7/18/2019 Junimea Si Titu Maiorescu

http://slidepdf.com/reader/full/junimea-si-titu-maiorescu-56d6bcfe17480 1/2

 ,,Junimea” si Titu Maiorescu 

Dupa 1860 se contureaza una dintre cele mai stralucite epoci din cultura romana, epoca marilor clasici  ,

cand apar : societatea ,,Junimea”, revista ,,Convorbiri literare”, operele de exceptie ale lui Eminescu,

Creaga, Caragiale, Slavici sau critica lui Maiorescu.

Constituita in 1863 , la Iasi, din initiativa unor tineri intelectuali de orientare filogermana ( Titu

Maiorescu, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi, P.P.Carp si Vasile Pogor ), ,,Junimea” reprezinta prima

societate literara superior organizata. Ea a impus o directie noua in cultura romana, directie

caracterizata prin spirit critic si printr-un sentiment al valorii. 

Activitatea ,,Junimii” a fost orientata spre problemele limbii, literaturii si culturii romane si a avut cateva

obiective fundamentale :

  impunerea valorilor estetice si a spiritului critic 

  incurajarea literaturii nationale 

  promovarea originalitatii 

  unificarea limbii romane 

  educarea publicului prin organizarea unor conferinte pe teme de interes general, numinte de

 junimisti ,,Prelectiuni populare” . 

Spiritul junimist a fost definit de criticul Tudor Vianu, care i-a fixat principalele trasaturi :

  gustul pentru filozofie si oratorie 

  clasicismul si spiritul academic 

  ironia si spiritul critic. 

Fara a exista o prapastie intre pasoptism si junimism, se contureaza totusi niste diferente care tin de

momentul istoric si de principiile estetice. In timp ce pasoptismul este fundamental romantic, fara a

respinge clasicismul, junimisul este fundamental clasic, fara a respinge romantismul, dar cu deschidere

spre realism.

Mentorul gruparii ,,Junimea” a fost Titu Maiorescu - critic literar de directiva, estetician si indrumator

cultural .

Studiile publicate de acesta in revista ,,Convorbiri literare” ( organul de presa al ,,Junimii”, aparut in

1867 ) vizau in deosebi domeniile limbii, literaturii romane, al culturii, esteticii si filozofiei.

7/18/2019 Junimea Si Titu Maiorescu

http://slidepdf.com/reader/full/junimea-si-titu-maiorescu-56d6bcfe17480 2/2

Articole precum ,,Despre scrierea limbei romane”, ,, Neologismele” si  ,,Betia de cuvinte”  aduc in

discutie probleme importante, cum ar fi introducerea alfabetului latin, combaterea ortografiei

etimologice, imbogatirea vocabularului cu neologisme de origine latina sau respingerea falsilor oratori.

In calitatea sa de critic literar, Titu Maiorescu a realizat cateva studii importante precum ,,Poeti si 

critici” , ,,Directia noua in poezia si proza romaneasca” ( directie reprezentata de Vasile Alecsandri si detanarul Eminescu) si ,,Eminescu si poeziile lui” - articol in care lanseaza ideea ca poetul este produsul

geniului sau innascut si ca opera sa va avea o influenta covarsitoare asupra literaturii secolului XX.

In articolul ,,In contra directiei de astazi in cultura romana” criticul dezvolta ,,teoria formelor fara

 fond” , acuzand burghezia romana ca a intemeiat institutii dupa model occidental, in absenta unui fond

autohton.

Ideile estetice maioresciene sunt exprimate in doua lucrari fundamentale : ,,Comediile d-lui 

I.L.Caragiale” si ,,O cercetare critica asupra poeziei romane de la 1867”   – primul nostru tratat de

estetica.

Articolul ,,Comediile d-lui I.L.Caragiale” (1885) are un accentuat caracter polemic, fiind totodata un

elofiu adus dramaturgului. Criticul raspunde detractorilor lui Caragiale care il acuzau pe dramaturg de

trivialitate, in urma vizionarii ultimei sale comedii, ,,D-ale carnavalului” .

Maiorescu incearca sa demonstreze in ce consta moralitatea in arta, punand in discutie raportul dintre

morala si estetica, dintre arta si realitate.

Criticul vorbeste pentru prima oara de originalitatea operei lui Caragiale si mai ales de realismul

personajelor. Raspunzand acuzatiilor nedrepte aduse lui Caragiale, Maiorescu considera ca numai arta

proasta este imorala. In viziunea sa, arta are valoare morala numai daca are valoare estetica si daca

trezeste in sufletul cititorului acea stare de catharsis (purificare prin contemplatie artistica).

Maiorescu da numeroase exemple din artele plastice si din literatura universala, demonstrand ca

valoarea unei opere consta in capacitatea ei de a produce emotii puternice.

Prin intreaga sa activitate desfasurata in cadrul societatii ,,Junimea” si revistei ,,Convorbiri literare”, Titu

Maiorescu a contribuit la formarea unei conceptii estetice clasice, impunand in literatura romana

primatul valorilor estetice.