Arhiva Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Braçovului · a trecut « in tara», la Sinaia, unde s-a...

Ioan Bogdan

Arhiva B isericii S f. Nicolae d in Scheii Braçovului

(Dupä un desen de p'ictorul Stoica, in colectia Lucia Bogdan)

Ioan Bogdan — tatâl

A rhiva B isericii S f. Nicolae d in Scheii Braçovului

■ " ' *'■' ■ ■ i

loan Iordan Munteanu(unchiul Dache) fratele Elenei Bogdan

A rhiva B isericii S f. Nicolae d in §cheii Brafovului

¡iiilÉ

ÉÉ!

Gheorghe Bogdan-Duicà

A rhiva B isericii S f. Nicolae d in Scheii Bra$ovului

A rhiva B isericii S f. Nicolae din Scheii B rafovului

Aurel Bogdan

Colectia Lucia Bogdan. Välenii de Munte

Coleclia Lucia Bogdan. Vàlenii de Munte

Viorica Bogdan — Tulbure


Radu Bogdan

Arhiva B isericii S f. Nicolae din Scheii Brafovului

A rhiva B isericii S f. Nicolae din Scheii Braçovului

loan Bogdan în ultimii ani ai vie^ii, eu sojia §i fiica


CÍTEVA DATE DESPRE FAMILIA LUI 10AN BOGDAN Pe marginea unor scrisori si documente inedite

ION COLAN (Brafov)

Familia. Studierea vietii §i operei unui savant, ca $i a unui scriitor sau artist, nu se poate dispensa de cercetarea originii sale §i a familiei, menitä sä proiecteze lumini noi in conturarea personalitätii lui. Acesta este §i cazul lui loan Bogdan, strälucit fiu al Bra^ovului, asupra familiei càruia ne propunem sä aducem, in rindurile ce urmeazä, unele detalii §i precizàri 1.

Tatäl säu, purtind acelafi nume, l o a n fí o g d a n, náscut ín 1832, era un modest comerciant din ^cheii Bra§ovului a. Locuia cu familia pe Str. Cacova de Sus (azi str. Constantin Vodä Brincoveanu, nr. 51, 49) 3. Este sigur cä dupá 1867 4 afacerile i-au mers destul de greu, astfei cä, mai tìrziu, prin 1880— 1886, a trecut « in tara», la Sinaia, unde s-a angajat functionar. Prin 1889 il afläm « la sticlär'e» in Azuga 6. « Era un om bun, foarte amabil. . . » — i§i aminte§te

1 ¡n Transilvania regístrele oficíale de stare civilä au fost introduse abia la sfirfitul seco- lului al XIX-lea. Evidenza nominala a nafterilor, eäsätoriilor fi deceselor o aveau numai bisericile, in protocoale speciale. Uneori, la nafteri, se inregistra numai data botezului; alteori numai a nafterii fi, in vremuri mai noi, fi una, fi alta. De aici anumite nepotriviri: uneori se lua data botezului drept data a nafterii, Brafovul avind, pe atunci, patru biserici romànefti ortodoxe (douä in ¡jichei: bisericile Sf. Nicolae fi Si. Treime, una in Cetate, a sf. Adormiri, fi una in Brafovul Vechi, Sf. Treime), precizärile datelor de stare civilä la o familie intreagä devin dificile, cercetärile urmind a Jine seamä de aceastä situale. Astfel, cei 11 copii ai familiei Bogdan trebuie cäutaji in regístrele a 3 biserici, iar cum aceste registre sint azi fi la biserici, fi la Sfatul Popular al orafului, fi la Arhivele Statului din localitate — la fiecare din aceste institufii clte ceva — cercetärile in aceastä direc^ie sint mult ingreunate.

2 ìncà din 1839 exista la Brafov o £rmä comercialä« Frafii Bogdan», cu prävälia in Tirgul Cailor (azi Str. G. Barifiu), « sub casa Capelei romànefti», cu«märfuri de cot fi cu articole de cea mai nouä moda pentru barbaci fi dame» (« Gazeta Transilvaniei», 1839, nr. 49, p. 196, col. 2). In 1869 un Iohann Bogdan avea prävälie in Klostergasse, nr. 563 (azi Str. 7 Noiembrie), cu maria de mercerie, moda fi galanterie (Schnittwarenhändler. In « Sächsischer Hausfreund. Ein Kalender. . . fur 1869■ . . » , Kronstadt, anexa: Adressenbuch, X X I, p. 18). Este probabil cä in cadrul vechii firme« Gebrüder Bogdan», poate ca succesor al acestora, dar in condijii mai grele, sä-fi fi desfäfurat activitatea fi loan Bogdan-tatäl, negustorii romàni brafoveni decäzind dupä « räzboiul vamal» dintre Austro-Ungaria fi Romania. Lucia Bogdan, sora savantului, intr-o scrisoare din 26 dec. 1965 pe care ne-a trimis-o, precizeazä cä in spatele firmei «Gebrüder Bogdan» era casa lui loan Munteanu, fratele mai mare al mamei ei, Elena, fi confirmä cä acel Iohann Bogdan era tatäl celor 11 Bogdani braf oveni. Cunoscìnd acest amänunt fi faptul cä cele douä familii erau vecine pe Cacova, se explicä fi cäsätoria dintre loan Bogdan fi Elena Munteanu.

3 Casa familiei Bogdan a fost renovatä dupä primul räzboi mondial, pe vechile temelii ridicindu-se ziduri noi, adäugiudu-se o micä mansardä, iar in locul liber al curfii de altädatä clädindu-se nifte anexe. Astäzi este locuitä de rude ale familiei Bogdan fi de alte persoane.

4 Vezi nota 2.6 Cf. scrisoarea cätre fiul säu, viitorul slavist, din 2 ian. 1889, in Biblioteca Academiei

Romane, Mss. romänefti, nr. 5221, f. 10.

18 - c. 133

274 ION COLAN

fìica sa Lucia. A murit in 1906, la Sinaia 1, in virstà de 74 de ani, pe cind iìul sàu mai mare, loan, ajunsese membru al Academiei Romàne.

Mama lui loan Bogdan, E l e n a , fata lui « chir loan Munteanu», s-a nàscut la 22 aprilie 1846 2. S-a càsàtorit cu loan Bogdan la 3 noiembrie 1863 3. Greul familiei ea 1-a dus, la inceput alàturi de sotul ei fi apoi singurà, avìnd a crejte 11 copii: 7 bàieti §i 4 fete. La o virstà inaintatà, « . . . e r a o bàtrinà frumoasà, cu un par bogat si alb ca argintul». Avind « o inteligentà ascutità, posedìnd o mare energie, ea a reufit sà-§i creascà copiii §i sà-i vada asezati la vetrele lor, inainte de a incbide ochii», in 1912 4, la Bucure§ti, in casa fiului ei loan. « A fost o sfintà pentru n o i; asta era pàrerea la to t i» — serie Lucia Bogdan 5.

Primul nàscut a fost l o a n sau, cum i se spunea in familie, I a n c u. A vàzut lumina zilei la 25 iulie 1864 6.

Dupà absolvirea claselor primare, urmeazà cursurile « Gimnaziului mare public rom àn» din Brasov, obtinìnd «Testim onium maturitatis» la 1 iulie 1882, cu rezultate exceptionale 7. Yiata si activitatea ulterioarà a lui loan Bogdan fiind cunoscute din cele ce s-au scris pìnà acum despre el, in cele ce urmeazà vom reveni asupra lui numai in legàturà cu corespondenta inedità ce o avem in vedere.

A l doilea fui, G h e o r g h e , care §i-a luat incà din tinerete numele de Bogdan-Duicà, nu fàrà observatia criticà a fratelui sàu mai mare 8, s-a nàscut la 21 decembrie 1865« pe Cacova» 9; era, deci, mai mie doar cu un an §i jumà- tate decit fratele sàu loan.

Firea lui voluntarà, sinceritatea uneori durà, i-au creat incà de timpuriu greutàti §i adversitàti. Abia ajuns profesor la gimnaziul din Brafov, numirea nu ii e confirmatà, deoarece, intre timp, atacase forul superior al acestuia, Consistoriul din Sibiu 10. Fratele sàu loan, temperament calm, ponderat, il

1 Cf. scrisoarea Luciei Bogdan, citatà mai sus.2 Arhiva bisericii Sf. Nicolae din ¡"Scheii Brafovului. Protocoale, nr. 6/1846.3 Arhivele Statului, Brafov. Matricola cununatilor de la bis. Sf. Nicolae, nr. 165, p. 105.4 Caracterizarea aparjine scriitorului A. P. BànuJ, ìntemeietorul « Luceafàrului» de la

Budapesta (1902), azi in virstà de 85 de ani, care a cunoscut de aproape familia Bogdan (Arhiva bis. Sf. Nicolae. Fondul A . P. Bànuf. Manuscrise) . Elena Bogdan este ìnmormintatà in cimitirul Bellu din Bucurefti, unde in 1941 a fost ìngropatà fi fìica ei, Ecaterina N. Iorga (n. 1878).

5 Scrisoarea citatà.6 Arhiva bis. Sf. Nicolae. Fondul bis. din Cetate. Protocoale, nr. 389, p. 62.7 La 13 obiecte calificaba « praeclaros» = eminent, iar la 1. maghiarà « eximios» = exce-

lent (Testimonium maturitatis, nr. 304/1881—2. Copie autentificatà la 6 sept. 1882, in Arhiva bis. Sf. Nicolae. Fondul Bogdan). De altfel, in tot cursul studiilor liceale nótele s-au menjinut la acclami inalt nivel (vezi certificatele pentru cl. V-a, Vl-a fi a V ll-a, in acelafi fond).

8 Scrisoarea lui I. Bogdan càtre fratele sàu, datatà Viena, 6 aprilie/18/88, in Arhivele Statului, Brafov. Fondul « Astra», nr. 10046.

8 Arhiva bis. Sft. Nicolae. Protocoale nr. 6, p. 371. La 29 aprilie 1892 se càsàtorefte— prima càsàtorie — cu Maria Done din Lutran, Alsacia. Vezi Arhivele Statului, Brafov, Matricola cununafilor bis. Sf. Nicolae, nr. 195, p. 219. Profesoarà de francezà, a murit in anul 1917, sub ocupajia germana, in timp ce G. Bogdan-Duicà era deportat, ca ostatic politic, in Bulgaria. Au avut fase copii din care primul, Dragof (n. 1895) fi al cincilea, Eugenia (n .1902), au murit in virstà fcolarà fi prefcolarà. Al doilea, Catul Bogdan (n. 1879), este cunoscutul pictor fi grafician, profesor emerit la Institutul de arte frumoase « Nicolae Grigorescu» din Bucurefti; al treilea, Virgil (n. 1889), doctor in filozofie, fost profesor secundar, traducàtor al lui Hegel in limba romàna, acum pensionar; ultimul, Ovidiu (n. 1904), fost profesor secundar, acum pensionar. (Informatile asupra familiei G. Bogdan-Duicà de la Ovidiu Bogdan, scrisoarea din 16 dee. 1965, in posesia noastrà).

10 Pe atunci toate fcolile romànefti din Transilvania erau confesionale.

FAMILIA LUI IOAN BOGDAN 275

sfätuiegte intr-o scrisoare trimisä din Moscova, la 5 oct. 1889, in legatura cu acest incident:« . . . sä-ti deschizi ochii la ceea ce faci §i sä te ginde§ti la consec- ventele celor ce vorbeati fi s c r i i» 1. Altä data ii face observatii stilistice pe marginea articolelor publicate, manifestind nu numai o minte clarä, ci §i o sincera grijä fräteascä 2.

Se §tie insä cä G. Bogdan-Duicä a depäfit aceste greutäti ale inceputului fi, printr-o muncä tenace, a ajuns mai intíi profesor la L iceul«M ihai Yiteazul» din Bucure§ti 3, apoi membru corespondent (1918) si membru al Academiei Romàne (1919), fiind numit profesor la Universitatea din Cluj, unde si-a desfä- §urat activitatea pina la sfir§itul vietii. A ici va pune bazele unei valoroase §coli de istorie literarä, fiind urmat la catedrä de Dimitrie Popovici, unid din cei mai eruditi istorici literari romani. Acelafi A. P. Bänut fi-1 aminte§te pe Bogdan-Duicä : « tobä de carte §i stäpin pe o memorie formi- dabilä», « o veritabilä bibliotecä am bulantä»4.

A murit in ziua de 20 septembrie 1934, la Brafov, unde venise ca pre§e- dinte al comisiei de bacalaureat. Era in virstä de 69 de ani 6. A fost inmor- mintat la Sibiu.

I o r d a n B o g d a n , al treilea fiu (n. 15 februarie 1868 6) a fost farma- cist la Turnu-Severin. A murit la Buzia§, bolnav de cord, fi a fost inmor- mintat la Turnu-Severin 7.

E l e n a , sau I . e n i (n. 26 noiembrie 1869 8 — 10 noiembrie 1948), a fost sotia avocatului Dumitru Pop din Media§ 9.

A urmat apoi un alt frate, V a s i l e, näscut la 14 dec. 1871 10, despre care nu §tim decit cä a fost §ef contabil la Craiova (Ar fi decedat la Turnu-Severin; dupä alte informatii, la Constantinopol, intr-o cälätorie) xl.

Cea mai inzestratä, poate, dintre fiicele lui loan §i Elenei Bogdan a fost M a r i a , numitä in familie §i cercul larg al cunoscutilor M a r i f i B o g d a n , näscutä la 4 sept. 1873 12.

Dupä studii medii, a devenit mai intii invätätoare in satul Poplaca Sibiului (1893— 1894), iar apoi in Brasov, unde a infiintat, in 1921, « ipcoala normalä de conducätoare de grädinite», fiind directoarea acesteia. Intre 1895— 1919 a fost conducätoarea grädinitei de copii in §cheii Bra§ovuIu>, infiintatä de ea, prima de acest gen, pentru romàni, in Transilvania. S-a cäsätorit cu Grigore

1 Arhivele Statului, Brafov. Fondul « Astra», nr. 10049.2 Scrisoarea din 6 aprilie 1888, citata mai sus.3 Cf. M i r o n C o n s t a n t i n e s c u , Licee centenare, « Contemporanul», nr. 50 (1000),

10 dee. 1965, p. 9.4 Manuscrisul citat.5 Asupra vie(ii fi operei lui pot fi consultate: G. C à l i n e s c u , Istoria lileraturii romàne,

Bucuresti, 1941, p. 831 ; P a v e l D a n , Gli. Bogdan-Duicà, in Scrieri, Bucurefti, 1965, p. 372 (articolul publieat in « Blajul», I, 1934, nr. 10); fi mai ales Y a s i l e N e t e a , Viafa fi opera lui Gheorghe Bogdan-Duicà, Bucurefti, 1940, cu trimiteri la bibliografia anterioarà. De asemenea, brofura In memoria lui G. Bogdan-Duicà, Cluj, 1935, fi D. P o p o v i c i , Evolu\ia concepfiei literare a lui G. Bogdan-Duicà, in volumul Cercetàri de literaturà romàna, Sibiu, 1944, p. 217—260. f.a.

6 Protocolul precizeazà: in « Ulija Mare», deci nu pe Cacova.7 Lucia Bogdan, scrisoarea din 26 X II 1965.8 Sfatul Popular al orafului Brafov. Oficiul Stàrii Civile. Protocolul botezatilor de la bis.

Sf. Treime de pe Tocile, 1849—1889; Lucia Bogdan, scrisoarea citata.9 Citeva informatii asupra descendenjilor familiei Pop la A. P. BànuJ, mss. citat.

10 Yezi nota 7, p. 4 (aceeafi scrisoare).11 A. P. BànuJ, mss. citat ; Lucia Bogdan, scrisoarea citata.12 Yezi nota 7, p. 4 (aceeafi scrisoare).

276 ION COLAN

Popovici (Popescu) din Toplita x, invàtàtor §i apoi inspector §co!ar. Iubitoare de teatru, a fost o talentata §i pasionatà artista amatoare §i sustinàtoare a actiunilor culturale din B rajov §i imprejurimi. Ea insà§i a compus sau, mai ales, a localizat pentru eleve piese de teatru intr-un act, dintre care unele au fost tipàrite in Biblioteca Societàtii pentru fond de teatru romàn din Tran- silvania, infiintatà de Iosif Vulcan.

Dupà aproape 40 de ani de ìnvàtàmint, a ie§it la pensie in 1930. A murit, in virstà de 90 de ani, la 27 noiembrie 1963.

S t e f a n sau S t e f i, al cincelea bàiat din familia Bogdan, s-a nàscut la 25 aprilie 1875 2. Este al treilea profesor universitar pe care 1-a dat aceastà familie. A fost càsàtorit cu Constanta Spirescu-Duro. §i-a desfàfurat activitatea la Institutul Politehnic din Bucure§ti, catedra de cbimie §i la Institutul medico-farmaceutic. A murit la 13 decembrie 1954, in Bucure^ti, Str. Fru- moasà, nr. 48 3.

A treia fiicà a familiei Bogdan a fost E C a t e r i n a ( C a t i n c a) , nàscutà la 1 noiembrie 1878 4. Femeie cultà, era profesoarà cìnd a cunoscut-o marele istorie Nicolae Iorga, coleg la Universitatea din Bucurefti, bun prieten §i tovarà§ de idei al lui loan Bogdan. Càsàtoria a avut loc la 4 februarie 1901 5. Catinca a fost tovarà^a de viatà nedespartità §i devotatà a marelui istorie, ajutindu-1 in munca sa §i nu o data copiindu-i manuscrisele greu de descifrat.

La anii bàtrinetelor a avut nemàrginita durere sa asiste nepntincioasà la ridicarea tilbàreascà a sotului ei, Nicolae Iorga, reprezentant al culturii §i §tiint.ei romàne§ti §i patriot ìnflàcàrat, asasinat misele§te de legionari la 27 noiembrie 1940. Moare profund indureratà peste mai putin de un an, la 23 noiembrie 1941 §i e ìnmormintatà, alàturi de mama §i sotul ei, in cimitirul Bellu din Bucure§ti.

Mari sperante fi-a pus familia Bogdan in cel de-al §aselea fiu, A l e x a n d r u ( S a n d i) , nàscut la 6/18 februarie 1881 6, considerai de contemporani drepto certa valoare. Stràlucit elev al lui Gustav Weigand, doctor al Universitàtii din Leipzig, Alexandru Bogdan a fost un distins profesor §i educator al elevilor marelui gimnaziu din Brasov, publicist activ la periodicele transilvànene

1 Arhivele Statului, Brafov. Protocolul cununafilor de la bis. Sf. Nicolae. Matricola nr. 179, p. 260. Au fost cununaji de Andrei Birseanu fi so{ia acestuia] Ecaterina, n. Nicolau. Grigore a ràmas cu numele al doilea, de Popescu. Maria e inregistratà Maria-Paraschiva, Paraschiva ràminind numai in protocoale.

2 Nu i s-a putut da de urmà in nici unul din protocoalele de nafteri ale celor trei biserici citate la nota nr. l ,p . 173. Data nafterii este luatà dintr-un«Extras» de naftere al celor unspre- zece copii ai familiei Bogdan (Fondul Bogdan din Arhiva Bis. Sf. Nicolae din §chei, documentul din 25 IV 1903), datà confirmatà fi de Lucia Bogdan, in scrisoarea citata.

3 Informaci de la Ovidiu Bogdan, scrisoarea din 12. I. 1966 fi Lucia Bogdan, scrisoarea citata.

4 Sfatul Popular al orafului Brafov. Oficiul Stàrii Civile. Protocolul botezatilor bis. Sf. Adormiri din Cetate, 1878, p. 188. Pentru loc, indicala topografica: « pe Mala Ciurcului», ceea ce insemneazà fi Caco va, «Malul Ciurcului» cuprinzind mai mult decit o strada. Studiile le-a fàcut la « Pedagogicul» din Cluj fi apoi la §c. «Erzsébet» (Elisabeta) din Budapesta.Ìn Ìnvàtàmint n-a profesat decit citeva luni (v. Lucia Bogdan, scris. cit.).

6 Arhivele Statului, Brafov. Protocolul cununatilor bis. Sf. Nicolae. Matricola nr. 179. p. 256. Au fost cununafi de Grigore Samurcaf fi so|ia Maria.

6 Sfatul Popular al orafului Brafov. Oficiul Stàrii Civile. Protocolul botezatilor bis. Sf. Adormiri din Cetate. E indicatà nu str. Cacova, ci «Ulija Furcoaii», nr. 429, nume neoficial dat de romàni stràzii Constantin Vodà Brincoveanu, pe atunci str. Caterinei; la capàtul dinspre « Malu Ciurcului» se afla fi Cacova. Numàrul casei corespunde cu cel din Cacova (v. Arhivele Statului, Brafov, KRONSTADT, Hàuderund Strassen-Schema. 1874 — U. 178).


(« Gazeta Transilvaniei», « Rom ànul», «T ribu n a») §i la cele concluse de Nicolae Iorga. Academia Romànà 1-a acceptat printre eolaboratorii sài, publieìndu-i studiul R i t m i c a c i n t e c e l o r de c o p i i 1. Mobilizat in armata austro-ungarà la ìnceputul primului ràzboi mondial, Alexandra Bogdan, in virstá de numai 32 de ani, se pràbu§e§te pe frontul galitian, la 19 octombrie 1914. In amintirea lui, prietenii sài au làsat pagini edificatoare asupra vaiorii tinàrului profesor Sandi Bogdan 2.

Cel de-al §aptelea fiu, A u r e i ( R i c a ) B o g d a n s-a nàscut la 26 martie 1883 3, §i-a ínceput cariera militará ca sublocotenent, devenind, dupà unirea Transilvaniei cu Romania, generai §i apoi inspector generai, tot in armatà 4.

Mezina familiei este I ^ u c i a - A u g u s t a , nàscutà la 11 februarie 1888 ®, « mignona cu obrajii trandafirii §i cu ocbii de peru zea»6. Ràmasà singurà, revine in tara prin 1925— 26, fi se stabilente la Yàlenii-de-Munte. Timp de 15 ani a fost una din colaboratoarele foarte apropiate ale lui N. Iorga, lucrind in administratia tipografici « Datina Romàneascà». Este singura in viatà din cei 11 frati §i surori Bogdan.

l o a n B o g d a n s-a càsàtorit in 1897, pe cind era profesor universitar, cu M a r i a ( M a r i o a r a ) C . o l f e s c u (n. 2 febr. 1878), originara din Bucure§ti. Impreunà au locuit, mai intii pe str. Popa Tatù, nr. 66, apoi pe Calca Yictoriei la nr. 158 (colt cu Calea Grivitei, la etaj), iar apoi s-au stabilit in str. Fetei, azi str. loan Bogdan, nr. 9, in apropiere de Calea Dorobanti, unde §i-au clàdit casa proprie 7. In virstà de aproape 88 de ani, Maria Bogdan, care locuia la Bra§ov, str. Tinàra Gardà, nr. 13, impreunà cu fiica sa V i o r i c a T u l b u r e, n. Bogdan, a decedat la 18 dee. 1965. Fiica ei este in virstà de 67 de ani (s-a nàscut la 26 aug. 1899) 8, a fost càsàtorità cu Gheorghe Tulbure, profesor, publicist §i un timp inspector §coiar 9.

1 AAR, Seria II. Tom. X X V III, Memoriile sechici istorice, Mem. 1, Bucurefti, 1906, 97 p.O bibliografie a scrierilor lui Alexandru Bogdan, atent intoemità, vezi ìnAnuarul liceului román. . . din Brafov (X L fi L X I). Anul jubiliar : 1924—1925, Brafov, Tip.A. Murefianu: Branifte & Co., 1925, p. CHI — CIV, dar farà artieolele nesemnate, publicate mai ales in « Gazeta Transilvaniei» ; vezi fi A x e n t e B a n c i u , Morfi vii, Tip. « Unirea», 1938, p. 71.

2 Vezi Axente Banciu, Dr. Alexandru Bogdan. Pagini comemorative. . . (Cartea a fost prezentatà de loan Bogdan in fedinja Academiei Romàne din 12 nov. 1915. Vezi AAR, Seria II, Tom. X X X V III, 1915 —1916. Dezb., Bucurefti, 1919, p. 32. Dupà 1918, edilii Brafovului au dat uneia din cele trei stràzi Cacova — cea de jos — numele Dr. Alexandru Bogdan, schimbatà in ini le 1965, in str. Piatra-Mare.

3 Vezi nota 6, p. 176, tot « Ulija Furcoaii», nr. 429.4 Vezi o fotografie a lui, ca militar, in Calendarul « Minerva» pe anul 1914, p. 159.5 Vezi nota 6, p. 176, tot « Ulija Furcoaii», nr. 429. S-a càsàtorit la 26 noiembrie 1911 cu

Armin Frideric Seiehter din Pola, fiind cu minati de Grigore Popescu (cumnat) fi sofia Maria (sorà). Arhivele Statului, Brasov, Protocolul cununatilor bis. Sf. Nicolae. Matricola nr. 179, p. 308.

6 A. P. BànuJ, mss. citat.7 Dupà moartea lui loan Bogdan casa a fost vindutà, suma rezultatà impàrjindu-se

intre frati fi copii ; Viorica Tulbure, n. Bogdan cu partea ei, a clàdit la Brafov, in actúala str. Tinàra Gardà, nr. 13, o casà, in care locuiefte fi astàzi (v. V i o r i c a T u l b u r e , Note informative in«F ondul Bogdan» citat fi Lucia Bogdan, scrisoarea citatà).

8 Certificat de naftere, Brafov, 27 IV 1950, serie republicanà, nr. 13161 fi originalul in limba maghiarà, la titulará.

9 Nàscut la 10 noiembrie 1879, in Hàlmeag (Fàgàraf), a studiat la Facultatea de litere fi filozofie de la Universitatea din Budapesta, pe care a absolvit-o la 6 iunie 1906 (Arhiva bis. Sf. Nicolae. Fondul Bogdan). S-a càsàtorit cu Viorica Bogdan la 22 iulie 1928, fiind cununaji de Octavian Goga si sotia sa Veturia, n. Murefianu. Gh. Tulbure a murit la 21 noiembrie 1954, la Brafov (Ibidem, Fondul Bogdan).

278 ION COLAN

Ceilalti doi fii ai lui loan fi Mariei Bogdan au fost R a d u (n. 1898) fi Constantin ( Dinu , n. 1901,). Primul, foarte inzestrat, pasionat de limbi orientale, a murit de tinàr, la virsta de 23 de ani (1921). Al doilea, care a fost judecàtor, a decedat la virsta de 40 de ani (1924) x.

Amintirile fiicei. Fàrà indoialà cà màrturiile directe despre loan Bogdan sint pretioase prin semnalarea unor tràsàturi ale omului, ce nu ràzbat totdeauna din opera scrisà, putind fi doar intrevàzute in corespondenta sa. IatS de ce am rugat pe Yiorica Bogdan sà-fi aftearnà pe hirtie amintirile despre familie fi mai ales despre tatàl sàu. Din cele douasprezece file pe care ni le-a ìncredin- tat 2, completate apoi cu anumite precizàri, reproducein aici citeva fragmente:

« Tata a fost un elev eminent, cuminte fi grijuliu de fratii fi surorile mai mici ca e l . . . Primul post 1-a càpàtat la fcoala din Pomirla, Moldova, de u n d e ... trimitea maichii ( = bunicii) bani. Dimitrie Sturdza, in inspectie pe-acolo, 1-a vizitat fi, impresionat de cit era de serios fi studios, s-a gindit sà-1 ajute. . . Era slab tare fi intii 1-a trimis pe Riviera, sa se refacà».

Era un « om blind, bun pàrinte, cu toate cà era foarte, foarte ocupat. Dimineata, dupà masa, decanat ; fi mà ducea fi pe mine mereu, de minà, cu el la plimbare, la Universitate fi la Academie fi, in special, imi adu aminte, la Muzeul Antipa, la fosea, unde imi explica amànuntit toate animalele — fi incà cu mare ràbdare. Era intim prieten cu Antipa, pe care 1-a iubit mult toatà v ia ja».

Mai tirziu « eram interna la N o l r e D a m e de S i o n ; in flecare simbàtà venea el personal sà mà aducà acasà, imi càra ìntr-o minà ghiozdanul fi intr- alta rufele. . . Lunea dimineata mà aducea din nou la fcoalà ».

« Tata nu era aspru, ci blind, afectiv fi foarte corect. . . Cu toate cà era absorbit de studiile lui, se ocupa de noi, ne controla la lectii. . . Nu lipsea de acasà fi lucra noaptea tirziu, regulat, pinà la 1, 2 . . . »

ìmpreunà cu tatàl sàu Yiorica Tulbure a participat adesea la excursiile organizate de Academia Romànà pentru membrii sài. « A fa am cunoscut pe mai toti membrii (Academiei) f i . . . tálentele rom ànefti. . . Ca fetità micà, de la 8— 10— 18 ani, am fost, pe lingà fetita tatii, fi fetita lui Delavrancea, a lui Duiliu Zamfirescu, a lui Cofbuc, a lui Titeica, a lui Iacob Negruzzi, a prof. Onciul. . . . »

Printre prietenii apropiati ai lui loan Bogdan, fiica sa mentioneazà pe D. Onciul, G. Murnu, Nicolae Iorga, devenit cumnat, Y . Pirvan (càsàtorit cu o nepoatà de sorà a Mariei Bogdan-Coltescu), Demostene Russo, care « in ultimele 6 sàptàmìni venea zi de zi la tata».

Din corespondenta inedita. Corespondenta lui loan Bogdan fi a familiei — cità s-a mai pàstrat la Brafov 3 — a fost transcrisà de noi in cea mai mare parte, operatia urmSiid sà fie terminatà in viitorul apropiat.

1 Vezi §i Notele informative ale Yioricai Tulbure, n. Bogdan, in Arhiva citata, Fondul Bogdan.

2 Y i o r i c a T u l b u r e , n. Bogdan, Notele informative citate mai sus.8 In articolul Din corespondenta lui loan Bogdan, publicat in « Tribuna literara», Brafov,

an. I, 1941, nr. 1, p. 7. G h. T u 1 b u r e, ginerele lui loan Bogdan, a dat urmatoarele lamuriri cu privire la corespondenta lui I. Bogdan: « loan Bogdan a intrefinut o corespondenta vasta. Ni s-au pastrat insa numai scrisorile primite, iar nu fi cele scrise de el diferijilor prieteni fi stimatori cu care se gasea in corespondenta. O singura ciorna am gasit pina acum pe care o reproduc mai la vale. Corespondenta sa, din fericire, a fost pastrata cu multa grija. Sint


a) O primà parte din scrisorile, documéntele fi materialul iconografie pe care-1 avem la ìndemìnà au apartinut M a r i e i P o p e s c u - B o g d a n . In 1926, Despàrtàmintul « Astrei» din B rafov a luat iniziativa ìntemeierii unei biblioteci publice. ínceputul a fost fàcut cu ceea ce mai ràmàsese — in urma ràzboiului — din biblioteca lui Alexandru Bogdan, care la plecarea pe front dàduse indicatia profesorului fi bunului sàu prieten Axente Banciu ca, dacà nu se va mai ìntoarce, càrtile sale sà formeze nucleul unei asemenea biblioteci, inexistente pe atunci in Bra.sov. Am preluat, deci, de la sora lui, Maria Popescu-Bogdan, un dulap cu càrti. Profesorul Axente Banciu, prefe- dintele« A strei» Brafov f i fost coleg in profesorat la acelafi lieeu cu Alexandru Bogdan, a propus fi comitetul a acceptat in unanimitate, ca viitoarea biblioteca publicà sà poarte numele primului donator. Ca secretar fi bibliotecar al « Astrei» am obtinut, mai tirziu, materialul documentar legat de viata fi publi- cistica lui Alexandru Bogdan. Colectia cuprinde 104 scrisori adresate lui Alexandru Bogdan de càtre oameni de seamà ai vremii ca: Gustav Weigand (12 scrisori), loan Bogdan (12), Nicolae Iorga (3), loan Slavici (2), G. Bogdan-Duicà (5), Onisifor Ghibu (2), G. Cofbuc (1), St. 0 . Iosif (1), Ion Agirbiceanu (1). Tot aici se mai aflà 4 scrisori trimise de Ion Popovici-Bànàteanu fi de altii lui G. Bogdan-Duicà.

íntreaga colectie — dupà ce pe baza fostei biblioteci a « A strei» s-a format Biblioteca Centralà Begionalà — a fost trecutà ulterior la Arhivele Statului, Brafov, Fondul «A s tra » , nr. 9962— 10260, 11069 fi 11085.

b) A doua colectie privitoare la familia Bogdan o formeazà scrisorile, documéntele fi fotografiile puse la dispozitia noastrà de càtre sotia fi fiica lui loan Bogdan, Maria fi Viorica — in total, astàzi 1, 125 de scrisori, 37 documente §i un bogat material iconografie. Scrisorile lui loan Bogdan provin din diferite epoci: plecarea in « ta rà » (1882), càlàtoriile la Moscova fi Petersburg (1908 fi 1911) etc.

Corespondenta avind un caracter intim, familiar — majoritatea scrisorilor sint adresate sotiei — s-ar putea crede cà are o importantà minorà. Lucrurile stau insà cu totul altfel. Alàturi de nótele intime, afective, gàsim in scrisori pasaje ìntregi cu valoare documentará, ftiintificà fi chiar literarà. loan Bogdan insufi a atras atentia sotiei sale asupra acestui lucru: « Scrisoarea aceasta — noteazà el intr-un post-scriptum la scrisoarea din 14 august 1908, din Odessa — fiind o operà literarà, ce trebuie pàstratà numai pentru posteritate, n-ai voie s-o aràti nici unui contemporan fi nici unei contemporane». Iar peste douà zile, tot intr-un post-scriptum (scrisoarea din Odessa, 16 august 1908): « Pàs- treazà toate scrisorile din Busia, fàrà sà le arati, insà, nimànui. ìm i vor trebui pentru unele date, dacà va fi sà descriu càlàtoria in mod literar».

Afadar, loan Bogdan, càlàtor in Busia taristà din perioada contrarevo- lutionarà ce a urmat revolutiei din 1905— 1907, cind ohrana suspecta pe oricine

teancuri mari de scrisori provenind de la cele mai diferite fi mai proieminente personalità^ literare fi ftiin(ifice din Jará fi stràinàtate. Dupà o indelungatà seleccionare — care mai cere ìncà multà vreme — o bunà parte din scrisorile personalità^ilor din domeniul istorie le-am pus la dispozitia Institutului de istorie nalionalà de la Universitatea din Cluj. In total am dàruit numitului Institut 105 scrisori fi citeva documente. Din acestea, 25 de scrisori sint de la ¡storiografi romàni: Hasdeu, Tocilescu, Onciul, Pirvan, Giurescu, N. Dobrescu, etc. De la isto- riografi stràini sint 50 de scrisori in limba germanà (Jagif, Jireòek, Miletiò, Kaluzniacki), iar alte 30 de scrisori sint de la diferiji istorici fi filologi slavi (rufi, poloni, sirbi fi bulgari), scrise, firefte, in limbile respective».

1 Cifrele nu sint absolute, deoarece descoperiri izolate, la aceeafi familie, le modifica, dar nu substantial, in raport cu numàrul de mai sus.

280 ION COLAN

§i mai ales pe strâini 1, §i-a transformat scrisorile càtre sotie într-un fel de carnet de note zdnice. Aici îçi nota el observatide §i constatârile asupra oamendor, faptelor §i împrejurârde eu care venea în contact, consemnîndu-le « familiar», fàrâ a da naçtere la bànuieli. Toate acestea ar fi format punct de sprijin pentru viitoarea « deseriere literarâ» a câlâtoriei, pe care o avea în gînd. Défi avem scrisorile, desigur nimeni n-ar putea sâ-i împlineascâ gîndul, càci scrierea proiectatà n-ar fi folosit materialul decît ca punct de reper; miezul lucrârii 1-ar fi dat ceea ce mintea sa înregistrase, ceea ce spiritul sâu de observatie retinuse.

Legâturile eu savantii rufi au fost relevate de prof. D. P. Bogdan, care a publicat, alâturi de alte scrisori aie lui loan Bogdan, o parte din cele apar- tinînd colectiei Mariei Bogdan — în original §i traducere, mai adesea în rezumate 2.

Alâturi de aceastâ colectie de scrisori §i de altele, trimise sau primite de loan Bogdan, publicate de I. C. N egruzzi3, N. Io rg a 4, I. E. T oroutiu5, Gh. Tulbure 6, I. Lupaç 7 çi M. Dan 8, râmîn, açadar, o sumâ de scrisori nedate publicitâtii pînâ acum, altele publicate numai fragmentar, în care apar aspecte noi, mai putin cunoscute, aie vietii §i personalitâtii marelui savant. în afarâ de aspectele strict personale, famdiale, intime adesea, care se desprind din paginile acestor scrisori, putem întrevedea în multe din ele patriotul, în cel mai înalt sens al cuvîntului. Toatâ activitatea lui ftiintificâ este pâtrunsâ de acest sentiment de datorie profundâ fatâ de poporul sâu §i de înaltâ probi- tate. Dar scrisorile ne dezvâluie, în acela§i timp, sufletul aies, capabil de emotii adînei ; pînâ çi un fapt mârunt la prima vedere, ca executarea în conditii optime a fotografiilor unor documente, îi creazâ bucurii intense, pe care nu §i le poate stàpîni.

Ar fi, deci, greçit sa ne dispensâm, în cercetarea vietii §i operei lui loan Bogdan, ca §i a oricârui mare savant, de elementele noi care se desprind din corespondenta sa. Iatâ de ce ne-am îngâduit ca, dintr-un proiectat volum de corespondentà inedità a lui loan Bogdan, sâ dâm aici la ivealâ cîteva fragmente în cadrul unei prezentâri generale menitâ sâ sugereze oportunitatea unei editii ¡jtiintifiee, de care vasta corespondentà a marelui savant nu a avut parte. De asemenea, publicâm, în anexe, un numâr de fotografii §i documente inedite, cele mai multe din « Fondul B ogdan» de la Arhiva Bisericii Sf. Nicolae din Çcheii Braçovului.

1 loan Bogdan insufi a fost suspectat la granila, fiind confundat cu un oarecare I. Bogdanov ( Scrisoarea din 23 aug. 1908, reprodusà partial de D. P. B o g d a n , in lucrarea Legàturile slavistului loan Bogdan cu Rusia, sparuta in Studii privind relatiile romàno-ruse, vol. I ll , Bueurefti, 1963, p. 282—283.

2 Op. cit., p. 181—338. Cf. nota 1 de la p. 213.3 loan Bogdan, A. Vlahufà, Al. Xenopoi fi manuscriplele lor, AAR, Mem. SecJ. literare,

seria III, vol. I (fi extras, Bueurefti, 1923).4 Din scrisorile lui loan Bogdan, in «C uget Clar», I, 1937, p. 660—666, 679—689,

697—698, 744—746, 772—773 fi 812-813.6 Studii fi docilmente literare, vol. I (in colaborare cu Gh. Cardaf), IV, VII, Bucurefti,

1931, 1933, 1935 (pe coperta: 1936), p. 226—245, 471—478 fi, respectiv, 86—189.6 « Tribuna Literarà» (Brafov), an. I, 1941, nr. 1—7.7 loan Bogdan in lumina unor fragmente din corespondenta sa, in AAR, Secjia istorica,

Seria III, Tom. X X V II, 1944-1945, p. 153—194.8 Din corespondenta lui loan Bogdan cu savantii rufi, in « Studii», X III, 1960, nr. 1,

p. 129—139; Legàturile lui loan Bogdan cu jìlologii poloni, in Rsl, IV, 1960, p. 309—326; in « Revue des études sud-est européennes», t. I, 1963, no. 1—2, p. 159—165.

e?V n .T fö T lM O M l a 'U l.A S ÏK

«e«>lwr i » «{*•* f»a««a*»al m*ra t*m A * «la co»»f»«««>*•* orW o '-a á día

« a*r>»»4 ta S w » *o«f«k «eoi**!»- ci» » fea lfti g* wma!

M->r»in»tta C tfrt* jp + -+ r * 'M *

Abn M« «-n^rÂi'» *Tnr r £

f*p +/v+

© p o rV u l i a ol>i*K?c«i«rr *rp»claa o'tollg'o.t® :

H* %♦«>*♦*

l im b i b>wa

romiti*L»b*j« »Waw*

Jimba garœéo*

Utnb» tt>.*fWà

»»¡.■«Un. V * "> ¿¡T*F-!»««Iwun-'. tMtarolâ Okmt»

s » » f t - - ^ « - * » £ . .-/u A rfe é <t *» 4

ito « r íe

- , ^ *

¿4r> <£*. IMMtA

lV«j>*4e«oci* fik>»o&Hl ^ ) l>,»«iiuiu! f t*s*LÄ*

X t i o 'b l e s c t a l » r© Î3 .U rr o ’bü jgrtt.t* :

Li»l>% fr*nc**é

C4.-Urüa -

l i t w o w t « » * £ p a - r ~ & ' $

Forma «atañerá a <^jpa<ú*r-f'W fto-iptetfetj* %■ ^

N'a«**rnt «talor argi«**

D a i ir. |îr*v>ir io * Isw i ÿ W & ß \&&j¿ <■**'

^ — ........ V -, y \ U<«s*4«r»l <>iwb*<tda(i ■■....... ....-X-2W—

Jir' A*«*~ sSm>*S-nú ÿ;

/ «

„Testimoniul” elevului loan Bogdan la absolvirea clasei a V l-a a Gimnaziului din Braçov


H’NttttKKR O M A N IA. V /4,

€ um yjsii^i'XÀCfJtA «ui «>•<> ' ..**g— .

.ìpu jbà U UCtITUT »*H ¡S N U M E ÍE MAJESTATlf s î a RECELUÏ -h r- " : « V-

,*¡í¿* i')fh tu iu i’trMbl J< rfÀt/ d O'ym ljm aUr/• in/im #**« ■/«tí«T,x a/ («/ tril

Ï X m ï X iÿjbt***/**tt#&/ f $&& 4***â Jit &* £ s

***** /££■ • C*M JL w >

pmtUé dr &*&&* us Yi &X.f if t<éïte < 4wt*m4é Wm»mt

J ñ í r /«/tf f t j/ t / 1 J ty f e* « <«■ * é tH< et? *

Aamttà &W& t** /#«wîâ<ÎJ * /J lí*¿*~ fit*. ^ ; v, «I* IST »Ui

m fÄs* » ú Uiumihtrtovi*' U*u* y**h$«í&í

' V*M H-ít»-««* «U'i%m

Z>/

:: :AT f~-J~ Si

*TWjâ «*t£ » a*' i t*.C" £ *■•*-■*-

X /

Diploma de licenciât al Facultâçii de litere §i filozofie, Universitatea din Iasi

A rhiva B isericii S f. Nicolae din Scheii Braçovului

i H W n W Î M

lâfôiB A ro «recMHEHii' * * y? i / . j / ' s *

KAHUEnHPIfl

I I I I H I I M I i f I / - ///ff, f •/< f, < / / / / f. / Ai ■ icn itim J iim cm n /n r Jrt "tf , //„„/p

/ / / / V / > / * S 9 s 4 * 'ü /

I / f ’ " f r '+ *M, jÁ iá tá p f e t* S ,

f /» v , Sê S f # *« 4 ** & **S*

M i l t f /! f t t< / tr y*. * y S / fs . fA *jít¿»4

/>, ' </ 4 ,/ '* ■ f/., s ; /*, /p**,s«*rrf^'A41

/ / ✓ / > f / / t ' r t / / ' - t u * é * s # ¡ *

f i t yf ' '■ ’ S* < y £ <•///•. //< < / / / / •

/ ' 4 <*- y, ,v< ✓✓✓ / / , * /■ £ ■ * f * € e é< •7 *

/• <•■ / / / / t/ fl? i / t s f r //■*/*?s »• ***

f> l * ' /r t <■ *'< ’ ’ $ !> < • * ’ t'f< fs 4 * &

/ / - f / / 1 |¿4£

Certificat de frecventare a cursurilor Universitâ^ii din Moscova în semestrul de toamnà al anului 1889 la disciplínele: Izvoarele istoriei Rusiei fi Istoria statului

lituano-rus


$momrwuL oxmm

¥IKSTRUCTlUftll PUBLICEmm wtm 1» iuwm

>««k - s e i t '*?>(>. I9.ÖCT9LM», U r*«**»* tu r* MU *«* » ***&*<

■

^ V /¿AWutfk *

IV f

SS? /* <• ■*&}*/** /£**- ' ^0^$*

Shaan.j&Hjf /t* *+*+&**'*■**&■, <*+&

^ *" *** ?%■£*&*&& *My4-du*t/6s *

zur£*«*>/✓«r 40 +>/£*rrf ^ <*£*** y£*w# dit

S y m y * . .

fria J iJ

J>

/x ** VJ jP<*&&>

In§tiin^area de numire ca profesor suplinitor la catedra de limbi slave incepind eu data de 20 octombrie 1891

A rhiva B isericii S f. Nicolae d in Scheii Brasovului

EBWTOtGL Q i « # p

JNSTRU CJIUNH PUBUCE mm» Ktumtmstum

* ~ ~ 9 U $977. 2 a j i s r

pXt. * f s e > n < t .f {tyt* / ¿rt f ‘r ¿</s,X 4/m i * Zut '

f|t lA<"> t</ /J . < < « < 1 à f l fiS tlA t S<’1 Si! />

d*u ~ <•// A 'ttdi/r */tlrr 4ts M¿g. é-ÂtS :‘ Afi-JrAs </t<< '$ttr{)*SJs* iister'tint*

fit 4U**MtS d u / .W / « / <( ^ //>« Ays*'t/± 4 J ¿ M fV tlm * 4 'y tt< á Á i< , A f t/ * ia * < / f . ' J f¿ / u 4 - f f •<*.

rst /< /%4 /it4>t*¿44W & j-tt&tÁux </* ¿m .&// os ¿a t/ùkt /ìt/nf/rt// <<ff* t ! l'j!puet&U**€*', éttuù. JtmsÁéH-llSif/1 Jt'/i/tlft/fKS

í/ y > / M 4+w ¿& t / ri/ a i 'r fé f/ j/ t * //r f i .l t f > t ' S J iiv l/ S

14*rt'/á/ 4*y/tn ^vuÁ*lM(/' ZÆ-LtK j/ f.m ’ ¿ f tx s a s ú / ttiA 'f u x -t á j/ s ttM / ¿ * fs

ß . / *■ J ' V .f .. S , &'■■rfy? *i ^yroi "i/t <t ¿tarnst '<•/*, J&a-yi/ivusitíi.,

M’ t-ietfti***** ec tu Jjt- ¿ti'tSf/tn/sl/ -

/ yóW «-'

ábstt/

t i ’ Jr/r ^ ^ t«/ i /i» /{d/j//<tSf<* y* /<

Iriftiinfarea de numire ea « profesor cu titlu provizoriu» începînd cu data de 1 iulie 1892


MCTTffMfr raLTQOft 9maTBUCl TUKEX FOHLICE

MMpgrtnnu

4521 * lüiUlLW|A~ fc» «Myww a» w «H» « v * #

k <*rt4i'u <* V* </<*■( ? 4 < t t f r*t ' **ttw»i m- ¿ r / « , « « <Ut fjt /u h * , , a/a /, ,% fu*

Jru M * *l H, J ( f f l / /f U / . •' / ' . i 2 € l i/tr* H ■ j 44 fl f *$fS ' LJt

,</1 tu # $ ( j f ,-i W" nM-.-t+M f*t *. .¡ft ( f .4 t / t / , ,,* f< t* f * < ' f y***.

<ii ft >>» / / jS/r«. . / , /J . v *•

<j% h f* '/%? < ■*►#' ■* < ii >i * *Jtjf f / , '* »<'*^ *-** ¿f*~

ent*1*’ <«< t**itfwt4n tu t1* ff4t y l?rr.;/^

j'/ s l e r / r / X i L

in§tiin{area de numire ca profesor definitiv de la 8 iulie 1895

A rhiva B isericii S f. Nicolae d in Scheii Brafovului

.1

?Vt- 'V

Í

ite

ACADEMIA ROMANA I S * . ^

- , X. ^ '. (LX~

y k * J k **>* "<*- ¿¿sys*** 4* •?/. i/ -ff, / /V /iy . f ••/ *’ ^,4/»/*< t *r*» à

7At i ::¿ ****** *• *Sr¿**/*/.*. ** # *r -.

**++*"' *-»'<• «— r,«.f/ /*' wy» / " " ‘•' «*.»***/*'+,.£***+* Ir*nJt S,1 ,r

. y? <**/< f/r r7 ¿ ¿, / ïfJ frfrsrtS C S , j /

■ ■'f i IC /ir m /* //'■rt *■ t sr f

^ ì n i k; /

r ,

C S ssn n ** / ¿l+ •y!rtx*t . -O sjfr/ sr,

Anunjarea alegerii ca membru corespondent al Academiei Romàne la 31 martie 1892

A rhiva Bisericii S f. Nicolae d in Scheii Braçovului

CPnCKA KPA/bEBCKA AKAÄEMMJA,Kojfl Jt noa àAuiTHTon

H b E r O B O r B E J 1M H A H C T B A K P A A > A

n E T p Ä i,n P Or j l ACMJ TA ) E HA CBEMAHOM r O A M lU H> E M C K Y n y

n « m n »M.roaouAiut

f l p . JAHA EOrjUHA* 3* caofA aorMCMOr niwha.

rnmJJLL..it

Diploma de menibru corespondent al Academiei Regale Sìrbefti. 22 februarie 1914


Bp fit.'P . mi r o d .

y B to r p a d y

y no** w m ancMa o* Z£ Qtitpjtp«. ¡ w m a n e S r-.IK , <»c~ nit jo n oa sa w B** '/• *im*o*jt sow cH ora <c m w >r>CKf>

&«»cko ¿km®** j* »* xora sto m-opa&artnt m maou cwttiMou to Mxmest «qrny 22 $oSpy«.ra a»® pajptne. '

Kcwuu Bfcc y mcto i )e w *a «•* ***a*»w «ocAftTa '. »my Smo- r$ft$Kjy p*Jt» sflNkMT&jb® y ro$im «xy.

Adresa Academiei Sirbe de stiintc din 30 aprilie 1914 prin care anunta pe loan Bogdan ca i-a expediat diploma de membru corespondent fi-i cere

din nou biografia

C ovmhhhu marroxnMiiHtnqmWi

OpnOKO %B*«*C!Ka ¿KMeMfj«,

Toc»oaa«yipy J .S ow H y, npo$eeopy i’HBsef

y Syjiyj-eswy,

Arhiva B isericii S f. Nicolae d in Scheii B rafovului

\ $ j ........................... H

£#./« * ■ *

y fittttpato

rocnoAHtre,

%£T i i j » i i i i c t i t i i Bae, *& Bao je Opacjm K^uascwi Aj«aou«ja *sa.5j*jia m raaBHOu ro^tebeH CKyny 5 {edjtya}* om rowste *a oaora joiKCHor «wans, x *5 to. isa je w jy ftMooof»- ckxx Hayxa, a *a je ra j xafop Ha (a m « « « ommuKm roamaie*

CKynjr A*as©»*je nfor«a»*H.

Ba*e Ban ce jex&H roj3*BH>aR sa 1904, y tco«e je Raman- nan aajcoa 0 ¿xasesni ja , a jpnaoaa ce pajpi x w » Sygc ro*oBa nocaal!« Ban ce.-iojnm Bac «a kx n o m ^t« Bany tf»orpa4«jy.

C oxJm<utM( nOBTORafbe«OeKp*«!'

GpnCRe KfiLfcOBCKe AlAKeieije,S tiyJ¿ary

r0CB0*x«y*py Jaay Sor*a*y. xjx>$ecopjr T a u p « * » «

I

Adresa prin care Academia Sirba de ftiin^e solicita lui loan Bogdan biografia spre a fi tiparita in Anuarul Academie.

Arhiva B isericii S f. Nicolae d in Scheii Brayovului

Diploma de memlirii al Societàri geografiee romàne


mT R A / V , 5

Ci- t. é ' f f « a * -¿o

(’ENTRI AJUTÜRIIL STIUENTIIllti il MESKHIA II OB ROMANI IHN THANS8JVANIA $1 PARTILE 0Kccw**eW* }*m ÙKtetvi 4omacx, jwfeKc* te „Mowtond «¿cm*” No. *77 '*» »«*7

— .....> < M -------------

r DIPLOMA

bqf ¡ :"îï p-¡r :ir;-

Diploma de membru al Societari « Transilvania»


ÜIHJfTEHOL CULTO.Oft *

IN8TRUCTIUNEI PÜBLICE

Mw £. — áfó».I — U» i<yw«i «**»•** «erf* r nvmirvt

'4 .(v s '? u / , y

* t*S*¿ y* r » f /;.'f CX/lt-iC<~ ,€fr.-yz 4,-&&&£■ €*<%#-*■*00 € * '* .* ■ ' y . * > ftX s W l& b £ & ¿ ¡t -sGé>&

• W,4St-fS- ■ / r-4'j/t«..€4,f ^4,<9 / / *r i í c f **&<■**('<■■£<*> *Mx/ cr ..«8R, 4 $ * - *

/V» </Ask '* ¿4n?e¿0% ¿ +m. ' -«/<?• <•* / -./& r / d t /t t a " 4**> ■•• ^Câ4U^ j fV L ^ H /V ^ * d f f a . ¿ Á Z k & M s/y ? J e * ! \.< x /< 4 t <%A.Á s t 4 / t jkO LC t ,/V > < ^ U V '

-<AA*' <7<vC- ^/* a s*a? i . ¿Í-4XttAAûM i* .a . . e < <¿¿ ¿ fr e C é ú r *.£<%, ~ !

A - +,/fó<rxs

*a t e c C

2 P

s

ík iin ii k* / J ,ü < J í^ < X a v •/< Z / c c tx ^ i, ¿O í. ’ “.r ' í Z & t V J v w f e - t r r ' . / < 2 ? ,

A ✓ ' r r /ni , »

Adresa prin care lui loan Bogdan i se incredinêazá sarcina de a aduna documéntele lui §tefan cel Mare. 3 iulie 1904

Arhiva B isericii S f. Nicolae din Scheii Bra§ovului

A rhiva B isericii Sf. Nicolae din Scheii B rafovului


1.

Bucure§ti, miercuri in sept. 1882Iubiti párinti,

V-am promis, cá va voi serie indatá ce voi ajunge in Bucure§ti. lata cá nici n-am ajuns bine §i va §i scriu.

Am cálátorit cit se poate de bine. Nu mi s-a’ntimplat nimic ráu ( . . . ) . La gará m-agtepta §tefan. índatá ce m-am scoborit din tren, 1-am gásit, mi-am luat geamantanul, am chemat un birjar (fáceam pe bucurefteanul) §i « mina !» la podu Mogo^oaie, visavis de Hotel Union, unde §ade §tefan cu Strimbu. La el am §i durmit §i la el voiu dormi, pina ce se va ’ntoarce fina <de> la Bra§ov. (Acum insá nu e aci, o afteaptá in flecare zi sá vie. Peste vreo 5, 6 zile cred cá va fi acasá). Dupa ce se va ’ntoarce ea acasá, mi-a spus Mariti, cá pot durmi la ea. De altmintrelea m-au primit foarte bine, cum nu credeam.

Deocamdatá imi merge bine aici. Imi place ora§ul, imi plac §i oamenii, imi place viata d-aici — numai zuruitul trásurilor, care nu inceteazá toatá noapte(a), iti míncá capul. N-am putut dormi mai de loe toatá noaptea.

Astázi m-am seulat de dimineatá, m-am dus la Mariti ( . . . ) .Astázi toatá ziua m-am plimbat. Cunóse citeva strade, cele mai frumoase.

M-am intilnit cu multi prieteni de-ai mei din Bra§ov. Sara am mers la grádina « Colaro», cea mai vestitá in Bucurefti, unde cintá un violenist renumit (i-am uitat numele), discipul al lui Wiert de la Otetelisganu. A ci s-auzi cintece romá- ne§ti. Trei zile §i trei nopti intr-una ai fi in stare sá-1 asculti §i nu te-ai sátura.

M-am mai plimbat pe la Sf. George; am fost §i in bisericá. A§a am petrecut ziua cea dintii.

Piná acum n-am fost la nimenea. Mine am de gind sá merg la Ha§deu, §i la un profesor, la care má va recomanda ^tefan. Numele nu il §tiu, cá are un institut. La unul Frátilá incá má va recomanda ( . . . ) .

Al Dvoastrá Iancu I. Bogdan

stud. philos. & juris

2.Bucurefti, 26 apr. [18] 99

Sandi dragá,

ít i ráspund astázi la lunga ta scrisoare din 16 aprilie. M-am íntors toemai astázi de la Slánic, unde am dus pe Marioara1 sá stea piná la vará, §i má folosesc de timpul de odibná de care dispun azi ca sá-ti ráspund.

Íntíi de tóate, nu trebuie sá te hotárá§ti de pe acum ce-i de fácut la toamná. Mai e vreme de gindit. Sá-ti treci íntíi examenul de ofiter bine, de ceea ce nu má indoiesc de altfel, fi apoi vom vedea. Eu cred cá ar fi bine sá rámii in Transilvania §i, dacá e sá te faci profesor, sá te faci la gimnaziul din Bra§ov. Dacá-ti dá un stipendiu de acolo, bine, dacá nu vei incerca de la alte institutii din Transilvania si Ungaria. Eu cred cá ti-or da din Bra§ov, numai sá-ti

1 Sojia lui loan Bogdan.

282 ION COLAN

placà specialitàtile pentru care vor ei sà publice concurs. Nevoie de profesori au totdeauna fi stipendiu vacant este unul pentru toamná. Despre acestea te poate informa Mariti 1 destul de bine. Eu a§ dori chiar ca tu sà ràmìi in Brafov. Màcar unul dintre noi sà mai fie acolo, càci Gicà 2 nu va face treabà. Este o prostie a-ti ìnchipui cà n-ai sà poti invàta ungurefte ; ai sà inveti foarte ufor intre unguri §i trebuie sà inveti. Nouà ne trebuiesc oameni care sà §tie bine ungurefte ca sà putein foiosi literatura ungureascà in interesul ftiintei noastre. Eu voi regreta totdeauna cà n-am invàtat destul ungurefte. Mie mi-ar plàcea sà te ocupi nu numai de filozofie, ci mai ales de istorie fi filologie. ín Ungaria 3 n-avem astàzi nici un istorie román serios. La Budapesta ai putea sà te prepari bine pentru aceste specialitàti. Pìnà atunci cautà sà inveti nemtefte, vorbind cit mai inult fi citind gazete fi càrti. íntr-un an de federe la Yiena trebuie sà inveti bine nemtefte. Pentru stipendiu poti serie fi tu direct d.p. directorul Onit 4, care tine mult la tine, la Ylaicu 5 etc. La varà, cind voi fi in Brafov, voi vorbi fi eu cu dìnfii. Dacà nu-ti vor da stipendiu de-acolo fi vei fi silit sà treci in Romania, apoi vom vedea ce vei face, dupà ce vei fi trecut aci. Dar cum iti spun, eu af dori ca sà ràmii in Ungaria fi sà fii la Brafov fi deci trebuie incercat intii acest lucru ! Toate celelalte asupra càrora mi-ai scris sunt de ordin secundar fi nu merità sà-ti bati capul de acum cu eie (. . .).

A l tàu frate Iancu

H E C K O JIbK O f lA H H b lX O C E M h E H O A H A E O I7JA H A I lo âuHbiM neu;¡;ianiibix duccm h AOKyMeHTOB

(Pe3ioMe)

Hay^nan AefiTeJiLHOCTb KpynHeiiniero pyMbiHCKoro yêHoro HoaHa Eorâna, ocHOBaTeJin i<a(J)eflpbi CJI3BHCTHKH b ByxapecTCKOM YHHBcpcHTCTe, H3Becraa SjiaroAapn 0ny6jim<0BaHHLiM iiccjieflOBaHHHM, K0T0pbie Gbijiii flonojiHeHbi MaiepHajiaMH, npeôcTaBJieiiHbiMH Ha HaywHOH ceccHH «HoaH Eorflan h iicTopiin pyMbiHCKOH KyjibTypbi » . OflHaKOj neAocraTOHHbi flaH H bie , KacawmHecH ero ceMbH h npeACTaBJunomne 3tia™TejibHbiH HHTepec. 3 toh cern e pyMbiHCKaa Kyjibxypa o6H3aHa noiiB;ieHne.M a b v x ynenbix — (JmjiojioroB h hctophkob .

CeM bH H o a H a E o r ^ a n a h p o h c x o a h t H3 B p a m o B a . 11 fle T e ñ H o a H a E o r f la n a — o m a h E jieH b i E o rA a H , ypo>KfleHH OH M yH T H H y, 6biJiH B ocn H T a n b i h oT A aH bi Ha yM e6y npe>K A e B e e r ò M aTepblO , HCKJIIOMUTeJIbHOÌI >KeHHÍHHOH, KOTOpaH C YAOBJieTBOpeHHCM CJieAHJia 3 a HX AyXOBHblMPoctom. Tan, H3 7 MajibMHKOB, ip oe — HoaH 3reopre h IÜTeiâH — CTaHyi npenoAaBaiejiHMH b BbicuiHX yMe6nbix 3aBeAeHnax, nepBbie ABa — hjiqh&mh PyMbiHCKofi AKaAeMHH; HoaH craHeT yqeHbiM-CAaBHCTOM, no.iyMHBiiniM eBponeficKoe npraHaHHe, 6yfly*m rnSpaH MJieHOM «OSmecTBa HCTOPHH H APCBHOCTeíi» npH MOCKOBCKOM yHHBepCHTeTe H MJieHOM-KOppeCnOHAeHTOM Cep6cK0H Ai<aAe.MHH. Teopre EorAaH, noAnncbiBaBuiHñcH T. EorAaH-J],yHK3, hbjihctch ocHOBonojio>K- hhkom pyMbiHCKOH jiHTepaTypoBeA'iecKOH uiKOJibi b I<jiy>Ke ; oh noAroTOBHJi qejiyio njieHAy BbiAawmpixcH HccJieAOBaTejieti. AypeJi EorAaH craHei BoeiiHbiM, AOCJiyjKHBiiiHCb ao MHHa reHe- pajia. TopAOCTb ceMbH AjieKcaHApy, K0T0pbiñ noAaBaji Gojibiune HaAOKAW cpeAH 6paTbeB EorAaH, yqeHHK P. BaiiraHAa, iioiiymiBLUHÌi CTeneHb AOKTopa caobcchocth b Jleiinmire, norn6 Ha (Jipóme b 1914 roAy- flpyrne ABa 6paTa — HopAaH h BacHJie — 6bi;m, oahh — arrreKapeM, Apyroíí — 6yxrajiTepoM. H3 MeTbipex Aesyuien — M apna, EnaTepHHa, Ejiena h JlyHHH —

1 Maria Bogdan, sora lui I. B.2 G. Bogdan-Duicà.3 Se infelege in Transilvania.4 Virgil Oni(iu, unul din stràlucijii directori ai Gimnaziului din Brafov.6 Arsenie Vlaicu, fost director al §colalelor eomerciale romàne din Brafov.


EnaTepuiia (KaTHHKa), cneunajincr no MaTeMaTUKe h (})H3HK0-xnMHtjecKHM HaynaM, npenoflaBa- TeJibHHiia, b 1901 rofly crajia noflpyroft >kh3hh B e J iH K o r o HnKOJiae fïopra . OHa yiwepjia rofl cnycra nocjie TparmecKofi rirôejin ee MyjKa. M ap m i (MapHHH), ocHOBaTe.'ifaHHua nepB oro fleTCKoro cafla fljiH pyMWHCKHX «e ie â b TpaHCHjibBaHHH, npoBOflHJia >khbvk> Kyjn.TypHO-Macco- Byio paôoTy b cbocm poflHoivi ropofle. Jly^HH BorflaH 6bijia coTpyflHHneiï H. ïioprM, 3aHHMaflCb aAMHHHCTpaTHBHBiMH fleJiaMH b THnorpa(j>HH b BsjieHH fle MyiiTe. OHa — oflHa H3 11 6paTbeB h cecrep ceMbH BorflaH, ocTaBinHxcH b >KHBbix. IlpoHŒBaeT b Bajienii fle Myirre.

H oaH BorflaH 6 b iji >KeHaT Ha MapHH Kofliiecny H3 ByxapecTa, KOTopaa yM epjia 18 flenaSpH 1965 rofla b B03pacre 88 JieT, a roflOM paH biue OHa npiicyTCTBOBajia Ha iop>KecTBax no cnyqaio npa3flH0BaHHH c t o j i c t h h c o flHH po>KfleHHK ee 3HaMeHHToro My>«a. Ü3 t p o h x fleTeii IloaHa Bor- flaHa — KoHCTaHTHH, Pafly h BnopHKa — TOJibKO nocjieflHHH >KHBa.

Abtop yTOMHHeT h flonojiHHeT 6Horpat{)HK> Kawtfloro Mjrena ceMbH BorflaH, HHTHpyfi Bocno- MHHaHHH ero COBpeMeHHHKOB H paCCKa3bI ero flO epH. B KOHUe CTaTbH npHBOflHTCH HeH3flaHHaH ceMeHHaa n epen nci< a , coxpanH B m ancH b BpauioBe, h BoenpoH3BOflHTCH pHfl H3BjieMeHHii H3 HeH3flaHHbix nHceM H oaH a BorflaHa.

QUELQUES DÉTAILS CONCERNANT LA FAMILLE DE IOAN BOGDAN (Autour de quelques lettres et documents inédits)

(Résumé)

La personnalité scientifique du grand savant roumain Ioan Bogdan, le fondateur de la chaire de slavistique de l’Université de Bucarest, est connue des études publiées jusqu’ici ainsi que des contributions présentées lors de la session « Ioan Bogdan et l’histoire de la culture roumaine». Mais nos informations sont encore lacunaires au sujet de sa famille, l’une des plus intéressantes et à laquelle la culture roumaine doit deux de ses savants philologues et historiens.

La famille de Ioan Bogdan est originaire de Braçov. Les onze enfants de Ioan Bogdan, le père, et d’Hélène Bogdan, née Munteanu, furent élevés et encouragés aux études par leur mère surtout, une femme exceptionnelle, qui eut la satisfaction de suivre leur ascension bien méritée. C’est ainsi que ses 7 garçons, trois — Ioan, Gheorghe et Çtefan deviendront professeurs d’université; les deux premiers seront membres de l’Académie Roumaine, Ioan l’illustre slaviste de notoriété européenne, sera aussi membre de la Société d’histoire et antiquités de ¡’Université de Moscou et membre correspondeant de l’Academie serbe. Gheorghe Bogdan, qui signait Gh. Bogdan-Duicâ, est le fondateur de l’école roumaine d’histoire littéraire de Cluj et a formé une pléiade de chercheurs éminents. Aurel Bogdan, qui embrassera la carrière des armes, deviendra général. Un des grands espoirs de la famille, Alexandru, qui semblait appelé à être le plus brillants d’entre les frères Bogdan, élève de G. Weigand et docteur ès-lettres de Leipzig, tombera au front en 1914. Deux autres frères, Iordan et Vasile, furent l’un pharmacien et l’autre comptable. Quant aux quatre sœures, Maria, Ecaterina, Elena et Lucia —, Ecaterina (Catinca) licenciée en mathématiques et sciences physico-chimiques, professeur, deviendra en 1901 la compagne du grand Nicolas Iorga. Elle mourut un an après la disparition tragique de son époux. Maria (Mariai), la fondatrice du premier jardin d’enfants pour les Roumains de Transylvanie, dépensa une vive activité culturelle dans sa ville natale. Lucia Bogdan fut la collaboratirice de N. Iorga, c’est elle qui veillait sur l’imprimerie de Vâlenii de Munte. Elle est la seule en vie des onze enfants Bogdan et demeure à Vâlenii de Munte.

Ioan Bogdan fut marié à Maria Colfescu de Bucarest, morte le 18 décembre 1965 à l’âge de 88 ans, après avoir assisté, un an plus tôt, à l’anniversaire de la naissance de son illustre conjoint. De leurs trois enfants — Constantin, Radu et Viorica — seul cette dernière vit encore.

L’auteur précise et complète la biographie de chacun des membres de la famille Bogdan en citant des souvenirs de contemporains et des témoignages de Viorica Bogdan, la fille de Ioan Bogdan. L’article s’achève avec la présentation de la correspondance inédite de la famille, conservée à Braçov et par quelques reproduction de lettre inédites de Ioan Bogdan.

Arhiva Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Braçovului · a trecut « in tara», la Sinaia, unde s-a...

Documents

Transcript of Arhiva Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Braçovului · a trecut « in tara», la Sinaia, unde s-a...