În primul rând Kefirul este o băutura lactat acida ce se obţine din granule de Kefir care fermentează lactoza din lapte (zaharul din lapte) cu formare de acid lactic dioxid de carbon şi alcool , acesta băutura minunata se obţine prin dubla fermentare în prima faza fermentare lactică iar apoi la temperaturi mai scăzute alcoolicaVreau sa va aduc la cunoştinţa despre faptul ca acesta băutura nu se obţine din ciuperca de Kefir termen greşit ci din granule de Kefir care repezita o aglomerare de4 cazeina care are în interior şi la suprafaţa eu microorganisme specifice care conduc la obţinerea acestei minunate băuturiLapte inoculat cu granule de Kefir poate să reprime creşterea de agenţi patogeni la nivel intestinal ca de exemplu Salmonella sau Shigella , acesta datorându-se complexităţii moleculei granulei de Kefir precum şi a modului de acţiune al microorganismelor care formează granula de Kefir. Kefirul se bucură de o tradiţie bogată în protecţia sănătăţii. Înainte de URSS, se întrebuinţa în spitale şi sanatorii pentru o varietate de boli incluzând dereglări de metabolism, arteroscleroză şi boli alergice. El era folosit şi pentru tratamentul tuberculozei, a cancer, şi a dereglărilor gastrointestinale când nici un tratament medical modern nu era disponibil. Consumul de Kefir avea de asemenea să fie asociată cu longevitatea din Caucaz fapt demonstrat de savanţii. Savanţii au observat beneficiile digestive ale aportului de Kefir asupra sănătăţii şi longevităţii şi al sănătăţii datorita componentelor sale antioxidante, anticancerigene şi bacteriostaticeEchipele de cercetare diverse din toata lumea a încurajat rezultatele aduse de Kefir asupra sănătăţii . Cel mai multe metode de cercetare au fost executate în vitro atât pe animale cat şi pe subiecţi umani . Studiile recente asupra consumului de Kefir au arătat şi demonstrat proprietăţile antitumorale şi antimutagenice acest lucru datorându-se substanţelor existente în granula de Kefir (imidazolinei)

KEFIR (Ciuperca tibetană) ţara de provenienţă - India produce o bautura delicioasa, din lapte fermentat, si, in plus, cu calitati benefice pt. sanatate! - regleaza flora microbiana intestinala (produs probiotic), regleaza tranzitul intestinal, dreneaza ficatul, actioneaza benefic si nespecific asupra imunitatii (prin refacerea florei intestinale si aport de enzime), aport de enzime si vitamine naturale Kefirul este o colonie de peste 30 de microorganisme care fermenteaza in lapte dulce: bacterii producatoare de acid lactic, Lactococcus lactis subsp. lactis, Streptococcus thermophilus, Lb delbrueckii subsp. bulgaricus, Lb helveticus, Lb casei subsp. pseudoplantarum and Lb brevis, alte ciuperci precum Kluyveromyces, Torulopsis, si Saccharomyces, si chiar bacterii producatoare de acid acetic. S-a dovedit ca acestea inhiba dezvoltarea atat de Salmonella si E. Coli. Kefirul regleaza flora si functia ei intestinala, de care depinde si imunitatea organismului.

Facut initial din lapte de camila, kefirul provine din regiunile inalte ale Caucazului – lantul muntos dintre Marea Neagra si Marea Caspica. Astazi insa, se face in general din lapte de vaca.

Este o bautura usor acra, facuta din lapte fermentat, care contine cam 2,5% alcool. Kefirul aminteste, atat ca gust cat si ca textura, de un iaurt lichid.

KefirTraducere dupa articolul din Wikipedia http://en.wikipedia.org/wiki/Kefir

Kefirul (sub alte denumiri kephir, kewra, talai, mudu kekiya, milkkefir, búlgaros) este o bautura pe baza de lapte fermentat cu origini in nordul Caucazului si care se prepara prin inocularea laptelui de vaca, capra sau oaie cu granule de chefir.

Acestea sunt o combinatie de bacterii si drojdii intr-o matrice de proteine, lipide si zaharuri. O multitudine de bacterii si drojdii se gasesc in granulele de chefir, ceea ce le face o comunitate complexa si foarte variata de micro-organisme. Chefirul traditional este fermentat la temperatura camerei, de obicei peste noapte. Fermentatia lactozei produce o bautura acrisoara, carbonatat, slab alcoolica, de consistenta iaurtului subtire.

De fapt, majoritatea chefirului comercializat in America ii lipseste atat carbonul, cat si alcoolul, si nu este nimic mai mult decat un iaurt lichid. In alte zone, se poate gasi atat chefir alcoolizat, cat si ne-

alcoolizat.Exista variatii de chefir care se dezvolta si in alte lichide. Ele pot varia semnificativ de chefirul de lapte atat in aspect , cat si compozitie microbiala. Kefirul de apa (or kefir d'acqua) este crescut in apa, cu zahar, fructe uscate (smochine) si suc de lamaie timp de 1 zi sau mai mult la temperatura camerei.

Prepararea Kefirului90 de grame de granule de chefirPrepararea chefirului traditional necesita cristale de chefir, care sunt o comunitate gelatinoasa de bacterii si drojdii. Granulele de chefir contin o polizaharida solubila in apa cunosctuta sub numele de kefiran care lasa o textura si senzatie de franghie in gura. Granulele de chefir nu pot fi produse de la zero, ele crescand in timpul fermentatiei, producat mai multe cristale. Ele pot fi cumparate sau obtinute de la alti hobbysti. Cristalele apar albe spre galben, si sunt de obicei de marimea unei nuci, dar pot fi si mici pana la marimea unui bob de orez.

Ingrijirea cristalelor de chefir

Cand nu se mai foloseste, chefirul poate fi pastrat ud sau uscat. Se poate pastra ud 8-10 zile in apa la 4ºC. Sau, pot fi infasurate in tifon si uscate 36-48 ore la temperatura camerei, apoi puse intr-un plic pentru alte 12-18 luni. Chefirul uscat poate fi reactivat prin cateva cicluri succesive de crestere in lapte. Cristalele sunt gata de “munca” cand chefirul produs arata si miroase din nou a chefir. Aceasta faza de re-crestere este necesara pt a restabili echilibrul microbial corect al culturii.

Cristalele de chefir pot deveni contaminate cu bacterii nedorite (coliforme) si alte bacterii de fermentatie care scurteaza valabilitatea chefirului obtinut. Pentru a preveni acest lucru, vasele de preparare trebuie spalate si sterilizate inainte de folosire.

Vase de preparare pot fi borcane de sticla (de gem, sau muraturi) sau orice alte vaza de sticla. Cand e necesara spalarea cristalelor, trebuie folosita apa fiarta si racita sau lapte proaspat. Folosirea apei cu cloramina de la robinet trebuie evitata, dar daca e absolut necesara folosirea ei, se va de-cloramina in prealabil.

Producerea KefiruluiPt a obtine chefir, laptele se inoculeaza cu cristale de chefir (5% vol) si se incubeaza pana se ajunge la consistenta iaurtului fin. Aceasta se petrece in general in 12 ore la 18 - 22ºC.

Chefirul carbonatat se produce prin pastrarea chefirului fermentat in sticle de bere inchise ermetic 1-3 zile la 10ºC. Chefirul nu se tine direct in soare.

Daca nu puteti regulariza temperatura de fermentatie, atunci e bine de tinut deasupra frigiderului sau intr-un dulap deasupra aragazului. In climate calde si foarte calde, vasul de fermentatie se poate pastra in frigider in timpul zilei, si afara pe masa noaptea.

1. Strecurati kefirul din ziua precedenta cu o stracuratoare sterila. 2. Puneti cristalele inapoi intr-un borcan steril. Adaugati lapte pasteurizat proaspat si acoperiti lejer. 3. Savurati chefirul lichid trecut prin strecuratoare. 4. Lasati noua “recolta” sa fermenteze.

Culturile “de incepator” ce se gasesc de cumparat nu produc chefir traditional. Acestea contin selectii de bacterii si drojdii separate de cristale si nu produc la randul lor cristale. Aceste culturi produc un chefir uniform, “standardizat”, spre deosebire de chefirul traditional care difera de la o productie la alta.A se vedea de asemenea: kumis, ayran, lassi, tibicos, kombucha si alte produse lactate.

Beneficii asupra sanatatii

Fiecare poate schimba continutul de nutrienti prin simpla fermentatie intr-o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Ambele stadii au efecte benefice diferite si variate. Spre ex., kefirul foarte fermentat (acru) are un continut foarte crescut de acid folic.

Chefirul de baut

In timp ce unii prefera kefirul natural, altora nu le place gustul acru si adauga fructe, miere, sirop de

artar sau alte arome si indulcitori. Banane inghetate, capsuni, coacaze sau alte fructe pot fi amestecate cu kefir in blender pt a obtine o bautura groasa racoritoare (iaurt cu fructe). Mai pot fi adaugate vanilie, nectar de agave sau alte arome.

Diferite tipuri de lapte Cristalele de chefir fermenteaza si se inmultesc cu succes in orice lapte de mamifer. Traditional, se foloseste lapte de vaca, capra si oaie, fiecare avand proprietati organoleptice si nutritionale diferite.

In plus, cristalele pot fermenta si alte feluri de “lapte” ne-animalier: lapte de soia, lapte de orez si lapte de cocos, sau alte lichide dulci (suc de fructe, apa de cocos, malt).

Totusi, cristalele se opresc din crestere in aceste lichide, de aceea e bine sa folositi surplus de cristale, din moment ce ele au nevoie de lactoza (zaharuri din lapte) pt a trai.

Kefirul este un produs obţinut prin fermentarea laptelui, are gust dulceag, iar beneficiile pe care le aduce sănătăţii sunt surprinzătoare.

În zona Munţilor Caucaz e folosit din timpuri străvechi, pentru a trata multe probleme de sănătate, de la afecţiuni digestive, până la boli infecţioase precum tuberculoza. Site-ul www.healthmad.com ne dezvăluie câteva din “minunile” pe care kefirul le face pentru organismul uman.

1. Stimulează sănătatea sistemului imunitar

Kefirul este eficient pentru modularea imunitară pozitivă, necesară pentru a distruge viruşii şi bacteriile care intră în organism. Într-un studiu efectuat publicat în 2006 în “Journal of Immunobilogy” se arată că acest produs poate distruge celulele tumorale.

2. E bogat în vitamine

Kefirul e o bogată sursă de vitamine de tipul B şi K, dar şi de minerale importante precum calciul şi magneziul. Aceşti compuşi nutritivi ajută la regla-rea funcţionării tuturor organelor interne.

3. Ajută funcţia digestivă

Kefirul este o sursă importantă de microorganisme sănătoase, cunoscute sub denumirea de probiotice care pot ajuta la păstrarea funcţiei digestive în parametri normali. Aceasta poate fi de ajutor în tratamentul diareei, poate reduce flatulenţa şi reglează digestia. Folosit în timpul tratamentului cu antibiotice poate ajuta la refacerea florei intestinale şi scade riscul de diaree asociată cu utilizarea de antibiotice.

4. Previne cancerul de sân

Un studiu publicat în “Journal of Medicinal Foods” în anul 2007 spune despre kefir că poate stopa dezvolta-rea celulelor canceroase de la sân. Din acest motiv, multe femei care au fost diagnosticate cu cancer de sân au introdus kefirul în alimentaţie.

5. Uşurează descompunerea lactozei

Persoanele cu intoleranţă la lactoză pot consuma kefir, ca o alternativă sănătoasă la lapte sau la iaurt. Kefirul conţine o varietate de bacterii despre care se crede că descompun lactoza din stomacul persoanelor care au o deficienţă naturală a enzimei lactice.

Kefirul este obţinut prin adăugarea unui complex de drojdii şi bacterii în lapte, necesare în procesul de fermentare. Gustul lui este similar cu cel al unui iaurt acidulat. Beneficiile kefirului pentru sănătate continuă să fie descoperite şi explorate. Consumarea acestui produs lactat e o modalitate simplă şi relativ ieftină de a adăuga vitamine, minerale şi bacterii sănătoase în alimentaţie.

Consumatorii statornici de kefir au o imunitate crescută la infecţii şi sunt ocoliţi de neplăcerile date de alergii, eczeme sau astm, precum şi de complicaţiile date de colesterol. Alimentul se poate prepara şi în casă, în vase de lut, la temperaturi de 18-20 de grade. Ca tonic, se consumă cam două-trei căni pe zi. Este recomandat mai cu seamă celor care suferă de anemie. Kefirul, acest derivat al laptelui, este considerat de nutriţionişti o băutură "binecuvantată de natură". Pentru valoroasele calităţi nutriţionale, a reprezentat, secole de-a randul, hrana privilegiată a multor locuitori din Munţii Caucaz. Reţeta preparării acestui aliment foarte hrănitor a fost

păstrată în mare secret de musulmani, de-a lungul veacurilor. Acum, în secolul stresului, băutura aceasta miraculoasă şi-a recăpătat statutul de panaceu şi pentru bolile lumii civilizate.

Faptul că în unele ţări (Armenia şi Georgia, de exemplu) adepţii kefirului sunt longevivi şi foarte puţini mor de "tineri la 70 de ani" se explică şi prin includerea acestui aliment sănătos în dieta lor cotidiană. Abia spre sfarşitul secolului al XIX-lea, kefirul a fost apreciat în Germania şi apoi, în ţări de pe toate continentele. De fapt, nu întamplător, denumirea sa de "kefir" (care înseamnă "binecuvantare" în limba turcă) este în concordanţă cu renumele răspandit în lumea întreagă. Studiate "sub lupă", toate elementele hrănitoare din licoarea aceasta bogată în vitamine (B6, B1, B2) şi substanţe nutritive esenţiale se dovedesc benefice şi pentru sănătatea omului contemporan.

Elementele nutritive din kefir au rolul să uşureze absorbţia calciului existent în lapte (este vorba de acele persoane care nu tolerează lactoza), să elimine acidul uric şi surplusul de grăsimi din organism. Desigur, spun specialiştii, consumatorii de kefir sunt imuni la infecţii, nu se luptă cu "nopţile albe", alergiile, eczemele, astmul, complicaţiile colesterolului etc. Concluzia este clară şi îmbucurătoare: kefirul alungă bolile şi încetineşte procesul de îmbătranire. Pentru cei care vor să prepare kefir în casă şi nu au o sursă de seminţe, prezentăm o reţetă eficientă.

Procurăm kefir, gata preparat, de la două-trei firme cu produse lactate. Este important ca, într-un litru de lapte călduţ, să amestecăm patru linguri de kefir, pregătit de surse diferite; altfel spus, două-trei feluri de kefir, iar procentul de grăsime să fie moderat. Vasul de lut în care preparăm kefirul trebuie să stea la o temperatură de 18-20°C. După trei zile de fermentaţie, kefirul este gata. Din smantana care se adună la suprafaţa vasului, vom păstra patru linguri pentru o altă serie de kefir - la 1 l de lapte.

Ca tonic, se consumă două-trei căni pe zi. Cu deliciosul kefir, se asezonează şi ciorba de verdeţuri, tocăniţa de legume şi îngheţata. Pentru persoanele care reuşesc să procure seminţe de kefir (patru linguriţe rase la 1 l de lapte, cu un procent de grăsime de 2,8-3%), prezentăm o reţetă eficientă şi rapidă. Se amestecă seminţele cu laptele fiert, cand acesta este călduţ. Compoziţia se pune într-un vas ce va fi închis ermetic şi va sta la o temperatură de 20°C, timp de două ore. Apoi, strecurăm băutura, care se aseamănă ca aspect cu iaurtul, doar că este mai puţin acidă. Din această licoare tonică, se bea o cană pe zi, la micul dejun. Anemicii se pot revigora, consumand şi a doua cană, la cină.