structurilor osoase înconjurătoare(de factorii pasivi de stabilizare capsuloli#amentari( de contactul

dintre părţile moi. 2n mecanism de limitare osoasă speci!c este reprezentat deblocarea vârfului olecranului în fosa cu acelaşi nume în fazaterminală a etensiei.




0ersantul medial al tro"leei se proiectează mai jos cu 3mm decât cel lateral( iar suprafaţa articulară a procesuluicoronoid ulnar este oblică. Datorită acestor particularităţi în poziţia de etensie aarticulaţiei( aul "umerusului şi al ulnei realizează un un#"i

desc"is lateral. Această dispoziţie anatomică este cunoscută subdenumirea de cu'itus "algus cu valoare de *-/+ la

bărbaţi şi /-*+ la femei. Deviaţia în val#us a antebraţului faţă de braţ permite camar#inea medială a antebraţului să nu se proiecteze pestecoapsă



CINEMATICA COTULUI




Articulaţia "umeroradială este o articulaţie de tipsferoid formată între sfera capitulumului "umeral şifosa capului radial.

Deşi teoretic ar prezenta trei #rade libertate( eapierde aceste posibilităţi prin cuplajul cu articulaţiile"umeroulnară şi radioulnară proimală.4econdează mişcările din aceste articulaţii în

conformitate cu aul de eie-etensie care trece princentrul tro"leei şi capitulumului( şi cu aul depronosupinaţie care trece prin capul ulnei şi capulradiusului.



CINEMATICA COTULUI


Amplitudinea mişcării de eie-etensie este de/+.

Aceasta se poate deduce din calculul valoriloran#ulare ale suprafeţelor articulare5 arcul descrisde tro"leea "umerală este de 66/+( cel al foseitro"leare ulnare de 7/+( iar diferenţa esteamplitudinea de mişcare. %linic poziţia de etensie maimă este notată cu/( de la care începe măsurarea eiei către limitamaimă de /+.



CINEMATICA COTULUI


8imitarea mişcării de etensie este realizată prin5a' blocarea vârfului olecranului în fosa olecraniană9

b' tensionarea capsulei anterioare9c' rezistenţa activă produsă de muşc"ii eori. 8imitarea eiei se realizează prin contactulmaselor musculare din loja anterioară a braţului şi

antebraţului - în mod activ intervine tricepsulbra"ial.



CINEMATICA COTULUI

$uncţia de rota(ie

Este consecinţa posibilităţii de a realizamişcări de rotaţie între radius şi ulna. Aceasta

implică funcţionarea articulaţiei radio"umeralecuplată cu articulaţiile radioulnare proimală şidistală într-o mişcare sincronă. Aul de mişcare trece din centrul

capitulumului "umeral prin mijlocul foseicapului radial( coborând oblic distal pentru aintersecta procesul stiloid al ulnei.



CINEMATICA COTULUI

$uncţia de rota(ie

)n condiţii de lanţ cinematic deschis( capulradiusului realizează o mişcare de rotaţie fără

deplasare în interiorul li#amentului inelar( în timpce etremitatea inferioară a radiusului descrie unarc semicircular în jurul capului ulnei. Această formă de rotaţie speci!că aantebraţului apare ca o consecinţă a oblicităţiidintre aul anatomic al radiusului şi aul mecanical rotaţiei facând ca mişcarea de rotaţie săcontureze un con.



CINEMATICA COTULUI

$uncţia de rota(ie

Mi)carea de pronaţie este efectuatăde radius care se deplasează oblic în faţaulnei( astfel că etremitatea lui superioarărămâne lateral şi etremitatea inferioarăajun#e medial de aul ulnar.

)n mi)carea de supinaţie deplasarease inversează şi radiusul ajun#e lateral şiparalel cu ulna.



CINEMATICA COTULUI$uncţia de rota(ie

Amplitudinea medie de mişcare este considerată :+pentru pronaţie şi ;+ pentru supinaţie( dar la aceastamedie de */+ se adau#a şi acţiunea articulaţiei

radiocarpiene( ceea ce permite o amplitudine totala demişcare de ;/+ a mainii. 1area majoritate a activitaţilor vieţii zilnice serealizează intr-un interval de */+ pronaţie până la */+supinaţie.1işcarea etremităţii proimale a ulnei esteneimportantă( dar etremitatea distală se deplaseazăpe un arc redus.



CINEMATICA COTULUI

$uncţia de rota(ie

Mi)cările de rotaţie ale antebraţului suntlimitate la etremele lor de acţiunea combinată ali#amentelor şi muşc"ilor. 1embrana interosoasă nu inter"ine printr-oacţiune speci!că5 rolul ei constă în prevenireadeplasării proimale a radiusului faţă de ulnă( aşacum se întâmplă in acţiunea de împin#ere. ,ibrele oblice din structura ei se opun deplasăriidistale a radiusului faţă de ulna ca în mişcarea detracţiune.



CINEMATICA COTULUI$uncţia de rota(ie )n poziţie de pronaţie radiusul este întotdeauna supus unorsolicitări mai înalte decât ulna( care nu este solicitată. %ăderea pe mâna pronată( în etensie dorsală( producefracturi ale etremităţii distale a radiusului.

)n poziţie de supinaţie ulna preia o parte din sarcini(transmise de la mână prin intermediul compleului!brocartila#inos triun#"iular. Dacă mâna este prinsă pe un obiect !( membrul superiorrealizează un lanţ cinematic înc"is.

)n aceste condiţii este posibilă apariţia supinaţiei şipronaţiei ulnei în jurul radiusului cu centrul de rotaţie lanivelul articulaţiei #leno"umerale care se substituie#in#l$mului "umeroulnar în care nu se pot realiza mişcări derotaţie.



CINEMATICA M*INII%ompleul osteoarticular carpian este astfel alcătuit încâtsă permită efectuarea mi<cărilor de eie-etensie(adductie-abduc=ie <i circumduc=ie.1i<cările articula=iilor mâinii se produc simultan5atât în articula=ia radiocarpiană cât <i în cea

mediocarpiana. >oate aceste mi<cări se realizează printr-o deplasare ?înetaj@ a se#mentelor re#iunii9 al doilea rand carpian&distal'se deplasează pe primul&proimal'( iar acesta alunecă peantebra=.

Deoarece primul rând carpian se #ase<te între cele douăsuprafe=e articulare reprezentate de-al doilea rând carpian în partea inferioar< si de antebra=( în partea superioară el afost comparat ca rol mecanic cu un adevarat menisc.



CINEMATICA M*INII$le&ia!e&tensia ,leia este miscarea prin care palma se apropie de fataanterioara a antebratului.Etensia este miscarea prin care dosul mainii se apropiede fata posterioara a antebratului.

Bn eie( primul rand carpian se inclina pe oaseleantebratului. Al doilea rand carpian se misca pe primul.1iscarea se eecuta imprejurul unui a transversal caretrece prin osul capitat.,leia are loc in cea mai mare masura in articulatia

radiocarpiana( pe cand etensia in cea mediocarpiana.8imitarea miscarilor este facuta de li#amentele palmare sidorsale si( in special( de tendoanele musc"ilor eori sietensori ai de#etelor.



CINEMATICA M*INIIAdduc(ia!a'duc(iaAdductia sau inclinarea ulnara este miscarea prin caremar#inea ulnara a mainii se inclina catre mar#inearespectiva a antebratului.Aceste miscari se eecuta imprejurul unui a

anteroposterior care trece prin centrul osului capitat.%elelalte oase carpiene basculeaza in jurul acestui centru.Astfel( in miscarea de adductie( randul proimal alcarpului se inclina spre interior in asa fel incat scafoidulajun#e la mijlocul suprafetei radiale( iar semilunarul trece

sub ulna.8imitarea abductiei se face de catre li#amentele laterale.



CINEMATICA M*INII

Mi+carea de circumduc(ieCezultă în urma unei eecutări succesivea mi<cărilor de eie abduc=ie( etensie(adduc=ie sau invers.

Această mi<care nu produce un cercperfect( ci o elipsă.Cota=ia mâinii este imposibilă în

articula=iile mâinii9 ea se face prin pronatiesupinatie( in articulatiile radioulnare.



,-E.EN/IUNEA 0I1ITAL21âna este se#mentul terminal al membrului superiorcapabilă să realizeze o #amă lar#ă de mişcări. Etero- şi proprioceptorii mâinii analizează calită=ileobiectului pe care le transmit centrilor nervoşi carecontrolează mişcările mâinii pe tot parcursul desfă<urăriilor. 1âna este adaptată pentru mişcările de apucat şi strâns(dar are şi posibilitatea altor mişcări secundare de împin#ere( lovire( manipulare şi susţinere a unor #reutăţi.1işcarea de pre"ensiune presupune capacitatea mâinii

de a apuca obiecte ca într-o pensă cu două bra=e ri#ide( cuarticulaţii mobile care să permită desc"iderea şi înc"iderealor sub acţiunea unui aparat musculoli#amentar.



,-E.EN/IUNEA 0I1ITAL2

După modalitatea de utilizare a de#etelorşi suprafeţelor palmei se diferenţiaza maimulte forme de pre"ensiune5a3 pre4ensiunea de precizie &de !neţe'

care utilizeaza o pensă terminală cu caresunt prinse obiectele uşoare.'3 pre4ensiunea de 5or(ă foloseşte

de#etele !ate în jurul unui obiect cu

policele în opozi=ie realizândcontrapresiunea.



,-E.EN/IUNEA 0E ,-ECI6IE ,ensa 'idigitală între police <i inde în eie&prinderea unui ac' sau în etensie 7pensa lunga3 cala prinderea unui arcuş de vioara. ,ensa 'idigitala cu priza laterala este utilizată

între police şi faţa laterală a indeului &prinderea

c"eilor'. ,ensa interdigitala realizeaza priza prin apucareaa unui obiect uşor &ţi#ara( foaie de "artie( etc.'. ,ensa tridigitala permite priza şi controlulcreionului implicând interven=ia feţei laterale ade#etului mijlociu ca element de sus=inere. ,ensa tridigitala simetrică permite apucarea"ranei.



,-E.EN/IUNEA 0E $O-82

,ensa pentadigitala prin care un obiectcilindric poate ! apucat cu forţa şi manipulatprin mişcarea între#ului membru superior. ,re4ensiunea de tip carlig permite

suspendarea sau trac=iunea pe obiecte de tipmâner( ramură de copac sau stâncă(permi=ând suspendarea corpului de obiectulapucat sau transportul unor #reutăţi.

%ârli#ul este realizat printr-o pensătetradigitală formată de ultimile patrude#ete şi re#iunea distală palmară a mâinii

KINESIOLOGIA 10

Documents

Transcript of KINESIOLOGIA 10