Jurisprudenta Comentata Dreptul La Viaţă În Spitalele Din România, o Repetabilă Povară
3
9.3.2014 Jurisprudenta comentata Dreptul la viaţă în spitalele din România, o repetabilă povară? http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=11009660&Info=RG9jSWQ9OTI4NCZJbmRleD1EJTNhJTJmJTVmY2FiaW5ldCUyZnJldmlzdGUlMmZpb… 1/3 Dreptul la viaţă în spitalele din România, o repetabilă povară? prof. univ. dr. Bianca Selejan-Guţan * * Autoarea este cadru universitar la Facultatea de Drept "Simion Bărnuţiu" a Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu. Abstract The present case deals with an endemic problem of the Romanian medical system: the impossibility to establish the medical responsibility for malpraxis and to obtain the legal conviction of the doctors whose actions may cause the death of their patients. The European Court noted the serious lacks of the Romanian legislations as regards the elements of proof and procedural guarantees against any arbitrariness of forensic reports. The final word in such cases belongs to the "superior commission" of the National Forensic Institute "Mina Minovici", regardless of the manner in which such an opinion is formulated. The Strasbourg Court considered this as being against the procedural obligation implied by Article 2 of the Convention which protects the right to life. Keywords: right to life, medical fault, responsibility, forensic reports, lack of guarantees, procedural obligations, violation Spital public. Naştere naturală. Nerespectarea recomandării operaţiei de cezariană. Decesul nou-născutului. Expertiză medico- legală. Neînceperea urmăririi penale. Dreptul la viaţă. Obligaţii procedurale. Violare (Secţiunea a III-a a CEDO, cererea nr. 11385/05, hotărârea în cauza Baldovin c. României, 7 iunie 2011) STAREA DE FAPT I. CIRCUMSTANŢELE CAUZEI (...) 2. În iulie 2002, reclamanta a născut, într-un spital public, o fetiţă, M. În cursul naşterii, i-a prezentat medicului de gardă, d-na G.I., reţetele de la ginecologul care i-a urmărit sarcina, precum şi rezultatele diverselor ecografii efectuate, de unde rezulta că fătul se prezenta în poziţie transversă în uter şi că era obligatorie operaţia cezariană. În ciuda acestor recomandări, G.I. a provocat naşterea pe cale naturală, iar fetiţa a decedat prin asfixie a doua zi după naştere. O autopsie a fost efectuată în cadrul spitalului. 3. Reclamanta a cerut o contra-expertiză, care a fost efectuată la 25 iulie 2002 de medicul-şef de la institutul de medicină legală Gorj. Potrivit raportului, decesul M. a fost cauzat de o asfixie provocată de cordonul ombilical, în momentul naşterii. Raportul arăta că nu exista nicio legătură de cauzalitate între decesul bebeluşului şi modul în care a avut loc naşterea, adică nerespectarea recomandării naşterii prin cezariană. 4. Colegiul medicilor Gorj a respins plângerea reclamantei împotriva medicului G.I. (...). 5. Reclamanta a introdus plângere penală împotriva medicului de gardă, iar parchetul de pe lângă tribunalul Gorj a deschis o anchetă (...). 6. La cererea parchetului, institutul de medicină legală din Craiova a emis un aviz în care arăta că medicul avusese o conduită adecvată în cursul naşterii reclamantei (...). 7. La 17 februarie 2003, parchetul a cerut avizul comisiei medicale superioare a Institutului Naţional "Mina Minovici" din Bucureşti. Această comisie a emis un aviz, la 28 mai 2003, prin care aproba avizul institutului din Craiova, fără să facă vreo referire la nerespectarea recomandărilor medicului reclamantei privind naşterea prin cezariană (...). 8. La 4 iunie 2003, parchetul a pronunţat neînceperea urmăririi penale faţă de G.I. 9. Ca urmare a plângerii reclamantei, judecătoria a retrimis cauza la parchet, pentru deschiderea urmăririi penale împotriva lui G.I. pentru ucidere din culpă, arătând că ancheta realizată fusese incompletă şi că avizele emise de institutele medico-legale nu permiteau cunoaşterea cu certitudine a cauzei decesului nou-născutei; instanţa cerea, în mod special, anchetarea faptului că medicul de gardă nu a respectat recomandarea ginecologului reclamantei privind naşterea prin cezariană şi dacă acest lucru a cauzat în mod decisiv decesul copilului. 10. Parchetul şi G.I. au făcut recurs împotriva acestei hotărâri. 11. Prin hotărâre definitivă, Tribunalul Gorj a admis recursul şi a respins plângerea reclamantei împotriva deciziei de neîncepere a urmăririi penale din 4 iunie 2003. Tribunalul a arătat că avizul comisiei superioare a Institutului "Mina Minovici" era ultima părere ce putea fi cerută de organele de anchetă, că niciun alt aviz medical nu mai putea fi solicitat ca element de probă în această cauză (...). II. DREPTUL ŞI PRACTICA INTERNE PERTINENTE 12. Activitatea de medicină legală era reglementată la vremea respectivă prin Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor specializate în materie de medicină legală, prin regulamentul adoptat la 7 septembrie 2000 pentru aplicarea acestui text şi prin reguli de procedură privind realizarea expertizelor medicale şi a altor lucrări medico-legale. Articolele pertinente în cauză, precum şi dispoziţiile şi practica internă referitoare la expertiză ca mijloc de probă şi la răspunderea civilă a personalului medical au fost rezumate în hotărârea Eugenia Lazăr c. României din 16 februarie 2010, paragrafele 41-54. 1 1 A se vedea în mod special par. 45-46. ÎN DREPT I. ASUPRA PRETINSEI VIOLĂRI A ARTICOLULUI 2 AL CONVENŢIEI 13. Reclamanta invocă articolele 2, 6 şi 13 ale Convenţiei, arătând că nu a beneficiat de o anchetă efectivă ca urmare a decesului fiicei sale. (...) 14. Curtea consideră necesar să examineze ansamblul cererii sub aspectul articolului 2 al Convenţiei (...). B. Asupra fondului 18. Curtea reaminteşte că a examinat deja, într-o cauză recentă împotriva României, modul în care autorităţile naţionale conduseseră o anchetă declanşată ca urmare a decesului fiului reclamantei într-un spital public, precum şi garanţiile prevăzute de dreptul românesc privind existenţa unui sistem juridic care să permită stabilirea cauzei decesului unei persoane aflate sub responsabilitatea cadrelor medicale (Eugenia Lazăr, precit., §§ 66-92). În acea hotărâre, Curtea a remarcat în mod special că nici Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 , nici celelalte reguli privind expertizele medicale nu conţin precizări asupra informaţiilor obligatorii pe care trebuie să le conţină avizele emise de autoritatea supremă în materie de expertiză medico-legală - Institutul "Mina Minovici". Curtea a mai notat că, potrivit dispoziţiilor interne, formularea unui aviz de către această autoritate naţională supremă împiedică alte institute de rang inferior să procedeze la noi expertize sau să le completeze pe cele deja realizate. În plus, jurisdicţiile naţionale şi justiţiabilii având calitatea de parte într-o procedură penală privind pretinse încălcări ale dreptului la viaţă nu se puteau prevala, cu titlu de element de probă, de opinii ştiinţifice emise de instituţii independente altele decât institutele publice medico-legale enumerate de Ordonanţa Guvernului nr. 1/2000 . În cauza menţionată, Curtea a conchis că acest cadru legislativ nu comportă garanţii suficiente împotriva arbitrariului, pentru a
description
Jurisprudenta Comentata Dreptul La Viaţă În Spitalele Din România, o Repetabilă Povară
Transcript of Jurisprudenta Comentata Dreptul La Viaţă În Spitalele Din România, o Repetabilă Povară
-
9.3.2014 Jurisprudenta comentata Dreptul la via n spitalele din Romnia, o repetabil povar?
http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=11009660&Info=RG9jSWQ9OTI4NCZJbmRleD1EJTNhJTJmJTVmY2FiaW5ldCUyZnJldmlzdGUlMmZpb 1/3
Dreptul la via n spitalele din Romnia, o repetabil povar?
prof. univ. dr. Bianca Selejan-Guan*
* Autoarea es te cadru un ivers i tar la Facul ta tea de Drept "Sim ion Brnuiu" a Univers i t i i "Lucian Blaga" d in Sib iu .
Abstract
The present case deals with an endemic problem of the Romanian medical system: the impossibil ity to establish the medical responsibil ity for malpraxis and to obtain the legal conviction of the
doctors whose actions may cause the death of their patients. The European Court noted the serious lacks of the Romanian legislations as regards the elements of proof and procedural guarantees
against any arbitrariness of forensic reports. The final word in such cases belongs to the "superior commission" of the National Forensic Institute "Mina Minovici", regardless of the manner in which
such an opinion is formulated. The Strasbourg Court considered this as being against the procedural obligation implied by Article 2 of the Convention which protects the right to l ife.
Keywords: right to l ife, medical fault, responsibil ity, forensic reports, lack of guarantees, procedural obligations, violation
Spital public. Natere natural. Nerespectarea recomandrii operaiei de cezarian. Decesul nou-nscutului. Expertiz medico-legal. Nenceperea urmririi penale. Dreptul la via. Obligaii procedurale. Violare
(Seciunea a III-a a CEDO, cererea nr. 11385/05, hotrrea n cauza Baldovin c. Romniei, 7 iunie 2011)
STAREA DE FAPT
I. CIRCUMSTANELE CAUZEI
(...)
2. n iulie 2002, reclamanta a nscut, ntr-un spital public, o feti, M. n cursul naterii, i-a prezentat medicului de gard, d-naG.I., reetele de la ginecologul care i-a urmrit sarcina, precum i rezultatele diverselor ecografii efectuate, de unde rezulta c ftulse prezenta n poziie transvers n uter i c era obligatorie operaia cezarian. n ciuda acestor recomandri, G.I. a provocatnaterea pe cale natural, iar fetia a decedat prin asfixie a doua zi dup natere. O autopsie a fost efectuat n cadrul spitalului.
3. Reclamanta a cerut o contra-expertiz, care a fost efectuat la 25 iulie 2002 de medicul-ef de la institutul de medicinlegal Gorj. Potrivit raportului, decesul M. a fost cauzat de o asfixie provocat de cordonul ombilical, n momentul naterii.Raportul arta c nu exista nicio legtur de cauzalitate ntre decesul bebeluului i modul n care a avut loc naterea, adicnerespectarea recomandrii naterii prin cezarian.
4. Colegiul medicilor Gorj a respins plngerea reclamantei mpotriva medicului G.I. (...).
5. Reclamanta a introdus plngere penal mpotriva medicului de gard, iar parchetul de pe lng tribunalul Gorj a deschis oanchet (...).
6. La cererea parchetului, institutul de medicin legal din Craiova a emis un aviz n care arta c medicul avusese o conduitadecvat n cursul naterii reclamantei (...).
7. La 17 februarie 2003, parchetul a cerut avizul comisiei medicale superioare a Institutului Naional "Mina Minovici" dinBucureti. Aceast comisie a emis un aviz, la 28 mai 2003, prin care aproba avizul institutului din Craiova, fr s fac vreoreferire la nerespectarea recomandrilor medicului reclamantei privind naterea prin cezarian (...).
8. La 4 iunie 2003, parchetul a pronunat nenceperea urmririi penale fa de G.I.
9. Ca urmare a plngerii reclamantei, judectoria a retrimis cauza la parchet, pentru deschiderea urmririi penale mpotriva luiG.I. pentru ucidere din culp, artnd c ancheta realizat fusese incomplet i c avizele emise de institutele medico-legale nupermiteau cunoaterea cu certitudine a cauzei decesului nou-nscutei; instana cerea, n mod special, anchetarea faptului cmedicul de gard nu a respectat recomandarea ginecologului reclamantei privind naterea prin cezarian i dac acest lucru acauzat n mod decisiv decesul copilului.
10. Parchetul i G.I. au fcut recurs mpotriva acestei hotrri.
11. Prin hotrre definitiv, Tribunalul Gorj a admis recursul i a respins plngerea reclamantei mpotriva deciziei de nenceperea urmririi penale din 4 iunie 2003. Tribunalul a artat c avizul comisiei superioare a Institutului "Mina Minovici" era ultima prerece putea fi cerut de organele de anchet, c niciun alt aviz medical nu mai putea fi solicitat ca element de prob n aceast cauz(...).
II. DREPTUL I PRACTICA INTERNE PERTINENTE
12. Activitatea de medicin legal era reglementat la vremea respectiv prin Ordonana Guvernului nr. 1/2000 privindorganizarea i funcionarea instituiilor specializate n materie de medicin legal, prin regulamentul adoptat la 7 septembrie 2000pentru aplicarea acestui text i prin reguli de procedur privind realizarea expertizelor medicale i a altor lucrri medico-legale.Articolele pertinente n cauz, precum i dispoziiile i practica intern referitoare la expertiz ca mijloc de prob i la rspunderea
civil a personalului medical au fost rezumate n hotrrea Eugenia Lazr c. Romniei din 16 februarie 2010, paragrafele 41-54.1
1 A s e vedea n m od s pecia l par. 45-46.
N DREPT
I. ASUPRA PRETINSEI VIOLRI A ARTICOLULUI 2 AL CONVENIEI
13. Reclamanta invoc articolele 2, 6 i 13 ale Conveniei, artnd c nu a beneficiat de o anchet efectiv ca urmare adecesului fiicei sale. (...)
14. Curtea consider necesar s examineze ansamblul cererii sub aspectul articolului 2 al Conveniei (...).
B. Asupra fondului
18. Curtea reamintete c a examinat deja, ntr-o cauz recent mpotriva Romniei, modul n care autoritile naionaleconduseser o anchet declanat ca urmare a decesului fiului reclamantei ntr-un spital public, precum i garaniile prevzute dedreptul romnesc privind existena unui sistem juridic care s permit stabilirea cauzei decesului unei persoane aflate subresponsabilitatea cadrelor medicale (Eugenia Lazr, precit., 66-92). n acea hotrre, Curtea a remarcat n mod special c niciOrdonana Guvernului nr. 1/2000, nici celelalte reguli privind expertizele medicale nu conin precizri asupra informaiilorobligatorii pe care trebuie s le conin avizele emise de autoritatea suprem n materie de expertiz medico-legal - Institutul"Mina Minovici".
Curtea a mai notat c, potrivit dispoziiilor interne, formularea unui aviz de ctre aceast autoritate naional supremmpiedic alte institute de rang inferior s procedeze la noi expertize sau s le completeze pe cele deja realizate. n plus,jurisdiciile naionale i justiiabilii avnd calitatea de parte ntr-o procedur penal privind pretinse nclcri ale dreptului la via nuse puteau prevala, cu titlu de element de prob, de opinii tiinifice emise de instituii independente altele dect institutele publicemedico-legale enumerate de Ordonana Guvernului nr. 1/2000.
n cauza menionat, Curtea a conchis c acest cadru legislativ nu comport garanii suficiente mpotriva arbitrariului, pentru a
-
9.3.2014 Jurisprudenta comentata Dreptul la via n spitalele din Romnia, o repetabil povar?
http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=11009660&Info=RG9jSWQ9OTI4NCZJbmRleD1EJTNhJTJmJTVmY2FiaW5ldCUyZnJldmlzdGUlMmZpb 2/3
consolida ncrederea justiiabililor n aciunea n justiie i n credibilitatea sistemului n ansamblul su.
19. n cauza de fa, Curtea observ c jurisdicia care a statuat n ultim instan a acordat prioritate, ca i n cauza EugeniaLazr, avizului comisiei medicale a Institutului "Mina Minovici", pe motiv c acest document emana de la cea mai nalt autoritatemedical n materie de expertiz medico-legal, dei judectorii primei instane au cerut un nou aviz, pe primul considerndu-lincomplet. Fr a pune la ndoial competena profesional a celor 12 medici ai comisiei superioare (...) Curtea reitereaz c doarun raport aprofundat, argumentat tiinific, comportnd o concluzie motivat n raport cu eventualele contradicii ntre opiniile altorinstitute de rang inferior i rspunznd la ntrebrile puse de parchet este de natur a inspira ncredere justiiabililor (...). Or, ncauz, avizul comisiei superioare se mrginea s aprobe, n mod foarte laconic, unul din avizele anterioare, fr a fi procedat la oanaliz tiinific obiectiv a situaiei i fr motivarea concluziei potrivit creia nimic nu ar fi putut fi reproat medicului G.I. (...).
20. n plus, formularea acestui aviz al autoritii naionale supreme n materie mpiedica institutele de rang inferior s procedezela noi expertize i completri, iar reclamanta, n calitatea sa de parte n procedura penal privind pretinsa nclcare a dreptului lavia, nu a putut s se prevaleze, cu titlu de mijloc de prob, de opiniile tiinifice emise de instituii independente (...).
21. Tribunalul Gorj a motivat, chiar, ultima sa decizie definitiv privind exonerarea medicului G.I. de orice rspundere penal,prin faptul c dispoziiile legale nu fac posibil o nou expertiz sau completarea expertizei, odat ce exist avizul Institutului.
22. O astfel de abordare a unei jurisdicii ce statueaz n ultim instan, posibil datorit legislaiei naionale, este ncontradicie cu obligaia procedural implicit impus de art. 2 din Convenie privind luarea de msuri, de ctre autoritile naionale,pentru a obine probele necesare pentru a permite un raport complet i precis al faptelor i o analiz obiectiv a constatrilorclinice, n principal privind cauza morii (...). Nu a fost clarificat chestiunea principal i controversat de a ti dac nerespectareade ctre medicul de gard a recomandrii privind naterea prin cezarian, formulat de medicul ginecolog al reclamantei, ar fi fostdecisiv pentru decesul nou-nscutei.
23. n privina unei eventuale aciuni civile (...) Curtea reamintete c n dreptul romnesc, la epoca faptelor, rspundereamedical avea un caracter subiectiv i era fondat pe culpa medical a persoanei respective. Din moment ce investigaiile penaleerau incomplete i insuficiente (...) o aciune civil era fie sortit eecului, fie foarte aleatorie. n cauza de fa, nimic nu permiteformularea unei alte concluzii. n mod special, Curtea observ c Guvernul nu a produs nicio decizie a unei jurisdicii naionale cares demonstreze c, la epoca faptelor, un cadru medical ar fi putut fi condamnat, n circumstane similare, la plata de daune-interese sau la o sanciune disciplinar.
24. Aceste elemente sunt suficiente pentru a conchide c a existat o violare a art. 2 al Conveniei n latura sa procedural.
II. ASUPRA APLICRII ARTICOLULUI 41 AL CONVENIEI
(...)
28. (...) Statund n echitate, Curtea acord reclamantei suma de 16.000 EUR cu titlu de prejudiciu moral. (...)
PENTRU ACESTE MOTIVE, CURTEA, N UNANIMITATE,
1. Declar cererea admisibil;
2. Decide c a existat o violare a art. 2 din Convenie n latura sa procedural;
(...)
Comentariu
Cu riscul de a prea patetic, nu pot ncepe acest comentariu dect constatnd cu tristee c a mai murit un copil ntr-un spitaldin Romnia. De data aceasta, ns, cauza lui a ajuns la CEDO, iar dup aproape 10 ani de la momentul faptelor, a aprut ihotrrea. Nu este i cazul sutelor de copii i aduli care au aceeai soart i n privina morii crora nu-i asum (aproapenimeni) nicio responsabilitate. Exist zeci de asociaii pentru protecia cinilor vagabonzi (din cauza crora mor i sunt vtmatealte sute de persoane anual. Spre "mndria" noastr, suntem singura ar din Europa care are o hotrre de violare pronunat
de CEDO pe aceast tem!2). Nu tiu s existe vreo asociaie pentru protecia oamenilor mpotriva morii cauzate de sistemulsanitar. Probabil ar fi tot o morbid, dar necesar premier. Trist este i c - dup cum a constatat i Curtea n cauza de fa - nicilegislaia nu ne protejeaz. Dimpotriv.
2 CEDO, Georgel i Georgeta Sto ices cu c. Rom nie i , hotrrea d in 26 iu l ie 2011. Precizez c am vrut in i ia l s com entez aceas t hotrre.Ci tind-o, am cons tatat c nu are ros t. Vorbe te de la s ine. Es te va lab i l , ns , i pentru ea, concluzia prezentu lu i com entariu .
Faptele cauzei sunt pe ct de simple, pe att de cutremurtoare: potrivit unei practici curente, primitive i de multe oricriminale, a multor spitale i medici din Romnia, un medic de gard dintr-un spital public (nu se spune care) provoac natereanatural unei gravide din ale crei analize meticulos efectuate i prezentate n prealabil aceluiai medic, rezulta indicaia cert denatere prin cezarian. n urma naterii, bebeluul moare prin asfixie cu cordonul ombilical. n urma repetatelor plngeri ale mameila diversele autoriti competente, niciuna din acestea nu stabilete existena vreunei responsabiliti privind moartea copilului. Mailipsea, din concluziile diferitelor acte ale anchetei, concluzia "sntoas" i mioritic: "aa a vrut Dumnezeu".
Nu este prima hotrre prin care Curtea de la Strasbourg este pus n faa impenetrabilitii imunitii medicale n faa vreuneirspunderi juridice n Romnia. Hotrrea Eugenia Lazr c. Romniei din 16 februarie 2010 st mrturie. De fapt, n hotrrea defa, Curtea nu face dect s aplice principiile deja stabilite n Eugenia Lazr i s reafirme, cu elegan, schizofrenia legislaieiromneti n materia stabilirii responsabilitii pentru culpa medical. Ultimul cuvnt n materia unui deces suspect dintr-un spitalromnesc l are "comisia superioar" a Institutului "Mina Minovici", format din 12 medici de renume. Acest aviz este imuabil, nupoate fi rsturnat sau completat, toate celelalte autoriti trebuind s se nchine n faa opiniei celor 12. n faa unei atarimentaliti susinute de legislaie i jurispruden, Curtea nu a putut dect s constate, sec, c aceasta este n contradicie cuobligaia procedural impus de art. 2 al Conveniei.
Cele dou aspecte ale cauzei, care au condus Curtea la concluzia existenei unei nclcri a laturii procedurale a art. 2 au fost, nesen, urmtoarele:
a) faptul c avizul comisiei superioare a Institutului de Medicin legal nu putea fi nlturat sau completat, neexistnd niciposibilitatea unei expertize alternative; n plus, n spe, avizul respectiv nu era susinut, n opinia Curii, de suficiente argumentetiinifice care s l legitimeze ca unic mijloc de prob care a stat la baza deciziei definitive a instanei de recurs;
b) imposibilitatea practic a reclamantei de a obine o reparare a prejudiciului suferit, n dreptul intern. i aici, ca i n EugeniaLazr, Curtea a constatat, de fapt, absena din dreptul romnesc a unor "garanii privind existena unui sistem juridic care spermit stabilirea cauzei decesului unei persoane aflate sub responsabilitatea cadrelor medicale".
Ca i n hotrrea Predic, pe care am comentat-o ntr-un numr anterior, este interesant i aprarea Guvernului n faa Curii.Nu numai c acesta nu gsete absolut niciun temei n plngerea reclamantei, dar consider c ancheta efectuat n cauz a fostcomplet i efectiv, iar reclamanta ar fi avut la dispoziie i calea aciunii civile care, dac s-ar fi ncheiat cu stabilirea vreuneiresponsabiliti a medicului, acesta din urm ar fi putut primi i o sanciune disciplinar (sic!). Rspunsul - dur - la aceast aprareeste remarca din finalul hotrrii Curii: Curtea observ c Guvernul nu a produs nicio decizie a unei jurisdicii naionale care sdemonstreze c, la epoca faptelor, un cadru medical ar fi putut fi condamnat, n circumstane similare, la plata de daune-interesesau la o sanciune disciplinar. Quod erat demonstrandum.
Evident, Curtea nu stabilete vinovii. Nu acesta este scopul jurisdiciei sale. Nici al acestui foarte succint comentariu. Am aless prezint aceast hotrre mai mult pentru a trage un semnal de alarm n privina legislaiei defectuoase, dar i pentru a ncuraja
-
9.3.2014 Jurisprudenta comentata Dreptul la via n spitalele din Romnia, o repetabil povar?
http://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=11009660&Info=RG9jSWQ9OTI4NCZJbmRleD1EJTNhJTJmJTVmY2FiaW5ldCUyZnJldmlzdGUlMmZpb 3/3
practicienii s asiste justiiabilii n cazuri similare pn la nivelul CEDO. Exist, iat, jurispruden i este deja puternic3.3 A teptm cu in teres vreo cauz legat de accidentu l de la m atern i ta tea Giu le ti , un a l t caz cutrem urtor n care, pn n prezent, nu s -a
s tab i l i t vreo rs pundere, iar procedura m potriva s ingure i pers oane ares tate "cu m ul t pom p", as is tenta de gard, a pus deja m ul tes em ne de n trebare n privin a res pectri i drepturi lor fundam enta le .
Publicat n "REVISTA PANDECTELE ROMNE" cu numrul 9 din data de 30 septembrie 2011
![Mica Reforma în Justitie [Text tiparit] - drept.unibuc.ro · Mica Reforma în Justitie [Text tiparit] : Legea nr. 202/2010 comentata / Daniel . Atasiei, Horia Tit. - Atasiei, Daniel.](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e0aa8d307ab6720212d4be0/mica-reforma-n-justitie-text-tiparit-drept-mica-reforma-n-justitie-text.jpg)
