Judetul Galati.doc

3
Judetul Galati Asezare geografica Judetul se afla situat in partea estica a Romaniei intre cursurile inferioare ale Siretului la vest, Prutului la est si Dunarii la sud-est. Se invecineaza cu jud. Vaslui in nord, jud.Tulcea in sud-est, jud. Braila in sud, Rep.Moldova in est si jud. Vrancea in nord si nord-vest. Relief Judetul prezinta un relief tabular cu o fragnentare mai accentuata in partea nordica unde se ajunge pana la altitudinea de 310 m, si mai slaba in partea sudica coborand pana la 10 si chiar 5 m, altitudine absoluta. Judetul Galati se inscrie intr-un relief predominant de campie (69%), apartinand unor subunitati ale Campiei Romane (Campia Covurlui, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului), cu o extindere mare in partile central-sudica si vestica. Zonele de nord si de nord - vest sunt ocupate in proportie de 31% de prelungirile Podisului Moldovenesc (podisul Covurlui in nord si Colinele Tutovei in nord- vest). Colinele Tutovei se intind de o parte si de alta a Berheciului inferior ; partea dinspre vest mai este cunoscuta si sub numele de Piemontul Nicorestilor. In cadrul Podisului Covurlui se disting trei subunitati geomorfologice cu caractere proprii. La nord de Oancea-Corod-Ghidigeni relieful se inalta pana la 310m, in dealul Poleitul. Paralel cu dealul Poleitul, pe partea stanga a paraului Chineja se intinde si dealul Brailei, pana la Mastacani. Intre paraul Gerului si Suhurlui se afla dealul Corni, care ajunge pana in dreptul comunei Pechea ; in nord –estul judetului se afla dealul Tutcanilor si Silvanei. Partea vestica a Podisului, cea de a doua unitate geomorfologica, delimitata la vest de paraul Gerului si la est de Lozovita, este fragmentata de vai largi. Cea de a treia subunitate din est, cuprinsa intre Lozovita si valea Prutului, are un relief unitar, alcatuit din poduri intinse, mai putin fragmentate. Campia Covurlui situat la sud de culmile deluroase ale Podisului Covurlui, avand in vest Valea Gerului, la est Valea Prutului, la sud Campia Siretului. Este o zona cu poduri largi, care face legatura intre podis si Valea Siretului. Pe latura sudica a sa, la contactul cu Campia Siretului, apar mici trepte de abraziune. Terasa superioara, care predomina lunca Siretului cu 80-90m, este dezvoltata la sud pe linia comunelor Slobizia Conachi si Tulucesti si se intinde pana in dreptul satelor Vames, Smardan si Vanatori. Terasa inferioara, cu o altitudine relativa de 50-60m, se termina printr-

description

referat

Transcript of Judetul Galati.doc

Page 1: Judetul Galati.doc

Judetul Galati

Asezare geografica

Judetul se afla situat in partea estica a Romaniei intre cursurile inferioare ale Siretului la vest, Prutului la est si Dunarii la sud-est. Se invecineaza cu jud. Vaslui in nord, jud.Tulcea in sud-est, jud. Braila in sud, Rep.Moldova in est si jud. Vrancea in nord si nord-vest.

Relief

Judetul prezinta un relief tabular cu o fragnentare mai accentuata in partea nordica unde se ajunge pana la altitudinea de 310 m, si mai slaba in partea sudica coborand pana la 10 si chiar 5 m, altitudine absoluta. Judetul Galati se inscrie intr-un relief predominant de campie (69%), apartinand unor subunitati ale Campiei Romane (Campia Covurlui, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului), cu o extindere mare in partile central-sudica si vestica. Zonele de nord si de nord - vest sunt ocupate in proportie de 31% de prelungirile Podisului Moldovenesc (podisul Covurlui in nord si Colinele Tutovei in nord- vest). Colinele Tutovei se intind de o parte si de alta a Berheciului inferior ; partea dinspre vest mai este cunoscuta si sub numele de Piemontul Nicorestilor. In cadrul Podisului Covurlui se disting trei subunitati geomorfologice cu caractere proprii. La nord de Oancea-Corod-Ghidigeni relieful se inalta pana la 310m, in dealul Poleitul. Paralel cu dealul Poleitul, pe partea stanga a paraului Chineja se intinde si dealul Brailei, pana la Mastacani. Intre paraul Gerului si Suhurlui se afla dealul Corni, care ajunge pana in dreptul comunei Pechea ; in nord –estul judetului se afla dealul Tutcanilor si Silvanei. Partea vestica a Podisului, cea de a doua unitate geomorfologica, delimitata la vest de paraul Gerului si la est de Lozovita, este fragmentata de vai largi.Cea de a treia subunitate din est, cuprinsa intre Lozovita si valea Prutului, are un relief unitar, alcatuit din poduri intinse, mai putin fragmentate. Campia Covurlui situat la sud de culmile deluroase ale Podisului Covurlui, avand in vest Valea Gerului, la est Valea Prutului, la sud Campia Siretului. Este o zona cu poduri largi, care face legatura intre podis si Valea Siretului. Pe latura sudica a sa, la contactul cu Campia Siretului, apar mici trepte de abraziune.Terasa superioara, care predomina lunca Siretului cu 80-90m, este dezvoltata la sud pe linia comunelor Slobizia Conachi si Tulucesti si se intinde pana in dreptul satelor Vames, Smardan si Vanatori.Terasa inferioara, cu o altitudine relativa de 50-60m, se termina printr-o panta mai bine conturata si este locul la care este asezat partial orasul Galati. Campia Tecuciului este alcatuita dintr-un complex de patru terase : Podoleni (2-4m) , Tecuci (5-8m) , Cernicari (10-20m) , Ghidigeni (60-70m) este delimitata de cursul Siretului, paraul Gerului si o linie ce trece prin Cudalbi, Corni, Valea Marului, Pochidina si Vizureni. Fiind situata in cursul inferior al Barladului, ea cuprinde atat terasele si lunca acestuia, cat si pintenul piemontan, terasat al Cosmestilor din Deal , dintre Siret si Barlad. Valea Prutului se inscrie ca un culoar lat de circa 10km, dezvoltat in lungul raului pana in dreptul cofluientei cu paraul Chiajna. Campia Siretului Inferior (10-20 m altitudine) reprezinta o dezvoltata zona de subsidenta, ce se caracterizeaza prin meandrarea puternica a raurilor, ce au albii mlastinoase cu numeroase revarsari si inundatii.

Reteaua hidrografica

Judetul are o bogata retea hidrografica care cuprinde: Dunarea (22km), Siretul (150km)- cu afulentii sai Barladul si Barladetul, Prut (103km)- cu afluentii Horincea si Elanul.Aceste rauri strabat teritoriul judetului in cursul lor inferior, ceea ce face ca ele sa aiba un debit mai mare Raul Chineja cu afluenti sai Covurlui, Slivna si Bujoru dreneaza partea de est a judetului si se varsa in lacul Brates, acesta e si cel mai important lac al

Page 2: Judetul Galati.doc

judetului.In lunca Siretului se gasesc cateva limanuri fluviatile: Lozova, Malina, Catusa in care debuseaza raurile cu aceleasi nume.

Soluri

Majoritatea tipurilor de sol au ca roca parentala loessul, mai putine fiind formate pe argile si pe marne. Textura variaza de la o grupa la alta. La cele mai multe predomina textura nisipoasa si mai putin cea argiloasa. Ph-ul are valori cuprinse intre 6-8 fiind slab acid pe nisipuri, alcalin la Gohor si neutru in rest. Spre nordul judetului predomina cernoziomurile levigat, in zonele inalte din partea central-nordica a judetului apar solurile cenusii (rezultate din degradarea progresiva intenas a cernoziomurilor levigate) iar in perimetrul de la Hanul Conachii se intalnesc solurile nisipoase sau cele nesolidificate.

Vegetatia

Apartine in cea mai mare parte pajistilor stepice cu graminee si diverse ierburi xerofile, determinate de conditiile de clima si de substratul litologic alcatuit din loess, care ocupa cea mai mare suprafata, ca si din nisipuri cum sunt cele de pe valea Barladului si Valea Siretului. In present vegetatia naturala e inlocuita, in cea mai mare parte de culturi.Local se mai intalnesc petice mici de pajisti degradate alcatuite din firuta (Poa bulbosa), pelinita (Artemisia austiaca ), paius (Festuca valesiaca) si asociatii vegetale derivate reprezentate prin Andropogon ischaemum. In podisul Covurlui si chiar campia Covurlui se intalneste si vegetatie lemnoasa de silvostepa reprezentata de Quercus pendunculiflora si Quercus pubescens; aceste specii apar fie in arborete pure, fie alaturi de Quercus cerris, Quercus frainetto, Quercus robur.

Fauna

E specifica stepei si silvostepei dominanta fiind prezenta rozatoarelor : popandaul(Citel citellus), harciogul( Cricetus cricetus), catelu pamantului(Spalax leucodon), precum si numeroase specii de soareci de camp si iepuri. Dintre pasari cele mai frecvente sunt prepelita(Coturnix coturnix), potarnichea(Perdix perdix), ciocarlia si altele. Ca animale putem spune ca exista o mare varietate de soparle iar ca insecte specifice zonei de campie putem mentiona lacuste, cosasi gerieri.

Clima

Teritoriul judetului Galati apartine in toatalitate sectorului cu clima continentala cu veri calde, secetoase si ierni geroase cu viscole puternice, atenuate ocazional de masele de aer calde si umede din sud si sud-vest care determina intervale de incalzire si topire a stratului de zapada.In luncile Siretului, Prutului si Dunarii este caracteristic un topoclimat specific de lunca umed si racoros vara si umed si rece iarna. Temperatura medie anuala este de 10,5°C in partea sudica si de 9,8°C in restul judetului.Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre nord si nord-est, cu viteze medii cuprinse intre 1,6 si 5,3m/s. Precipitatiile cad in cantitati foarte variabile, la intervale mari si neegale, fiind mai abundente la inceputul verii, in lunile mai iunie. In timpul iernii, stratul de zapada nu este stabil, numaraul zilelor cu zapada fiind de 41,3 la Galati si de 43,9 la Tecuci, atingand valori maxime in luna februarie. Valea orasului, situata intre Dunare, lacul Brates si valea Prutului, este caracterizata de temperaturi ceva mai coborate, cu mai multa umezeala si cu mai dese fenomene de ceata, roua bruma.