Anul XVI, Nr. 12/ Decembrie 2010

Jurnal CDIMMBuletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş

FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380; e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

reDucereA bIrocrAţIeI pentru îNtreprINDerI şi coNsumAtorI

în acţiunile în instanţă transfrontaliere

Chiar dacă piaţa unică a UE oferă întreprinderilor accesul la o piaţă de 500 de milioane de consuma-tori, doar un sfert din cele 20 de milioane de IMM-uri din Europa sunt implicate în comerţul transfrontalier.

Un studiu recent a arătat că aproape 40% din întreprinderi ar fi dispuse într-o mai mare măsură să desfăşoare activităţi comerciale în afara pieţei lor naţionale, în cazul în care procedurile pentru soluţi-onarea litigiilor în faţa instanţelor din străinătate ar fi simplificate.

Prin urmare, înlăturarea obstacolelor birocratice care impun întreprinderilor costuri suplimentare şi creează incertitudine juridică pentru acestea, consti-tuie o parte esenţială a acţiunilor Comisiei de a face viaţa mai uşoară pentru întreprinderi şi cetăţeni.

Reforma propusă de Comisie cuprinde pa-tru modificări-cheie:

• eliminarea procedurii greoaie de exe-quatur: conform normelor în vigoare, o hotărâre pronunţată într-un stat membru nu produce efecte în mod automat într-un alt stat membru. Aceasta trebuie mai întâi să fie recunoscută şi declarată exe-cutorie în cadrul unei etape intermediare speciale de către o instanţă din statul membru de executare - aşa-numita procedură de exequatur.

În cazurile complexe, costurile procedurii pot ajunge până la 12.700 de EUR pentru onorariile avocaţilor, traduceri şi cheltuielile de judecată. De asemenea, în unele ţări ar putea dura câteva luni până când o hotărâre este recunoscută şi executată. În aproape 95% din cazuri, procedura este doar o formalitate. Prin urmare, Comisia propune eliminarea acesteia.

În viitor, hotărârile în materie civilă şi comercială pronunţate de către o instanţă într-un stat membru vor deveni, astfel, în mod automat, executorii pe în-treg teritoriul UE. Cu toate acestea, executarea unei hotărâri judecătoreşti ar putea fi oprită de către o in-stanţă, dar numai în circumstanţe excepţionale (cum ar fi încălcarea dreptului la un proces echitabil de către instanţa care a pronunţat hotărârea în străinătate).

• consolidarea protecţiei consumatorilorîn ceea ce priveşte litigiile care implică ţări din afara UE: în prezent, normele naţionale privind competenţa în cazul pârâţilor din ţări terţe diferă foarte mult între statele membre. Legislaţia naţională a unei ţări poate permite unui cetăţean sau unei în-treprinderi să cheme în judecată un pârât din afara UE în faţa instanţei naţionale, în timp ce acest lucru nu este posibil în alte ţări. Reformele propuse vor schimba acest lucru.

O întreprindere cu sediul în Franţa a încheiat un contract de construcţie cu un antreprenor cu sediul în Polonia în vederea construirii unei fabrici lângă Paris. Cele două firme convin că orice litigiu privind contractele va fi soluţionat de o instanţă din Varşovia. Firma poloneză dă în judecată întreprinderea franceză pentru că aceasta este în urmă cu plăţile. Instanţa din Varşovia dispune ca întreprinderea franceză să plătească suma restantă. Ulterior, întreprinderea poloneză doreşte ca hotărârea să se aplice activelor întreprinderii franceze deţinute de aceasta din urmă în Franţa.

Acest lucru necesită, în prezent, ca întreprinderea poloneză să parcurgă mai întâi o procedură îndelungată în faţa unei instanţe franceze, denumită „exequatur”, ale cărei costuri se pot ridica până la 3.000 de EUR.

Procedura de exequatur, iniţiată de peste 10.000 de ori pe an în UE, este depăşită, având în vedere dezvoltarea pieţei unice europene şi nivelul de încredere între sistemele juridice ale statelor membre în materie civilă şi comercială.

Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a propus eliminarea procedurii de exequatur, acţiune care ar putea contribui la economisirea a până la 48 de milioane EUR pe an şi la facilitarea activităţilor economice transfron-taliere, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2010

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

omul potrIVIt lA locul potrIVIt

În special în relaţiile dintre un consumator domi-ciliat în UE şi o întreprindere cu sediul în afara UE, instanţele din ţara de rezidenţă a consumatorului vor avea competenţă în viitor, indiferent de statul membru.

• asigurarea securităţii juridice în cazul acordurilor de alegere a forului încheiate între întreprinderi: în cadrul relaţiilor dintre întreprin-deri, acestea convin de multe ori ca toate litigiile să fie soluţionate de către o anumită instanţă. Cu toate acestea, tacticile privind litigiile au condus la o situ-aţie în care validitatea unei astfel de alegeri a forului este contestată în instanţă într-un alt stat membru al UE, cu scopul de a întârzia soluţionarea litigiului - o practică denumită uneori „torpila italiană”.

Comisia a propus măsuri în vederea eliminării unor astfel de tactici abuzive prin asigurarea faptu-lui că instanţa aleasă în cadrul acordului de alegere a forului este întotdeauna prima care poate stabili dacă acordul este valabil sau nu.

• consolidarea competitivităţii organis-melor europene de arbitraj: propunerile de refor-mă ale Comisiei vor aduce clarificări privind procesul de arbitraj, care, până în prezent, nu este reglemen-tat de Regulamentul Bruxelles I. Pentru soluţionarea litigiilor comerciale, peste 60% din marile întreprin-deri europene preferă mai degrabă arbitrajul, decât litigiile în instanţă.

Organismele de arbitraj europene de la Londra

şi Paris instrumentează cazuri cu o valoare totală de peste 50 de miliarde EUR.

Aceasta este o afacere de 4 miliarde EUR pe an în UE. Cu toate acestea, în prezent, o întreprindere care doreşte să renunţe la un acord de arbitraj poate re-lativ uşor să invoce faptul că înţelegerea nu este va-labilă şi să intenteze un proces în faţa unei instanţe dintr-un stat membru în care este posibilă obţinerea unei decizii favorabile care să conteste validitatea acordului de arbitraj.

Acesta este motivul pentru care Comisia a propus conferirea unei siguranţe întreprinderilor cu privire la faptul că alegerea instanţelor arbitrale este în afara influenţei tacticilor abuzive în cadrul proceselor.

Istoricul dosaruluiRegulamentul Bruxelles I facilitează cooperarea

judiciară în materie civilă în UE prin determinarea instanţei cele mai adecvate pentru soluţionarea unui litigiu transfrontalier şi prin asigurarea unei recu-noaşteri şi executări rapide a hotărârilor judecăto-reşti pronunţate într-un alt stat membru. Acestea contribuie la buna funcţionare a pieţei unice. La opt ani de la intrarea în vigoare a regulamentului iniţial, propunerile de reformă ale Comisiei încearcă în pre-zent să-i confere acestuia o mai mare eficienţă.

Etapele următoareUrmează ca Parlamentul European şi Consiliul

de Miniştri să ajungă la un acord privind propunerile Comisiei de reformă a Regulamentului Bruxelles I.

În prezent, aproape 76 de milioane de euro-peni de vârstă activă sunt necalificaţi sau au cali-ficări inferioare, în timp ce piaţa muncii solicită din ce în ce mai des angajaţi calificaţi. Se estimează că această tendinţă se va amplifica în următorii 10 ani, ceea ce va face ca tinerii şi adulţii fără competenţe adecvate să-şi găsească din ce în ce mai greu un loc de muncă. Chiar dacă vor intra pe piaţa muncii, aceştia vor câştiga mai puţin decât personalul calificat.

Într-o economie în schimbare rapidă, formarea profesională trebuie să dezvolte competenţele cerute de piaţă - Strategie pe următorii 10 ani

Noua strategie privind formarea profesională îşi propune să faciliteze dezvoltarea de competen-ţe generale şi specifice adecvate economiei mo-derne, îmbunătăţind calitatea sistemului de edu-caţie şi formare, încurajând creativitatea şi spiritul antreprenorial şi facilitând învăţarea de-a lungul vieţii pentru persoane de orice profesie şi indife-rent de calificare.

De asemenea, se urmăreşte ca şi persoanele cu venituri scăzute, cu nevoi speciale sau persoa-nele în vârstă să aibă acces la cursuri de formare profesională.

Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

Buletin de informare lunar Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România

Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2010

Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ

ȘtIrI europeNe pe scurt

Strategia prevede un plan de acţiune care permite concen-trarea eforturilor sta-telor membre şi ale UE în următorii patru ani. Printre obiectivele sale se numără:

• colaborarea cu societăţile comerciale, pen-tru a identifica deficienţele în materie de competenţe;

• înfiinţarea mai multor instituţii care să ofere formare profesională;

• elaborarea unor strategii care să stimuleze formarea în străinătate;

• punerea în valoare a beneficiilor formării profesionale;

• stabilirea unor standarde comune pentru for-marea profesională, în aplicarea recomandării UE privind asigurarea calităţii (2009);

• evaluarea modalităţilor prin care europenii ar putea fi încurajaţi să urmeze cursuri de formare profesională.

Formarea profesională poate consolida economia şi competitivitatea Europei. Firmele europene ar pu-tea ocupa o poziţie mai bună la nivel global, dacă ar găsi cu uşurinţă personalul de care au nevoie.

Strategia reprezintă cea mai recentă revizuire a procesului - un cadru mai amplu lansat în 2002, care vizează dezvoltarea sistemelor de educaţie şi forma-re profesională în Europa. La acest proces participă 33 de ţări (cele 27 de state membre ale UE, Croaţia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Li-echtenstein, Norvegia şi Turcia) şi reprezentanţi ai sindicatelor, ai angajaţilor şi ai Comisiei.

Informaţii suplimentare pe tema educaţiei şi formării profesionale:

http://ec.europa.eu/education/index_en.htm

• Fiscalitate: Dezbatere pe tema viitoru-lui taxei pe valoarea adăugată (tVA)

Comisia Europeană a lansat o amplă consultare publică pe tema consolidării şi îmbunătăţirii siste-mului de TVA din Uniunea Europeană, în beneficiul cetăţenilor, al societăţilor comerciale şi al statelor membre.

Scopul consultării este de a le oferi părţilor inte-resate ocazia de a-şi exprima opiniile cu privire la problemele care există în acest moment în dome-niul TVA şi de a propune soluţii la acestea.

Comisia va folosi informaţiile primite în urma acestei consultări pentru a decide care este cea mai adecvată abordare pentru a crea un sistem de TVA stabil, solid şi eficient.

De ce este necesară revizuirea sistemului de TVA?

TVA a fost introdusă în Uniunea Europeană acum mai bine de 40 de ani, într-un moment în care piaţa era foarte diferită de cea din zilele noastre.

Din cauza complexităţii sistemului de TVA actu-al, costurile şi sarcinile care le revin contribuabili-lor şi administraţiilor sunt nejustificate, la fel şi ob-stacolele create pe piaţa internă. În plus, sistemul de TVA are unele puncte slabe care îl fac vulnerabil la fraudă şi evaziune.

Taxa pe valoa-rea adăugată este o sursă majoră de venit pentru state-le membre (repre-zentând până la 20% din veniturile fiscale totale).

Pe măsură ce recesiunea şi îm-

bătrânirea populaţiei afectează alte surse de veni-turi, TVA poate deveni încă şi mai importantă.

În plus, studiile economice arată că taxele de consum se numără printre cele care favorizează cel mai mult creşterea, iar un sistem puternic de TVA poate contribui la revitalizarea economiei europene.

Comisia invită toate părţile interesate să contribuie la consultarea publică, deschisă până în data de 31 mai 2011.

Pe baza feedbackului primit, Comisia va pre-zenta priorităţile pentru viitorul sistem de TVA în cadrul unei comunicări pe care o va publica la sfârşitul anului 2011.

Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/ta-xation_customs/index_en.htm

Centrul Europe Direct MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.Program cu publicul: 9.00-16.00

Fundaţia CDIMM MaramureşBd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, 221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.orgConsultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afacerişi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.

Maramureş

Colectivul de redacţieMargareta CĂPÎLNEANRadu BIGMirel MIHALI

ISSN - 1454 -7007

Incubatorul de afaceri Str. Melodiei 2, Baia Mare; tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845; e-mail: bic@bic.cdimm.orgSpaţii pentru închiriere; consultanţă; instruire; servicii comune: xerox, fax, internet, pază, parcare păzită.

Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm

• Noi norme privind lemnul recoltat ilegal În întreaga UE au intrat în vigoare noi norme

care au ca scop prevenirea vânzării de lemn recol-tat ilegal pe piaţa europeană. Această legislaţie va consolida eforturile de stopare a exploatării ilegale a pădurilor, care dăunează serios mediului, pro-voacă declinul biodiversităţii şi subminează efor-turile celor care încearcă să gestioneze pădurile în mod responsabil. Regulamentul de care este vorba, propus iniţial de Comisie în 2008, a fost adoptat de UE luna trecută şi se va aplica în toate statele membre începând din martie 2013.

Operatorii din UE care vând pentru prima dată lemn şi produse din lemn pe piaţa UE – indiferent dacă acestea sunt din UE sau importate – vor tre-bui să ştie de unde provine lemnul pe care îl folo-sesc. Aceştia vor trebui să ia măsuri pentru a se asigura că lemnul a fost recoltat în conformitate cu legislaţia relevantă din ţara de recoltare.

Comercianţii din lanţul de aprovizionare din ca-drul UE vor trebui să ţină evidenţe pentru a şti de la cine a fost cumpărat lemnul sau produsul din lemn pe care îl comercializează şi cui i-a fost vândut.

Pentru detalii suplimentare, accesaţi: http://ec.europa.eu/environment/forests/ille-

gal_logging.htm

• propuneri de instituire a unui brevet uni-tar în ue

Comisia Europeană a prezentat o propunere prin care deschide calea către o „cooperare conso-lidată” în vederea instituirii unei protecţii a breve-tului unitar în UE.

Această protecţie a brevetului unitar ar permi-te statelor membre care doresc acest lucru să in-stituie de comun acord un brevet valabil în toate ţările participante, care să poată fi obţinut printr-o singură cerere.

În prezent, obţinerea unui brevet în Europa este de zece ori mai costisitoare decât în SUA, din cauza validării la nivel naţional şi a costurilor aferente traducerii. Această situaţie descurajează cercetarea, dezvoltarea şi inovarea şi subminează competitivitatea Europei.

Propunerile Comisiei privind un brevet unic eu-ropean fac obiectul discuţiilor de mai bine de un deceniu. Există însă blocaje la nivelul Consiliului în ce priveşte aspectele lingvistice. Comisia a în-cercat să deblocheze situaţia prin propunerea sa din iunie 2010 privind cerinţele de ordin lingvistic referitoare la brevetul european.

Însă deoarece Consiliul de miniştri al UE nu a reuşit să ajungă la un acord unanim cu privire la cerinţele lingvistice referitoare la brevetul euro-pean, Comisia înaintează în prezent o propunere prin care solicită posibilitatea de a se recurge la „cooperarea consolidată” în acest domeniu, în con-formitate cu tratatele UE.

Situaţia actuală în materie de brevete în Europa

Oficiul European pentru Brevete (OEB) – un organism al Organizaţiei Europene de Brevete, organizaţie interguvernamentală compusă din 38 de ţări (EU 27 + alte 11 ţări europene) - exami-nează cererile de brevete şi este responsabil de acordarea brevetelor europene dacă sunt îndepli-nite condiţiile necesare. Însă, pentru ca brevetul acordat să fie valabil într-un stat membru, inven-tatorul trebuie să solicite validarea acestuia la ni-vel naţional în fiecare ţară în care este necesară protecţia brevetului.

Propunerea prezentă este rezultatul unei soli-citări din partea a 12 state membre (Danemarca,Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Lituania, Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Slovenia, Sue-dia şi Regatul Unit).

Colectivul Fundatiei CDIMM Maramures

va ureaza ”Sarbatori Fericite”!