A l i l i

..anarhie • . i t ru M ( , . a

e

i m 18 ¿LiA*" I cor. V. 4 , c l , •

B l a i j i 3 Ianuarie i918 Numărul 1.

• • i tru straniata

t e :

! i n an 24 coroa< mc tn 12 cor. 1 \ :

6 coroane

an

1NSERŢ1UN1.

U n şir garmond: odată 14 fii., a d o u a oară 12 fii., a treia

oară 10 ftl. • •

Tot ce priveşte feaia să se adresase Ia Re-dacţiunea şi lâmini* straţiunea „Unire i"

în Eiaj.

•oai¿ biseriC^ască^poîitica. — Apare: Marţa, Joia şi Sâmbăta .

Epistola K 7storală a Preasf in ţ ie i S a l e

Dr. 1ULIU HOSSZU. ep i scopu l G h e r l e i , î n d r e p ' a i ă clerului şi p o p o r u l u i d i e c e / a n ,

din pri lejul în t ron izăr i i î n s c a u n u l de arh iereu. (Continuare

III. Stăpânit de aceste simţeminte şi apr ins

.ceasta dragoste vin în mijlocul vostru V> neraţi Fraţi şi preaiubiţi Fii întru Hristos,

Micat cu darul de a vesti Intru voi bo-, t iui Hristos cea neurmată . Sunt pe plin conştiu de greutatea mare a misiunii le, dară mare şi puternic este Dumnezeu: aşa cu apostolul neamurilor voiu zice:

> Toate ie pot întru acel» carele mă întăreşte*. Pentru aceea Veneraţ i Fraţ! şi prea-

• ti Fii Jntru Hristos, când stăpânit de i>#*stă dragoste vin în mijlocul vostru, Vă

rug din tot sufletul meu cu mare inzistinţâ

- cu căldura, şi mai mare, să-mi fiţi întru a:utor întru îndeplinirea slujbei mele grele, pnmîndu-mâ cu aceeaş dragoste cu carea it.\\ -̂ va. voi. Să se întâlnească sufletele

noastre aie tuturor fâră deosebire întru .•aş dragoste sfântă, că t a ne împreună

- ea ne uneş te cu Dumnezeu şi din carea •toţi vor cunoaşte că sun tem ucenicii lui Hristos şi adevăra ta Iui Biserică.

Acel sprijin al dragostei voastre va fi •icimp şi preţ ios sufletului meu, îmi va fi dt îmbărbătare şi îmi va împărtăşi pu tere ;

fi chizăşia izbândei osteneleior mele i-ă ajutorul Atotputernicului Dumnezeu, .,::le şi prin aceasta mă va întâii

Şi înainte de toa te mă îndrept .'ri Veneraţii membr i ai Capitlului Ca-îdfal, cari sunt chemaţ i să-mi fie sfetnici lai apropiaţi , In frunte cu Ilustritatea Sa

csul Prepozit capitular şi le mul ţumesc iii inimă pent ru înţe leaptă conducere a diecezei în grelele zile ale văduviei înde­

s a t e de a p r o a p e doi ani. Adâncă mulţu­mită cu deosebire Ilustrisimului şi Reve­

re iiisimuiui Domn Prepozit, carele ca vicar ..apitular cu atâta vrednicie a purtat aceasta

roină. Inima mea cu rugăminte se în-i -aptă apoi cătrâ dânşi i rugându-i să m i 5pi jinească cu sfatul înţelept, drept şi ne->ă';initor. pururea având înainte de toate

nai presus de toa te binele şi interesele :ricei vii alui Hristos, atât a preoţi lor

ll şi a credincioşilor, cari sunt aşezaţi sub i Noastră arhiereiască. Să se apropie Noi cu cea mai--mare încredere, îm-

tişeasci-mi bucur i i le şi dureri le acelora,

şi fine.)

a căror bucurii şi dureri sunt şi ale noastre. Astfel lucrând ne vom afla a fi una întru slujirea binelui celor încredinţaţi nou*.

întregul Venerat C i r gremial, carele petrece în nemijlocita Noastră apropiere , îl rog şi-1 îndemn în Domnul, să cerce ca pururea să fie de pildă întru toate acelora caii vin în atingere cu dânsul având tot­deauna înaintea ochilor cuvintele Mântui­torului: »Aşa să luminez;: lumina voastră înaintea oamenilor, ca văzând faptele voastre cele bune, să preamăreas-:* pe Tată! vostru cel din ceriuri*. 1) Ca văziridu-vă iubiţi fraţi, aceia cari din depăr tare aleargă la Noi, să simţească căldura dragostei frăţeşti şi în­tăriţi în suflet să se reîntoarcă la ale lor.

Cătră voi să îndreaptă mai depar te glasul Nostru Veneraţi vicari foranei, pro­topopi şi viceprotopopi . cari sunteţi aşezaţi să fiţi spre ajutorul Episcopului vostru întru ocârmuirea turmei cuvântătoare alui Hristos.

Sunteţi mai aproape de acei Onoraţi Fraţi cari sunt împărţiţi în al vostru oerc de activitate, veniţi mai adeseori în atingere cu ei, prin această atingere nemijlocită puteţi cupr inde mai în grabă şi mai bine lipsele şi neajunsurile dreptcredincioşi lor grijei lor încredinţaţ i ; mai uşor le puteţi sări întru ajutor şi mai în grabă puteţi cu­noaşte rădăcina răului şi alege mijlocul potrivit pentru i a n arca lui. Pentru aceea amăsurat slujbei ce apasă umerii voştri, rogu-vă iubiţi Fraţi a-mi fi întru ajutor din toate puterile voastre, conştii fiind de răs­punderea carea o purtaţi înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor în urma slujbei carea o îmbrăcaţi .

Cu drag mă adresez acum cătră voi Onoraţ i şi Iubiţii mei Fraţi preoţi cari sunteţi puşi întru grija sufletelor răscumpă­rate cu scump sângele Mântuitorului nostru Isus Hristos, cari zi şi noapte în mijlocui turmei voastre sunteţi, cuprindeţi , Vă rog pe toţi cu dragoste şi fiţi adevăraţi Părinţi ai lor. Frângeţ i- le pânea spirituală prin pro-povăduirea evangheliei mântuirii , vărsând balsamul credinţei în sufletele cari azi din greu sângerează. Staţi la culmea chemării

') Mat. V. 16.

v o a s t r e \ m a i ales azi când mai mult ca or; ş>când^au\l ipsă de povăţuitor, de tnângăitor şi mai 'prejus de toate de părinte iubitor. Apăraţi turma lui Hristos de înşelători, se­ducători Jd de lupi răpitori îmbrăcaţi în piei de mi£i, întărindu-i Ih credinţa vie în Dumnezeu, păstraţi-i tari în fidelitatea moştenită dela părinţii noştri faţă de înaltul tron şi iubita patrie. Iară voi la rândul vostru în orice năcaz, în orice durere cu încredere întoarceţi-vă la Noi şi nu vă în­doiţi nici când că atunci în mine pu­rurea veţi afla inima iubitoare, gata a sluji ca sluga credincioasă a Domnului nostru a tuturor. Grijiţi aşadară de voi şi de toată turma, întru carea Spiritul Sfânt v'a pus şi pe voi a păstori în Biserica lui Dumnezeu, carea o a câştigat cu p reascump sângele Său. Iară interesele voastre aşezate sunt în grija Noastră şi puternic este Dumnezeu, carele mă va întări întru apă­rare? şi prome —r-rea ! o r .

Mai ales voi iubiţi Fraţi şi fii, cari purtaţi siujba nespus de însemnată a creşterii tinerimii, aici în gremiu şi afară In dieceza întreagă, să nu perdeţi nicicând dinaintea ochilor, că în mâna voastră este pus viitorul neamului nostru. In niâna voastră este pusă creşterea şi formarea acelora, cari sunt chemaţi să fie şi ei la rândui lor apostoli ai Bisericii lui Hristos şi dascăli ai neamului , cari şi ei au să să-deascăscă la rândul lor credinţa şi ştiinţa în sufletele altora cari vor fi şi ei pusi să crească fii credincioşi bisericii şi cetăţeni folositori statului. Voi cari asudaţi întru creşterea generaţiunii noue a poporului să vă aduceţi aminte c i în manile veastre este depusă nădejdea S. Alaice Biserici şi a statuiui. Voi aveţi chemarea aleasă de a plăsmui din fragedele odrasle ale poporului drepteredincios fii adevăraţi ai Sântei Bi­serici, iară patriei iubite cetăţeni deştepţ i , oneşti şi credincioşi. Pentru aceea nici când nu se va putea preţui în destul munca, carea voi aveţi a o săvârşi întru creşterea adevăraţilor apostoli şi a dascălilor înţelepţi . Ochiul meu va urmări cu drag nizuinţele voastre şi inima mea cu voi va fi.

Şi acum din nou rog şi conjur întregul Venerat Cler al acestei de Dumnezeu păzite Dieceze în această zi solemnă când preiau ocârmuirea ei, dela cel mai bătrân până la cel mai tinăr, dela cel aşezat în cea mai înaltă demnitate, până la cel încredinţat In cea mai modestă capelanie, cari cu toţii sunteţi împreună păstori ai turmei cuvântă­toare alui Hristos întrunită în această pu­ternică eparhie, sprijiniţi din toate puteri le voastre bunăvoinţa inimii Noastre, p r i m i t

(

dragos tea sufletului Nostru cu dragostea inimii voastre, aşezaţi mai pe sus de toate interesele Bisericii vii a lui Hristos pro-sperarca şi înflorirea ei. Domnească intru voi acelaş gând, acelaş suflet apr ins de dragostea acelora a căror grijă Nouă ne es te încredinţata. Să trăim şi să lucrăm a ţa precum o cere slujba primită dela Mântuitorul Isus, carele s'a îndurat a ne alege pe noi, carele singur a zis că n'a venit să i se slujească, fără pent ruca s i slujească. Pururea să răsune In urechile noastre dumnezeeşt i le cuvinte: »Cine e mai mare între voi să fie vouă siugă*. Intru toate ţi peste toate sâ căutăm mărirea lui Dumnezeu în mântuirea sufletelor răs­cumpăra te pe sfântul lemn al Crucii.

Iară acum cu tot focul dragostei mele să îndreaptă inima mea, câtră voi preaiu­biţilor Fii, dreptmări tori lor creştini, cari formaţi tu rma cuvântătoare şi aleasă a lui Hris tos pusă sub păstorirea şi ocârm!''<-•-'-Noastră .

Din primul momen t al denumiri i mele, sufletul meu în mijlocul vostru petrece. Cuprinsu-v'am de pe atunci !n inima m t a cu toate dureri le voastre, cu năcazurile, cu toate grijile, cu toate greutăţile zilelor de azi, cari apasă sufletul vostru chinuit. N'a fost jertfă adusă Atotputernicului , să nu-mi fi adus aminte de voi. Cu dor am dorit să mă văd în mijlocul vostru, ca să pot aduce sufletelor voastre cât de puţ ină mângâiere în mulţ imea durerilor, cari sfişie inima voastră. Şi iată preaiubiţi Fii întru Hristos, că azi iau tn mână cârmuirea die­cezei, îmbrac după drept şi de fapt slujba păstorului vostru al tuturor, iau asupra-mi grijile şi suferinţele voastre, căci grija tuturor bisericilor am să o port. Cine este dintre voi slab şi eu să nu fiu s lab? Cine se ru­şinează ţi eu să nu mă apr ind? Pururea voi umbla p e urmele Mântuitorului Isus, carele pe sine Păstor bun s'a arătat , carele ţ i-a pus sufletul său pentru oile sale.

Dară voi ascul tând glasul păstorilor voştri nemijlociţi grijei nemijlocite a cărora sunt încredinţate sufletele voastre, urmaţi calea Mântuitorului Isus, calea dragostei . «Purtaţi sarcina unul altuia ţi aşa veţi plini legea lui Hristos. — Şi să se unească celce învaţă întru toate bunătăţ i le «*) Să vă uniţi în Domnul cu acela care Păstor vă este dat vouă, lucrându-vă astfel mântui rea voastră. Dragostea să însufleţească fiinţa voastră întreagă, ca astfel lucrând, lucrurile păcii să le săvârşiţi, pent ruca să d o m n e a s c ă Intru voi Hris tos cu p a c t a sa, carea întrece toată mintea .

Aceasta , dacă va stăpâni în sufletul vostru, Vă va fi de tărie ţ i mângâiere tot­deauna , mai ales acum, când atâta lipsă d e mângâiere şi alinare simţim. Fie convins sufletul vostru că inima Noastră păr intească fără deosebire pe fiecare din voi cu drag cupr inde ţ i gata este a Vă sluji întru toate, cari sunt îndrepta te spre mântuirea sufletelor voastre. Gata sunt a conlucra din răsputeri pururea pent ru alinarea dureri lor ţ i a su­ferinţelor voastre. Vouă Vă sunt dat de păr inte ; şi ocrotitor al vostru sunt Eu totul.

Iară acum pent ru îngrijirea părintească faţă de această de Dumnezeu păzită dieceză, mulţămită va cânta sufletul meu aceluia, carele este capul întregei Biserici alui

*) Gal. VI. 2. 6.

Hristos şi locţiitorul lui aici pe pămi, ^ u f r a ^ * ^ llIlWtfS ,.Ă ricitul u rmaş al Sfântului Apostol F " fir* s t i f | i * î ° t r C

Sfinţiei Sale Pontificelui Roman Papa Bei, t a t i v e l a ^ , n demO dict al XV-lea în care şi prin care pecetea t i d e m a g ' - „ a t u l s t r a t u r adevăratei credinţe o pur tăm in noi. Legă- 1

turile strinse canonice ale supuneri i fieţti ţi dragostea comună intru acelaş Isus Hristos, îmi va fi de tărie întru ocârmuirea

Pentru aceea pu-

r — 1 După I

ctitclc pi uri urgit; llor de j(

trimbiţa

diecezei mie concrezute. rurea să se ridice rugăciunile noastre cătră Atotputernicul , ca să-1 dăruiască pe el sfintelor sale biserici, întreg, onorat, sănătos întru zile îndelungate, drept îndreptând cu­vântul adevărului veşnic.

In aceasta zi esprim din piofn--sufletului meu cea mai adâncă mulţumită Maiestăţii Sale preagluriosuiui nostru îm­părat şi Rege Apostolic Carol al l y

pentru dragostea arătată întru ocrotirea şi îngrijirea Bisericii rioastie i^tru aeeste zile de grea încercare.

Simţeminte ' de recunoşt inţă , de su-I punere omagială şi de loialitate neînfrântă vor trăi în sufletul nostru faţă de mări tul u rmaş al întemeietorilor şi ocroti tori lor Bi­sericii noastre. Aceasta vom dovedi-o râ-mânând tari în eredinţa moşteni tă dela părinţii noştri, faţă de înaltul tron şi iubita patrie, precum luminoasă dovadă dau despre ea sutele d e mii a fraţilor nostrii, cari pentru aceasta sângerează în lumea largă.

Rugăciuni să se înalţe din sufletele noa . stre a tuturor pentru Maiestatea Sa împăratul şj Apostolic, pentru Regele nostru Maiestatea Sa Regina Zita, carea şi până acum s'a indurat preagraţios cu căldură a se interesa de această puternică dieceză, ca Dumnezeul Ceriurilor şi împăratul imr .ă r : t ţ i !or să ocrotească Maie­stăţile Lor, să verse belşugul darurilor S i l e asupra Lor, asupra moştenitorului de t ron ţi asupra întregei glorioase case domni toare

Deie Atotputernicul să ajungă cât mai in grabă după dorinţa sufletului său blând ziua strălucită a păcii, ca în p a c e sănătos şi întreg întru zile Îndelungate să domnească drept îndrep tând popoarele Sale. Până atunci datorinţa noastră este, ca cu tărie deamnă de părinţii şi fraţii noştri să purtăm greutăţile zilelor de azi' conlucrând astfel cu toţi la grăbirea zilei aceleia de adevărată sărbătoare , când va răsări soarele dreptăţii ţ i a păcii.

întăriţi cu pacea sufletească izvorită d in conştiinţa liniştită împăcată cu D u m n e ­zeu şi cu d e a p J o a p e l e nostru, să pu r t ăm lupta grea a zilei, pânăce Dumnezeul păcii va ajuta ca p e s t e tot iarăţ p a c e să domnească pe pămân t

Pe voi pe toţ i Veneraţ i Fraţi şi prea­iubiţi Fii întru Hristos, cu s. Pavel vă rog pentru numele Domnului nostru Isus Hristos, să ziceţi cu toţi a c e e a ţ ţi să nu fie între voi îrapărecheri, fără să flţi desăvârţ i ţ i într 'acelaţ s imţemânt şi în a c e e a ş părere . Find cu toată grija a păzi unirea spiritului în legătura păcii. In sfârşit Fraţilor trăiţi în pace şi Dumnezeul iubirii ţ i al păci i va fi cu voi.

Darul Domnului Isus Hristos şi iubirea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Spirit să fle cu vo i cu toţi.

Dat în Gherla, în ziua de 3/16 De ­cemvrie a. 1917 al episcopiei noastre pr imul .

e S U Ş ; If&riit, mult născut ta prv c t al votului u n m ^

\ trebuit s i c i , d ă g trernul Eszter.4»y * â v i n * Wek~r!e ca se urnească chestia ^ j 0 f g ' a C 0 I

struit unjim&lStrt? aparte, i frunte/ Vâzionyi, cure a lucrat txclusit ' votul u n i v e r s a l - "

Aî; când ptoectul este prt • d'j» dietei şi dat comisiile; • i stu­diere, vedem, că toate pt i t idele m ghiate sunt mulţumite cu ti. Ba ratuncitorimea maghiară este în nrj

. . i e satisfăcută de terer deschide în afacerile ţării, liră vorbi de nemţi şi saşi, pe cari ectul încă ii onorează în chi

Cât pentru noi românii şi tis naţionalităţi din ţară, creder. de ajans să spunem, că proectul făcut cu exclusiva considerare la *ut naţional maghiar şi la supremaţia c!< mentului susţiaător de stat. Acesl este şi motivul, că s'a d«t drept i vot şi femeilor, cari au îrr plinii 24 at şi au absolvat 4 clase civile sau vre-şcoală echivalentă în prefâtire.

Pentru bărbaţi s'a statorit ca con diţie principală 24 ani el ale ţi acrii cetitul. Ceice sunt în p"oprie?3i»| Crucii Carol, pot fi şi lub anul întrucât ştiu scrie şi citi Ceice vor fi în situaţie a documenta şti» de carte, vor fi examinaţi de corn anume instituite.

Pe urma acestora numărul ale torilor dietali se urci la 3,595.0 In procente sunt alegători ma 6 2 7 % , români 9 1, germani 1 2 5 , vaci 9 7, ruteni 1 "2, sârbi 2

Votarea va fi secrt a In or iar pe sate e publică.

Mai adauge la acest cercurilor electorale şi eşti tn cat cu situaţia.

Autonomia catolică. Dăm, mai la vale, proectul di

lege privitor la autonomia catolici.

Cetitorul, urmărind textul, part-graf de paragraf, se va pute* con­vinge, că despre biserica noastră ro­mânească unită cu Romi nu te fa nici eeet mai mied pomenire.

Autonomia statului romano-eatc ardelean e asigurată pe deplin, a parte integranti • autonomiei catoi

D e biserica noastră nu se pot* neşte nimic. E pur şi simplu absor* b i t i to cadrele autonomie •<••>

Nr. 1. U N I R E A Pag. 3.

Aşteptăm ca proectul ta fie pre-aintat Camerei şi să cunoaştem fi comentarul ce-1 va face, cu acest prilej, domnul ministru de culte.

Atunci vom reveni tn merit.

P r o e c t de l ege despre a u t o n o m i a ca to l i că .

Autonomia c.tolieă pa hait. enunciaţiei ariailptars. s »rt de lege XX. § i dia 1 8 4 6 , ta laartlcslcssâ ie legejt de f a ţ i după c a » pSMsşă:

§ 1. Butricu catolică din Ungaria Îs t. i i * : de autonomie, fără alta-

; rarca iaStituţiei « s t ro sa t ţi e d rep ta r i i e r statului, dispuse s i s t a r ă conform erg«Bizaţlei şi constituţiei ţi in chestiile bisericeşti de svere si scolastice, roaioim intenţiuuii laa-

»riUr, d i s f . ee ' c toata foadarile şi foa-isţiaaiie, ca servea. pea t ru tos>te scopurile bisericeşti, educa t ive .^ da binefacere; psata ridica scoli el*ai*BtBse, medii şi cu aprobarea regelui, ţi , oare, poate aduna avere peutra aeoperirea t rebuiaţelor ai, paata re-fl*i»a la contrieaţii materială a credincioşilor

propo-ţi» '^ .abi l i tă ţ i i aeestere de-a eupona sarcinile, spre ases t s t o p poată a raaca

' iar* bisericeasca şi alta servitutii, cari sa pot vaiidita pe t* - admiaiitrativâ.

§. 2. Pentrr -leprindarea dreptaluj da : autonomie, la h w ; povirii regelui apostolic, ea patroa suprem s» va Infiiaţa ea orgaaism

arsa şi eencursui bărba­ţilor ttcU»ia*ti*> • mireni. Leajiie speciali ele organizării a« »aiice, ca eoasentinasatol

oii superioare şt cu a pre­de 1» statore?»» adunarea matò de ss , ţia&ndu-ie latronulni ssprem şi de al bisericii catolice, In

mie. cu deosebire a lefii

• stabileşte (Bestiile apar-eempetinte aatoneasiee; Învoirii mai iaaite a

itstii organul competent storia ds-a txepera ko-mijioelrea ministrului da

autorităţilor b serii

«"•ţâBlia*!* « a r a i da dreptul ertpniimsl ierarhii tndre'e legtlot de faţă

Stătutei Orgai ţ Băteaie sferei ii căci saat rezervat vegetai Iu aceşti i sl au.oaew:ei are târlra<\ regelui prii colt* ' tn« r sj ţ le

§. 3. Hotarirea astfel efeptnită a sferei de «ompetinţă autonomice na atinge dreptul dt sHteaenii» ai II liului rommno catolic ar-Mi tn, bsaat pe T. I. art. III. dia Approb., f. I. sl dipiemei Leopeli iae, p 4 5 al scri­sorii regelsi Fraacise, adresată parlasaeDlolai ta 26 Maia 1793, hotârtrile preeîaalto ala x*gtlui Fsne i se Ioslf din 1 9 Augatt 1 8 6 7 i 4 Noemvri k >3, art. da l e g e XLIII.

' * 1868 fi art. de lege XXX. §. e l lia Jfi%3.

catolic ardelean formează partea iasegrasti a autoaomiei catolice rogai-eelare, în aşe , aâ statal rossaBo-*ateiic ardelesa. fa>'t igi rea dreplarilor câştigate,

-si ca păstrarea ergaaisaţii Iacale, considerate ¿8 «ractittt, se Inisdroaaâ In organismul au-t»>j*miel reg*i. '• e, spre care scop Ta avea ioc s Înţelegere deesabită Intra autonomia legaicolarâ ş< -i il romaae-eatolic ardelean, «are aproblada se dia partea Ilajeatăţii Sale, Ta servi ea tulregire institetelai organic.

§ 4 . Ie basa dispoziţiei priacipiare a -§. 1. sant a-si i a dia adaiinistraţia asiei-•trulu ealt.i i instrucţie aatenoniiei sa ejoliee: Fondai cetotie raligioaar şi de iastracţie

dia Ungaria, precum şi teate şcolile uaedii şi superioare snsţiante sau ajutorate dia aceste fondări, şt ta general toate şcolile ce e t a a I* disposila aaiaistrelui.

Ia ce priveşte şcolile medii, aetoaemia are faşă de governai statuirti acoeaş sferă de activitate, pe care o stabileşte art. de lege XXX. § 41 din 1883 privitor la şcolile medii a confesianilor autoaeme, letrucât aceasta au e res tr ins i dia partea Statatelai Organic tn ganzai alineatului «Itisi al §. 2.

Primitor la şcolile superioare eatellee, ministrai de esito şi instreeţie dispune prin erdinaţiutii, ea observAadu se drepturile *e previa şi sa castiga pria întemeiere, asesta să se t»părtişească din partea gevernaloi statului de acelaş tratament ea şi şcolile su­perioare confesionale autonome.

Ia ee priveşte predarea fondurilor şi fenda}iaBilor statami catolic ardelean află­toare ta administrarea statului, sant a-se apliea tn mod coresanusitor dispoziţiile legii presente referitoare la predarea fundului rtligionar şi de instrucţie.

§. 5. Fondul universitar pee t i e sus­ţ inerea universitâţii de ştiiBţi din Budapesta ramane In ferma lui de astăxi până efted ministrul de calta şi iastracţie, Împreună ca organismul autonomie nu vor ajunge la e înţelegere d t i a i t i va eu privire la viitoarea administrare a fondului şi la distribuirea venitelor lui. Înţelegerea este definitivi, neacà amândouă essele legislative, le i-a la cun-z-ştiaţa pe baia raportului făcut de sai» Diitru, urmând şi aprobarea patronului saprem

§ 6 Gelealalte fonduri aflătoare la admijiistrarea ministrului de culte şi instrucţie, apoi fuadaţiumie, institutele peutra instrucţie, educaţie ţi celealalte fiir-d supaste unei cercetări minuţioasa, acele eari ea caracter e&tolic ta baia «nei înţelegere dintre mi­nistru do culte şi instrucţie şi organismul autosomic vor fi predate celui din urmă. In ce privare modalitatea tuţeleger. i , este do a s » urma acelaş procedeu ca şi la foudal anlrorsitar.

Peijtru cazul, «ă na vor cădea do acord, chestiile de litigiu, precum şi eventualele prstenziuni de tet soiul, ce obvia din pre­darea fondurilor şi a i B a d a ţ i u n i l o r , întrucât nu ver putea B resolvite pe baia unui înţeles comun Intre ministrul reg. uag. de eulte şi iss t ru ţie ş> e r g a a i z m n l autoaora, sau an se va putea s juage ia laţelegere definitivă pentru motivul, că una dia easele legislative ne sar alitar», tot a s e m e n e a presenziando ridicate de singuratici, se ver validità Înaintea jude­cătorii ordinare.

Procesele acestea, tără considerare la valoarea obiectului de litigiu aparţin esduziv t r i b u n a l u l u i reg. dia Budapesta. Precedeel e seutit de timbra şi eempotinţă. Proceoo d e a c e a s t a natari sunt a s e reselvi dia partea forurilor de apelaţio tn mod escepţional.

§. 7 . Câtă vreme organismul autono­miei eatolieo au va primi aprobarea mai laaltă, este a s e menţ inea starea de drept actuala, ca modificarea cuprinsă te § 8.

După publicarea legii prezente Insă ministrul reg. eng. de tfalte şi instrucţie publică o dator să ceară Damai desit la local cel mai înalt conveearoa adunării de eeastitaire, iar la nn an după aprobarea mai tnaltă a Statutului Organie autonom, ce ae va areia pe ba ia logii proiente, ministerul reg. ong de culte şi instrucţie a dator să

transmită t» administraţia autonomiei foadal religionar şi do instrucţie, s i mijleeoasei treptat şi predarea celeralalse fuadaţiani, luiud do bazi raţiunile pregătite ta ultimul an calondaristie şi ievoatarele existeato. Orgaaizmul eatolie autonom este ta drept a care ostradarea vreuaai foad şi fusiaţiuao, ee ar avea afirmative caracter catolic, iar i u p i 15 ani cu Intrării salo ta activitate, nu o poate face aceasta, decât pe cale jude­cătorească.

Cât peatre eompetiaţa şi procedeul judecătoresc, cele cuprinse In alineatul ultim al §. 6 . se referă şi la aeosto procesa.

§. 8 . Peutra timpul ce decurge până ia predarea fondului religionar şi de instrucţie la dispoziţia autonomiei (§. 7.) adunarea or» gauizâtosre alege dia sinsl ei, sau din cercul altar 1 5 membrii te eemisiunea numită de Maj Sa peatru a supraveghia administrarea fondărilor.

§. 9. Puterea acestei legi, cu eseop-(iooarea ţărilor aliate se estisde asupra în­tregului imperiu maghiar.

§. 1 0 . Ca esocatarsa legii se încre­dinţează ministre! reg ung. de culte şi in­strucţie publică.

„Teologul" vlădicilor uniţi. * — Studiu istoric. —

De dr. Z. Piclfşanu.

(Continuare.)

Intervenţia aeeasta energiei ţi serioasă a papei şi a Congregaţiei do Prepsgasia fide a'a avat deocamdată asupra episeopolai nici e iaflainţâ. Dâassl a eoatiseat lupta atât împotriva lai Aaron «it şi a iesuiţilor eu aceeaşi îndârjire şi statornicie Iu 9 April 1 7 4 7 serie lei Diniiâ Pop MardsiBsy, provi-eoralui demiaiului apiseopeic, să au mai tn-g ida i e lai Asrea aici ub amestec tu admi­nistrarea averiier vlâdiooşti, şi fiindcă i e vorbeşte de aşezarea altul iosuit ta JocbI lei Balega, a cărui sitaaţie devenire acam inse»

I portabilă şi astfel la sfârţitnl anului- 1 7 4 6 | a fost silit aă-şi părăsească alujba, pereuceşte

s i BB-1 piimească şi să eo-i dsie locuinţă I ta residente visdiceascâ.

Şi de fapt locul lei Balega, care fusese •urnit saperior al snisinnei catolico dia

, M.-Oşerhoiu, a fast oeapat de ieseitul Palle-vits. Ia . 9 April 1 7 4 7 Klein a scris proto­popului Blajului (loan Sâcidato) ea tmpreaai cb pretopopal Bici saa cu ait protopop, şi daci

| se puste, şi eu ua laie invitai s i meargă le Beai teolog Patlovlts şi să-l întrebe, că vrea să depună jurământ de fidelitate faţă de eter şi faţă do episcop şl promite c i ne va Isa aim¡a dia venitele episcepeşti? Dse i răs-puasul va fi afirmativ, să-l primească şi In­trodusă In slajbă, iar daci dio răspunsa),

; ce-l va da, vor vedea c i vrea să meargi pe urmele aates?serului său Balega, ai-l taeua-jure ca pe ea haeresia inspecta*. Tet atenei i-a poruacit lui Iotn Sacadate şi protopopului

' Bioi, ca, dupăce Aaron a seris Congregaţiei j de Propaganda fide, e i teologal iezait are ¡ mulţi aderenţi In cler, să scrie tuturor pro-i tepopilor şi si-i latrcbe, c i vreau dânşii ee | episcepuiai să i-se deio teolog iezuit, cere j s i aivi loc ta sisee*, să fio auditor geaeralia

causaram, s i minâsco vesitolo episoopoşti şi lâ păroasei pe episcop ta toată părţile?

i Protopopii e i ceari aceeaşi declaraţie dela ! preoţi şl preoţii dela popor. Cum se vede

Pag. 4. U N I R E A Nr. 1.

din a t t«U acestea, Klein pornita o ur iaş i agitaţ ie pria aderenţii «ii Împătriră iait i tuţiei teologului.

in r ramaa c iad apiacapul a i sbociume şi mistuia in laptele acestea, papa l-a de­numit pe P. P. Aaro i , eosform ameninţării d ia 3 Februarie, vicar apostolic al diecezei Făgăraşului, iar In 22 Aprilie 1747 Maria Tereaia a dat ordin, ca Tesitele bsesficiăiai episcopale să se ş s s a sub cel mei strict stiavesus, ca astie! Klein s i nn mai primească nimica din ole. 1 ) Ia sine c i ad Împărăteasa lua mis ir i i* acestea energice împotriva lei Kleia, acesta trimite arhiepiscopalei Vienei, @ardÌBal«liai KoJlonita un memoria contra institoţiei toologilui, ednexlad şi decretul, prin sare l-a excomunicat pe Balegh, eerân-4a-i sprijienl. In oeesaş chestie trimite la intervale scorto In 10 şi 27 Mai» şi 6 los ie 1747 trei memorii earăiaalniei Achilli, prezì-dentulei Congregaţiei de Propaganda fide.

Ca an reznltat ai iupteior lui K ein şi a mijeăril pornite în urma lor este a-*» coa­ti1 de r» dearetul din 18 Ionie 1747 al Măriei 'l'eresia. Iesnita! Btlegh Inaiate do a şi panisi slujba de teolog, a tr imit Cărţii «Je­neze an memoriu, tn care pa bata es• ierna­telor sale arată mijloacele, prin ceri s'ar

rpnte.» consolida epera unirei Iutre aiteie propunea «a teologo! ea no mai fia plătit din venitele epUeopeşti, ci d a alt fond public. Propunerile lai Halogh au fost d i s r u u t e de esmisiaaea eolici transilvaeă iu 9 Deeamvrie 1746, iar de conferente ministeriala lo 18 Iunie 1747. In aceeaşi zi, pe baza nces'or discuţii a emanat decretai amintit al Împă­rătesei , caro diepueo (p 8) ca teolgul să nu mai capete plată din beneficia! epiecepeao, oi pe viitor «6 primească dola oraria 300 fi Salar şi 150 1. pentra cai ţi lemne 2 )

In 7 lalie 1747 a răspan i şi Achilli la «eleo trei memorii dia 10 şi 27 Maia şi din fi Iunie ale lui Klein. Aeestea ti face epi­s c o p a l i propunerea s i sbîica de epiicepio, a i ignr indo-i o penzinne potriviţi . Tot atenei i-s'a scris şi din Viena, că dacă ar abziee de episcopie teologo! i ezu i t^ ja ti see* din biserica româneasca, spnnâudu-i-se, că teo­logul a fost sueţiact nomai din motiva), e i dânsul, Klein, era sespoet Înaintea Cârtii împără teş t i . ' ) Episcopul u'a răspens deo­camdată la propanerea lui Athilli, ci Io 2'2 Iulie a scris din aoa papei, cerând delătu-rarea iezuitului r< pedepsirea Ini, paetrscn a tadrăznit a ocupa o parte din venitele api-ceepesti şi a prodaco astfel desbinăii şi ee-mulţsmiri lo biserică. Se vede că tn urma acestei Icriaori i-s'a t'ăcnt şl din partea papei propanerea de-a abzice, şi de aeeea Klein răspunde in 21 Augost, arătând ţi condiţiile, pe lângă cart ar fi iaelioal a renunţa ia episcopie şi a a smo: garantarea alegerii libere a uroaasulei s iu , scoaterea jeluitului dio biserica română, resti tuirea venitelor episeo-pesti folosite da ei şi a pagubelor avete In u r n a intrigilor lor. Pe seama ea episcopul a cerut numai dreptol de libera mişcare, adecă dreptul de-a pelea merge eri cftnd «ri nude. (Va urma).

•) Bunea o. cit. p. 186 şi 21«. •) Bunea o. cit. p. 214—18. *i Scrisoarea din 29 Iulie cătră Silvestru

Kaliani: > Promissum eat Vienna» quod me resif-natura jesuita ale episcopatu ammovendus sit, qui ideo positi!» ait, quod ego suspectus sim quia contra reginam tumultuili suscitavi.*

C h e s t i a p ă o i l dupa p r e s A . După schiţarea punctelor do paco la ceaferesjţs din Brest Litewsk dio partea delegaţilor paterilor ce i t ra le şi a Rusiei iumea aşteaptă, cu o nerăbdare eiplinabilâ, declaraţia celoralalto state ale entente!. De aci va rezulta s*a curmarea risboiulni, sau continuarea iui, p â a i «Iad iîîiai dintre adversari va fi silit, f ă r i multe tratative, să se supună la con­diţiile oferite de Învingător. En tea ta se va declara până tn ziua de 4 Ieniiarie. Un aen period formează datul acesta In istoria ac-tiialalui râsbeiu. La cas când geverntil bol-seviek din Resia a stabilit púnetele de pace la cosan!tare şi înţelegere ca guvernele ee* tentei , ne putem aştepta la paee generală. Altcum se presintă viiternl tn casui cftnd ffcvernul rusesc a formelst punctele ele paco far¿ inspiraţia puterilsr aliate ei.

Ziarele aduc ştiri semioficiale, din cari apare, aă e n t e s t a nu coas derâ de sincere pornirile de pace a puterilor centrale con­cretizate tn punctele dela oonferenţa din Bi est-Litewsk.

Ministml de externe al Franţei, Piehon şi presa engleză, dau alarma, aâ mai intâiu trebuo.se învinsa puterile «entr.'il». căci numei d u p i aceea să pott» vorbi de pate . le cef-c j r i ' e diplomaţilor stateior neutrale, după cam se anunţ» din Hoge, se afirmă, că ca­binetul lui î, eyd G/jerg» MI va accepta de temei al tratativelor condiţiile s taier . te tn Iirest-Litovok. Anglia,Statele-Unito şi Franţa aliate, vor continua răaboiul.

In g e a i r » ' , din ati tudinea pr«sei duş­mane apare , că statela ententei nu s« vor a lă tara la puecteie de pare, «date în Brost-Litowsk.

Răsboiul european. — Telegrame u Hei ale. —

Buiafesta, JI Decemvrie. Frontul ostie: Armistiţia.

Frontul italian. Eri după aminzi infanteria franceză, după pregătiri puternice de artilerie şi mine de aruncat, a atacat poziţiile noastre de pe Monte Tomba. După lupte grele duşmanului i-a succes să pătrundă pe unele secţiuni în poziţiile noastre. Contra dispoziţiile noastre sunt In de­curgere.

In apus divizii engleze au dat nsalt spre nord de Boesinghe-Standen sub scutul unei canonade puternice. Au fost respinse de ostaşii apărători detolcerecari au făcut câţiva prisonieri. La Becellaire duşmanul In decursul zilei a Înăsprit focul de artilerie. La

Tipografi» «I Librari» S t m l n . T e e l . Gr. Cat . B a t ¿ « f a l v » - B I » ) .

Hulluch şi Lens s'au dat lupte violente cu granate. Spre sud de Grainr am respins tn lupte apropiate o t s v r e j duşmană. Trapele de asalt aparţină toac l de Hannover, Olderburg şi Erai^-J schweig cu un atac circumspect a l luat tn stăpânire prime/e rranştNi engleze spre sud de Marovins. DfrfmW dela Rin cu asalt au ocupat spre su % j da Vacquerie unele ţătţt d\n ti%ttş^e>.ej engleze. Duşmanu/ după mai mu/tM contraatacuri date «u pierde*,«mojftttj In parte a recucerit teritorul pierdut.. Am făcut prisonieri lf oflt r 365 ostaşi. Pe ţermii de vest Maas şi Ornes lup ' e *ivoce> ••«*. *? lerie. Luptele s'au înăspiit pe ţcr' vestici dela Mosel.

Intre Vardar şi Doir^n şi \-Doiran au fost lunte ? oJenre artilerie.

J "'S

Informafiuni. Contele Auponyi •.< i,in«v

Budapesta se d ep eează , că miaistrul eie| cnlte şi instrucţie, contele Âpşoayi de cit«< sile sufere de iafliien/i o timi ni dit> t u I morbcl s'a agr«vst ln(f: medicul d*» casi a prescris pacientului s> ,n ş> i m n ra ilţ timp

B i b l i o g - ¿ f i n . A a p ă r u t :

D I N R Ă S B O i U . — Versuri şl cântece. •-

Numărul 2 din „CĂRŢILE ñASBOiÜHJi". întocmite de ̂ . jVtel ir

In această carte, «are coprinde trei cea Io 4o tipar, cent a d c s t U c l u e c a t\ versuri niscoto ta asii răsboiuJnf&j ţi ; f l . chegato tu forma naoi scrisori deis ^bâVaio", alcfttoind astfel an titrog mnnsU.. Be éan tn Utili mari ta iânpls răsboiclei dela Început pâaa ast ixl , ln t>v: i*ato de momento daiesse, cern au putn t ••; iMpret ionezo sa-

llattil aâtcaBuloi plocot <a .. .* Din cuprins insimnim Ioc* &h j

— Plecarea din sat. — In te», spre gimi Í Cântecul cătanelor, cântacul t.en*iui, cântecul maicelor, rămas bun. - Lupta la Sirria. — ! uyta in Galiţia. Bravura del; VI ¿ -- Doi"¡ glotaşului. - Visul unui c i ar i-»s Versul reiervistului. — Kuf ic iunea cătanelor. în Ubi r» Tirolului. — Vsrsul pâcii.

Broşura are ea tnvi l iş o copertă artUtioJ lucrată de prefesoral-pietet H. O. Donţa.

Priţul 50 ftţmri. De idntarg la „LifrriHa Scmtnurw!

din Blaj—Balázsfalva « . <• **»cc Uoririi'i Dio lipsi do hârtie s'aa tipări

exemplare pat ine!

P o s t * A d m i n i s t r a t u r i i Ara primit aboaamoHnl dola a rms to r i i :

Btnnd solvit 'pe 1/7 1 :033—1/7- i » / 7 . Asinip solvii po 1917. — Biite/iodot solvi: până In 1/4 1917 — Tasnád io;vit pe 1917. — CristoUul mare solvii 1912— 20/3 1914. — Zie</««»»sohit până ¡o 1 4 1917.

Proprietar, editor şi Reftector reapOnffbit: l o a m S u e •