Jurnalul municipal 54 all pages.pdf · Jurnalul municipal ªtiri pe scurt Cluj-Na poca Numãrul 54...

Jurnalul municipalZiar de informare cetãþeneascã n Nr. 54 n Ianuarie/Februarie n 2011

w w w . p r i m a r i a c l u j n a p o c a . r o

TELEFONUL PRIMARULUILA DISPOZIÞIA CETÃÞEANULUI

0264984

O COMUNITATE BINE INFORMATÃ ESTE O COMUNITATE PUTERNICÃ

CLUJ-NAPOCA

Jurnalul municipalPublicaþie editatã de Primãria ºi Consiliul Local Cluj-Napoca

paginile 2-3

Investiþii în anul 2010

pagina 4

Capitalã CulturalãEuropeanã 2020,Cluj-Napoca

pagina 10

Proiect pentru copiiidin creºe ºi grãdiniþe

pagina 5

Bani europeniatraºi pentru Cluj-Napoca

pagina 16

Zilele municipiului Cluj-Napoca

Anul 2010în imagini

S E D I S T R I B U I E G R A T U I T C E T Ã Þ E N I L O R D I N C L U J - N A P O C A

paginile 8-9

“Soluþia pentru a dezvolta durabilo comunitate este parteneriatul real cucetãþenii, iar din 2009 încoace toatedeciziile majore cu privire la adminis-trarea sau cheltuirea banilor din buge-tul local s-au luat dupã consultarea cucei direct vizaþi de aceste acþiuni. Încel de-al doilea an al mandatului meuam continuat seria întâlnirilor cucetãþenii din toate cartierele oraºuluipentru a stabili împreunã care suntproblemele specifice cu care se con-fruntã clujenii, care le sunt prioritãþile,precum ºi ce ar trebui sã avem învedere atunci când stabilim bugetulpentru anul viitor. Faptul cã în cadrulcompetiþiei „Zece pentru România”,Cluj-Napoca a primit premiul de ex -celenþã pentru cã e „oraºul în care setrãieºte cel mai bine în crizã” din Ro -mânia ne face sã avem încredere înmunca noastrã ºi ne ambiþioneazã sãcontinuãm.

Suntem primul oraº cu o politicãadministrativã asumatã ºi aplicatã pen-tru asigurarea transparenþei ºi accesu-lui cetãþeanului la serviciile publice pecare le prestãm. Avem servicii on linecare ne permit sã comunicãm cu clu-jenii ºi sã le facilitãm accesul la servicii

de acasã. De exemplu suntem primuloraº care îºi programeazã cãsãtoriilecivile on-line.

Avem un program de urmãrire on-line de cãtre titular a circuitului actu-lui fiecãrui cetãþean de acasã, astfel în -

cât acesta ºtie în orice moment unde seaflã documentul sãu ºi cât stã în ope -rare. ªi acesta este numai începutul,pentru cã primãria a semnat deja uncontract de 6 milioane de lei din fon-

duri nerambursabile europene, pentrua continua implementarea pânã la ca -pãt a tot ceea ce înseamnã e-admi nis -trare a bunul public. În paginile acestuinumãr de Jurnal municipal vã prezen-

tãm o serie dintre cele mai relevanteproiecte finalizate pânã acum, a unorinvestiþii menite sã creascã nivelul detrai al clujenilor”, a declarat primarulSorin Apostu.

“În 15 februarie 2009 clujenii mi-au încredinþat sarcina de a administra acest oraº minunat pânã în anul2012. La capãtul celui de-al doilea an din acest mandat le prezint raportul meu”

Proiectele pentru dezvoltarea oraºului nostrutrebuie sã porneascã de la nevoile cetãþenilor ºi sã se realizeze prin dialogpermanent cu aceºtia.

Sorin Apostu, primarul municipiului Cluj-Napoca

“RAPORT CÃTRE CLUJENIRAPORT CÃTRE CLUJENI

Dumneavoastrã stabiliþi agenda primarului

Pentru a finaliza proiectele începute, pentru a ne asigura cã acestea sederuleazã în forma doritã de beneficiari, pentru a putea ajusta, acolo unde enevoie, diverse proiecte, sau programe pe care le-am demarat avem nevoie depunctul de vedere al cetãþenilor municipiului Cluj-Napoca. Primãria a pus ladispoziþie o serie de canale de comunicare, de la numere de telefon ale dis-peceratelor, la site-uri speciale pentru sesizãri, sau adresele de mail ale tuturorcelor care preiau ºi trimit spre rezolvare problemele sesizate. Stimaþi cetãþeni,vã rugãm sã utilizaþi aceste instrumente de comunicare cu administraþia localã,pentru a vã face auzitã opinia.

l Telefonul Primarului – 0264.984l Telefonul Poliþiei Comunitare – 0264 – 598.784l www.domnuleprimar.rol adrese de e-mail:

[email protected]@[email protected]

precum ºi forumurile de discuþii ale site-urilor dedicate investiþiilor im -portante, pe care le gãsiþi pe site-ul www.primariaclujnapoca.ro

www.visitcluj.ro pagina 7

Jurnalul municipalCluj-Na pocaªtiri pe scurt

Numãrul 54 l Ianuarie-Februarie l 2011 Pagina 2

www.primariaclujnapoca.ro

Abonamentele gratuite pentrupensionari pentru anul 2011 se voreli bera pânã în 1 martie 2011, latoate birourile de abonamenteRATUC. Pensionarii ºi persoanelevârstnice care beneficiazã de acestdrept sunt rugaþi sã se prezinte launul dintre punctele de eliberare a abonamen telor din reþeauaRATUC, cu cu ponul de pensie,abonamentul ex pirat ºi buletinul(cartea de identitate), pentru reîn-noirea abonamentului. Dupã datade 1 martie 2011 aceste tipuri delegitimaþii de cãlãtorie se vor putearidica doar de la biroul de abona-mente de pe strada 21 Decembrie1989, nr. 79A.

S-A DESCHIS RESTAURANTUL “MEMO 10”

Primãria municipiului Cluj-Na po caa deschis un restaurant pentru toþi clu-jenii, pe strada Memorandu mului nr. 10.Acesta este primul restaurant din Româ -nia care funcþioneazã pe piaþa liberã, deþi -nut de cãtre o autoritate publicã localã. Pâ -nã a cum, odatã cu transformarea CantineiPri mãriei în serviciu public, serviciile dealimentaþie publice oferite populaþiei auvizat doar eficientizarea activitãþii în spa -þiile deja existente. Capacitatea restauran -tului nou deschis este de 50 de locuri.

Meniul oferit de restaurant arespecificul bucãtãriei ardeleneºti, iar dinpunct de vedere al preþurilor, acesteasunt cu 10 pânã la 20% mai mici decâtcele ale concurenþei, la aceleaºi serviciioferite. Programul de funcþionare alrestaurantului va fi pentru începutcuprins între orele 11.00 – 18.00 (deluni-vineri) ºi sâmbãta între orele10.00 – 14.00, dar poate fi modificat încazul în care vor exista solicitãri înacest sens din partea clujenilor.

Puteþi savura preparate culinare gãtite sub privirile dumneavoastrã, la preþuri accesibile. „Memo 10”, un restaurant de nota 10.

Anunþ

Concurs internaþional pentru sediul Filarmonicii Transilvania Filarmonica de Stat Transilvania este

una dintre cele mai importante instituþiide culturã din Cluj-Napoca, un reperpentru orice muzician din România sauchiar din Europa ºi funcþioneazã de maibine de 10 ani fãrã sã aibã un sediu pro-priu. Realizarea construcþiei CentruluiCultural Transilvania, care include sediulfilarmonicii, în acest moment face obiec-tul unui proiect de arhitecturã desemnatîn urma concursului internaþional în de -rulare în acest moment. Câºtigãtorul con-cursului pentru Centrul Cultural Tran -silvania va fi proiectantul care va imple-menta acest proiect de importanþã majorã.Costurile edificãrii proiectului CentruluiCultural Transilvania vor fi acoperite dinfonduri publice, urmând sã fie recuperate

din redevenþele anuale ale concesiuniipentru parking ºi hotel, pânã atunci însã,o parte din creditul contractat la finalulanului 2010 va fi folosit pentru achitareaplãþilor pentru investiþie. În acest momentse aflã în derulare pe portalul electronic delicitaþii publice (SEAP) procedura privindrealizarea unui Studiu de Fezabilitate caresã releve valoarea pe care ar urma sã o aibãinvestiþia în construirea unui parking sub-

teran ºi a hotelului prevãzut în tema deproiectare la frontul b-dului 21 De cem -brie. Dupã aceastã etapã, urmeazã scoa -terea la licitaþie publicã a contractului deconcesiune pentru aceste obiective deinvestiþii. Potrivit prevede rilor Ordo -nan þei 34/2006 privind achiziþiile publi -ce, concesiunea lucrãrilor se va organizaprintr-o modalitate numitã dialog com-petitiv.

Servicii mai eficiente pentru clujeniJoi, 17 februarie, primarul Sorin

A pos tu a semnat cu ministrul Comu -ni caþiilor Valerian Vreme, contractulde accesare a fondurilor europene ne -rambursabile pentru proiectul „Sistemin formatic integrat pentru servicii on-line oferite în municipiul Cluj-Na -poca”, proiect depus de Primãrie, alcãrui scop este facilitarea accesuluicetãþenilor la serviciile publice oferitede cãtre municipalitate prin inter-mediul unui portal pus la dispoziþiaacestora.

Ceremonia oficialã de semnare acererilor de finanþare a avut loc înprezenþa primului ministru Emil Boc,care, în calitatea sa de primar al mu -nicipiului Cluj-Napoca în perioada2004-2008 a întreprins primii paºi în

pregãtirea strategiei municipiului deatragere a fondurilor europene neram-bursabile.

Prin intermediul acestei investiþiise va realiza modernizarea infrastruc-turii informatice ºi de comunicaþii amunici piului Cluj-Napoca, precum ºiimplementarea unui sistem informa -tic menit sã îmbunãtãþeascã relaþia cucetãþenii ºi sã ducã la creºterea în - crederii ºi a gradului de satisfacþie apopulaþiei în serviciile publice, pre-cum ºi la reducerea timpului necesarelaborãrii documentelor standard ºifurnizãrii documentelor cãtre solici-tanþi.

Durata implementãrii proiectului(din momentul semnãrii contractului definanþare) este de 12 luni.

Fondurile accesate în cadrul acestuiproiect provin din finanþãrile europenepuse la dispoziþia þãrilor membre decãtre Uniunea Europeanã prin Progra -mul Operaþional Sectorial, Axa Priori -tarã 3 – Tehnologia Informaþiei ºi Co -municaþiilor pentru sectoarele privat ºipublic, domeniul major de intervenþie„Dezvoltarea ºi creºterea eficienþei ser-viciilor publice electronice”.

Acest proiect vine sã completezecelelate programe on-line demarate dePrimãria Cluj-Napoca – Registratura online, Înregistrarea cererilor de parcare ºia cãsãtoriilor, precum ºi Plata taxelor ºiimpozitelor ºi îºi propune eficientizareaserviciilor administrative electroniceoferite cetãþenilor municipiului Cluj-Napoca.

n Primãria Cluj-Napoca or -ga nizeazã în parteneriat cu Ban -ca Transilvania cea de-a doua e -di þie a campaniei de stimulare aplã þii im pozitelor ºi taxelor lo -cale prin instrumente de platãelec tronice.

În cadrul campaniei “Plãteº -te-þi cu cardul taxele ºi impo -zitele la Primãrie” clujenii carevor fo losi aceasta metodã de platãpâ nã în 31 martie 2011, vor intraautomat într-o selecþie, de tiptom bolã.

Prin tragerea la sorþi care vaavea loc în aprilie 2011 se voracorda 20 premii, fiecare re pre -zentând suma plãtitã cu cardulpentru taxe ºi impozite, la ghi -ºeele Municipiului Cluj-Napoca.Detalii puteþi afla accesând site-ulwww.primariaclujnapoca.ro.

“Am ales aceastã formã de a cãuta un investitor pentru cã aceastã investiþieeste una care presupune o serie de variabile, foarte dificil de cuprins într-o for-mulã rigidã de licitaþie, care nu permite anticiparea mai multor variante sau posi-bilitãþi. Practic, aceastã licitaþie se va finaliza cu un contract din care va rezultaconstruirea parkingului pe care îl va utiliza atât viitorul hotel privat cât ºi CentrulCultural Transilvania ºi a clãdirii de la frontul bulevardului 21 Decembrie 1989!”a explicat primarul Sorin Apostu.

Deºi 2010 a fost puternic marcat de crizã, clujenii au beneficiat de noi investiþii necesare din banii publici

REZULTATELE BANILOR ALOCAÞI PENTRU INVESTIÞII LA CLUJ-NAPOCAÎn anul trecut circa 30% din bugetul local de 860 de milioanede lei a fost destinat continuãriisau iniþierii unor investiþii importante pentru clujeni. Dintreacestea vã prezentãm succint câteva date privind unele dintrecele mai aºteptate proiecte finalizate, sau cele care au unimpact semnificativ în creºtereacalitãþii vieþii comunitãþii clujene.

PIEÞE AGROALIMENTARE NOI

Anul acesta au fost finalizate douãhale agroalimentare, IRA ºi Grigo -rescu, oferind astfel condiþii civilizatede comerþ cu alimente perisabile îndouã cartiere ale oraºului care nu s-aubucurat niciodatã de astfel de facilitãþi.Cele douã investiþii, în valoare deaproximativ 1,6 milioane de lei, au fostrealizate din economiile pe care Pri -mãria le-a fãcut în 2010 la consumulde combustibil, obiecte de biroticã,hâr tie, expedierea înºtiinþãrilor ºi lafactura de telefonie mobilã. “În anul2011 vom merge mai departe cu a cestprogram de economii, pentru cã vremsã continuãm programele de investiþiiºi sã cheltuim banii clujenilor cât maieficient cu putinþã” a explicat primarulSorin Apostu.

O datã deschise, aceste pieþe, alã-turi de cele din Zorilor, Mãnãºtur sauGheorgheni, care sunt administrate demunicipalitate, funcþioneazã dupã re -gulamentul conform cãruia comer-cianþii nu pot depãºi dublul preþurilorde referinþã (afiºate pe tabelele din in -cin ta pieþei), care sunt comunicate zil-nic de cãtre Centrul Agro Transivania -piaþa de gros din Dezmir. De aseme-nea, mãrfurile sunt marcate din punctde vedere al provenienþei lor: produs

românesc, respectiv produs strãin.“Ast fel, încercãm sã eliminãm speculaºi sã le oferim clujenilor produse decalitate, la preþuri corecte, în pieþelead ministrate de municipalitate” a justi-ficat primarul demersul propus ºi a -dop tat de cãtre Consiliul local.

MODERNIZAREA ªI EXTINDEREA ILUMINATULUI PUBLIC

O altã destinaþie a fondurilorlocale pentru investiþii au mers cãtreprogramul de modernizare, reabilitareºi extindere a iluminatului public,unde s-au executat în 2010 lucrãripentru instalarea a 3.944 corpuri deiluminat public pe 304 strãzi ºi alei,valoarea totalã a investiþiei fiind deaproximativ 20 milioane de lei. Maiprecis, în ca drul programului de mo -dernizare ºi reabilitare s-au montat2.806 corpuri de iluminat pe 233 destrãzi, iar în ca drul extinderii s-aumontat 1.138 de cor puri de iluminatpe 71 de strãzi.

“Am ajuns astfel la peste 10.000 denoi corpuri de iluminat montate înCluj-Napoca ºi precizez cã prin înlo -cuirea vechilor corpuri de iluminat seface o economie de peste 40%. Un altaspect foarte important este cã noileinstalaþii au o fiabilitate mult sporitã,sunt închise ermetic ºi garantate pen-tru minim 4 ani de funcþionare” a maideclarat primarul.

De asemenea, la cererea primãriei,s-a continuat montarea plãcuþelor cunumere de identificare a punctelor deiluminat public pe stâlpii de susþinere aaparatelor de iluminat. Procesul are cascop identificarea mai rapidã ºi maicorectã a defecþiunilor la sistemul deiluminat public, ceea ce va face calucrãrile de întreþinere sã devinã maioperative ºi mai eficiente.

INVESTIÞII ÎN REDUCEREA COSTURILOR CU ÎNCÃLZIREA ªI APA CALDÃ

Dezvoltarea durabilã nu este posi-bilã fãrã economia de resurse ºi ener -gie. De aceea, proiectele PrimãrieiCluj-Napoca au fost axate pe o serie deinvestiþii menite sã reducã, pe de oparte, pierderile semnificative din lo -cuinþele neizolate termic ºi, pe de altãparte, pierderile din reþelele de ter-moficare.

La capitolul „Reabilitare termicã”,pânã la sfârºitul anului 2010 s-au în -registrat 2.345 de apartamente reabili-tate adicã 66 de blocuri, cu 136 descãri. Alte 2.503 de apartamente, adicã50 blocuri, cu 148 de scãri erau în exe-cuþie ºi se vor finaliza la începutul anu-lui 2011.

În ceea ce priveºte termoficarea, cutoatã creºterea valorii TVA, a fost men -þinut preþul gigacaloriei la 165 de lei.Acest lucru a fost posibil deoarece, ºi înacest an, s-au continuat eforturile demo dernizare. Printre acþiunile din2010 generatoare de importante eco -nomii se numãrã lucrãrile la extindereasistemului de cogenerare, pe stradaPlevnei 70, prin instalarea a douãcazane de apã fierbinte de 16, respectiv24 MW, investiþie de peste 10 milioanede lei, care are ca efect o economie depeste 3,5 milioane de lei/an în produc-erea energiei termice; finalizarealucrãrilor la centralele termice de carti-er CT 24 Mãnãºtur, pe str. Ion Meºterºi CT Taberei - investiþie de aproape1,6 milioane de lei realizatã în 2010;montarea de echipamente moderne,cazane ºi arzãtoare cu randament ridi-

cat, pompe cu turaþie variabilã pentrualte 11 centrale termice din toatecartierele municipiului Cluj-Napoca;modernizarea reþelelor de distribuþie oserie de lucrãri suplimentare de redu -cere a pierderilor de energie, folosindresursa umanã proprie. “Realizareaacestor investiþii a dus la scãderea chel-tuielilor de producere, transport ºi dis-tribuþie a energiei, la reducerea pier -derilor ºi creºterea randamentuluiinstalaþiilor, astfel cã astãzi, în 2011,avem economii anuale de peste 11 mi -lioane lei faþã de anul 2005. Pe câtdepinde de Primãria Cluj-Napoca, în -cercãm sã asigurãm costuri decente ºisuportabile pentru încãlzire ºi apã caldãclujenilor ºi în aceastã iarnã, dar ºi înanii care vor urma” a spus prima rulSorin Apostu, cu ocazia prezentãrii ra -portului anual al municipalitãþii.

Anul 2010 a adus primul parking de cartier, în Mãnãºtur ÎN ACEST AN ASTFEL DE PROIECTE CONTINUÃ ÎN MÃRÃªTI, GHEORGHENI ªI ALTE ZONE DIN AGLOMERATUL MÃNÃªTUR

Locuitorii Clujului au putut înanul 2010 sã se bucure de cele circa2.019 de noi locuri de parcare amena-jate în toate cartierele oraºului, prinmai multe metode, de la instituirea desensuri unice pe anumite strãzi, sauidentificarea ºi amenajarea locurilorvirane (pe care oricum se parcau ma -ºini, dar în condiþii necorespunzãtoare,pânã la reorganizarea spaþiilor exis-tente, cu protejarea spaþiilor verzi ºi

amenajarea corespunzãtoare a zo nelorde acces. Dintre acestea, 446 de locurise aflã în parkingul din Mã nãº tur(Primãverii), o investiþie în premierãpentru Cluj-Napoca. Pe lângã crea reade noi locuri de parcare, în 2010 aufost refãcute marcajele pentru alte5.488 de parcãri.

De asemenea, au început lucrãrilela parkingul din strada Fabricii, dincartierul Mãrãºti care va avea 310 lo -

curi ºi va permite crearea a 1.870 mpde spaþiu verde ºi a 380 mp spaþii dejoacã. O datã cu noul an se vor începeºi lucrãri pentru un parking pe AleeaBãiºoara, în cartierul Gheorgheni, careva crea 354 de noi locuri de parcare ºi3.300 mp de spaþiu verde. Investiþiileîn astfel de parkinguri pentru cartieresunt acum în analizã pe alte douã am -plasamente, în Mãnãºtur, în zona Me -hedinþi ºi Parâng.


Jurnalul municipalCluj-Na poca Investiþii


Parking Mãnãºtur

Alte locaþii studiate: Cartierul Mãnãºtur - stradaParâng, strada Mehedinþi

Lucrãri parking Bãiºoara Lucrãri parking Fabricii

Jurnalul municipalCluj-Na pocaDe interes



Cluj-Napoca se bucurã de sprijinul cancelariei germanepentru candidatura sa la Capitalã Culturalã 2020

Municipiului Cluj-Napoca aspirã la statutul deCapitalã Culturalã Europeanã pentru anul 2020, iarautoritãþile locale au început deja demersurile înacest sens. Titulatura de capitalã culturalã va aduceoraºului notorietate, turiºti ºi în consecinþã veniturisuplimentare în urma creºterilor generate de acest eveniment.

Primul pas în acest demers a fost înfiinþarea AsociaþieiCluj-Napoca 2020 – Capitalã Culturalã Europeanã. ActulConstitutiv al Asociaþiei Cluj-Napoca 2020 – CapitalãCulturalã Europeanã a fost semnat în data de 16 iulie 2010de 40 de reprezentanþi ai instituþiilor de învãþãmânt ºi deculturã. „ Este un prim pas într-un drum extrem de lung ºiavem nevoie de toþi cei care doresc sã adere la aceastã idee.În statutul nostru nu existã expresia de „membru fondator”,tocmai pentru a su blinia deschiderea noastrã”, a preci zat pri-marul Sorin Apostu la momentul semnãrii.

STRUCTURA ASOCIAÞIEI CLUJ-NAPOCA 2020 - CAPITALÃ CULTURALÃ EUROPEANÃ

Asociaþia are 8 comisii sectoriale, for mate din grupuri despecialiºti pe ur mãtoarele domenii de activitate: E du caþie ºi

Cercetare; Patrimoniu; Arte vizuale, design, culturã digitalã;Artele spectacolului (teatru, operã, dans); Mu zicã; Arte lite -rare ºi publicisticã; Ar hitecturã ºi intervenþie în spaþiul pu -blic; Diversitate culturalã. De ase me nea, s-a propus înfi-inþarea a 6 grupuri de lucru pe Planificare Strategicã, Co -municare, Secretariat, Relaþii euro pe ne, Atragere resurse,Investiþii ºi infrastructurã.

Statutul, forma ºi modul în care va funcþiona noua aso-ciaþie au fost realizate dupã mai multe discuþii cu par teneriidin grupul de iniþiativã – Clu burile Lions ºi Rotary, Asocia -þia Car patica ºi reprezentanþii universitãþilor.

Conform Statutului, Asociaþia are un scop profundcul tural ºi instructiv-educativ pentru asigurarea mani-festãrii „Cluj-Napoca 2020 - Capitala Cultu ralã Europea -nã”. În acest sens, Asocia þia va pregãti dosarul de candi-daturã ºi va face toate diligenþele pentru atingerea acestuiobiectiv. Ea va pregãti pro gramul manifestãrii, va planificaevenimentele, urmând sã punã în practicã toate mãsurilenecesare pentru de ru larea acesteia, asigurând totodatã co -lectarea de fonduri necesare pentru or ganizarea, realizareaºi promovarea acesteia. Asociaþia va activa ºi dupã anul2020 pentru sprijinirea ºi dezvoltarea activitãþilor culturaleîn folosul comunitãþii.

8 decembrie 2010 —Cancelaria germanãrãspunde scrisoriiprimite la Cluj-Napoca

Primarul Sorin Apostu a primit unrãspuns la scrisoarea pe care a înmâ -nat-o doamnei cancelar Angela Merkelcu ocazia vizitei sale la Cluj-Napoca.În cadrul acestui rãspuns se transmitecã doamna cancelar a rãmas plãcut im -

presionatã de interesul pe care-l acordãmunicipalitatea clujeanã culturii ºilim bii germane, precum ºi faptul cãvizita la Cluj-Napoca i-a lãsat o amin -tire plãcutã.

Totodatã, s-a transmis disponibili-tatea de a ne pune la dispoziþie experti-za oraºului Essen, Capitalã CulturalãEuropeanã în 2010, proiect care seapropie de final ºi care s-a bucurat desucces, fiind considerat unul dintrepro iectele cele mai reuºite din ultimiiani.

PRIMII PAªI ÎN OBÞINEREA SUSÞINERII EXTERNE A PROIECTULUI CAPITALEI CULTURALE

Germania, alãturi de Cluj-Napoca pentru 2020

Toate gândurile melebune pentru cetãþenii

municipiului Cluj-Napoca Mesajul scris în Cartea

Oraºului de cancelarul germanAngela Merkel

“

12 octombrie2010

Cancelarul Germaniei, doamnaAngela Merkel invitatã sã susþinã mu -nicipiul Cluj-Napoca în compe tiþiapentru statutul de Capitalã Cul turalãEuropeanã în anul 2020.

Cu ocazia vizitei sale la Cluj-Na -poca, primarul Sorin Apostu i-a înmâ-nat cancelarului german, An ge la Mer -kel o scrisoare, având ca su biect prin -cipal candidatura munici piului Cluj-Napoca la statutul de Ca pitalã Cultu -ralã Europeanã în anul 2020.

“Unul dintre proiectele culturalemajore la nivelul Uniunii Europene îlreprezintã programul “Capitalã Cul -tu ralã Europeanã”. Dupã succesul Si -biului din 2007, este rândul munici -piului Cluj-Napoca sã se afirme eco-nomic, social ºi cultural între oraºeleeuropene. Complexi tatea programu-lui “Capitalã Cultura lã Europeanã”este deosebitã întrucât este nevoie degã sirea unui echilibru atât între diver -se le instituþii culturale implicate, une -le din oraº, altele din afara lui, cât ºi în -tre diversele zone în care se vor des fã -ºura evenimentele. A cest program tre-buie sã reflecte bo gãþia diversitãþii cul-turale a ora ºului nostru, precum ºi aîntregii regiuni, ca parte a diversitãþiicul turale euro pene.

Consider cã aceastã dorinþã de adeveni Capitalã Culturalã Europeanãîn anul 2020 este o expresie a unei rea -litãþi profunde care contureazã iden -titatea oraºului nostru, dar ºi un modde a stabili într-o manierã coerentã vii -torul ºi paºii necesari pentru reuºitã.

Astfel, ne-am simþi onoraþi dacãne-aþi sprijini ºi împãrtãºi din expe-rienþa dumneavoastrã spre atingereaobiectivului nostru la orizontul anilor2020 ºi dorim sã vã invitãm sã vã alã-turaþi eforturilor noastre de a de veniCa pi talã Culturalã Euro pea nã” a de -clarat pri ma rul Sorin Apostu în scri -soarea în mânatã astãzi cancela ruluiGerma niei, doamnei Angela Mer kel.

Stimate domnule primar Sorin Apostu,

În primul rând dorim sã vã mulþumim pentru scrisoarea pe care i-aþi înmâ-nat-o doamnei Cancelar Angela Merkel, cu ocazia vizitei domniei sale în munici -piul Cluj-Napoca. Doamna cancelar ºi-a exprimat dorinþa de a rãspunde cerinþelordumneavoastrã, ramânând plãcut impresionatã de interesul pe care îl acordaþi cul-turii ºi limbii germane, ºi vã transmite faptul cã îºi aminteºte cu mare drag de vizitaîntreprinsã în oraºul pe care îl conduceþi.

Dupã cum aþi punctat ºi dumneavoastrã, programul Capitala Culturalã Euro -peanã este o iniþiativã nemaipomenitã pe plan european. Locuitorii, organizatorii ºituriºtii oraºului german Essen se bucurã în acest an de titlul de Capitalã CulturalãEuropenã, un proiect foarte reuºit, care a conturat o rezonanþã importantã în întrea-

ga Europã. Folosesc acest prilej pentru a oferi tot sprijinul meu în atingerea obiec-tivului Clujului, acela de a deveni Capitalã Culturalã Europeanã.

Aspectele procedurale pentru înscrierea în acest proiect în perioada 2007-2019sunt reglementate prin Ordinul 1622/2006/EG, referitor la stabilirea unei acþiunicomunitare pentru susþinerea programului Capitala Culturalã Europeanã. Co -misia Europeanã a anunþat înfiinþarea unui Birou de consultanþã, care se va ocupade oraºele ce se vor înscrie în acest program dupã anul 2019. În acest sens, crite -riile care vor desemna Capitala Culturalã Europeanã , se vor stabili la nivel euro-pean.

Vã dorim mult succes!Cu salutãri cordiale, Elisabeth Gorecki-Schoberl

CAPITALA CULTURALÃ EUROPEANÃ 2020

Proiectul este susþinut de toate organizaþiile, asociaþiile ºi instituþiile clujene

Jurnalul municipalCluj-Na poca Proiecte



REABILITÃRI LA LINIILE DETRAMVAI ªI PARCUL CENTRAL

În luna octombrie s-au semnatcontractele de finanþare pentru pro -iectele depuse de Primãrie privindreabilitarea liniei de tramvai pe 2 tron-soane ºi a Parcului Central ºi a clãdiriiCazino. Aceste contracte au o valoaretotalã de aproximativ 48 de milioane deeuro (aproximativ 38,5 de milioane -tramvaiul ºi respectiv 9,5 milioane -Parcul central ºi clãdirea Cazino), dincare 35 de milioane reprezintã finan -þarea nerambursabilã. Licitaþiile pentruexecutarea acestor proiecte sunt înderulare iar lucrãrile vor începe în2011. La finalul acestora clujenii voravea o linie de tramvai silenþioasã, cumsunt cele din capitalele Europei, iarParcul Central va deveni un loc perfectpentru petrecerea timpului liber.

SERVICII SIMPLE, RAPIDE ªI EFICIENTE PENTRU CETÃÞENI

Un alt proiect european câºtigat sereferã la creºterea transparenþei insti-tuþionale, scopul sãu fiiind facilitarea

accesului cetãþenilor la serviciile pu -blice oferite de cãtre Primãrie prinintermediul unui portal. Astfel, cetãþe -nii vor avea o alternativã la relaþiile cupublicul în accepþiunea clasicã, la ghi -ºeu, ºi vor putea sã-ºi rezolve problemedin faþa calculatorului. Valoarea totalã aproiectului este de aproximativ 1,6milioane de euro, din care 1,2 mi lioanede euro reprezintã finanþarea neram-bursabilã.

CLUJUL TURISTIC

De o finanþare europeanã sebucurã în 2011 ºi proiectul referitor lapromovarea turisticã a oraºului nostru,numit „La pas prin oraºul comoarã,Cluj-Napoca”, acesta fiind în valoarede aproximativ 250.000 de euro, dinca re finanþarea nerambursabilã repre -zintã 200.000 de euro, iar obiectivulprincipal al acestuia este de a producemateriale de promovare a municipiuluiprin prisma valorilor istorice ºi artis-tice, care pun Cluj-Napoca pe hartadestinaþiilor turistice din þara noastrã.

PROIECTE SOCIALE ªI ECONOMICE DE APROAPE 50 DE MILIOANE DE EURO

Proiectul regional de Reþea “ªcoalãdupã ºcoalã”, în care primãria munci -piului Cluj-Napoca este partener aprimit deja aprobarea pentru finanþarede la Uniunea Europeanã în valoare depeste 4 milioane de euro. Pe lângã a -ces tea, se aflã în evaluare la forurileeuro pene un proiect de locuinþe socia -le pe str. Albac 21 în valoare de aproxi-mativ 500.000 de euro.

Alte zece proiecte sunt în fazeavansate de pregãtire a documentaþiei

tehnice ºi vor fi depuse spre evaluare înprimul trimestru al acestui an: mo -dernizarea tramei de acces în zonaindustrialã, în valoare de peste 21 demilioane de euro; proiectul staþiilor self-service de închiriere de biciclete, în va -loare de peste 4 milioane de euro; patruproiecte de Centre multifuncþionale deservicii sociale integrate, în valoare totalãde peste 7 mili oane de euro; douãimportante proiec te economice, de câte10 milioane de euro fiecare, Centrul deexcelenþã pentru industrii creative(cunoscut în presã drept „Buftea deCluj”) ºi respectiv Centrul TEAMZMC de sprijinire a afacerilor; unproiect de locuinþe sociale, pe str. I.Coroianu, în valoare de 2 milioane de

euro ºi un proiect de modernizare ºiextindere a sistemului de transport pu -blic în comun în Zona Metropolitanã cuo valoare de 10 milioane de euro.

“Toate aceste proiecte sunt gânditeatât pe baza Strategiei de dezvoltare amunicipiului, cât ºi în conformitate cuPlanul Integrat de Dez voltare Urbanãal Zonei Metropoli tane. Este vorba desume foarte im portante de bani: peste36 milioane de euro atrase prin pro -iectele deja câºtigate, iar alte 50 mili -oane de euro pe care dorim sã le atra -gem prin pro iectele pregãtite. Suntsume la care acum câþiva ani abia a -veam curajul sã visãm ºi acum iatã cãele vin la Cluj-Napoca” a declarat pri-marul Sorin Apostu.

Atragerea de fonduri europene a reprezentat o prioritate a municipalitãþii în anul 2010, deoarece resursele europene sunt esenþiale pentru realizareainvestiþiilor de care oraºul nostru are nevoie. Cluj-Napoca este astãzi întreprimele oraºe din România în ceea ce priveºte atragerea fonduriloreuropene, cu finanþãri totale atrase de circa 82 de milioane de euro

Primãria Cluj-Napoca a câºtigat încã un proiect european în valoare de peste 3,5 milioane de euro

Primãria Cluj-Napoca a câºtigatproiectul „Împreunã pentru un începutsigur”, care se adreseazã unor categoriide persoane cu risc de marginalizaresocialã (romi ºi persoane cu dizabili -tãþi), cu scopul de a le ajuta sã se inte-greze social ºi profesional în comuni-tatea localã.

Valoarea proiectului este de peste15 milioane de lei (peste 3,5 milioanede euro), sumã din care Consiliul localva contribui cu aproximativ 300.000 delei, 14,7 milioane de lei fiind fondurieuropene nerambursabile.

Proiectul „Împreunã pentru unînceput sigur” a fost elaborat de Direc -þia de Asistenþã socialã ºi medicalã a Pri -mãriei ºi a fost depus în cadrul Pro -gramului operaþional sectorial Dezvol -

ta rea resurselor umane 2007 - 2013, axa6, domeniul major de intervenþie 6.2.

Este un proiect care se desfãºoarãîn parteneriat cu Direcþia de Dezvol -tare ºi asistenþã comunitarã Arad, Con -siliul metropolitan Rotherham, Cen -trul de resurse pentru comunitã þile deromi ºi Fundaþia de ajutor fa milial A -sistmed.

Proiectul va începe în luna aprilieºi are o duratã de implementare de treiani.

Prin proiect se urmãreºte integra -rea pe piaþa muncii a cel puþin 500 depersoane din categorii vulnerabile(romi ºi persoane cu dizabilitãþi) în ur -mãtorii trei ani.

De asemenea, 400 de persoane dinpublicul vizat vor beneficia de evaluarea

competenþelor, iar 500 de persoa ne vorurma cursuri de formare profesionalã.

În cadrul acestui proiect, peste5.000 de persoane din categorii defa-vorizate vor beneficia, prin interme -diul Direcþiei de Asistenþã Socialã aPrimãriei, de consiliere, informare ºimediere profesionalã pentru a-ºi gãsiun loc de muncã.

Proiectul mai prevede înfiinþareaunui centru de informare ºi consilierepentru promovarea oportunitãþilor deintegrare pe piaþa muncii.

În urmãtorii trei ani se vor organi-za ºi seminarii de sensibilizare a ma -nagerilor clujeni, a reprezentanþilorONG-urilor ºi a angajaþilor autoritãþi -lor publice privind problemele cu carese confruntã persoanele vulnerabile.

Bani europeni nerambursabili atraºi pentru Cluj-Napoca, în anul 2010

Jurnalul municipalCluj-Na pocaPagina asociaþiilor de proprietari

www.primariaclujnapoca.ro Numãrul 54 l Ianuarie-Februarie l 2011Pagina 6

AªTEPTÃM SUGESTII DIN PARTEA ASOCIAÞIILOR DE PROPRIETARI CU PRIVIRE LA MATERIALELE PE CARE SÃ LE PUBLICÃM ÎN ACEASTÃ PAGINÃ BIROUL MASS-MEDIA, CAMERA 50, MOÞILOR 3

În anul 2010 s-a adoptat Ordonanþa deUr genþã a României nr. 69, care vine în spri-jinul celor care doresc sã efectueze reabili -tarea termicã a blocului. Aceastã ordonanþãcu prin de un program alternativ pentru aso -ciaþiile de proprietari ºi pentru proprietariiclãdirilor de tip unifamiliale care doresc sã-lacceseze pentru a-ºi efectua lucrãri de rea -bilitare termicã. Principalele prevederi se re -fe rã la urmãtoarele aspecte:

nExpertiza tehnicã, certificatul de perfor-manþã energeticã ºi auditul energetic al clãdiriiexistente, documentaþia pentru autorizarealucrãrilor de intervenþie, dupã caz, proiectultehnic ºi detaliile de execuþie, precum ºi certi-ficatul de performanþã energeticã a clãdiriireabilitate termic se realizeazã, în condiþiilelegii, prin grija beneficiarului ºi se finanþeazãdin sursele proprii ale acestuia.

n Executarea lucrãrilor de intervenþie sefinanþeazã astfel:

l din sursele proprii ale beneficiarilor,reprezentând minimum 10% din valoarea deexecuþie a lucrãrilor de intervenþie;

l din credite bancare, în lei, cu garanþieguvernamentalã ºi cu dobândã subvenþionatã,contracte de beneficiari ºi garantate în procentde 100% de Fondul Naþional de Garantare aCreditelor pentru Întreprinderile Mici ºiMijlocii S.A. – I.F.N. în numele ºi în contulstatului, reprezentând maximum 90% din va -loarea de execuþie a lucrãrilor de intervenþie.

Fondul acordã garanþii pentru orice insti-tuþie de credit, inclusiv unitãþile teritoriale aleacesteia – sucursale, agenþii, etc – care acceptãsã acorde credite în condiþiile Hotãrârii Gu -vernului nr. 736 din 21 iulie 2010 ºi ale in -struc þiunilor generale.

CEC BANK SA ºi BCR sunt primelebãnci din sistem care oferã acest produs.

ORDONANÞA DE URGENÞÃ nr. 69 din 30 iunie 2010 privindreabilitarea termicã a clãdirilor delocuit cu finanþare prin credite bancarecu GARANÞIE GUVERNAMENTALÃ

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 1 iulie 2010 Data intrãrii în vigoare: 01 Iulie 2010Situaþia extraordinarã prevãzutã la art. 115

alin. (4) din Constituþia României, republicatã,constã în necesitatea reducerii consumului deenergie în locuinþe, în condiþiile asigurãrii ºimenþinerii condiþiilor de climat interior încadrul acestora, prin promovarea de mãsuriincluse în Planul naþional de acþiune în dome-niul eficienþei energetice,

având în vedere faptul cã Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European ºi a Con -siliului din 5 aprilie 2006 privind eficienþaenergeticã la utilizatorii finali ºi serviciile ener-getice ºi de abrogare a Directivei 93/76/CEE aConsiliului prevede planuri naþionale de efi-cienþã energeticã la utilizatorii finali, precum ºimãsuri instituþionale ºi legislative pentrurealizarea acestora,

luând în considerare prevederile Directi -vei 2010/31/UE a Parlamentului European ºi aConsiliului din 19 mai 2010 privind perfor-manþa energeticã a clãdirilor, pentru aplicareaunor mãsuri financiare în sprijinul reduceriiconsumurilor energetice ºi a creºterii numãru-lui de clãdiri cu consum redus de energie dinsursele clasice,

în scopul reducerii consumului de ener -gie în clãdirile de locuit, ca mãsurã de protecþiesocialã a populaþiei prin reducerea cheltuielilorcu întreþinerea locuinþelor ca urmare a elimi -nãrii subvenþiei la energia termicã ºi a creºteriipreþului combustibilului utilizat pentru în -cãlzire ºi prepararea apei calde de consum,

având în vedere necesitatea diminuãriiefectelor schimbãrilor climatice, prin reduce -

rea emisiilor de gaze cu efect de serã, a creºteriiindependenþei energetice, prin reducerea con-sumului de combustibil utilizat la preparareaagentului termic pentru încãlzire ºi a apei caldede consum, precum ºi a ameliorãrii aspectuluiurbanistic al localitãþilor,

þinând cont de faptul cã prin adoptarea deurgenþã a prezentului act normativ se vor reali -za susþinerea creºterii economice ºi contraca -rarea efectelor negative pe care criza financiarãinternaþionalã actualã le poate avea asupra sec-torului energetic ºi al construcþiilor, inclusivprin utilizarea resurselor energetice naþionale,

în considerarea faptului cã executarealucrãrilor de intervenþie pentru reabilitarea ter-micã a clãdirilor de locuit vizeazã susþinereaoperatorilor economici din domeniul con-strucþiilor, al instalaþiilor pentru construcþii,precum ºi crearea de noi locuri de muncã,neadoptarea în regim de urgenþã a prezentuluiact normativ conduce la grevarea în continuarea bugetului statului cu cheltuieli de tipul celorefectuate în temeiul unor programe naþionaleprivind creºterea performanþei energetice ablocurilor de locuinþe în cazul blocurilor delocuinþe ale cãror asociaþii de proprietari potsusþine financiar executarea lucrãrilor dereabilitare termicã, în temeiul art. 115 alin. (4)din Constituþia României, republicatã,

Guvernul României adoptãprezenta ordonanþã de urgenþã.

CAP. I Dispoziþii generaleART. 1 Reabilitarea termicã a blocurilor

de locuinþe ºi a clãdirilor tip locuinþe unifami -liale, denumite în continuare clãdiri de locuit,constituie acþiune de interes public în scopulreducerii consumurilor energetice la con-sumatorii finali, cu efect direct în reducereacosturilor cu încãlzirea ºi prepararea apei caldede consum ºi indirect în reducerea consumu-lui de combustibil convenþional ºi a emisiilorde gaze cu efect de serã.

ART. 2 (1) Scopul prezentei ordonanþe de ur -

genþã este facilitarea accesului asociaþiilor depro prietari - persoane juridice fãrã scop patri-monial - ºi a proprietarilor locuinþelor unifa-miliale - persoane fizice, denumiþi în conti -nuare beneficiari, la contractarea de credite ban -care acordate de instituþii de credit, denumiteîn continuare finanþatori, cu garanþie guverna-mentalã ºi cu dobândã subvenþionatã pentruexecutarea lucrãrilor de intervenþie privindreabilitarea termicã a clãdirilor de locuit.

(2) Prevederile prezentei ordonanþe deurgenþã sunt aplicabile beneficiarilor clãdirilorde locuit construite ºi recepþionate pânã lasfârþitul anului 2000.

ART. 3 Lucrãrile de intervenþie privind reabili -

tarea termicã ce pot fi finanþate în condiþiileprezentei ordonanþe de urgenþã cuprind:

a) reabilitarea termicã a anvelopei clãdiriiºi a instalaþiilor aferente;

b) repararea, dupã caz, înlocuirea/achi -ziþionarea cu montaj a centralei termice debloc/scarã, respectiv a centralei termice afe -rente locuinþei unifamiliale, precum ºi a insta-laþiilor aferente acesteia;

c) introducerea, dupã caz, a unor sistemealternative pentru asigurarea parþialã/totalã aenergiei pentru apã caldã de consum, iluminatºi/sau încãlzire.

ART. 4 Reabilitarea termicã a clãdirilor de lo -

cuit cu finanþare prin credite bancare ºi do -bândã subvenþionatã cuprinde urmãtoa releetape:

a) expertizarea tehnicã, certificarea ener-geticã ºi auditul energetic al clãdirii existente ºiproiectarea lucrãrilor de intervenþie;

b) executarea lucrãrilor de intervenþie;c) recepþia ºi certificarea energeticã a

clãdirii la terminarea lucrãrilor;d) recepþia finalã, la expirarea perioadei

garanþiei de bunã execuþie a lucrãrilor.

ART. 5 (1) Decizia de reabilitare termicã a

clãdirilor de locuit în conformitate cu preve -derile prezentei ordonanþe de urgenþã se ia decãtre beneficiar.

(2) În cazul asociaþiei de proprietari, hotã -rârea pentru executarea lucrãrilor de reabilitaretermicã ºi de contractare a unui împrumutbancar în condiþiile prezentei ordonanþe deurgenþã se va lua cu votul a minimum 90% dinmembrii asociaþiei de proprietari. Hotãrâreaadunãrii generale a asociaþiei de proprietari seva aduce la cunoºtinþa tuturor proprietarilordin condominiu, inclusiv a celor care nu suntmembri ai asociaþiei de proprietari, prin afiºarela avizierul asociaþiei, în termen de 5 zile de ladata când a fost adoptatã.

ART. 6 (1) În situaþia în care executarea lucrãrilor

de intervenþie prevãzute la art. 3 se autorizeazãîn condiþiile legii, certificatul de urbanism ºiautorizaþia de construire pentru executarealucrãrilor de intervenþie privind reabilitareatermicã a clãdirilor de locuit se elibereazã înregim de urgenþã, cu scutire de taxã, prinexceptare de la prevederile legale în vigoare.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 1 ºiart. 6 alin. (4) din Legea nr. 50/1991 privindau torizarea executãrii lucrãrilor de construcþii,republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ul -te rioare, pentru executarea lucrãrilor de in ter -venþie privind reabilitarea termicã a clãdirilorde locuit, autorizaþia de construire se emite fã -rã prezentarea titlului asupra imobilului, terenºi/sau construcþie, a extrasului de plan cadastralºi a extrasului de carte funciarã de informare.

ART. 7 Expertizarea tehnicã, proiectarea ºi verifi-

carea proiectelor, executarea ºi recepþia lu -crãrilor ºi dirigenþia de ºantier se realizeazã curespectarea prevederilor Legii nr. 10/1995privind calitatea în construcþii, cu modificãrileulterioare, iar certificarea ºi auditul energetic serealizeazã cu respectarea prevederilor Legii nr.372/2005 privind performanþa energeticã aclãdirilor, cu modificãrile ulterioare, a actelorsubsecvente acestora, precum ºi a reglemen-tãrilor tehnice în vigoare la data proiectãrii/exe-cutãrii lucrãrilor de intervenþie.

CAP. II Finanþarea ºi garantareaART. 8 Expertiza tehnicã, certificatul de perfor-

manþã energeticã ºi auditul energetic aleclãdirii existente, documentaþia pentru auto -rizarea lucrãrilor de intervenþie, dupã caz,proiectul tehnic ºi detaliile de execuþie, pre-cum ºi certificatul de performanþã energeticã aclãdirii reabilitate termic se realizeazã, încondiþiile legii, prin grija beneficiarului ºi sefinanþeazã din sursele proprii ale acestuia.

ART. 9 Executarea lucrãrilor de intervenþie se

finanþeazã astfel:a) din sursele proprii ale beneficiarilor,

reprezentând minimum 10% din valoarea deexecuþie a lucrãrilor de intervenþie;

b) din credite bancare, în lei, cu garanþieguvernamentalã ºi cu dobândã subvenþionatã,contractate de beneficiari ºi garantate în pro-cent de 100% de Fondul Naþional de Garan -tare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici ºiMijlocii S.A. - I.F.N. în numele ºi în contulstatului, reprezentând maximum 90% din va -loarea de execuþie a lucrãrilor de intervenþie.

ART. 10 (1) Prin excepþie de la prevederile art. 9,

autoritãþile administraþiei publice locale, la soli -citarea asociaþiilor de proprietari, pot finanþa, dinfondurile aprobate anual cu aceastã destinaþie înbugetele locale ºi/sau din alte surse legal consti-tuite, în cuantum de maximum 30% din valoa -rea prevãzutã în devizul general, urmãtoarele:

a) executarea lucrãrilor de intervenþie, încare poate fi inclus ºi cuantumul de minimum10% prevãzut la art. 9 lit. a);

b) elaborarea documentaþiilor prevãzutela art. 8.

(2) Criteriile de selecþie, cuantumul ºicondiþiile de finanþare, în aplicarea prevede -rilor alin. (1), se stabilesc ºi se aprobã prin ho -tãrâre a consiliului local.

ART. 11 Perioada de rambursare a creditelor ban-

care cu garanþie guvernamentalã ºi cu dobândãsubvenþionatã este de maximum 5 ani.

ART. 12 (1) Dobânda aferentã creditelor bancare

cu garanþie guvernamentalã acordate benefi-ciarilor se suportã de la bugetul de stat, prinbugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºiTurismului, în limita sumelor aprobate anualcu aceastã destinaþie.

(2) Structura dobânzii, precum ºi pla-fonul maxim al creditului cu garanþie guverna-mentalã, pe beneficiar, se stabilesc prin nor -mele metodologice de aplicare a prezentei or -donanþe de urgenþã.

(3) Orice alte costuri aferente creditului,precum ºi penalitãþile percepute de finanþatorca urmare a neplãþii ratelor la termenele sca-dente conform graficului de rambursare a cre -ditului aprobat se suportã de cãtre beneficiar.

ART. 13 (1) Prin derogare de la prevederile Ordo -

nanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2007privind datoria publicã, aprobatã cu modificãriºi completãri prin Legea nr. 109/2008 , cu mo -dificãrile ulterioare, Ministerul FinanþelorPublice este autorizat sã mandateze FondulNa þional de Garantare a Creditelor pentru În -treprinderile Mici ºi Mijlocii S.A. - I.F.N. înve derea emiterii de garanþii în numele ºi încontul statului în favoarea finanþatorilor careacordã credite beneficiarilor.

(2) Între Ministerul Finanþelor Publice ºiFondul Naþional de Garantare a Creditelorpentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii S.A. -I.F.N. se încheie o convenþie prin care se sta-bilesc drepturile ºi obligaþiile pãrþilor în deru-larea finanþãrii prin credite bancare cu garanþieguvernamentalã ºi cu dobândã subvenþionatã.

(3) Beneficiarul va garanta prin angaja-ment asumat de cãtre proprietarii locuinþelorunifamiliale sau ai celor din blocurile de lo -cuinþe, în calitate de fidejusori, pentru recu-perarea sumelor neplãtite de beneficiar rezul-tate din executarea garanþiilor acordate deFondul Naþional de Garantare a Creditelorpentru Întreprinderile Mici ºi Mijlocii S.A. -I.F.N. în numele ºi în contul statului.

(4) Asupra imobilelor incluse în progra-mul prevãzut de prezenta ordonanþã deurgenþã se noteazã în partea a III-a a cãrþii fun-ciare a imobilelor existenþa contractului deîmprumut ºi a convenþiei de fidejusiune.

(5) La transmiterea dreptului de proprie -tate, dobânditorul se subrogã în drepturile ºiobligaþiile proprietarului fidejusor.

(6) În cazul în care se achitã contrava -loarea împrumutului, notarea prevãzutã laalin. (4) se radiazã în condiþiile legii.

(7) În cazul în care beneficiarul este o aso-ciaþie de proprietari, proprietarii din blocul delocuinþe sunt obligaþi sã plãteascã sumele ne -plã tite de beneficiar rezultate din executareaga ranþiilor acordate de Fondul Naþional deGa rantare a Creditelor pentru ÎntreprinderileMici ºi Mijlocii S.A. - I.F.N. în numele ºi încontul statului, în limita cotei-pãrþi ce le revinedin valoarea creditului, proporþional cu cota-parte indivizã deþinutã de fiecare proprietar dinproprietatea comunã.

ART. 14 Între Ministerul Dezvoltãrii Regionale

ºi Turismului ºi finanþatorii care acordã cre -dite bancare beneficiarilor în condiþiile pre -zentei ordonanþe de urgenþã se încheie con-venþii, cu avizul Ministerului FinanþelorPublice, prin care se stabilesc drepturile ºiobligaþiile pãrþilor în finanþarea dobânziisubvenþionate aferente sumelor utilizate dincreditele acordate, în limita plafonului anualaprobat cu aceastã destinaþie în bugetulMinisterului Dezvoltãrii Regionale ºi Tu -rismului.

CAP. III Executarea ºi recuperarea garanþiilor de statART. 15 (1) Sumele rezultate din executarea ga ran -

þiilor acordate de Fondul Naþional de Garantarea Creditelor pentru Întreprinderile Mici ºiMijlocii S.A. - I.F.N. în numele ºi în contul sta -tului se plãtesc finanþatorului de cãtreMinisterul Finanþelor Publice din bugetul destat, prin bugetul Ministerului Fi nanþelorPublice - Acþiuni generale, pe ba za documen -telor justificative prezentate de Fondul Na -þional de Garantare a Cre di telor pentru În -treprinderile Mici ºi Mijlocii S.A. - I.F.N.

(2) Sumele prevãzute la alin. (1) ce ur -meazã a fi recuperate sunt scadenteîncepând cu ziua urmãtoare datei efectuãriiplãþii de cãtre Ministerul Finanþelor Publice.

(3) Înscrisurile întocmite de direcþia despecialitate din cadrul Ministerului Finan -þelor Publice, prin care se individualizeazãsumele de recuperat exprimate în monedanaþionalã, constituie titluri de creanþã ºi cu -prind elemen tele actului administrativ fiscalprevãzute de Ordonanþa Guvernului nr. 92/2003 privind Co dul de procedurã fiscalã, re -publicatã, cu mo dificãrile ºi completãrile ul -terioare. Crean þele individualiza te în acestetitluri sunt asimilate creanþelor fiscale.

(4) În termen de 15 zile de la data efec-tuãrii plãþilor prevãzute la alin. (1), titlurilede creanþã împreunã cu dovada comunicãriiacestora se transmit organelor fiscale com-petente subordonate Agenþiei Naþionale deAdminis tra re Fiscalã, în vederea colectãrii po -trivit Ordonanþei Guvernului nr. 92/2003,republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare. În cadrul aceluiaºi termen titlul decreanþã se comunicã debitorului.

(5) Titlul de creanþã devine titlu execu-toriu la împlinirea termenului de 60 de zilede la data comunicãrii acestuia cãtre debitor.

(6) Sumele încasate potrivit alin. (4) con-stituie venituri ale bugetului de stat ºi se virea -zã într-un cont de venituri bugetare distinct.

(7) Dispoziþiile art. 154 alin. (3) din Or -do nanþa Guvernului nr. 92/2003 , republi-catã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioa -re, nu sunt aplicabile în cazul executãrii silitepentru stingerea creanþelor datorate bugetu-lui de stat rezultate din executarea garanþiiloremise în numele ºi în contul statului, încondiþiile pre zentei ordonanþe de urgenþã.

CAP. IV Dispoziþii finaleART. 16 (1) Plafonul anual al garanþiilor care pot

fi emise potrivit art. 13 alin. (1) se stabileºtede Ministerul Finanþelor Publice ºi se apro -bã prin hotãrâre a Guvernului.

(2) Condiþiile generale de acordare acreditelor, a garanþiilor guvernamentale, cri-teriile de eligibilitate pentru beneficiari,bãnci ºi operatori economici cu activitate înconstrucþii, precum ºi regulile de gestionarea subvenþiilor ºi garanþiilor se stabilesc prinnormele de aplicare a prezentei ordonanþede urgenþã, elaborate de Ministerul Fi nanþe -lor Publice ºi Mi nisterul Dezvoltãrii Regio -na le ºi Turismului ºi aprobate prin hotãrârea Guvernului, în termen de 7 zile de la datapu bli cãrii prezentei or donanþe de urgenþã.

ART. 17 Atribuirea contractelor de servicii pri -

vind executarea lucrãrilor de intervenþiepen tru reabilitarea termicã a clãdirilor de lo -cuit prin credite bancare cu garanþie guver-namentalã ºi dobândã subvenþionatã se efec -tueazã în condiþiile legii.

ART. 18 Executarea lucrãrilor de intervenþie

pentru reabilitarea termicã a clãdirilor delocuit prevãzute în prezenta ordonanþã deurgenþã se realizeazã cu scutire de la virareacotei de 0,5% cãtre Casa Socialã a Con struc -torului, prin exceptare de la prevederile le -gale în vigoare.

O.U.G. nr. 60/2010 - Program alternativ pentru Reabilitarea termicã

FocusJurnalul municipalCluj-Na poca



Un portal care sã “deschidã” Clujul pentru cei care îl viziteazã

Primãria municipiului Cluj-Napo -ca a creat site-ul www.visitcluj.ro, des-tinat celor în cãutare de repere privindviaþa la Cluj-Napoca, în toate aspectelesale. Ideea a pornit de la nevoia cainformaþia despre oraºul nostru sã fiecât mai prezentã pe internet.

De la ambasadori ai unor þãri caredoresc sã-ºi încurajeze conaþionalii sãvinã la Cluj-Napoca, fie pentru studii,fie pentru bussines sau turism, de laoameni de afaceri, de la oameni de cul-turã, de la reprezentanþi ai agenþiilor de

turism a fost transmis mesajul, cã estenecesar ca informaþia despre oraºul nos-tru sã fie cât mai prezentã pe internet.

Varianta actualã este deschisã spreîmbunãtãþire, oricine considerã cã poateaduce ceva în plus, este aºteptat cu su -gestii ºi recomandãri clare. Acestea pot fidepuse la Centrul de Informare pentruCetãþeni, la Centrul de informare turis-ticã sau transmise pe mail la [email protected].

Prima versiune a site-ului estedoar în limba românã, dar se lucreazã

la versiunea în englezã ºi apoi vomavea versiuni ºi în francezã, germanã,maghiarã.

Site-ul se adreseazã în primul rândturiºtilor, dar ºi clujenilor care vor sã ºtiemai multe despre oraºul lor.

Pentru cei interesaþi de atracþiile tu -ristice existã o componentã specialã,detaliatã apoi pe tipuri de informaþii,tipuri de obiective turistice, itinerariipropuse, servicii puse la dispoziþie.

Sunt propuse câteva posibile trasee tu -ristice prin oraº: Clujul baroc, Traseul mu -zeelor, Turul grãdinilor ºi parcurilor ºi altele.Din perspectiva celui care cautã ser-

vicii la Cluj-Napoca existã o struc-turare în acest sens, pe domenii dintrecele mai diverse. De exemplu, dacãcineva cautã detalii despre serviciimedicale accesibile, acestea sunt struc-turate pe un capitol din site, care este larândul sãu împãrþit în tipuri de servicii.

Totodatã, un aspect foarte importanteste faptul cã, indiferent de scopulvenirii în oraºul nostru, toþi vizitatorii aunevoie de informaþie rapidã ºi corectãdespre posibilitãþile de cazare. În acestsens, primãria îºi propune sã dezvolte site-ul împreunã cu Asociaþia Hotelierilor.Primãria a transmis iniþiativa de a realiza

acest site ºi propunerea de a-l îmbunãtãþiîmpreunã, inclusiv propunerea sã sepoatã face re zer vãri online pe acest site.În perioada urmãtoare municipalitateaaºteaptã su gestiile acestora.

Se doreºte ca acest site sã devinã întimp o platformã de pe care cât maimulþi dintre cei interesaþi de oraºul nos-tru sã îºi gãseascã link-urile cãtre dome-niul specific de interes. Site-ul mai con -þine ºi un film de prezentare a oraºuluirealizat de Primã rie, de 8 minute ºi osecþiune numitã City festival care vaprezenta Cluj-Na poca drept oraº al fes-tivalurilor, al evenimentelor.

Miercuri, 26 ianuarie 2011 a avutloc deschiderea cinematografului “Flo -rin Piersic”.

Cel mai important cinematografdin municipiu, Republica, a fost reno-vat ºi modernizat ºi va purta numelemarelui actor clujean, ca o recunoaº -tere a valorii artistului care a dus faimaoraºului nostru atât în þarã, cât ºi înstrãinãtate.

Cinematograful a fost modernizat,astfel încât cinefilii clujeni sã aibã partede un confort sporit, dar ºi de proiecþiide calitate.

Sala a fost în întregime refãcutã.Practic sala de cinema a fost transfor-matã într-o salã multifuncþionalã, astfelîncât sã poatã gãzdui spectacole de oricefel. A fost schimbat sistemul de ilumi-nat, sistemul de climatizare. Foa ie rul ºianexele au fost renovate. Dupã moder -nizare au fost schimbate ºi scau nele, ast-fel cã cinematograful are 720 de locuri.

Au fost achiziþionate echipamentede proiecþie noi:

l un ecran de proiecþie (SilverScreen dimensiuni de 20/9 metri)

l un proiector de ultimã generaþiecare va permite ºi proiecþii 3D

l sunet dolby digitall au fost achiziþionaþi inclusiv

ochelari activi cu baterii (720 bucãþi) În holul cinematografului va

funcþiona ºi Cafeneaua „La Mãrge la -tu”, care va avea în jur de 100 de locuri(cu spaþii pentru nefumãtori).

Lucrãrile la cinematograful „FlorinPiersic” au costat 2.100.000 lei.

Sorin Apostu – primarul munici -piului Cluj-Napoca - “În momentulde faþã cinematograful este dotat lastandarde europene. Ideea de a numiacest cinematograf Florin Piersic estemai veche ºi a revenit în atenþia noastrãcu ocazia Galei “10 pentru România”,când am discutat-o ºi cu Florin Piersic. Mã bucur cã am reuºit sã facem acest

lucru pentru clujeni ºi pentru actorulcel mai îndrãgit la Cluj-Napoca”.

Marius Iuraºcu – Director GeneralRADEF RomâniaFilm – „Aceastã salãeste bucuria sufletului meu ºi sunt defericit de faptul cã Florin Piersic vapurta numele ei. Este prima salã dinRomânia complet renovatã, pentru caream achiziþionat cele mai performanteechipamente de proiecþie. Ur mã torulcinematograf care va fi renovat este celde la Craiova, care se va nu mi „AmzaPelea” ºi un altul din Bucu reºti, care vapurta numele marelui „To ma Caragiu”.Aici la Cluj-Napoca aveþi cel mai bunfestival de film, cel mai iubit actor ºi uncinematograf pe mãsurã”.

Tudor Giurgiu – preºedinte TIFF –„La ediþia TIFF din 2009 am lansatmesajul „Salvaþi cinema Republica”.Era un apel, într-un fel, în eter, pentrucã nu credeam cã va fi realizat atât derepede. Anul trecut, la cei 9 ani de fes-tival, am atins un punct în care eranevoie de schimbarea infrastructurii.Mie mi se pare în continuare o minu -ne, faptul cã lucrul acesta s-a realizatatât de repede. Multe sãli din Româniaau dispãrut sau au fost transmise cãtreprimãrii, dupã care au rãmas în para -ginã. Mi se pare un lucru extraordinarcã la Cluj, Sorin Apostu a reuºit sã fruc -tifice cinematografele. Mã bucur defaptul cã publicul, copiii se pot duce ºiîn altã parte la film decât la mall. Cred

cã din punct de vedere al evenimen -telor, al festivalurilor am intrat în nor-malitate”.

Florin Piersic – „Scena este loculîn care mã simt cel mai bine. Sunt atâtde legat de Cluj... Pentru mine Clujuleste oglinda mea, îmi ia pulsul. Vreausã mulþumesc încã odatã primaruluiSo rin Apostu pentru aceastã idee pecare a dus-o la bun sfârºit. Nu-mi vinesã cred cã în aceastã searã vom inaugu-ra cinematograful „Florin Piersic”. Eusunt Florin pentru voi toþi. Eu sunt oinstituþie, Florin Piersic, sunt un cine-matograf... Nimic nu-i mai frumos de -cât publicul cãruia i-am dãruit toatãvia þa mea. Am dat oamenilor mult, daram primit înzecit de la ei”.

RECUNOAªTEREA CLUJENILOR:CINEMATOGRAFUL FLORIN PIERSIC

Echipajul clujean al Napoca Rally Academy, format din Marco Tempestini ºi Dorin Pulpea, au promovat

“Visit Cluj” la Raliul de la Monte Carlo, care s-a desfãºuratîn capitala Regatului Monaco.

www.visitcluj.ro

Jurnalul municipalCluj-Na pocaInvestiþii/Evenimente Jurnalul municipal

Cluj-Na poca

www.primariaclujnapoca.ro www.primariaclujnapoca.roNumãrul 54 l Ianuarie-Februarie l 2011 Pagina 9

Investiþii/Evenimente

Numãrul 54 l Ianuarie-Februarie l 2011Pagina 8

2010 ÎN IMAGINI

10 pentru România

Artã în spaþiul publicInvestiþii termice

Camere supraveghere

Piaþa Grigorescu Grãdiniþa Neghiniþã

Controloropinie

Investiþii RATUC

Grãdiniþa Patrocle

Blocuri reabilitate termic

Parking Mãnãºtur

Iluminat ornamental Piaþa Unirii

Zidul cetãþii

Proiect parking Bãiºoara

Mansardare Liceul Pora

Pietonala Episcop Ioan Bob

10 pentru Cluj

Parcul Rozelor

Canalul Morii

Piaþa Ira

Piste pentru biciclete

Jurnalul municipalCluj-Na pocaComunitar



Primãria municipiului Cluj-Na -poca alãturi de echipa de specialiºti aprofesorului Nicolae Hâncu ºi Ins pec -toratul ªcolar au demarat la fi nalulanului 2010 un proiect de verificare acalitãþii alimenta þiei de care beneficiazãcopiii clujeni înscriºi în grãdiniþelepublice din municipiul nostru.

Verificãrile s-au derulat în lunilenoiembrie ºi decembrie 2010 la unnumãr de 46 de grãdiniþe ºi 8 creºe, fãrãanunþ prealabil, în prima parte a zilei pen-

tru a vedea ºi modul în care se preparãmasa de prânz a micuþilor.

Din comisie au fãcut parte un re -prezentant al Federaþiei Române deDia bet, Nutriþie ºi Boli Metabolice –prof. Nicolae Hâncu, care a gãsit timpulnecesar sã participe el însuºi la cele maimulte dintre verificãri, iar în zilele încare programul nu i-a permis acest lucrua de semnat alþi colaboratori, medicifoarte bine pregãtiþi ºi implicaþi înproiect.

Comisia a avut ºi un reprezentant alInspectoratului ªcolar Judeþean Cluj, pre-cum ºi un reprezentant al Direcþiei deAsistenþã Socialã ºi Me dicalã.

Au fost verificate aspecte de ordin ad mi -nistrativ precum ºi respectarea prevede rilorlegale privind calitatea hranei ºi a prin cipiilorcare stau la baza unei alimen ta þii sãnãtoase acopiilor de vârstã preºco larã.

Acþiunea nu s-a desfãºurat pe bazaunui program prestabilit, astfel cã ele-mentul surprizã al controlului a permis oevaluare cât se poate de obiectivã a situ-aþiei reale existente în fiecare dintreunitãþile de învãþãmânt vizitate.

Echipa de control a solicitat ºi a pri -mit de la fiecare unitate vizitatã listele demeniu din ultima lunã precum ºi ultimaanchetã alimentarã, iar analiza peconþinutul caloric ºi nutritiv al ali-mentelor efectiv consumate de copii afost efectuatã de cãtre echipa de specia -liºti în nutriþie condusã de dl. prof. dr.Hâncu. De asemenea, specialiºtii auanalizat meniurile prin prisma prevede -rilor Ordinului Ministru lui SãnãtãþiiPublice nr. 1.563 din 12.09.2008 pri vindaprobarea Listei alimentelor nereco-mandate preºcolarilor ºi ºcolarilor ºi aprincipiilor care stau la baza unei ali-mentaþii sãnãtoase pentru copii ºi ado-lescenþi, urmând sã facã propuneri pen -tru modificarea acestora, acolo un de vorconsidera cã este cazul.

În majoritatea grãdiniþelor s-a remar-cat starea de curãþenie existentã precum ºirespectarea normelor pri vind afiºarea laloc vizibil a listei me niu, a întocmirii foiizilnice de alimen te ºi a anchetelor ali-mentare periodice. Îmbucurãtor este ºifaptul cã pe tot par cursul controlului nus-au identificat alimente expirate.

Personalul implicat în prepararea ºidistribuirea mâncãrii este echipat, în ge -neral, corespunzãtor doar în puþinecazuri s-a constat lipsa mãnuºilor de pro-tecþie, iar mai frecvent lipsa ecusoanelorde identificare.

Etichetarea spaþiilor ºi a instalaþiilor dinblocul alimentar este conform nor melor înmajoritatea cazurilor, în 20% dintre unitã -þile vizitate inscrip þio narea este în locuripuþin vizibile sau nu existã.

Referitor la respectarea principiilorcare stau la baza unei alimentaþii sãnã-toase, se constatã cã în toate grãdiniþele ºicreºele meniurile alcãtuite asigurã odiversitate alimentarã, aducând aportulnecesar de calorii ºi micronutrienþi con-form vârstei ºi ritmului de creºtere alcopiilor.

Totuºi, proporþionalitatea între grupelesi subgrupele alimentare lasã de do rit în 25%din unitãþile de în vãþãmânt pre ºcolar,comisia sugerând în aceste ca zuri un aportmai mare de fructe, legu me, cereale inte-grale, lapte ºi produse lac tate, comparativ cualimentele cu un conþinut crescut de grãsimiºi adaos de zahãr.

Pentru a concretiza mãsurile de ali-mentaþie prevãzute în ghid, Primãria l-a implicat în acest proiect pe AdrianHãdean un cunoscut blogger culinar, iarcontribuþia sa în proiect este importantãdin perspectiva faptului cã va sprijiniadaptarea unui meniu sãnãtos la costurileexistente. Acum pãrinþii plãtesc în medie7 lei/zi pentru un copil, din care se asi -gurã micul dejun, prânzul ºi o gustare laora 4. O datã cu structura rea unui meniuunitar la nivelul oraºului, prin stabilireazilnicã a reþetelor sãnãtoase ºi variate, întimp se va ajunge chiar la economii lacosturile de hranã pe care azi pãrinþii lesuportã. La finalul pro iec tului copiii clu-jenilor vor consuma mâncare mai bunã,variatã, sãnãtoasã, proaspãtã.

Adrian Hãdean va oferi un meniupentru o perioadã de 8 sãptãmâni, care, dinpunct de vedere al modului de preparare ºial conþinutului va fi agreat ºi avizat de cãtreechipa domnului profesor Hâncu.

Va rezulta la final un plan de alimenta þiecoerent, corect ºi sigur, care va fi pos tat pesite-ul www.viatalagradi.ro împreunã cuvariantele a gre ate pentru cina copiilor. Înacest fel, pã rinþii care vor ºti ce meniu auavut co piii în ziua respectivã la grãdiniþã ºivor avea patru-cinci variante de cinã care sãnu le dezechilibreze aportul caloric al zilei.

PRIMARUL SORIN APOSTU: “Ne pro punem, în primul rând, realizarea, alã-turi de partenerii noºtri, a unui site care sã gãzduiascã ghidul de alimentaþiesãnãtoasã ºi o serie de alte informaþii importante pentru pãrinþi ºi educatori.Acest site va avea ºi o componentã interactivã în care pãrinþii vor putea intraîn legãturã directã prin in termediul unui forum de discuþii atât cu echipa profe-sorului Hâncu, cât ºi cu reprezentanþii primãriei ºi ai ISJ Cluj. Practic, acest por-tal va fi cea mai directã cale pe care un pãrinte o va avea la dispoziþie pentrua-ºi face auzit punctul de vedere, ºi a se asigura cã serviciile publice de carecopilul sãu beneficiazã în grãdiniþe sunt la calitatea necesarã”.

PROF. DR. NICOLAE HÂNCU: Federaþia Ro mânã de Diabet, Nutriþie ºi BoliMe tabolice — „Iniþiativa domnului primar de a analiza calitatea, cantitatea ºi si -guranþa alimentaþiei din grãdiniþe a fost dusã la bun sfârsit printr-un control con-jugat al factorilor administrativi ºi medicali. Astãzi a avut loc analiza re zultatelorcare sunt pozitive. Pe baza lor s-a decis elaborarea unui ghid de nutri þie pentrupreºcolari vizând grãdiniþele, precum ºi iniþierea unui site prin care va fi posibilãinteractivitatea pãrinþi, pri mãrie, nutriþionisti ºi gastro-tehnician. De asemenea,vom ex tinde controlul alimentaþiei la unitãþi ºcolare. Tre buie sã subliniez cãaceastã ac þiune are valoare de unicat pentru Ro mânia, cã rezultatele încuraja-toare obligã ºi alte oraºe sã ne urmeze exemplul, iar noi vom fi gata sã le îm -pãr tãºim. Totul va fi sub deviza “Totul pen tru sãnãtatea co piilor ºi nepoþilornoºtri”.

ADRIAN HÃDEAN: “E un lucrumare sã facem asta pentru copii. Ro -mânia nu stã bine la capitolul sã -nãtate. Am o oa recare experien þã lacompunerea unor reþete ºi pen trumine e o mare provocare sã le com-pun acum pentru copii, iar eu îmi punmari speranþe în acest proiect.Trebuie sã ne adaptãm la ne voilereale ale copiilor. Mã voi deplasa lafiecare unitate în parte ºi am convin-gerea cã mã voi în þe lege de minunecu bucãtãresele”.

INSP. ªCOLAR GENERAL AN CAHODO ROGEA ISJ Cluj: “Vom încura-ja consumul de alimente be neficeprin organizarea unor op þionale înºcoli privind alimentaþia sãnã-toasã. Existã ºi acum astfel deopþionale ºi vom încuraja cât maimulþi elevi sã alea gã acesteopþionale. Ghidul de bune practiciva fi dat ca exemplu în toate unitã -þile scolare, cu precãdere celor dinsemiinterna te, respectiv celor carefiind ca zaþi în internatele ºcolare,ser vesc masa la cantinele acesto-ra. Proiectul a avut un im pact po -zitiv asupra elevilor, pãrin þilor ºi acadrelor didactice”.

Viaþã sãnãtoasã în instituþiile ºcolare din oraºAlternativele Primãriei - alimentaþie echilibratã, activitãþi sportive constante

în toate unitãþile de învãþãmânt

Primãria municipiului Cluj-Na poca a demarat o campanie am plã ºi complexã care vizeazã schimbarea, pe termen lung a stilului de viaþã alecopiilor ºi tinerilor din unitãþile ºcolare din Cluj-Napoca. Alimentaþia sãnã-toasã ºi echilibratã este una dintre componentele esenþiale ale unei dez-voltãri armonioase, iar în acest sens, alãturi de specialiºtii în nutriþie ºi înpre pa ra rea alimentelor a fost lansat proiectul de alimentaþie sãnãtoasã îngrãdiniþe ºi creºe. O altã direcþie im por tantã este cea a creãrii unor alter-native de petrecere a timpului liber pentru elevi, situaþie în care municipa -litatea, în parteneriat cu Inspec toratul Judeþean ªcolar Cluj Asocia þiileJudeþene de Basket ºi Fotbal, precum ºi Direcþia Judeþeanã pentru Tineret ºi Sport propune organiza rea unor campionate de fotbal ºibaschet între ºcoli ºi licee, care sã se desfãºoare pe parcursul anului ºco lar.

Foto

: Adr

ian H

ãdea

n

Jurnalul municipalCluj-Na poca Hotãrâri de Consiliu Local



Art. 1 – Se stabilesc impozitele ºitaxele locale pentru anul 2011, dupãcum urmeazã:

l nivelurile valorilor impozabile, aimpozitelor ºi taxelor locale, a altor taxeasimilate acestora, precum ºi amenzileadministrate de cãtre Direcþia impoziteºi taxe locale, constituind ANEXA I;

l nivelurile taxei administrate decã tre Direcþia de sãnãtate publicã, con-stituind ANEXA II;

l nivelurile taxelor administrate decãtre Serviciul revendicãri fond funciarºi Registrul agricol, constituind A -NEXA III;

l nivelurile taxelor administrate decãtre Direcþia urbanism ºi dezvoltareurbanã, constituind ANEXA IV;

l nivelurile taxelor administrate decãtre Direcþia patrimoniul municipiu-lui ºi evidenþa proprietãþii, constituindANEXA V;

l nivelurile taxelor administrate decãtre Serviciul public de interes localpentru administrarea parcãrilor, consti-tuind ANEXA VI;

l nivelurile taxelor extrajudiciarede timbru, constituind ANEXA VII;

Art. 2 – Se acordã bonificaþia pre-vazutã la art. 255 (2), la art. 260 (2) ºi laart. 265

(2) din Legea nr. 571/2003 privindCodul fiscal - vezi TABEL 1

Art. 3 – Pentru determinarea im -pozitului/taxei pe clãdiri ºi a impozi tu -lui /taxei pe teren, pentru anul 2011, seaplicã delimitarea zonelor în intravilanaprobatã prin Hotãrârea nr. 209/ 2003privind încadrarea terenurilor din mu -nicipiul Cluj-Napoca pe zone fiscale,cu modificãrile ºi completãrile ul te rioa -re, iar pentru extravilan, se apli cã pre -vederile Hotãrârii nr. 264/2002 pri vindîncadrarea terenurilor situate în ex tra -vi lanul municipiului Cluj-Napoca pezo ne fiscale, cu modificãrile ºi comple -tãrile ulterioare.

Art. 4 – Pentru persoanele fizice ºipentru persoanele juridice se aprobãanularea creanþelor restante ºi a acce-soriilor aferente acestora, în sume maimici de 10 lei, pentru poziþiile de rolcare au restanþe ºi sunt mai vechi decât01.01.2010, pe fiecare sursã în parte,conform art. 178 alin (3) din O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedurãfiscalã, republicat, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare.

Art. 5 – Lista actelor normative princare sunt instituite impozite ºi taxelocale, inclusiv hotãrârile consiliuluilocal prin care au fost instituite/stabiliteimpozite ºi taxe locale, pe o perioadã de

5 ani, anteriori anului fiscal curent, esteprevãzutã în ANEXA VIII.

Art. 6 – Anexele I – VIII fac partein tegrantã din prezenta hotãrâre.

Art. 7 – Cu îndeplinirea prevede -rilor hotãrârii se încredinþeazã Direcþiataxe ºi impozite locale, Direcþia patri-moniul municipiului ºi evidenþa pro-prietãþii, Direcþia urbanism, Direcþia desãnãtate publicã a judeþului Cluj, Ser -viciul revendicãri, fond funciar ºi regis -tru agricol, Serviciul Public de InteresLocal pentru Administrarea Parcãrilorºi Direcþia Economicã.

(Hotãrârea a fost adoptatã cu 25 voturi)

Art. I Se modificã ANEXA I, CA -PITOLUL III – impozitul pe autove-hiculele de transport marfã cu masatotalã autorizatã egalã sau mai mare de12 tone, prevãzut de art. 263 alin. (4) li(5) din Legea nr. 571/2003 privind Co -dul fiscal cu modificãrile ºi comple -tãrile ulterioare, din Hotãrârea nr. 400/2010, potrivit Anexei 1 care face parteintegrantã din prezenta hotãrâre.

Art. II Se modificã Anexa V a Hotã -rârii nr. 400/2010, în sensul menþineriinivelurilor de impozitare din anul2010, cu excepþia taxelor pentru ocu-parea domeniului public cu construcþiiprovizorii pentru care nu existã auto -rizaþie de construire, conform Anexei 2care face parte integrantã din prezentahotãrâre.

Art. III Cu îndeplinirea prevede -rilor hotãrârii se încredinþeazã Direcþiataxe ºi impozite locale, Direcþia econo -micã ºi Direcþia patrimoniul munici -piului ºi evidenþa proprietãþii.

(Hotãrârea a fost adoptatã cu 23 de voturi)

Art. Unic Se conferã titlul de “Ce -tãþean de onoare al municipiului Cluj-Napoca” domnului general de flotilãae rianã (r) Dragomir P. Constantin.

(Hotãrârea a fost adoptatã cu 24 voturi, prin vot secret)

Art. 1 Se aprobã rectificarea buge-tului general al municipiului Cluj-Napoca pe anul 2010 de la suma de853.156.534 lei la suma de 782.605.445lei, conform anexelor 1,2,3,4,5,6,7 ºi 8care fac parte integrantã din prezentahotãrâre ºi cuprinde:

l bugetul local al municipiuluiCluj-Napoca, în sumã de 682.848.324lei;

l bugetul împrumuturilor interne,în sumã de 36.951.000 lei;

l bugetul fondurilor externe ne -rambursabile, în sumã de 3000.000 lei;

l bugetul instituþiilor publice ºiactivitãþilor finanþate integral sau parþialdin venituri proprii, în sumã de26.325.850 lei;

l bugetul veniturilor ºi cheltuieli -lor evidenþiate în afara bugetului local,în sumã de 64.638.278 lei;

l bugetul instituþiilor publicefinanþate integral din venituri proprii,în sumã de 12.992.193 lei;

l bugetul instituþiilor publice fi -nan þate integral din venituri proprii, însumã de 12.992.193 lei

Art. 2 Cu îndeplinirea prevederilorhotãrârii se încredinþeazã direcþiile dincadrul aparatului de specialitate a pri-marului.


Art. 1 – Se aprobã includerea în do -meniul public al municipiului Cluj-Napoca a imobilului situat în munici -piul Cluj-Napoca, P-þa Lucian Blaganr. 1-3, compus din construcþii cu nr.Topo 842/2 – C1, 843/2-C1, 886/2.C1,884-C1, 885-C1, 887/2-C1, teren însuprafaþã de 4516 mp, cu nr. Topo.842/2, 843/2, 886/2, 883/2, 884, 885,888, 887/2, înscris în CF nr. 270626Cluj-Napoca (provenitã din conversiade pe hârtie a CF nr. 143906).

Art. 2 – Se modificã Anexa 4 la Ho -tã rârea nr. 532/2009 privind modifica -rea ºi completarea Hotãrârii nr. 133/2005 (însuºirea inventarului bunurilordin domeniul public al municipiuluiCluj-Napoca), prin introducerea lacapitolul „Casa Municipalã de Culturãºi cãminele culturale arondate” a imo-bilului de la Art. 1, la valoarea de inven-tar de 401.621,33 lei pentru teren ºi12.135.227,61 lei pentru construcþie.

Art. 3 – Se aprobã darea în admi -nistrare, Casei de Culturã a Studenþilor dinCluj-Napoca, cu sediul în Cluj-Na poca,P-þa Lucian Blaga, nr. 1-3, CUI 4349110, aimobilului de la Art. 1, aflat în proprietateapublicã a municipiului Cluj-Napoca, P-þaLucian Blaga, în administra rea Consiliuluilocal al municipiului a Cluj-Napoca.

Art. 4 - Imobilul prevãzut la Art. 1,va fi predat pe bazã de protocol în ter-men de 5 zile de la data adoptãriihotãrârii.

Art. 5 – De la data de 01.11.2010pânã la predarea imobilului, cheltuielileaferente contractelor de utilitãþi vor fisuportate de cãtre Casa de Culturã aStudenþilor din Cluj-Napoca.

Art. 6 – Cu îndeplinirea prevede -rilor hotãrârii se încredinþeazã Direcþiapatrimoniul municipiului ºi evidenþaproprietãþii ºi Direcþia economicã.

(Hotãrârea a fost adoptatã cu 23 de voturi)

Articol unic – Se aprobã organiza -rea ºi desfãºurarea manifestãrilor cul-tural-artistice ºi sportive sub genericul„Zilele municipiului Cluj-Napoca”, decãtre Primãria municipiului Cluj-Na -poca, anual, începând cu anul 2011, înultima sãptãmânã a lunii mai, cu spri -jinul Consiliului local al munici piuluiCluj-Napoca.


Art. 1 – Se aprobã contractarea ºiga ran tarea unei finanþãri rambursabileinterne în valoare de 300.000.000 lei, cuo maturitate de 30 de ani.

Art. 2 – Contractarea ºi garantareafinanþãrii rambursabile prevãzute la art.1 se face pentru realizarea investiþiilorpu blice de interes local/refinanþarea da -to riei publice locale, prevãzute în anexacare face parte integrantã din prezentahotãrâre.

Art. 3 – Din bugetul local al muni -cipiului Cluj-Napoca se asigurã inte-gral:

l plata serviciului anual al datorieipublice locale;

l plata oricãror impozite ºi taxeaferente realizãrii obiectivelor de inves -tiþii de interes local;

l plata oricãror alte cheltuieli nee li -gibile ale finanþãrii rambursabile men - þionate la art. 1.

Art. 4 – (1) Pe întreaga duratã a ser-viciului datoriei publice locale, ordona-torul principal de credite are obligaþiasã publice pe pagina de internet a Pri -mãriei municipiului Cluj-Napoca ur -mã toarele date:

l hotãrârea Comisiei de autorizarea împrumuturilor locale, precum ºiorice modificãri ºi/sau completãri aleacesteia;

l valoarea finanþãrii rambursabilecontractate/garantate în valuta de con-tract;

l gradul de îndatorare a munici -piului Cluj-Napoca;

l durata serviciului datoriei pu -blice locale, cu precizarea perioadei degraþie ºi a perioadei de rambursare afinanþãrii rambursabile;

l dobânzile, comisioanele ºi oricealte costuri aferente fiecãrei finanþãrirambursabile;

l plãþile efectuate din fiecare fi -nan þare rambursabilã.

(2) Datele prevãzute la alin. (1) seactualizeazã în prima decadã a fiecãruitrimestru pentru trimestrul expirat, subsancþiunile prevãzute de lege.

Art. 5 – Se mandateazã ExecutivulPrimãriei municipiului Cluj-Napoca cuîntocmirea Fiºei de date a achiziþiei, aCaietului de sarcini ºi a tuturor ac te lorne cesare, în vederea desfãºurãrii pro ce -durii de achiziþie publicã, în conformitatecu prevederile O.U.G. nr. 34/2006 cu mo -dificãrile ºi completãrile ulterioare.

Art. 6 – (1) Se aprobã constituireacomisiei de evaluare a ofertelor depuseîn cadrul procedurii de achiziþie pu -blicã, în urmãtoarea componenþã: PetruIacob Pântea – P.D.L., Claudia Anas tase– P.S.D., Somogyi Gyula – U.D.M.R.,Teofil Claudiu Peter – P.N.L., precumºi trei reprezentanþi din aparatul de spe-cialitate al Primarului.

(2) Se mandateazã primarul ca prindispoziþie, sã desemneze supleanþi pen-tru comisia de evaluare.

Art. 7 – Cu îndeplinirea prevede -rilor hotãrârii se încredinþeazã primarulmunicipiului Cluj-Napoca, Direcþiaeconomicã ºi Direcþia tehnicã.

Art. 8 – Prezenta hotãrâre se comu-nicã, prin intermediul secretarului mu -nicipiului Cluj-Napoca, în termenulpre vãzut de lege, primarul municipiu-lui Cluj-Napoca ºi prefectului Jude -þului Cluj ºi se aduce la cunoºtinþã pu -blicã prin publicarea în Monitorul Ofi -cial al României, precum ºi pe pagina deinternet www.primariaclujnapoca.ro


privind stabilirea impozitelor ºi taxelor localepentru anul 2011

HOTÃRÂREA nr. 400/2010

privind modificarea ºi completarea Hotãrârii nr. 400/2010 (stabilirea impozitelor ºi taxelorlocale pentru anul 2011)


privind aprobarea rectificãriibugetului general al municipiului Cluj-Napoca peanul 2010, pe capitole, subcapitole, titluri, articole ºi alineate


privind organizarea manifestãriicultural-artistice ºi sportivesub genericul „Zilele municipiului Cluj-Napoca” înultima sãptãmânã a lunii mai,anual, începând cu anul 2011


privind aprobarea contractãriiºi garantãrii unei finanþãrirambursabile interne în valoarede 300.000.000 lei pe termenlung pentru asigurareasurselor de finanþare pentruprogramul de realizare a investiþiilor în municipiulCluj-Napoca


privind darea în administrare,Casei de Culturã a Studenþilordin Cluj-Napoca, a imobiluluisituat în municipiul Cluj-Napoca, P-þa Lucian Blaga nr. 1-3


privind conferirea titlului de “Cetãþean de onoare almunicipiului Cluj-Napoca”domnului general de flotilãaerianã (r) Dragomir P.Constantin


TABEL 1

Jurnalul municipalCluj-Na pocaDe interes



B-dul 1 Decembrie 1918Str. 11 OctombriePiata 14 IulieStr. 16 FebruarieStr. A.E.BaconskyStr. AgricultorilorStr. AgronomilorStr. Alba IuliaStr. Alecu RussoStr. Alexandre DumasStr. Alexandru BorzaStr. Alexandru CiureaStr. Alexandru Davila Str. Alexandru Donici Str. Alexandru Vlahuta Str. AlmasuluiStr. AlunuluiStr. Ana AslanStr. Andrei Saguna Str. Antonin CiolanStr. ArameiStr. Arany JanosStr. ArinilorStr. Augustin BuneaStr. Aurel Ciupe Str. Aurel GurghianuStr. AuroreiStr. Aviator Badescu Piata Avram IancuStr. Avram IancuPiata Baba NovacStr. Baba NovacStr. Baia MareAlee BâleaStr. Bartok BelaStr. Basarabia Str. Bathori IstvanStr. BatozeiStr. BerarieiStr. BihoruluiStr. Bisericii OrtodoxeStr. Bogdan Petriceicu

HasdeuStr. Bolyai Janos Alee BorsaStr. BraduluiStr. Brassai SamuelAlee BratesStr. BrizeiStr. BrutarilorStr. BucegiStr. BuciumStr. Bucovina Alee BucuraStr. BuhusiStr. BuzauStr. C.A.RosettiStr. CaisuluiStr. Caius Iacob Str. CalarasilorAlee Calin Alexandru NemesStr. CâmpeniStr. CâmpuluiStr. CaraimanStr. Cardinal Iuliu HossuStr. CariereiStr. Carol DavilaStr. CarpatiStr. Carpenului

Alee CastanilorStr. CeahlauStr. CedruluiParc Central “Simion Barnutiu”Str. CerbuluiStr. CetatiiStr. CetineiStr. Cezar BaltagStr. Cezar PetrescuStr. Cheile BaciuluiStr. CiobanuluiAlee CiopleaStr. Ciprian Porumbescu Str. CiresilorStr. CismigiuAlee CiucasAlee ClabucetStr. ClinicilorStr. CobzarilorStr. ColibitaStr. ColineiStr. CometeiStr. ConductorilorStr. Constantin DaicoviciuStr. Constantin NoicaAlee Constantin SilvestriStr. Costache Negruzzi Str. CotitaStr. CrânguluiStr. CrisanStr. CurcubeuluiStr. Cuza VodaStr. D.D.RoscaStr. David Ferenc Str. DevaStr. DianeiStr. Dimitri Ivanovici

MendeleevStr. Dimitrie GustiStr. Dinicu GolescuStr. DonathStr. DorneiStr. Duiliu ZamfirescuStr. Dumitru BraharuStr. Edgar Quinet Str. Emil CioranStr. Emil Isac Str. Emil RacovitaStr. Emile ZolaStr. Emmanuel de MartonneStr. Episcop Ioan BobStr. Episcop Marton AronB-dul EroilorStr. Eugen IonescoStr. Eugen LovinescuStr. FagetuluiStr. FântâneleStr. FericiriiStr. FerigiiStr. FicusuluiStr. FieruluiAlee FirizaCalea FlorestiStr. FoisoruluiStr. FortareteiStr. Franklin Delano Roosevelt Str. Franz LisztStr. FrasinuluiStr. Frederic Joliot Curie Str. FrunzisuluiStr. G.V. BibescuStr. Gaal Gabor

Str. Galaction Liviu MunteanuStr. Galileo Galilei Alee GârbauPiata GariiStr. Gavril Muzicescu Str. George BacoviaStr. George Baritiu Str. George CalinescuStr. George Cosbuc Str. George Enescu Str. Georges Clemenceau Str. Gheorghe Dima Str. Gheorghe Pop de BasestiStr. Gheorghe SincaiStr. Gherase DendrinoStr. Giuseppe Garibaldi Str. GovoraStr. G-ral DragalinaStr. G-ral Eremia Grigorescu Str. G-ral Gheorghe PomutStr. GrapeiStr. Grigore AlexandrescuStr. Grigore AntipaStr. Grigore BenetatoStr. Grigore UrecheStr. GruiaAlee GurghiuStr. GutinuluiStr. Haller KarolyStr. Hameiului Str. HategStr. Heinrich HeineStr. Hermann OberthStr. Honore de BalzacStr. HoreaPiata Horea, Closca si CrisanStr. HuedinuluiStr. I. C. BratianuStr. Iacob BologaStr. Iancu de HunedoaraStr. IedereiAlee IezerStr. Ilarie Chendi Str. Ilie Macelaru Str. Inocentiu Micu Klein Str. Ioan Iacob Str. Ioan OargaStr. Ioan RatiuStr. Ion Andreescu Str. Ion CreangaStr. Ion GhicaStr. Ion Heliade Radulescu Str. Ion Luca Caragiale Str. Ion MesterStr. Ion MihalacheStr. Ion Mincu Str. Ion Neculce Str. Ion Popescu Voitesti Str. Isaac NewtonStr. Iuliu Hatieganu Str. Iuliu Maniu Str. Iuliu MercaStr. Iuliu MicsaStr. Iuliu Moldovan Str. IzlazuluiStr. În jurul laculuiStr. Janos ZsigmondAlee Janovics JenoStr. Jean Jacques Rousseau Str. Johannes GuttenbergStr. Jokai MorStr. Jozsef Attila

Str. JupiterStr. Kos Karoly Str. Kovacs DezsoStr. Kovari LaszloStr. LacatusuluiStr. LaculuiStr. LapusuluiStr. LateralaStr. LemnuluiStr. Leonardo Da VinciStr. LibeluleiStr. LiliaculuiStr. Liviu RusuStr. Louis PasteurStr. LuceafaruluiPiata Lucian BlagaStr. Lucian MatisStr. LuminiiStr. LuneteiStr. LuniiStr. MaculuiStr. MagazieiAlee Magnoliei Str. MamaiaCalea ManasturStr. MarginasaStr. MariselStr. MaruluiStr. Matei BasarabStr. Matei CorvinStr. Matei MilloStr. MecanicilorStr. MehedintiStr. MemorandumuluiAlee MestecenilorStr. MeteorAlee MeziadAlee MicusStr. MigdaluluiStr. Mihai EminescuPiata Mihai ViteazuStr. Mihail KogalniceanuStr. Miko ImreStr. MilcovStr. MioriteiStr. MiraslauStr. Mircea cel Batrân Str. Mircea EliadeStr. Miron CostinStr. MistraluluiStr. MogosoaiaAlee MoldoveanuStr. MoldoveiStr. MoliduluiStr. Moricz ZsigmondCalea MotilorStr. MovileiPiata MuzeuluiAleea Muzeului EtnograficAlee MuziciiStr. NapocaStr. NeagraAlee NegoiuStr. Nichita StanescuStr. Nicolae CajalStr. Nicolae LabisStr. Nicolae PatrascuStr. Nicolae SteinhardtStr. Nicolaus CopernicusStr. NuferilorStr. ObservatoruluiStr. Octavian GogaStr. Octavian PetroviciStr. OravitaStr. OspatarieiStr. OtetuluiStr. Pablo PicassoAlee PadinStr. PaduriiStr. PajisteiStr. Panait IstratiStr. PandurilorStr. ParângStr. PârâuluiStr. PastoruluiAlee Pataki SámuelStr. Paul ChinezuStr. Paul IoanStr. Pavel DanAlee PeanaStr. Petre DulfuStr. Petre IspirescuStr. Petru MaiorStr. Petuniei

Str. PiezisaStr. PlopilorStr. PoieniteiStr. Portile de FierStr. PotaissaStr. PovârnisuluiStr. PrimaveriiStr. PrivelistiiStr. Prof. Gheorghe MarinescuStr. Prof. Nicolae MargineanuStr. Prof.Tudor Ciortea Str. PrunilorAlee PutnaStr. RadautiStr. Radu GyrStr. Radu StancaStr. RahoveiStr. RapsodieiStr. RarauStr. RavasuluiStr. Regele FerdinandStr. RemeteaStr. Rene DescartesStr. RepubliciiAlee RetezatStr. Robert KochStr. Romulus VuiaStr. RozmarinuluiAlee Rucar Alee Sabin DragoiStr. SalcâmuluiStr. SalciilorStr. SalvieiStr. Samuil MicuStr. SaturnAlee ScarilorStr. Sebastian BornemisaStr. Sergiu CelibidacheStr. SerpuitoareStr. SesuluiStr. Sextil PuscariuDrum Sfântul IoanStr. SighisoareiStr. Sigismund TodutaStr. Silviu Dragomir Str. SinaiaStr. SindicatelorStr. Soimului

Splaiul IndependenteiStr. SputnicAlee StadionuluiStr. Stefan Augustin Doinas Piata Stefan cel MareStr. Stefan Cicio PopStr. Stefan Ludwig RothStr. Stefan MetesStr. Stefan MoraStr. Stefan Octavian IosifStr. StrâmbaAlee StundentilorStr. SuceavaStr. SunatoareiStr. TabereiStr. Taietura TurculuiStr. Tamasi AronAlee TarnitaStr. TasnadStr. TatraAlee TazlauStr. TebeiStr. TecuciStr. Teo PeterAlee Theodor AmanStr. Tiberiu BrediceanuStr. TiblesuluiStr. TipografieiStr. ToamneiStr. Traian Grozavescu Str. TrâmbitasuluiStr. TrascauluiStr. Tudor ArgheziStr. TurturiciiCalea TurziiStr. Tyukodi Antal Str. UliuluiStr. UlmuluiPiata UniriiStr. UniversitatiiStr. UrcusuluiStr. Uzinei ElectriceStr. Valea GârbauluiStr. VânatoruluiStr. VântuluiStr. Vasile Alecsandri

Str. Vasile Cârlova Str. Vasile GoldisStr. Vasile StoicaStr. Vasile VelicanAlee VeteranilorStr. Victor BabesStr. Victor Deleu Str. Victor EftimiuStr. Victor FeleaStr. Victor HugoStr. Victor PapilianAlee VidraruStr. ViilorStr. Virgil FuliceaStr. Virgil Onitiu Alee Vlad MugurStr. Zaharia Bârsan Str. ZefiruluiStr. Zorilor

sector 2 BRANTNER

B-dul 21 Decembrie 1989Piata 1848Piata 1907Piata 1 MaiStr. 13 SeptembriePiata AbatorStr. AbruduluiStr. Acad. David Prodan Str. ActoruluiStr. AdjuduluiStr. Adrian MarinoStr. Ady EndreStr. AiuduluiStr. AlbacStr. Albert Einstein Str. AlbieiStr. AlesdStr. Alexandru BohatielStr. Alexandru D. XenopolStr. Alexandru GraurStr. Alexandru KiritescuStr. Alexandru MacedonskiStr. Alexandru Odobescu Str. Alexandru RoscaStr. Alexandru Sahia Str. Alexandru Vaida VoevodStr. AlvernaStr. AmetistuluiStr. Amos FrâncuStr. Ana IpatescuStr. Anatole France Str. Andrei Muresanu Str. Anghel SalignyStr. AninaStr. Antim IvireanuStr. Anton BacalbasaStr. Anton PannStr. Antonio GaudiStr. ApahidaStr. AradStr. ArgesStr. ArgintuluiStr. AriesuluiStr. Aron DensusianuStr. Aron Florian Str. Aron PumnulStr. ArtaruluiStr. ArtelorStr. AtelieruluiStr. Augustin BenaStr. Augustin MaiorStr. Aurel Suciu (fosta

Pietroasa)Str. Aurel Vlaicu Str. Aviator Dârjan Str. AviatorilorStr. Axente Sever Alee AzugaCalea BaciuluiStr. Badea CârtanStr. BaiiAlee BaisoaraAlee BaitaStr. BaladeiStr. BaltiiStr. BanatuluiStr. BanilorStr. Banul UdreaStr. Barbu LautaruStr. Barbu Stefanescu

Delavrancea Str. Barc I

ÎMPÃRÞIREA PE STRÃZI A FIRMELOR DE SALUBRIZARE

SECTOR 1 ROSALSECTOR 2 BRANTNER

Jurnalul municipalCluj-Na poca De interes



Str. Barc IIStr. Barc IIIAlee BârseiStr. BaznaColonia BecasStr. BecasStr. BecleanStr. BegaStr. BeiusuluiStr. BelgradStr. Bethlen GaborAlee BiblioteciiStr. Bisericii Sf. TomaStr. BistriteiAlee BizusaStr. BlajuluiStr. BlanarilorStr. BobâlneiStr. Bocskai IstvanStr. Bogdan VodaColonia BorhanciStr. BorhanciuluiAlee BorsecStr. BradutuluiStr. BrânduselorStr. BranuluiStr. BrasovColonia BreazaStr. BreazaStr. BrigadierilorAlee BrosteniStr. BucurestiAlee Budai Nagy AntalColonia BudunusStr. BufteaStr. BujoruluiStr. BulgarilorStr. BumbestiStr. Buna ZiuaStr. BurebistaStr. BusteniStr. BusuioculuiStr. Caii FerateStr. CalanStr. CalimanestiAlee Calistrat Hogas Str. CallatisStr. CalugareniStr. CamelieiStr. Camil PetrescuStr. CâmpinaStr. Câmpul PâiniiStr. CantonuluiStr. CapsunilorStr. CaracalStr. CaramidarilorStr. CaransebesStr. CarbunarilorStr. Carlo GoldoniStr. Carmen SilvaStr. CatineiStr. CeferistilorStr. CepeiStr. CernavodaStr. CerneiStr. Chinteni Str. CibinuluiStr. CiocanuluiStr. CiocârlieiStr. CiuceaStr. ClopoteilorStr. CloscaStr. CoasteiStr. CocorilorStr. CodleaStr. Codru Dragusanu Str. CodruluiStr. CojocneiStr. ConstantaStr. Constantin Brailoiu Str. Constantin BrâncoveanuStr. Constantin BrâncusiStr. Constantin C. DiculescuStr. Constantin Dobrogeanu

GhereaStr. Constantin MilleStr. Constantin Nottara Str. CopacilorStr. Corneliu CoposuStr. CornuluiStr. CosasilorStr. CosminuluiStr. Costache NegriAlee CoziaStr. Cpt.Grigore Ignat Str. CraiovaAlee CraitelorStr. CrinuluiStr. CrisuluiStr. CrizantemelorStr. Croitorilor

Str. CuculuiStr. DaciaStr. DalieiStr. DâmboviteiStr. Dâmbul RotundStr. Daniil P. BarceanuStr. Dealul FânatelorStr. DealuluiStr. DecebalStr. DejuluiStr. DepouluiAlee DetunataCalea DezmiruluiStr. Diaconul Coresi Str. DiamantuluiStr. Dimitrie BolintineanuStr. Dimitrie Cantemir Str. Dimitrie ComsaStr. Dimitrie Onciul Str. Dimitrie PaciureaStr. Dinu LipattiStr. Dionisie RomanStr. DobrogeiStr. DoineiCalea DorobantilorStr. DoruluiStr. DostoievskiStr. Dragos VodaStr. DrapeluluiStr. DropieiStr. Dumbrava RosieStr. DunariiStr. Ecaterina Teodoroiu Str. Ecaterina Varga Alee EclipseiStr. Eftimie Murgu Str. EliceiStr. EmersonStr. Emil A. DandeaStr. Emil GârleanuStr. Emil PetroviciStr. Erich BergelStr. Erkel FerencStr. Eta BoeriuStr. Eufrosin Poteca Str. Eugen Brote Str. FabriciiStr. Fabricii de CaramidaStr. Fabricii de ChibrituriStr. Fabricii de ZaharStr. Fadrusz JanosStr. FagarasuluiStr. FaguluiStr. FânatelorStr. FânuluiStr. Fat FrumosStr. FlorilorStr. FluierasuluiStr. FluturilorPiata FraternitatiiStr. FrezieiStr. FrumoasaStr. FundaturaAlee Gala GalactionStr. GalatiStr. GalaxieiStr. GalbenelelorStr. GariiStr. GaroafelorStr. GentianeiStr. Georg Friedrich HegelStr. George Gordon ByronStr. George StephensonAlee George TopârceanuStr. Gheorghe Asachi Str. Gheorghe DojaStr. Gheorghe Lazar Str. Gheorghe Sion Str. Gherasim Domide Str. GhimesuluiStr. GhindeiStr. GhioceilorStr. Giordano Bruno Str. GladiolelorAlee GodeanuAlee Gogu ConstantinescuStr. GorunuluiStr. GospodarilorStr. GradinarilorStr. G-ral Traian Mosoiu Str. GrâuluiStr. GraurilorStr. Grigore MoisilStr. GriviteiStr. HaiduculuiStr. Hajnal ImreStr. HarghitaStr. HârletuluiStr. Heltai Gaspar Str. Henri Barbusse Str. Henri Coanda

Alee HerculaneColonia HodaiStr. HodaiAlee HorezuStr. HorticultorilorStr. HunedoareiStr. IalomitaStr. Iancu Jianu Str. IasilorStr. IasomieiStr. IazuluiStr. IerbiiStr. Ileana Cosânzeana Str. InauStr. InuluiStr. Ioan AlexandruStr. Ioan ButeanuStr. Ioan GoiaStr. Ioan Pop de ClujStr. Ioan ZaicuPiata Ion AgârbiceanuStr. Ion BreazuStr. Ion Budai Deleanu Str. Ion Ionescu de la BradStr. Ion NegoitescuStr. Ion Pop ReteganuStr. Ion SlaviciStr. Ion Vidu Str. Ion Viteazul Str. Ionel Perlea Str. Ionel TeodoreanuStr. Iosif SavaStr. Iosif VulcanStr. IrisStr. IugoslavieiStr. Iuliu Coroianu Str. IzeiStr. IzvoruluiStr. ÎnfratiriiStr. Între LacuriAlee ÎnvatatoruluiStr. Jan Hus Str. Jean JauresStr. JiuluiStr. Jorj VoicuStr. Jules VernePiata Karl LiebknechtStr. Kelemen LajosStr. LacrimioarelorStr. Lacul RosuStr. Lalelelor Str. Leonard MociulskiStr. LinisteiAlee LipovaStr. LivezeniStr. LiveziiStr. Liviu RebreanuStr. LocomotiveiStr. LombuluiStr. LotruluiStr. LucerneiStr. Ludwig van Beethoven Str. LunciiStr. LutoasaStr. MacesuluiStr. MacinuluiStr. Madach ImreStr. MalinuluiStr. MaramuresuluiStr. MarasestiPiata MarastiStr. MargaretelorStr. MargaritarelorStr. MargauluiStr. MarghiteiStr. Marian PapahagiAlee Marin PredaStr. Marin SorescuStr. Martin OpitzStr. Mateiu CaragialeStr. Matyas MatyasStr. MediasStr. MercurStr. MeseriilorAlee MesesStr. Mesterul ManoleStr. MetaluluiStr. MierleiStr. Mihai RomânulStr. Mihai VeliciuAlee Mihail SadoveanuStr. Mihail SadoveanuStr. Mihail Sebastian Str. Mikszath KalmanStr. Milton LehrerStr. MinerilorStr. Mircea Zaciu Str. Moise NicoaraStr. Molnar PiuaruStr. MorarilorStr. Morii

Str. Mos Ion RoataStr. MugurilorB-dul MunciiStr. MuncitorilorStr. MuntenieiStr. MuresuluiAlee MuscelStr. NadaselStr. NarciselorStr. NasaudStr. NavodariAlee NeptunStr. Nicolae BalcescuStr. Nicolae Colan Str. Nicolae CorchesStr. Nicolae CristeaStr. Nicolae DraganuStr. Nicolae IorgaStr. Nicolae PascalyStr. Nicolae RomânulStr. Nicolae TecluB-dul Nicolae TitulescuStr. Nicolae TonitzaStr. NirajuluiStr. NorduluiStr. NuculuiStr. OasuluiStr. Oasului FundaturaStr. Octav BancilaStr. Octavian FodorStr. Octavian PrieStr. OdobestiStr. OituzStr. OlanestiStr. OleandruluiStr. OltenieiStr. OltuluiStr. Onisifor GhibuStr. OnixuluiStr. OradieiStr. OrastieiAlee OrhideeiStr. OrzuluiStr. OstasilorStr. OvidiuStr. Ovidiu Iuliu MoldovanAlee PadisStr. Pakei LajosStr. Palaghia RosuStr. PaltinisAlee PaltinuluiStr. PanselutelorStr. Papai Pariz FerencStr. Papiu IlarianStr. ParasutistilorStr. Parcul FeroviarilorStr. ParisStr. PartizanilorStr. Pata RâtStr. Patriciu BarbuStr. Pavel RoscaStr. PerleiStr. PescarilorStr. Petofi SandorStr. Petrache PoienaruStr. Petru CretiaStr. Petru P. Metes Str. Piatra CraiuluiStr. PiersiculuiStr. Pintea ViteazulStr. PintenuluiAlee PinuluiStr. PitestiStr. PlaiuriStr. PlanoarelorStr. PlevneiStr. PloiestiStr. PoienarilorStr. PometStr. Pompiliu TeodorStr. PonoruluiStr. PortelanuluiStr. Porumbeilor

Str. PorumbuluiStr. PosadaStr. PostavarulStr. PredealStr. PrietenieiStr. PriporStr. PrislopStr. Privighetorii Alee prof. I.T. StanStr. ProgresuluiStr. PuietilorStr. Rakoczi Ferenc IIStr. RândunicilorStr. RasarituluiAlee RasinariStr. RâuluiStr. RazboieniStr. ReghinStr. Regina MariaStr. Remenyik SandorStr. RodneiStr. RomaniteiStr. Romul LadeaStr. RosioriStr. RovineStr. RozelorStr. Rubin PatitiaStr. RubinuluiStr. SafiruluiStr. SalajuluiStr. SanatoriuluiStr. SânzienelorStr. SapatorilorStr. SarmisegetuzaAlee ScarisoaraStr. ScoliiStr. ScortarilorStr. ScurtaStr. SebesuluiStr. SecareiStr. SeceratorilorStr. SemeniculuiStr. SeninaStr. Septimiu AlbiniStr. Septimiu MuresanStr. SibiuluiStr. Silvaniei Str. SimeriaStr. Simion Balint Str. Simion MusatStr. Simion Stefan Str. SimleuluiStr. SiretuluiStr. SitarilorAlee SlanicStr. Slatina Str. SmaralduluiStr. Smaranda BraescuStr. Smârdan Alee SnagovStr. SoareluiStr. SobarilorCalea SomeseniStr. Someseni BaiStr. SomesuluiColonia SoporStr. SoporuluiStr. Spatarul Milescu Str. SperanteiStr. SpiculuiStr. SpinoasaStr. Spiru HaretStr. SpitaluluiStr. SportuluiStr. Stanescu Popa Str. StânisoaraStr. StânjeneilorStr. Stefan LuchianStr. Stefan RuhaStr. StejaruluiStr. SteluteiStr. StrajaStr. Streiului

Str. StrungarilorStr. TabacarilorStr. Tache IonescuStr. TârnavelorStr. TeilorStr. TeleormanStr. Teodor MihaliStr. Theodor Capidan Str. Theodor PalladyStr. TimisoareiStr. TimisuluiPiata Timotei CipariuStr. Titu MaiorescuStr. TopazuluiStr. TractoristilorStr. TraianStr. Traian VuiaStr. TrandafirilorStr. TransilvanieiStr. Treboniu LaurianStr. TriajuluiStr. Tribunul Andreica Str. Tribunul VladutiuStr. TrifoiuluiStr. Tristan TzaraStr. TrotusuluiStr. Tudor MusatescuStr. Tudor VianuStr. Tudor VladimirescuStr. TufeiStr. TulceaStr. TulghesuluiStr. Turnu RosuStr. Turnu SeverinStr. TurnuluiStr. UniriiAlee UranusColonia Valea CaldaStr. Valea ChintauluiColonia Valea FânatelorStr. Valea FânatelorStr. Valea SeacaAlee ValeniAlee Valeriu BologaStr. Valeriu Braniste Str. Valter MaracineanuStr. Vasile ContaStr. Vasile Lucaciu Str. Vasile Lupu Str. Vasile Pârvan Str. VasluiStr. VenusStr. VeselieiStr. VidreiStr. Viile Dâmbul RotundStr. Viile NadaselAlee VioletelorStr. ViorelelorStr. VisinilorStr. Vlad TepesStr. VladeasaStr. Voievodul GeluStr. Voievodul GladStr. Voievodul Menumorut Str. VoineasaStr. VoltaireStr. VoronetStr. VrabiilorStr. VranceaStr. VulpiiStr. VultureniStr. VulturuluiStr. W.A.MozartStr. Wolfgang J. GoetheStr. Zaharia Carcalechi Alee Zaharia StancuStr. ZalauluiStr. ZambileiStr. ZânelorStr. ZaranduluiStr. ZboruluiStr. ZizinuluiStr. Zrinyi Miklos

l Sectoarele sunt despãrþite de urmãtoarele zone/strãzi: Calea Turzii, P-þa ªtefan cel Mare, P-þa Avram Iancu, Cuza Vodã, P-þa Mihai Viteazul, I.P.Voiteºti, Dacia, Horea, P-þa Gãrii, str. Locomotivei, calea feratã ºi sunt deservitede ROSAL, cu excepþia strãzii Dacia, care este deservitã de BRANTNER.

SECTORUL 1 este deservit de ROSAL ºi cuprinde cartierele: Mãnãºtur, Zorilor, Plopilor, Gruia, Grigorescu, Centru-parþial

SECTORUL 2 este deservit de BRANTNER ºi cuprinde cartierele: Someºeni, Bulgaria, Mãrãºti, Gheorgheni, Andrei Mureºanu, Iris, Dâmbul Rotund,Centru-parþial

Jurnalul municipalCluj-Na pocaPoliþia comunitarã


Direcþia Poliþia Comunitarã dincadrul Primãriei municipiuluiCluj-Napoca a realizat un raportde activitate pentru perioada 2005-2010, respectiv pentru intervalul de timp care a trecut dela crearea, în actuala formã, aPoliþiei Comunitare, în urmaadoptãrii cu unanimitate de voturia Hotãrârii Consiliului Local nr.504/2005 privind înfiinþarea ºifuncþionarea Poliþiei Comunitaredin municipiul Cluj Napoca, înconformitate cu Legea 375/2004.

În acest scop în anul 2005 au fosttestaþi ºi încadraþi 127 de angajaþi dincadrul Corpului Gardienilor Publicica re, alãturi de 28 de inspectori dinDirecþia Control a Primãriei au formatcele ºase servicii actuale ale PoliþieiComunitare: Serviciul Ordine ºi Sigu -ranþã Publicã, Serviciul Control TraficRutier ºi Serviciile Control Urbanismºi Disciplinã în Construcþii, ServiciulControl Protecþia Mediului, ServiciulInspecþie Comercialã ºi Serviciul Bazede Date, Dispecerat ºi Relaþii Publice.

PERIOADA 2005-2010 ÎN CIFRE:

l 713.737 de verificãri efectuate înteren;

l 112.844 de sesizãri ale cetãþe-nilor soluþionate;

l 322.510 de contravenþii con-statate ºi sancþionate;

l 13.304 de cazuri de persoanedepistate cã apelau la mila publiculuisau fãrã adãpost (multe dintre acesteapersoane au fost depistate în mod re -pe tat, chiar dupã trimiterea, aºa cumprevede legislaþia, cãtre localitãþile dedomiciliu a celor cu domiciliu în altelocalitãþi). Toate persoanele depistateau fost ridicate de pe domeniul public,identificate la secþia de poliþie ºi cazatela azilul de pe str. Oaºului 298, sautrimise cãtre localitatea de domiciliu.

l 305 tabere nomade, respectiv2.735 persoane îndepãrtate de pe do -meniul public;

l 1.901 atelaje tractate de animalecare circulau pe trasee interzise, care aufost ridicate ºi proprietarii acestorasancþionaþi;

l 6.794 autovehicule de mare to -naj staþionate neregulamentar, sancþio -nate;

l 13.590 t de resturi vegetale ºimo loz colectate de pe 17.035 mp. deteren igienizat cu ajutorul asistaþilorsocial;

l 14.160 mp suprafeþe deszãpe -zite;

l 6.920 autovehicule fãrã stãpânsau abandonate, care au fost ridicate ºidepozitate, dupã care s-a iniþiat proce-dura legalã de publicare a anunþurilorprivind comercializarea acestora ca fiervechi, sau caroserii uzate prin licitaþiipublice.

l 796 de verificãri privind nivelulde zgomot (mãsurãtori sonometrice) ºi147 de cazuri în care prin mãsurile dis-puse s-a revenit la nivel de zgomotprevãzut de normele legale;

l 201.435 de amenzi aplicate pen-tru parcãri neregulamentare pe dome-niul public;

l 11.558 de autovehicule ridicatepentru parcare/ staþionare neregula-mentarã pe domeniul public;

l 12.612 autovehicule blocatepen tru parcare/staþionare neregula-mentarã pe domeniul public;

l 1.080 de mijloace publicitareinventariate din care 420 desfiinþate;

l 1.872 de construcþii identificatefãrã autorizaþie de construire, sau cunerespectarea documentaþiei tehnicevizate spre neschimbare, ai cãror pro-prietari/beneficiari au fost sancþionaþicontravenþional;

l 35.239 de acte de comerþ ilegaldepistate ºi sancþionate;

l 52.080,78 lei reprezintã valoareabunurilor confiscate, rezultate ca ur -ma re a comerþului ilicit, predate ºi de -cla rate ca bunuri proprietate privatã a

statului la Direcþia Generalã a Finan -þelor Publice a judeþului Cluj;

l 29.473.255 lei reprezintã valoa -rea amenzilor aplicate;

l s-a asigurat paza permanentã a25 de obiective de interes public dinmunicipiul nostru, între care unitãþi deînvãþãmânt preuniversitar, Azilul deNoap te, piaþa Avram Iancu, piaþa Uni -rii, parkingul Minerva din cartierulMãnãstur, primãriile din cartiere, par-cãrile cu barierã, cimitirul din Mãnãº -tur ºi cel din Chinteni, etc.

l s-a participat acþiuni organizateîn colaborare cu Jandarmeria ºi Poliþiala toate manifestãrile publice prilejuitede evenimente sportive, culturale, altemanifestãri sau situaþii de urgenþã -accidente, explozii, inundaþii;

l au fost depistate 53 de cazuri deinfracþiuni - furturi de la persoane sauagenþi economici; predate poliþiei pen-tru continuarea cercetãrilor;

ACÞIUNI COMUNITARE

Totodatã, Poliþia Comunitarã a ini -þiat primele acþiuni de implicare a cetã -þenilor clujeni în acþiuni comunitare.Astfel, au avut loc peste 1.000 de acþi -uni ºi concursuri de ecologizare cu ele-vii din instituþiile de învãþãmânt pre-universitar pentru sensibilizarea cetã -þe nilor sub deviza “Iubesc Clujul Cu -rat” - eveniment devenit emblematicîn municipiu ºi care se diversificã anualcu alte activitãþi legate de promovareaimplicãrii în comunitate ºi a respectu-lui pentru mediu. Poliþia Comunitarã amai organizat ºi patru ediþii, în perioa-da 2004-2008 a concursului dintre aso -ciaþiile de proprietari, organizate în ca -drul acþiunii “Iubesc Clujul curat”,con curs în cadrul cãruia s-a ales anualcel mai îngrijit bloc ºi zonã verde.

Pentru promovarea unui cadruorganizat, dar accesibil totodatã, celorcare doreau sã îºi vândã în mod directprodusele alimentare obþinute în grã-dinile sau gospodãriile proprii, PoliþiaComunitarã a propus ºi coordonat„pieþele stradale sezoniere” prin careclujenii au avut acces la alimente ief-tine, direct de la producãtor în punc -tele de comercializare a unor produsede sezon.

Dezvoltarea proiectelor de inves -tiþii a municipalitãþii au presupus înintervalul 2005-2010 o serie de acþiunide desfiinþare a pieþelor vechi ºimutarea celor noi, de desfiinþare agarajelor vechi în vederea construiriinoilor parkinguri din str. Moþilor,Minerva, din Mãnãºtur ºi str. Fabriciide Zahãr. Aceste acþiuni au fost coor-donate de cãtre poliþiºtii comunitariîn tr-o manierã transparentã ºi prinpromovarea unui dialog deschis cucetãþenii implicaþi, cãrora ºi s-a oferitsuport ºi logisticã pentru a le facilitatransferul de obiecte personale, uneorifoarte dificil de realizat.

CAMPANII DE CONªTIENTIZARE

Ultimii cinci ani au însemnat ºizeci de campanii anuale pentru sto-parea a unor fenomene precum cer -ºetoria ºi parcarea neregulementarã pe

trotuare, spaþii verzi sau în parcãrile cuplatã, prin care Poliþia Comunitarã aîncercat sã sensibilizeze populaþia cuprivire la unele comportamente, apa -rent nesemnificative, dar care, creeazãpremisele proliferãrii contraveþiilormenþionate. “Spune NU cerºetoriei”,“ NU încuraja cerºetoria”, “NU opriþipe trecerile de pietoni. Trotuarul este alpietonilor!” “NU blocaþi pistele de bi -ci clete”, “NU opriþi pe trecerile de pie -toni”, “bulina îþi ridicã maºina” suntnumai câteva dintre aceste campanii.

INIÞIATIVE LEGISLATIVE

În scopul eficientizãrii activitãþii decontrol în domeniile specifice ºi pen-tru pãstrarea ordinii ºi liniºtii publiceau fost propuse 75 de proiecte de Ho -tãrâri, adoptate de Consiliul local almunicipiului Cluj Napoca în perioada2005-2010. Unele dintre aceste iniþia-tive legislative au constituit premiereîn þara noastrã ºi au fost urmate ºi decãtre alte Consilii locale, pentru a re -zolva, pe soluþia aplicatã la Cluj-Na -poca, probleme comunitare similare.

FORMARE PROFESIONALÃ ªI COOPERARE INSTITUÞIONALÃ ªI INTERNAÞIONALÃ

Încã de la începutul activitãþii Po -liþiei Comunitare, una din preocu -pãrile de bazã a fost instruirea perso -nalului pentru cunoaºterea ºi însuºirealegislaþiei specifice, a modificãrilor ºicompletãrilor legislative, precum ºipentru stabilirea ºi perfecþionarea pro-cedurilor de lucru legate de activitateafiecãrui compartiment. Un rol decisivîn formarea fiecãrei echipe din cadrulserviciilor Poliþiei Comunitare l-auavut ºefii de serviciu. La nivelul direc -þiei s-a insistat pe ideea formãriipoliþistului comunitar de bun simþ, de -votat meseriei, exigent ºi modest.

De asemenea, este de remarcat fap-tul cã au fost încurajaþi ºi susþinuþi po -liþiºtii care au hotãrît sã urmeze cursurilede masterat ori studii superioare. Întimp, s-au creat condiþii reale pentru cafiecare poliþist comunitar sã se formezeca un adevãrat profesionist, prin partici-parea la diferite traininguri realizate îndomeniile de activitate specifice.

Astfel, în anul 2008, în colaborare cuUniversitatea de ªtiinte Politice, Ad mi -nistrative ºi ale Comunicãrii din cadrulUniversitãþii Babeº-Bolyai, ªcoa la deAgenþi de Poliþie “Septimiu Mureºan” ºi“School of Criminal Jus tice MichiganState University” au fost organizate se -mi narii la care au participat majoritateapoliþiºtilor comunitari, iar 40 de inspec-tori au absolvit cursul de specia lizare apoliþiºtilor co munitari, organizat de Fa -cultatea de ªtiinþe Politice, Aministrativeºi ale Co municãrii din UBB, în perioa-da mai-septembrie 2008. Prin grija Cen -trului Regional de Formare Continuãpentru Administraþie Publicã Localã, 60de angajaþi ai Poliþiei Comunitare auparticipat, în perioada decembrie 2008 -martie 2009 la cursul de forma re deagenþi comunitari. O deose bitã impor-tanþã pentru menþinerea formei fizice apoliþiºtilor comunitari o au in struirilesportive, desfãºurate prin grija profeso-rilor de la ªcoala de Agenþi de Poliþie“Septimiu Mureºan”, în fiecare sãp-tãmânã, utilizând resursele umane ºi in -frastructura instituþiei.

„Raportul de activitate al PoliþieiCo munitare face parte din elementelepe baza cãrora vom decide, împreunãcu Consiliul local, care dintre preve -derile legislative privind înfiinþareaPoliþiei Locale vor fi alese pentru acontinua la Cluj-Napoca sã avem unsistem funcþional ºi potrivit tipiculuicomunitãþii noastre, care sã asigureordine publicã, respectarea legii ºi si -guranþa traiului tuturor clujenilor” aexplicat primarul Sorin Apostu.

din controalele realizate de PoliþiaComunitarã sunt fãcute ca urmare a sesizãrilor venite din partea cetãþenilor. Sesizãrile dumneavoastrãsunt preluate 24 de ore din 24 la dispeceratul Poliþiei comunitare0264/598.78490%

l Transformarea poliþiºtilor comunitari în poliþiºti locali va creºte siguranþa ºi ordinea publicãºi va asigura un numãr mai mare de poliþiºti încartiere, cursuri de formare ºi modernizarea dotãrilor

În prezent în cadrul Poliþiei Comunitare sunt 196 angajaþi - 107 cu studii superioare din care 35 cu studii postuniversitare ºi 89 cu studii medii.

Evaluare a activitãþii Poliþiei Comunitare în vederea transformãrii în Poliþie Localã


Jurnalul municipalCluj-Na poca Din oraº



REPOVESTIT DE IRINA PETRAª ªI OVIDIU PECICAN (II)

CLUJUL ÎN LEGENDE

BACCHUS ªI BUREBISTA

În vremea împãratului Titus Fla viusVespasianus (39-81 e.n. ), municipali-tatea a luat decizia ca la Napoca, în pro -vincia Dacia, templul închinat lui Bac -chus sã includã ºi o statuie a zeului. Deºimãndria oficialilor i-a îndemnat pe a -ceºtia sã se gãndeascã sã o comande în -tr-unul din atelierele italice, pânã la urmã,dupã consultãri ºi cu legatus au gusti propraetore, conducãtorul pro vin ciei, auhotãrât sã încredinþeze lu cra rea cetãþea - nului Drussus Alenius Le deratus, faimospen tru statuile de cariatide cu care înzes-trase templul Dia nei Melifica din for.

Dupã scurgerea sorocului cuvenit,comanditarii au mers la atelierul artis-tului, dar l-au gãsit pe acesta cu capulîn mâini.

Am venit sã vedem în ce stadiu seaflã statuia lui Bacchus, au spus cei treicetãþeni de rang ecvestru, îndatã ce l-auzãrit pe artist.

Nobili concetãþeni, li s-au adresatacesta posomorât, nu am înaintat preamult, ba chiar bat pasul pe loc.

Le-a arãtat schiþele pentru statuie ºiblocul de marmurã aproape neînceput,iar cei trei s-au minunat de frumuseþeaînfãþiºãrii pe care dorea sã i-o dea luiBimater, cum I se mai spunea celuipurtat de Semele în pântece, iar deJupiter în coapsã.

Va fi o bucurie pentru municipiulnostru sã ne putem mândri cu oasemenea statuie, Drassus Alenius.

ªi cu toate astea, nu pot înainta.În fiecare noapte mi se aratã în vispreotul lui Zamolxes, sacerdotalsupreme al religiei strãbunilor meidinspre tatã, care au fost daci ºi îmispune: “Drus sus, marele rege Bure -bista, care a unit populaþiile de la Ol -bia pânã departe, în Norricum, a tãiatviþa de vie, interzicând dacilor vinul,din cauza alterãrii virtuþilor lor. Sã îiridici o statuie lui Bacchus, tu, urmaºnu numai al ro mânilor ci ºi al dacilorînseamnã sã aduci o jignire de neier-tat marelui rege dac ºi întreguluineam dacic”. Iar visul ãsta nu l-a avutdoar o data, ci mã urmãreºte noaptede noapte… Aºa cã nu ºtiu ce sã mãfac, findcã ziua nici nu mã mai pot

apropia de daltã, de teamã sã nu îmisupãr strãmoºii ºi sã nu isc pizma vre-unui zeu.

Cei trei au promis sã gãseascãrãspunsul pânã a doua zi, iar cândDrussus a venit la primul dintre eiacasã, unde stabiliserã sã se întâlneascãla vremea mesei de prânz, cu oaspeþi,acela i-a spus:

- Ascultã Drussus Alenius: dacã l-ai slãvi pe Bacchus în calitatea lui depatron al beþiei ºi viilor, ai avea, întra-devãr, o problemã. Dar noi, aici, laNapoca, dorim sã îi împodobim micultemplu cu o statuie nu în aceastã cali-tate, ci în aceea de Bimater. Aºa cum els-a nãscut atât din Semele, cât ºi dinaceastã provincie, suntem nãscuþi dindouã mame: Dacia ºi Roma. Când vaveni la tine, la noapte, marele preot allui Burebista, spune-i ce þi-am spusacum, ºi îþi vei redobândi liniºtea. Iaracum, pofteºte aici pe canapea ºi cin-steºte ca oaspete al meu, împreunã cuceilalþi invitaþi, bucatele acestui prânz.A doua zi, Drussus Alenius Lederatusºi-a reluat munca ºi, în mai puþin dejumãtate de an, statuia strãlucitoare alui Bacchus zâmbind ºi-a luat locul întemplul dedicat zeului în for.

CEI CARE PLEACÃ ªI CEI CARE RÃMÂN

Dupã ce împãratul Gallienus a datordin armatei romane sã se retragã dinDacia nord-dunãreanã la sudul fluviu-lui, înalþii funcþionari din aºezãriledaco-romane au început sã îºi încarceîn cufere statuile, picturile, veºmintelede lux ºi podoabele preþioase, pregãtin-du-se de drum.

Se spune cã din Napoca, ce fuseseodinioarã chiar ºi capitalã a Daciei Felix– Dacia cea fericitã , cum I s-a spus laun moment dat, când anii de pace ºibunã cârmuire i-au permis provincieisã se dezvolte ca nicicând înainte,fãcând din ea un tãrâm dorit ºi visat -, apornit la drum ºi un legatus Augusti propretore , pe nume Marcius Iunius Vi -mi nus. Alãturi de el s-au înºiruit cei treifii minori ai sãi, care nu îmbrãcaserãîncã niciunul toga virilis, ºi cele ºaptefet iþe, dintre care prima se pre gãtea demo mentul graþioasei consa crãri mari-tale. Urmau apoi, în preajma animalelorde povarã, sclavii ºi sclavele cele mai iu -bite de stãpâni, doicile fetelor, slujitoa -rele casei, pricepuþii lucrãtori ai pãmân-tului ºi chiar doi liberþi specialiºti înmane vrarea stilului pe tãbliþele ceruitecu socoteli econo mice.

Ajunºi pe un deal care dominadinspre sud valea cu albele case ºitemple din colonia Napoca, Marciusºi ai lui s-au mai întors odatã sã pri -veascã în urmã statuile din for, strãzileºi grãdinile, aºa cum se vedeau de peculme.

Nu va trece mult ºi ne vom întoar -ce cu forþe noi sã respingem atacurilebarbarilor germanici, iar braþul ãsta vaconduce mercenarii romani, chiar de-ar fi sã ºtiu cã pentru asta îmi voivinde ºi straiele de pe mine – spuse cuamãrãciune, ca sã îºi îmbãrbãteze fa -milia ºi apropiaþii.

Nu era uºor sã îi faci sã spere,fiindcã de-a lungul drumului se aºter -neau deja ºi mulþi alþi cetãþeni aiNapocãi, ducând cu ei oameni ºi ani-male, bunuri de toate soiurile.

Atunci, din alaiul legatului Mar -cius Iunius Viminus s-a desprins unbãrbat puternic, cu spatele lat ºi cu pãrºaten ºi ochi albaºtri, în care toþi l-aurecunoscut pe Batax, supranumitulDa cul, fiindcã strãmoºii lui fãceauparte din neamul celor cuceriþi. Eraunul dintre tovarãºii favoriþi de vânã-toare ai înaltului reprezentant al puteriiimperiale, aºa încât îl cunoºtea toatãlumea ca fiind iscusit în trasul cu arcul ºidibaci în aºezarea de curse pentru vulpi.

Marcius Iunius, dacã e pe aºa, eu mãopresc aici ºi te aºtept sã revii. Pânã a -tunci, voi avea grijã, cu voia ta, ºi de ave -rea familiei tale rãmasã pe loc, ºi de oraº.

Demnitarul se ruºinã. Într-adevãr,fugeau din faþa barbarilor sã se punã laadãpost, de parcã nu ar fi fost cetãþeni aicelui mai puternic stat din lume, însuºiImperiul Roman.

Prea bine, prietene, aºa sã fie. ªi dacãmai sunt ºi alþii care vor sã facã la fel, nuvãd nimic rãu în asta. Dar sã nu uite ni -meni cã dinspre nord se în dreaptã sprenoi cu putere armatã oameni brutalipuºi pe jaf ºi fãrã credinþã în zeii noºtri.

Nu-i nimic, sã vinã, dacã le dã mâ -na. Aici noi suntem acasã ºi cunoaºtemtoate ascunzãtorile ºi potecile neum-blate, în vreme ce ei sunt strãini veniþi sãîºi lase oasele departe de casã – a rãspunssenin Batax.

ªi în timp ce convoiul în frunteacãruia stãtea Viminus pornea din nou ladrum cãtre Crisius, Maris ºi Danubius,o parte dintre bãrbaþii ºi femeile care îlîntâlneau pe Batax coborând domol cul-mea înapoi cãtre Napoca porneau înurma lui, abandonând planurile de ple-care.

Zilele trecute, un ziar clujean a -nunþa cã în noaptea dinainte, pe strãzileoraºului ar fi fost vãzut Batax, cu spateledrept ºi încins cu gladium-ul. Unii cre-deau cã ar fi fost vorba de o acþiune aangajaþilor Muzeului de Istorie aTransilvaniei. Eu însã ºtiu cã Batax îlmai aºteaptã încã în oraº pe prietenul ºistãpânul lui, sã împingã din nou, ca învremurile vechi, limes-ul roman pestemunþii din nord...

OAMENI ªI ARBORICând împãratul Aurelian a dat

ordin ca pãrãsirea Daciei, pusã în act deînaintaºul lui Galienus, sã continue,fiindcã numai Danubius putea sã maistea în faþa atacutilor inamicilor hirsuþiveniþi din nord, conducãtorul uneiunitãþi militare – ala – cantonate la Na -po ca, Romulus Secundus Leo, le-a datordin ostaºilor de sub comanda lui sãîºi abandoneze caii ºi sã lege fiecare cucâte o funie picioarele de câte un copacdin apropiere.

- Bravii mei, sunt sigur cã vã veþicomporta ca ºi în confruntãrile ante-rioare, cu la fel de multã vitejie ºiînþelepciune strategicã. Dar, de dataasta, cei care vin asupra noastrã vor fiatât de mulþi ºi de deºi, încât nu-i vomputea opri decât folosind ºi forþa arbo-rilor. Ne vom bate pânã la întâlnirea cuzeii ºi cu strãmoºii noºtri, dar ºi dupãaceea, funia întinsã între fiecare din noiºi copacii ãºtia va trebui sã le împiedicecaii sã înainteze, dându-i peste cap ºiîmpuþinându-i ºi mai mult. Sunteþi cumine, dragii mei?

- Sã piarã duºmanii, Napoca dacicãºi Imperiul Roman vor fi salvate. Sã nedãm viaþa pentru asta!

Bãtãlia care a urmat i-a rãpus petoþi bravii ostaºi romani. Numai unul asupravieþuit ºi de la el a trecut, din gurãîn gurã, povestea acestui nemaiauzitfapt de vitejie pânã a ajuns la noi.

Jurnalul municipal vã prezintã în episoade cea mai nouã apariþie a unor scrieri menite sã promoveze istoria minunatã a oraºuluinostru. Cartea „Clujul în legende” a fost lansatã în cadru festiv cu prilejul aniversãrii Zilei naþionale a României, 1 decembrie 2010 ºi afost pusã apoi la dispoziþia celor interesaþi cu titlu gratuit. Autoriilucrãrii, Irina Petraº ºi Ovidiu Pecican au pus la dispoziþia clujenilor cu generozitate timpul ºi truda pe care au dedicat-o acestei cãrþi.

Jurnalul municipalCluj-Na poca

Evenimente



Jurnalul municipal 54 all pages.pdf · Jurnalul municipal ªtiri pe scurt Cluj-Na poca Numãrul 54...

Documents

Transcript of Jurnalul municipal 54 all pages.pdf · Jurnalul municipal ªtiri pe scurt Cluj-Na poca Numãrul 54...