7/24/2019 Juridice.ro-contradictorialitatea În Faza de Urmărire Penală Dreptul Persoanei Vătămate de a Adresa Întrebări In

http://slidepdf.com/reader/full/juridicero-contradictorialitatea-in-faza-de-urmarire-penala-dreptul-persoanei 1/3

 juridice.ro

http://www.juridice.ro/428849/contradictorialitatea-in-faza-de-urmarire-penala-dreptul-persoanei-vatamate-de-a-adresa-intrebari-inculpatului-martorilor-sau-expertilor.html

Contradictorialitatea în faza de urmărire penală – dreptul

persoanei vătămate de a adresa întrebări inculpatului, martorilor 

sau exper ților 

Consider că este un subiect de actualitate, întrucât practica judiciară nueste una constantă, dispozițiile legale care reglementează acest dreptlăsând loc interpretărilor.

Importanța contradictorialității, care înglobează dreptul persoaneivătămate de a adresa întrebări martorilor, inculpatului sau exper ților, a fostsubliniată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a definit-o cafiind una din trăsăturile fundamentale ale unui proces echitabil. Instituțiidin actualul cod de procedură penală, precum camera preliminară, ausuferit transformări majore, prin intervenția Cur ții Constituționale, pentru ase asigura existența contradictorialității și, implicit, un proces echitabil.

 În ceea ce privește faza urmăririi penale, în principiu, regula este absențacontradictorialității, deoarece aceasta este o procedură nepublică,conform art. 285 alin. (2) din Codul de Procedură Penală. Această absențăeste necesară pentru asigurarea operativității și mobilității organelor deanchetă, acestea având puterea să decidă discreționar momentul, locul șidata cele mai potrivite pentru efectuarea unui act de urmărire penală, înfuncție de particularitățile specifice cauzei. Cu toate acestea, în cursul

urmăririi penale este necesar, conform actualului Cod de ProcedurăPenală, să existe și episoade sporadice de contradictorialitate carepresupun, printre altele, ca martorilor propuși de o parte să le poată fiadresate întrebări și de celelalte păr ți. Ne vom opri, în continuare, pentru adetalia modul în care a fost reglementat acest aspect, în faza de urmărirepenală, de Noul Cod de Procedură Penală.

 Art. 81 din Codul de Procedură Penală ( în cadrul procesului penal,

 persoana vătămată are următoarele drepturi: (…) g) dreptul de a adresa

întrebări inculpatului, martorilor şi experţilor.) garantează dreptulpersoanei vătămate de a adresa întrebări inculpatului, martorului și

exper ților. Exercitarea acestui drept nu este limitată doar la o anumităfază procesuală; rezultă în mod clar că persoana vătămată poate exercitaacest drept pe întreg parcursul procesului penal, inclusiv în faza deurmărire penală.

Reglementarea acestui drept a venit în sprijinul aflării adevărului,deoarece adresarea de întrebări de către persoana care are cunoștință desituația de fapt și de vătămarile pe care le-a suferit poate conduce la ob ținerea unui important mijloc de probă, caresă reflecte adevărul și, implicit, la o suprapunere a adevărului obiectiv cu cel judiciar.

Existența acestui drept este confirmată și de art. 110 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, care reglementează

7/24/2019 Juridice.ro-contradictorialitatea În Faza de Urmărire Penală Dreptul Persoanei Vătămate de a Adresa Întrebări In

http://slidepdf.com/reader/full/juridicero-contradictorialitatea-in-faza-de-urmarire-penala-dreptul-persoanei 2/3

că în declarația inculpatului/ martorului/ persoanei vătămate se consemnează întrebările adresate pe parcursulascultării, menționându-se cine le-a formulat. Ar fi redundant ca legiuitorul să prevadă faptul că se consemnează îndeclarație și cine a formulat întrebarea, dacă doar organul de urmărire penală ar fi fost singurul în măsură săadreseze întrebări.

Dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor, exper ților poate presupune, în anumite cazuri, și dreptulpersoanei vătămate de a participa efectiv la desfășurarea audierii, în situația în care ea ar solicita expres acestlucru. Pentru a formula întrebările potrivite, este necesar ca persoana vătămată să aibă cunoștință și de cele

declarate de inculpat, martor sau expert, în caz contrar, dacă ar formula întrebări ipotetice, despre care nu arecunoștință dacă vor fi relevante, dreptul ar fi lipsit de substan ță.

O altă modalitate de exercitare a acestui drept este reprezentată și de posibilitatea formulării întrebărilor anterior momentului în care se desfășoară audierea sau chiar prin intermediul avocatului.

Potrivit art. 93 alin. (1) din Codul de Procedură Penală ( în cursul urmăririi penale, avocatul persoanei vătămate, (…

are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală) avocatul persoanei vătămate poate asista laefectuarea oricăror acte de urmărire penală, cu anumite excepții. Asistarea reprezintă simpla prezență a avocatului în momentul desfășurării actului de urmărire penală. Cu toate acestea, opinăm că din moment ce persoanavătămată poate adresa întrebări inculpatului, martorilor, exper ților sau interpreților, acesteia trebuie să i se permită

exercitarea acestui drept și prin intermediul avocatului său, care este un specialist al dreptului și poate formula întrebările potrivite, care să ajute la conturarea situației de fapt, aflarea adevărului sau verificarea credibilității surse Astfel, prin exercitarea acestui drept, considerăm că avocatul persoanei vătămate se transformă dintr-o ”piesă demobilier” într-un participant activ la audierea martorilor/ inculpatului/ exper ților.

Potrivit unor autori[1], dreptul persoanei vătămate de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și exper ților nu esteun drept absolut și necondiționat, iar acesta poate fi exercitat numai în acele situații procesuale în care legeapermite participarea activă a lor la administrarea probelor.

Considerăm că faza de urmărire penală, în ciuda faptului că este o procedură nepublică, poate accepta în anumitecazuri și elemente de contradictorialitate. Caracterul nepublic nu presupune ca această procedură să fie una

secretă pentru păr ți sau pentru subiecții procesuali principali. Nepublicitatea trebuie să existe în raport cu ter ții, ceicare nu sunt implicați în procesul penal, pentru a nu se aduce atingere drepturilor celor care sunt implica ți direct înprocesul penal, să fie respectată viața privată a acestora și să nu se aducă atingere prezumției de nevinovăție. Înplus, în conformitate cu principiul de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus  (unde legea ndistinge, nici noi nu trebuie să distingem), deoarece acest drept este prevăzut expres de lege, fără nicio limitare, nutrebuie să se facă o diferență între fazele procesuale în care poate fi exercitat.

 În schimb, alți autori consacrați[2] admit existența acestui drept și constată, prin compararea setului de drepturi decare beneficiază persoana vătămată cu cele ale inculpatului, faptul că, pentru faza urmăririi penale, persoanavătămată are dreptul de a adresa întrebări inculpatului (precum și martorilor și expertului), în vreme ce inculpatul nuare dreptul de a adresa întrebări persoanei vătămate, putând, totuși, să refuze să răspundă întrebărilor formulate d

victima infracțiunii.

 Acest aspect considerăm că ar putea aduce atingere egalitații armelor care reprezintă tratarea egală a păr ților petoată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltăparte din proces. Acest principiu – unul din elementele noțiunii mai largi de proces echitabil – impune ca fiecăreipăr ți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții care să nu o plaseze într-o situație denet dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza Ankerl contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauzaNiderost – Huler contra Suediei, hotărârea 1997-I/24 noiembrie 1997).

Cu toate că această procedură a audierii martorilor, exper ților, interpreților în faza de urmărire penală nu sedesfășoară în fața unui tribunal, opinăm că s-ar impune și ca inculpatul să aibă dreptul de a adresa întrebări

7/24/2019 Juridice.ro-contradictorialitatea În Faza de Urmărire Penală Dreptul Persoanei Vătămate de a Adresa Întrebări In

http://slidepdf.com/reader/full/juridicero-contradictorialitatea-in-faza-de-urmarire-penala-dreptul-persoanei 3/3

martorilor, persoanei vătămate sau exper ților pentru a nu se crea un dezechilibru. Totuși, pentru a se asigura o bundesfășurare a procedurilor, acest drept ar trebui să fie exercitat numai prin intermediul avocatului său, care asistă laefectuarea actelor de urmărire penală, deoarece s-ar putea leza drepturile persoanei vătămate sau martorilor, care în prezența persoanei care le-a cauzat o vătămare fizică sau morală, ar putea încerca o stare de temere sauemoție, de natură să le influențeze declarația.

Trebuie analizată și o posibilă condamnare a unei persoane pe baza probelor administrate în faza de urmărirepenală, fără a exista punerea în discuție a acestora în faza de judecată. Acest lucru este posibil când sunt

 îndeplinite condițiile de la art. 374 alin. (4) Cod Procedură Penală, iar inculpatul recunoaște fapta, nu contestăprobele și optează pentru procedura simplificată a judecății. În această ipoteză, o hotărâre de condamnare s-ar  întemeia pe probe care nu au fost administrate în condiții de contradictorialitate. Celelalte păr ți, cu excepțiainculpatului, nu au avut posibilitatea contestării temeiniciei lor, ceea ce ar putea duce la încălcarea principiuluiegalității armelor. Nu trebuie omis faptul că și celelalte păr ți au interese proprii în procesul penal, iar stabilireaadevărului judiciar pe baza unor probe pe a căror temeinicie nu au putut să o conteste, ar putea aduce atingereacestor interese.

 În final, subliniem că acest drept al persoanei vătămate, dacă ar fi exercitat cu bună credință, ar aduce un câștigprocesului penal prin lărgirea posibilităților de a afla adevărul și prin existența contradictorialității încă din prima fazăa procesului penal.

[1]. Teodor-Viorel Gheorghe în N. Volonciu, Noul cod de procedură penală comentat , Ed. Hamangiu 2014, p. 201.[2]. Mihail Udroiu, Procedură Penală. Partea generală, Ed. C.H. Beck 2015, p. 74.

Radu-Bogdan Călin Auditor de justiție