JUDETUL CLUJ

Harta României cu județul Cluj indicat

Județul Cluj este un județ așezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu județele Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în 1968, ca și continuator al fostei regiuni Cluj.

Etimologie

Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a numi cetatea orașului medieval din acest loc. Cuvântul Clus înseamnă "închis" (în latină) și se referă la dealurile care înconjoară orașul Cluj-Napoca. O altă teorie este cea a provenienței numelui din germanul Klaus sau Klause (însemnând trecătoare între munți, sau din clusa stăvilar, baraj).

Altă denumire frecventă este cea în germană, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele șapte cetăți medievale săsești ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Șapte Cetăți). Primul nume românesc al orașului a fost Cluș, scris uneori și Klus. Denumirea de Cluj s-a încetățenit mai ales după ce orașul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a localității, folosită în epoca ocupației romane.

Există câteva teorii privitoare la originea denumirii Napoca: Napoca sau Napuca ar putea avea legătură cu o serie de triburi dacice (Naparis sau Napaei). Denumirea ar putea proveni, de asemenea, de la grecesul napos (vale împădurită - Clujul aflându-se într-o vale înconjurată de păduri).

Stema

Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul 1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla și Cășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate - Muntenia, Transilvania și Moldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Geografie

Relieful

Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa o treime (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Hidrografia.

Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile

exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).

demografie

Evoluția istorică a populației județului Cluj a fost următoarea

: Evoluția demografică

Cu o populație de 702.755 locuitori în 2002, densitatea populației era de 105/km².

Structura etnică

Structura etnică se prezintă astfel:

Români - 79.4% (557.891 persoane) Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele

Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic(96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu și Mociu (10-20%)[6].

Rromi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).

Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)

Economie

Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare.

Industria

În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155 de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții.

Agricultura

În 2005, suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi era de 157307 de hectare din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu și secară, 22239 de hectare de orz și orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.

Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat.

Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine.

Turism

Printre atracțiile turistice se numără:

Orașele Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla. Munții Apuseni , cu obiective ca Peștera Mare, Peștera Piatra Ponorului, Peștera Vârfurosu, ș.a. Centrele istorice ale Ciucea, Cetatea Bologa, Cetatea Dăbâca, Castelul Bánffy de la Bonțida. Mănăstirea Nicula

I.STATIUNI

-Băile Băița

Băile Băița sunt o stațiune balneo-climaterică aflată în județul Cluj. Stațiunea se află în zona Dealurilor Dejului, lângă localitatea Băița și la 1 km de municipiul Gherla, fiind parte componentă a acestuia.

Apele ape sărate și sulfuroase din zonă au fost folosite încă din perioada ocupației romane, izvoarele fiind indicate în special pentru tratarea bolilor de piele și a celor reumatice.

Băile Băița sunt cunoscute pentru apele minerale bicarbonatate, slab sulfuroase, hipotone care sunt utilizate in tratarea afectiunilor reumatismale si a celor neurologice periferice (pareze usoare, sechele dupa poliomielita). De asemenea aceste ape se mai utilizeaza si in tratarea unor afectiuni ginecologice (cervicita cronica, insuficienta ovariana).

-Băile Cojocna

Băile Cojocna sunt o stațiune balneo-climaterică aflată în estul comunei Cojocna în județul Cluj. Stațiunea se află la o altitudine de 340 m, lângă Pârâul Valea Sărată.

În zonă au existat încă din timpul ocupației romane exploatări de sare, pe locul cărora au fost amenajate mai multe băi calde. Deasupra ocnelor părăsite ale minelor de sare atestate documentar din secolul al XII-lea și folosite din perioada romană până în Evul Mediu s-au format mai multe lacuri saline. Minele s-au transformat în lacuri saline, iar apa acestora a dobândit proprietăți terapeutice. Două dintre lacuri, Toroc și Lacul Mare, au fost transformate în băi, frecventate în timpul verii. În afară de agrement, băile sunt indicate pentru tratarea afecțiunilor reumatismale (artroze, poliartroze, spondiloze, tendinoze), endocrine și ginecologice.Stațiunea a fost modernizată în urma unei investiții realizată cu fonduri europene.

-Băile Ocna Dej

-Băile Someșeni

Băile Someșeni sunt o stațiune balneo-climaterică aflate în cartierul Someșeni al municipiului Cluj-Napoca.Băile Someșeni constituie un obiectiv turistic care a adus faimă zonei, acestea fiind reorganizate în stațiune de către bine-cunoscutul profesor Dominic Stanca în 1927, care era și proprietarul stațiunii. Nămolul și apele minerale de la Someșeni Băi erau folosite cu mult inainte de organizarea profesorului ca tratamente pentru diverse boli, chiar și pentru diabet.În momentul de față băile sunt dezafectate, necesitând investiții serioase pentru repunerea lor în funcțiune. Au existat mai multe tatonari din partea municipalității pentru a le achiziționa de la urmașii doctorului Stanca și a le reface, dar până în prezent acestea nu s-au soldat cu rezultate concrete.

-Băile sarate din Turda

Băile Sărate(vedere de pe str. Frăgărişte)

Primele exploatări romane la Turda au fost cele de la Băile Sărate („Băile Orașului”), apoi cele de la Durgău-Valea Sărată.

Băile Sărate se află intr-o zonă depresionară, inconjurată de păduri, la o altitudine medie de 360 m.

Zona Băilor Sărate este folosită ca microstațiune balneară încă din anul 1834. Inițiativa amenajării zonei se datorează dr. József Hanko și farmacistului Lajos Velits (un reputat farmacist din secolul al XIX-lea) care au înțeles rolul profund curativ pe care îl au apele sărate ale zonei.

Alte amenajări au urmat în perioada interbelică (în lemn), apoi în anii 50 ai secolului al XX-lea, precum și în ultimii anii (după privatizarea complexului). Capacitatea ștrandului este de aprox. 8.000 de persoane. „Lacul Roman” (ștrandul), cu o adâncime de 14,2 m și o concentrație a sării de aproximativ 46-48 la mie, are calități curative deosebite, ajutând la tratarea afecțiunilor reumatice, ginecologice, afecțiunilor aparatului nervos periferic etc. Nămolurile de la Băile Sărate sunt terapeutice, au un potențial enzimologic și microbiologic și se utilizează de vizitatori în balneoterapie.

În colțul sud-vestic al bazinului izvorăște dintr-o fântână de slatină[1] Pârâul Aluniș (Pârâul Moghioruș[2], Pârâul Mic Sărat), afluent de stânga al râului Arieș.

În anul 1936 s-a construit la Băile Sărate un hotel (lângă movila din centrul bazinului), prăbușit după scurt timp, din cauza amplasării sale pe un teren alunecos, instabil (pe hartă este însemnat „temelie“). A urmat un proces de despăgubiri, dar dosarul a fost închis definitiv în timpul războiului.

În ultimele decenii, în această zonă au fost executate foraje de explorare pentru determinarea morfologiei diapirului de sare și a calității sării geme.

Aici au fost identificate peste 15 lacuri antroposaline (inclusiv actualul ștrand, căruia i se spune și „Lacul Roman”). Toate aceste lacuri au fost vechi exploatări romane sau medievale de sare, umplute cu apă în cursul timpului. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere, până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar excavațiile părăsite au devenit lacuri.

Cele mai importante lacuri sunt:

„Lacul Roman” (ștrandul, 0,37 ha, 14,2 m adâncime), cel mai mare lac de Băile Sărate. Lucrările de amenajare ca ștrand din anii '20 ai secolului al XX-lea i-au schimbat radical aspectul inițial. Originea: două cariere vechi de sare, învecinate, de mică adâncime.

„Lacul Privighetorii” (0,04 ha, 14 m adâncime), botezat așa de către Ion Al.Maxim în 1937. S-a aruncat în el peste un vagon de pământ la lucrările de construcție a hotelului învecinat (hotel prăbușit în anii '40 ai secolului al XX-lea).

„Lacul Csiky” [3] – 0,60 ha, 5 m adâncime.

„Lacul Tarzan” („Lacul fără Fund” [4]) - 0,40 ha, 19 m adâncime.

"Lacul de pompare" ("Szivattyus tó"): denumit așa de Jenö Viski în 1911. În 1926 lacul nu mai exista. A fost un lac sărat mic, cu adâncimea de 5 m. Din el se pompa apa sărată pentru Băile Calde. Mai târziu, s-a pompat apă sărată din Lacul Roman pentru fostele Băi Calde, situate lângă ștrand (băi demolate în anii 60-70 ai secolului al XX-lea).

„Lacul Vajas”

„Lacul Nyalkas” (“Lacul Mocirlos”)

“Lacul Bătrânescu” (în trecut numit „Lacul Troacelor”)

“Lacul Băltoaca”

“Lacul Kimpel”

“Lacul Macska” (“Lacul Pisicii”)

Singurul lac natural (pe carst salin – 0,11 ha, 1,5 m adâncime) este folosit de Grădina Zoologică din apropiere.

- Stațiunea Fântânele

Stațiunea Fântânele e situată la o altitudine de 1050 m, în comuna Râșca din județul Cluj, între Munții Gilăului și Vlădeasa, pe malul lacului Fântânele. Nu are statut oficial de localitate, ci numai de stațiune climaterică de interes local. Este căutată mai ales pentru odihnă și relaxare, precum și pentru pârtia de schi.

II.Castele

Castelul Bánffy , Bonțida

Castelul Bánffy de la Bonțida

Castelul Bánffy

Castelul Bánffy de la Bonțida este un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj. Nucleul complexului de edificii este renascentist, extinderile ulterioare au fost făcute în secolul al XVIII-lea în stil baroc, iar în secolul al XIX-lea în stil romantic (inclusiv galeria neogotică de la 1890). Ansamblul se află în prezent în proces de restaurare.

Castelul Bánffy , Borșa

Castelul din Borșa, județul Cluj, o fostă proprietate a familiei Bánffy, a devenit, în anul 1957, Spital de Boli Psihice Cronice, iar din 2003 a intrat în patrimoniul Consiliului Județean Cluj. Castelul a fost construit în secolul XIX în stil eclectic cu elemente neobaroce și neoclasice. A fost revendicat de moștenitoarea familiei Bánffy, care locuiește în Ungaria. Castelul nu poate fi de aceea renovat, fiind în curs de retrocedare. astelul este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj [2], elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Castelul Kemény , Jucu de Sus

Castelul Kemény din Jucu de Sus, județul Cluj, construit în secolul XIX, este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004. Mai este cunoscut si sub denumirea de “castelul cu foisor”

Castelul Bánffy , Răscruci

Castelul Bánffy din Răscruci, comuna Bonțida, județul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul. Castelul de la Răscruci a

fost construit în secolul al XVIII-lea, în stil eclectic. Pe vremuri, aici se afla unul dintre cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei Bánffy. Exista aici inclusiv un lac, astăzi doar un teren mâlos. Cronicile familiei Bánffy spun ca domeniul era folosit ca reședință domnească de vară. Între anii 1752-1755 au fost restaurate casa de oaspeți și grajdul, iar clădirea actuală, realizat în stil eclectic, datează din 1809, ridicată fiind pe locul unei vechi reședințe de vară[2]. Castelul a fost locuit de baronul Adam Bánffy, un pasionat al artei. Castelul de la Răscruci are o valoare istorică importantă. Este format din două corpuri de clădire, plus alte anexe. Pavilionul (subsol, parter, etaj și șarpante înalte) este de inspirație romană

Castelul Bocskai , Aghireșu

castelul Gábor Bocskai a fost construit în localitatea Aghireșu din județul Cluj în anul 1572, în stilul Renașterii transilvănene. De plan patrulater, cu turnuri la colțuri, cu o amplă curte interioară, el se particularizează prin frumusețea ancadramentelor de piatră. Actualmente castelul este ruinat.

Castelul de la Gilău

Castelul de la Gilău, datat în secolele XII-XIII, a fost o posesiune a diecezei de Alba Iulia. În secolul al XVI-lea a devenit sediul principesei Transilvaniei Isabella Jagiello Zápolya.

Castelul Haller , Coplean

Castelul Haller din Coplean, județul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj [1], elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.

Castelul, cunoscut și sub denumirea de castelul cu scoici (de la ornamentele aflate deasupra ferestrelor), a fost construit între anii 1725-1771, în stil baroc de către guvernatorul Transilvaniei din perioada 1735-1755, Ioan Haller.

A fost ridicat pe locul unui mai vechi conac, clădirea formată din subsol, parter, etaj și acoperiș este situată în mijlocul unui domeniu dreptunghiular la intrarea căruia este un bastion. Se presupune că pentru ridicarea clădirii s-a folosit piatră adusă din castrul roman de la Cășeiu Joszef Kadar .

În faza inițială castelul a fost construit în cel mai timpuriu stil baroc transilvănean, ulterior fiindu-i adăugate ornamentații rococo realizate de sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789), realizator și al Statuii Fecioarei Maria din Cluj.

În 1920 castelul a suferit un incendiu, în urma căruia acoperișul baroc a fost distrus în întregime.

Castelul a aparținut familiei Haller de Hallerkö, până în 1948 când a fost confiscată de guvernarea comunistă și transformat în CAP și spațiu de ateliere. După 1989 clădirea a fost abandonată, iar în prezent este în stare de ruină.

În prezent urmașii familiei Haller au depus cerere de restituire a castelului și a cinci hectare din fostul parc cu plopi și castani .

Clădirea are o lungime de 24,5 metri, cu o intrare marcată de șase coloane de piatră cu capiteluri ionice. Coloanele susțin o terasă de 9,5 metri lungime și 2,5 lățime. Zidurile sunt masive, cu o grosime de 1 metru.

Incinta clădirii era înconjurată de un zid de piatră din care s-a mai păstrat o mică parte, iar în partea din stânga a zidului de intrare se află ruinele turnului circular construit.

Castelul Mikes, Săvădisla

Castelul Mikes din Săvădisla, județul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.

Castelul a fost construit în secolul XIX, în stil neobaroc. În prezent este folosit ca Sanatoriu TBC.

Castelul Jósika, Moldovenești

Castelul Jósika din Moldovenești, județul Cluj, este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Castelul, construit în stil baroc, este utilizat în prezent de Primărie.

În cursul lucrărilor de plantare realizate în primăvara anului 1912 la Moldovenești, în grădina Castelului baronului Jósika Gábor, a fost dezvelit accidental un cimitir de înhumație. În cursul săpăturilor din 1912, Roska a descoperit 57 morminte de inhumație, care au fost datate ca fiind din epoca medievală timpurie.

Castelul Kornis, Mănăstirea

Castelul Kornis se găsește pe teritoriul localității Mănăstirea, județul Cluj și este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj [1], elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004. Clădirea principală a castelului a fost construită de către Kristóf Keresztúri intre anii 1573-1593, în stilul renascentist. În cursul timpului, castelul a fost mereu completat cu clădiri secundare pe forma unei incinte patrulatere. După ce domeniul devine proprietatea familiei Kornis, în jurul anului 1673 Gáspár Kornis (1641-1683) ridică etajul al doilea al clădirii principale, pe latura sudică. În cel de al doilea război mondial o parte din castel a fost distrus, iar după naționalizare colecțiile sale au fost arse de comuniști sau au fost furate. Biblioteca din castel conținea înaintea distrugerii peste 9.000 de volume, formate din colecții de cărți rare.

Castelul Teleki, Luna de Jos

Ruinele turnului de vânătoare

Castelul Teleki, situat în localitatea Luna de Jos, județul Cluj a fost construit în perioada 1650-1700 de către familia nobiliara transilvană Teleki.

Construcția castelului a început în a doua parte a sex. XVII, fiind terminate în 1700 de către Pál Teleki (1677-1731), filantrop și susținător al lui Francisc Rakoczi II în războiul curut.

Ca represalii pentru susținerea lui Rakoczi, armata imperială distruge clădirea. Din vechiul castel a mai supraviețuit doar turnul sudic, de vânătoare, cu o înălțime de circa 35 m și parțial parcul. Restul castelului a fost demolat din ordinul împăratului Austriei după 1700.

Piatra rezultată din demolare a fost folosită în secolul următor, la construirea unui zid lung de circa 700 m, gros de un metru și înalt de 4 m, și a unui nou pavilion neoclasic cu parter, etaj și șarpantă, dispus într-un mic parc. Odată cu venirea guvernării comuniste, această clădire a fost transformată în sediu de CAP.

După 1980 o porțiune de 500 m de zid a fost demolat și piatra valorificată. Actualmente clădirea neoclasică este sediul unui centru de asistență socială și protecție pentru copii. Se mai păstrează circa 200 m din zid in jurul Spitalului din localitate. Parcul castelului cuprinde arbori cu vârsta de peste 500 ani (stejari, fagi, castani)

Castelul Wass, Țaga

Castelul aparține stilului baroc transilvănian și a fost inițial compus din:

-Castelul propriu-zis (construcție cu parter și subsol, acoperiș mansardat și portic la intrare);

-Două pavilioane frontale, cu plan pătrat (distruse);

- Rămășițele unui zid în formă de potcoavă, ornamentat cu coloane;

-Pavilion-bibliotecă, în stil baroc, cu colonadă (distrus).

Castelul avea formă dreptunghiulară cu două turnuri scunde pătratice și patru pavilioane. Era încadrat într-un părculeț, în față fiind plasate două fântâni arteziene. A supreviețuit clădirea principală, ridicată în stil baroc transilvănean, cu subsol, parter și șarpantă. În apropierea clădirii se află criptele funerare ale familiei Wass, menționate în arhiva familiei din 1776.

Castelul Wass-Banffy, Gilău

Castelul Wass-Bánffy de la Gilău, județul Cluj este înscris pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată în anul 2004 de Ministerul Culturii si Cultelor din România. Castelul este înconjurat de un parc natural de circa 11 hectare.

Cetatea a fost construită după 1439, din ordinul episcopului Gheorghe Lepes. În jurul anului 1500, cetatea inițială a fost transformată de episcopul Ladislau Geréb în castel în stil renascentist. În anii 1599 și 1601 s-a aflat în posesia lui Mihai Viteazul.

Distrus într-un incendiu, castelul a fost reconstruit și restaurat în mai multe rânduri. În ultimele decenii a fost folosit de liceul din Gilău.

III.Cetă iț

Cetatea Bologa

Cetatea de la Bologa se află în cadrul localității Bologa din județul Cluj.

Regele Sigismund de Luxemburg a donat Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Brașov a tratatului de alianță împotriva Imperiului Otoman în 1399.

Punct strategic pe drumul care ducea la Oradea, fortăreața a servit și drept refugiu pentru populația locală în momentele de restriște. A câștigat importanță în secolul XVII, când otomanii au cucerit Oradea și împiedica acțiunea de colectare a taxelor. Sultanul a ordonat demolarea ei, dar ordinul nu a fost dus la îndeplinire. A fost distrusă însă mai târziu de lobonți prin explozie. Turnul și o mare parte din ziduri au mai rămas încă în picioare. La mijlocul secolului XX turnul și-a pierdut acoperișul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră.

Cetatea Cuzdrioara

Așezarea fortificată de la Cuzdrioara (denumită și Cetatea chazarilor), județul Cluj (amplasată in cimitirul reformat) este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004.

Cetatea a fost distrusă, necunoscându-se motivele distrugerii. Cercetările arheologice au desscoperit în zonă obiecte de bronz din secolul IX.

Cetatea este cunoscută și sub numele de Cetatea chazarilor. Anonimus îi pomenește pe chazari în lucrarea sa Gesta Hungarorum printre supușii lui Menumorut. Chazarii au fost o populație semi-nomadă de origine turcică, care în secolele VII-IX au pus bazele unui stat în zona Mării Caspice.

Regele Ungariei și Croației Andrei al II-lea (1205-1235) a făcut cadou satul magistrului Denes, unul din strămoșii familiei Bánffy, familie care a rămas în posesia satului până în secolul al XVII-lea.

Cetatea Dăbâca

Cetatea a fost ridicată în mai multe etape, ea evoluând de la o simplă fortificație la cetate de reședință a comitatului Dăbâca, menționată documentar în 1146, în secolele X-XIV ea jucând un rol important în Transilvania.

A fost distrusă la invazia tătarilor din 1241, fiind apoi reconstruită. Nu a mai reușit însă să își recâștige importanța inițială, rolul ei fiind preluat de cetatea Martinuzzi din Gherla. Pietrele cetății au fost folosite la construirea castelului Teleki. Actualmente resturile cetății sunt parțial acoperite.

Cetatea Liteni, între Lita și Liteni

Cetatea Liteni (Cetatea Geczy, Cetatea Lita), este o cetate medievală construită la 3 km sud-vest de actuala localitate Liteni) din județul Cluj pe o stâncă deasupra Văii Iara.

Cetatea Liteni este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004. Ruinele cetății (unele din cele mai pitorești ruine medievale din Ardeal) se află la cca 30 km sud-vest de municipiul Cluj-Napoca și la cca 30 km nord-vest de municipiul Turda, pe drumul dintre Luna de Sus și Buru, în apropierea cetății aflându-se și stațiunea Muntele Băișorii.

Cetățuia (Cluj-Napoca)

INTRAREA IN CETATUIE

Cetățuia este o fortificație construită in perioada Habsburgică în vârful dealului cu același nume din Cluj-Napoca, în cartierul Gruia.

Cetățuia a fost clădită între anii 1715 și 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn și era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Murando Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pamânt.

Porțile de acces dinspre vest și sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est si nord. Deasupra porților și în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament.

Fortificația a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluției de la 1848. Aici a fost întemnițat și executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției.

Din vechea cetățuie a mai rămas puțin: o parte din ziduri, patru clădiri, iar reduta a fost transformată în Turnul Parașutiștilor. Întregul ansamblu a fost profund afectat de alunecările de teren din zonă.

Pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere în perioada anilor 1970, iar în 1995 a fost înălțată o cruce imensă din fier, în locul celei distruse de comuniști în anii 50. Crucea inițială a fost ridicată în memoria celor întemnițați aici.

Lăca e de cultș

Biserica Reformată-Calvină din Dăbâca, localitatea Dăbâca Biserica Reformată-Calvină din Izvoru Crișului, localitatea Izvoru Crișului Biserica Reformată-Calvină din Luncani, localitatea Luncani

Biserica Reformată-Calvină din localitatea Luncani, județul Cluj (cu rămășițe din 1290 și din secolul XV), aflată în imediata apropiere a castelului Kemény-Banffy și este una dintre cele mai vechi biserici din Transilvania.

A fost construită în a doua jumătate a secolului XIII, în stil romanic târziu, din piatră adusă de la edificiile antice romane din Turda. La 1290, construcția era deja terminată, biserica, pe atunci catolică, purtând hramul Sf. Elisabeta. Tinerii „Asociației Voluntare Castelul Banffy” s-au preocupat mult în ultimii ani de întreținerea bisericii, efectuând mai multe lucrări de renovare, printre care și reabilitarea criptei din subsol.

Biserica Reformată-Calvină din Luncani, județul Cluj, este înscrisă pe lista Monumentelor Istorice ale județului Cluj , elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2010.

Biserica Ortodoxă din Mărgău, localitatea Mărgău Biserica Ortodoxă din Feleacu, localitatea Feleacu Mănăstirea Nicula

Manastirea Nicula, renumita pentru icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul, se afla la numai trei kilometri distanta de orasul Gherla, in localitatea Nicula, intre multe dealuri impadurite.

Anual, in ziua de 15 august, cand manastirea isi serbeaza hramul, anume Adormirea Maicii Domnului, mii de pelerini, atat din tara, cat si de peste hotare, se aduna in poienile din jurul bisericii.

Vechea Biserica a Manastirii Nicula

Noua biserică de la Mănăstirea Nicula, 2008

Mănăstirea Casiel Mănăstirea Ciucie Mănăstirea Sfânta Troița

IV.Rezerva ii naturaleț.

Fânațele Clujului

Fânațele Clujului (perimetrele Copârșaie și Valea lui Craiu) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei de rezervație de tip botanic aflată în preajma municipiului Cluj-Napoca, cu o vegetație specifică zonelor din Asia și Europa răsăriteană.

Rezervația ocupă 75.000 m2. Solul bogat în carbonat de calciu, relieful accidentat și climatul plăcut au dus la dezvoltarea aici a unei vegetații de stepă, similară celei din partea sudică a Ucrainei. Au fost identificate aici 450 unități sistemice, printre cele mai valoroase numărându-se xerofilele pontice, cele pontico-mediterane, plantele continental-orientale, ș.a.

Rezervația este cunoscută și ca fiind unicul loc din România unde trăiește vipera de fâneață .

Cheile Turzii

Cheile Turzii este o rezervație naturală de tip mixt, aflată în județul Cluj, la o distanță de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hășdate. Au o lungime de 2.900 mși o înălțime a pereților de până la 300 m. Cheile ocupă o suprafață de 324 ha și s-au format prin erodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hășdate.

Cheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc.

Flora

În Cheile Turzii există aproximativ 1.000 de specii floristice, printre care piciorul cocoșului, odoleanul, omagul, stânjenelul violaceu, vulturica, scorușul argintiu, usturoiul sălbatic, ș.a.

Fauna

Sunt prezente 67 de specii de păsări, pești, batracieni, vulpea, nevăstuica, jderul de piatră, mistreți, iepuri, căprioare, șerpi etc.

Pe teriș

În total se cunosc în Cheile Turzii cca 60 de peșteri, firide sau arcade (resturi ale unor peșteri prăbușite), aproape toate de dimensiuni mici (doar 8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 120 m).

Peștera "Cetățeaua Mare" („Peștera lui Balica“) se află lângă podul nr.4, pe partea dreapta a văii Hășdate. Aici s-a adăpostit o perioadă haiducul Nichita Balica din Petreștii de Jos, care a participat la revolta antiaustriacă a Curuților.

Cheile Turului

Cheile Turului (Cheile Turenilor) este o arie protejată de interes național,rezervație natural tip mixt cu o suprafață de 25 ha, aflată la nord de municipiul Turda, în județul Cluj.

Cheile au o lungime de 1.850 m, iar pereții (înalți de 100-150 m) sunt decorați cu diferite forme carstice: cascade, marmite, peșteri etc. Sunt relativ greu de străbătut. Au fost săpate de Valea Racilor în calcare jurasice și sunt situate între comuna Tureni si satul Copăceni, la mică distanță de drumul european E60, Cluj-Turda.

Cercetările arheologice efectuate aici în perioada 1985-1988 au dus la descoperirea a 53 de complexe de locuire, datate începând cu neoliticul mijlociu.

În Chei există 29 de peșteri, printre care Peștera cu Silex (64 m lungime), Peștera de sub grohotiș (27,5 m), Peștera Vulturilor, Șura Mică. Alte atracții turistice sunt Colțul Câinilor și Stâna Crinilor.

Cheile Baciului

Cheile Baciului alcătuiesc o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al orașului Cluj Napoca.

Aria naturală protejată, cu o suprafață de 3 ha, se află în nordul Pădurii Hoia și este străbătută de pâraiele Valea Lungă și Valea Popești. Rezervația naturală reprezintă o zonă de chei săpate în calcare eocene, cu o deosebită importanță geologică (stâncării), paleontologică (depozite fosilifere și botanică (păduri în amestec, ierburi, vegetație de stâncă).

Cariera Corabia

Cariera Corabia (monument al naturii) este o arie protejatăde interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în județul Cluj, pe teritoriul administrativ al comunei Gilau, satul Somesul Rece

Rezervația naturală cu o suprafață de 2 ha, reprezintă o arie din zona împădurită a Dealului Corabia, cu roci metamorfice, formate de-a lungul timpului prin procesele de transformare a structurii mineralogice a scoarței terestre, dând naștere șisturilor cristaline.

V.Lacuri i cascadeș

Fântânele

Stațiunea Fântânele e situată la o altitudine de 1050 m, în comuna Râșca din județul Cluj, între Munții Gilăului și Vlădeasa, pe malul lacului Fântânele. Nu are statut oficial de localitate, ci numai de stațiune climaterică de interes local . Este greșit numită uneori Beliș-Fântânele, sau Fântânele-Beliș, datorită apropierii de satul Beliș. Stațiunea nu se află însă pe teritoriul administrativ al comunei Beliș, ci pe cel al

comunei învecinate Râșca. Este căutată mai ales pentru odihnă și relaxare, precum și pentru pârtia de schi.

Lacul Tarnița

Lacul Tarnita

Lacul Tarnița este un lac de acumulare care se găsește între comunele Râșca, Mărișel și Gilău (județul Cluj), la vest de municipiul Cluj-Napoca. Cu o suprafață de cca. 215 ha și o lungime de peste 8 km și o adâncime maximă de peste 70 de metri, lacul Tarnița este una din cele mai apreciate zone turistice din județul Cluj. Este alimentat de apele Văii Someșul Cald (unul din afluenții Someșului Mic).

Barajul Tarnița

Barajul Tarnița este un baraj în arc, construit în anul 1974, cu o înălțime de 97 m, cu o lungime a coronamentului de 237 m, care permite un debit deversor de 850 mc/s, având ca principal scop producerea de energie electrică.

Hidrocentrala Tarnița

Primele grupuri energetice ale hidrocentralei Tarnița au fost puse în funcțiune în iunie 1974, cu o putere de 45 MW.

Microhidrocentrala Tarnița

În data de 7 mai 2009, la barajul lacului de acumulare Tarnița au fost date în funcțiune două microhidroagregate echipate cu turbine Francis.

Principalele activități desfășurate pe lac sunt pescuitul, schi-ul nautic, înotul, plimbările cu barca sau jetski-ul. Majoritatea se desfășoară în cadru neorganizat, ca și activități de petrecere a

timpului liber. Totuși există și asociații cu profil sportiv care organizează periodic concursuri de înot (vezi Traversarea Tarniței) sau pescuit sportiv.

Lacul Beliș-Fântânele

Lacul Beliș-Fântânele este un lac artificial de acumulare din Munții Gilăului, județul Cluj.

A fost amenajat în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul râului Someșul Cald. Are o suprafață de 9,8 kmp și o lungime de 13 km, fiind situat la o altitudine de 990 m. Pe malul lacului se află stațiunea turistică Beliș-Fântânele.

Lacul Beliș-Fântânele este situat în vestul județului Cluj, în partea nordică a munților Apuseni, la confluența dintre munții Gilăului(est), munții Vlădeasa(vest) și Muntele Mare(sud).

În perioada 1970-1974locuitorii vechii comune Beliș au fost nevoiți să se strămute pe actualul amplasament al satului. Cătune, precum Milioan, Pleș, Dădești, Bolojești sau Giurcuța de Jos, sunt acum de domeniul amintirii și doar în verile foarte secetoase, când nivelul apei lacului scade foarte mult, se pot vedea ruinele caselor abandonate de moți, cele mai celebre fiind ruinele fostei biserici din Giurcuța de Jos.

Cascada Ciucaș

Cascada si lacul Ciucaș sunt atracții turistice naturale de importanță locală. Ele se găsesc pe cursul inferior al Văii Hășdate, în aval de Cheile Turzii, nu departe de satul Cornești, la sud-vest de Turda.

Cascada Ciucaș are o înălțime de doar 5 m, iar la baza acesteia se află un mic lac, în care se acumulează apa ce vâltorește pe cascadă.

Cascada Răchițele

Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, județul Cluj. Este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport.

O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că demult o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamăna cu un voal.

VI.Vestigii istorice

Castrul roman Potaissa, Turda

Cel mai important monument istorico-arheologic al orașului Turda este castrul roman Potaissa de pe platoul numit Dealul Cetății. Castrul a fost construit de către această legiune în anul 168.

Castrul roman Potaissa din Turda este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004 .

Castrul roman Samum, Cășeiu

Castrul roman Samum de la Cășeiu, județul Cluj, a fost construit în jurul anului 106, ca și parte a șirului de castre de apărare Moigrad-Porolissum - Tihău - Cășeiu - Ilișua. Castrul a fost construit pe malul râului Someșul Mare, aproximativ la șase kilometri de municipiul Dej și era unul dintre punctele strategice de apărare a Daciei nordice.

Castrul (situat în punctul Cetățele) este înscris pe lista monumentelor istorice ale județului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România în anul 2004.

Castrul roman de la Gilău

Castrul roman de la Gilău, astăzi ruine, se află în sudul comunei Gilău, județul Cluj. Vechiul castru roman a fost ridicat pentru apărarea orașului roman Napoca, situat la circa 25 km est.

VII.Palate

Palatul Banffy

Palatul Bánffy este un important edificiu baroc din Clujul secolului XVIII (Piața Unirii nr.30), operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann.

Construit între 1774 și 1785 pe laturile unei curți rectangulare de către contele Gheorghe (György) Banffy, este considerat a fi cea mai reprezentativă clădire în stilul baroc din Transilvania.

Începând cu 1951, palatul adăpostește Muzeul de Artă din Cluj, cu un valoros patrimoniu de pictură, grafică și artă decorativă. Nucleul acestui patrimoniu este Colecția Virgil Cioflec, ce reunește opere ale artiștilor consacrați (Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea) cu cele ale talentelor autentice (Theodor Pallady, Camil Ressu, Vasile Popescu ș.a.) dispuse în peste 20 de încăperi. Depozitul muzeului adăpostește valori imense, cenzurate din diferite motive istorico-politice.

Etajul clădirii, ce adăpostește Galeria de Artă, a fost închis în 1990 din cauza stării avansate de degradare a edificiului și redeschis în 1996. Muzeul Național de Artă Cluj-Napoca a fost nominalizat la premiul EMYA pentru muzeul european al anului 1997.

Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului

Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului este situat în Piața Avram Iancu din municipiul Cluj-Napoca. Clădirea a fost ridicată în 1887 drept sediu al Administrației Domeniilor Forestiere. După finalizarea lucrărilor de construcție ale catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca, edificiul a fost donat de statul român bisericii ortodoxe române. Clădirea adăpostește, de asemenea, Seminarul Teologic Ortodox și un paraclis (capelă).

Palatul Széki

Palatul Széki este o clădire neogotică ridicată pe malul râului Someș din Cluj în anul 1893 de farmacistul și profesorul universitar Tibor Széki.

Edificiul este opera arhitectului Samu Pecz.

Palatul Széki adăpostește mai multe apartamente de locuit. La parter se află câteva magazine, inclusiv o farmacie. Suprafețele pereților sunt acoperite de cărămidă aparentă, dar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele și de sub cornișă sunt cioplite în piatră.

VIII. Parcuri

Grădina Botanică din Cluj-Napoca

Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza. Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică, organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Grădina conține pe teritoriul său peste 10 000 specii de plante din toate colțurile lumii, fiind structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții Carpați, Banat, etc.

Printre atracțiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o căsuță în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate care domină agricultura contemporană românească.

IX.Muzee

Muzeul de Artă, Cluj-Napoca Muzeul Etnografic (Muzeul Satului), Cluj-Napoca

Muzeul Etnografic al Transilvaniei este un muzeu în municipiul Cluj-Napoca. Muzeul a fost înființat la 16 iunie 1922, fiind una dintre realizările culturale ale perioadei următoare Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Cu peste 80 de ani vechime neîntreruptă, muzeul a ajuns cel mai mare de acest gen din România și unul dintre cele mai prestigioase din Europa.

Muzeul dispune de un patrimoniu de peste 50.000 de piese de port popular și mărturii ale diferitelor obiceiuri străvechi, reflectând ocupațiile populației transilvănene. Acestea sunt riguros organizate, oferind vizitatorilor o imagine completă a obiceiurilor din Transilvania. Sunt expuse peste 43.000 de obiecte etnografice, organizate în 8 sectii: Ceramică, Textile, Ocupații, Port,

Locuință-alimentație, Obiceiuri, Secția în aer liber și Secția internațională. Există 50.000 de fotografii; 5.000 de diapozitive; 12.000 reviste de specialitate.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, din Cluj-Napoca este continuatorul primei asociații muzeale din Transilvania, Societatea Muzeului Ardelean, înființată la 23 noiembrie 1859, dispunând de colecții bogate de de antichități, mineralogie, botanică, o pinacotecă, o colecție etnografică și zoologie.

Începând cu 1 ianuarie 1963 Muzeul de Istorie a început să funcționeze drept instituție de sine stătătoare, iar din din 1994 este clasificat ca fiind de importanță națională. Din 1999 muzeul deține și un bogat tezaur, deschis la sediul muzeului.

Unul dintre exponatele mai deosebite este un obiect metalic descoperit în 1973, în apropiere de Aiud. Acesta seamănă izbitor de mult cu piciorul unui tren de aterizare, iar din analiza stratului de oxid alb-gălbui care îl acoperă s-a tras concluzia că acesta are o vechime 300-400. Pe lângă metalul principal, piesa conține, în cantități mici cupru, zinc, cobalt, zirconiu, aceste metale nefiind descoperite decât mult mai târziu decât vârsta obiectului.

Muzeul Apei

Primul și singurul Muzeu al Apei din România a fost inaugurat la data de 14 octombrie 1992 în comuna învecinată Florești de către Regia Autonomă Județeană de Apă-Canal din Cluj-Napoca, marcând centenarul Uzinelor de Apă și Canalizare din zona Cluj. Constituie unul din puținele muzee de acest gen din lume. A fost amenajat în clădirea primei stații de pompare de apă subterană, dată în funcțiune în anul 1898.

Muzeul Zoologic, Cluj-Napoca

Muzeul Zoologic face parte din Patrimoniul Universității Babeș-Bolyai, și este format din mai multe colecții știintifice de animale. Ca valoare științifică și după numărul de exemplare conservate, Muzeul Zoologic se situează pe locul al II- lea, după Muzeul ,,Grigore. Antipa din București.

Muzeul este împărțit în trei:

expoziția propriu-zisă, ce cuprinde un număr mare de vertebrate și nevertebrate, expuse izolat sau în diorame și microdiorame care reproduc cadrul natural;

colecțiile științifice, care cuprind peste 300.000 exemplare de animale (din care majoritatea sunt insecte ), și care sunt accesibile doar specialiștilor;

rezerva muzeului, a cărui material biologic este expus temporar sau cu care se completează expoziția.

Muzeul "Emil Isac", Cluj-Napoca

Muzeul memorial „Emil Isac” din Cluj-Napoca a fost un muzeu cu profil de istoria literaturii dedicat poetului Emil Isac (1886-1954).

Situat pe strada care îi poartă numele, în casa locuită de familia Isac din anul 1895, muzeul a funcționat din 1955 în casa naționalizată și care a fost retrocedată familiei în anul 1995; ca urmare a acestei retrocedări, muzeul a fost desființat în anul 2001.

Emil Isac a fost un exponent al literaturii progresiste din Transilvania în prima jumătate a sec. al XX-lea. Muzeul conținea o colecție de fotografii, manuscrise, corespondența a familiei poetului, documente, ziare, reviste și obiecte ce au aparținut poetului. Fiind proprietatea statului, după desființarea muzeului au fost depozitate la Biblioteca Județeană „Octavian Goga”.

Muzeul Arhiepiscopiei Ortodoxe, Cluj-Napoca Muzeul Universității "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca Vivariul Universității "Babeș-Bolyai", Cluj-Napoca Muzeul de Istorie din Turda Muzeul Municipal Dej Muzeul de Istorie din Gherla Muzeul Sătesc de la Iclod, Iclod Muzeul de Mineralogie Muzeul de Speologie "Emil Racoviță", Cluj-Napoca Muzeul Mănăstirii Nicula, Mănăstirea Nicula

X.ORASE IMPORTANTE

1.CLUJ NAPOCA

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei,Se întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someșul Mic și Nadăș, precum și câteva pâraie: Pârâul Țiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popești, Pârâul Nădășel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaș, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul orașului este în mare parte acoperită cu păduri și ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpșunica, șerparița ș.a.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la vest.

În Cluj-Napoca, majoritatea populației este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe lângă români și maghiari, în oraș locuiesc și comunități țigănești (0,96%), germane (0,22%) și ebraice (0,07%).

Transport

Gara centrală

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare și rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țării și cu centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă.

-Drumuri de interes național și european

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (București - Oradea - Budapesta - Viena). -.

-Căi ferate

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR.

Concomitent există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona și Ady Endre).

Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin liniile Intercity și Săgeata Albastră

Orașul dispune și de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) și Cluj-Napoca Est.

Aeroportul Internațional Cluj-Napoca

Clujul este deservit de un aeroport internațional, Someșeni So(la 6 km distanță de centrul orașului).

În anul 2009 a fost inaugurat un terminal modern, cu o capacitate de 750 de pasageri/ora. Procesul de modernizare continuă, fiind în derulare o serie de noi proiecte precum realizarea unei noi piste de 3500 de metri, a unui terminal cargo, modernizarea sistemului de balizaj luminos, realizarea unei parcări supraterane și a unui hotel.

Lista destinațiilor spre care există curse regulate (unele zboruri low-cost fiind spre aeroporturi secundare aflate în vecinatatea unor orașe mari): Londra , Paris , Roma , Madrid, Viena, Munchen, Frankfurt, Budapesta, Barcelona , Milano , Valencia, Venetia , Bologna , Torino, Pisa, Zaragoza, Dusseldorf, Dortmund, Palma de Mallorca (sezonier), Alicante (sezonier), București Otopeni, București Băneasa, Timișoara, Constanța (sezonier).

Vara există curse charter regulate spre destinații din Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt.

Cultură

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduiește o serie de instituții și centre culturale și educaționale.

-Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, construit în 1906 de Ferdinand Fellner și Hermann Helmer

-Palatul Bánffy, sediul Muzeului Național de Artă, găzduiește multe colecții de artă importante. Rețeaua de muzee cuprinde, pe lângă Muzeul de Artă, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Farmaciei, Muzeul Satului, Muzeul Mineralogiei și Muzeul Zoologic (ultimele două sub egida Universității). Casa memorială Emil Isac este, la rândul ei, un alt important edificiu cultural.

-

-Teatrul Maghiar de Stat, construit în 1910 de Frigyes Spiegel și Géza Márkus (inițial pentru teatrul de vară al Teatrului Național), reconstruit de Paul Ioan și János Sóvágó în 1961.

Municipiul Cluj-Napoca găzduiește și o serie de instituții culturale străine:

Centrul Cultural Francez Centrul Cultural American „J.F. Kennedy” Centrul Cultural Britanic Centrul Cultural German Cluj-Napoca (Deutsches Kulturzentrum Klausenburg) Centrul Cultural Italian Centrul de Artă și Cultură Japoneză Centrul Cultural Sindan Centrul Cultural Coreean

Festivaluri

Festivalul Internațional de Film Transilvania Comedy Cluj Serile Filmului Gay Festival "Temps d'images" Festivalul Internațional de Chitară Transilvania Toamna Muzicală Clujeană Transilvania Jazz Festival Serile de artă medievală din Turnul Croitorilor

Monumente si cladiri

-Biserica "Sfântul Mihail"

-Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor

-Catedrala Ortodoxă a Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului

-Catedrala "Schimbarea la Față", a Episcopiei de Cluj-Gherla

-Biserica "Calvaria"

-Biserica Unitariană

-Biserica Franciscană

- Biserica Evanghelică și palatul episcopal

-Biserica Bob

-Biserica Piariștilor

-Biserica Reformată cu două turnuri

-Biserica Sf. Petru

-Sinagoga Neologă

-Biserica cu Cocoș

-Casa Matia și Monumentul Matia Corvin

- Palatul Bánffy

-Teatrul Național și Opera Română

-Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu

-Teatrul Maghiar de Stat

-Bastionul Croitorilor

-Palatul Széki

- Palatul Rhédey

- Palatul Berde

- Palatul Teleki

-Palatul Jósika

-Palatul Toldalagi-Korda

-Palatul Wass

-Palatul Babos

--Hotelul Biasini

-Casa Mikes

-Turnul Pompierilor

Muzee

-Muzeul de Artă - un muzeu de artă, situat în palatul contelui Bánffy.

-Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - expozițiile permanente sunt împărțite pe secțiuni, care concentrează fiecare perioadă majoră de timp.

- Muzeul Etnografic al Transilvaniei - cu o vechime de peste 80 de ani, este unul din cele mai mari muzee de acest gen din România, cu o secție în aer liber

- Muzeul de Speologie "Emil Racoviță" - singurul muzeu din România dedicat memoriei savantului Emil Racoviță și științei peșterii.

2.TURDA

Turda este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România cu o populație de 57.424 locuitori (la 1 ianuarie 2009). Se situează la circa 30 km sud-est de municipiul Cluj-Napoca.

Cultură

În Turda funcționează Muzeul de Istorie, Biblioteca Municipală "Teodor Murășanu", Casa de Cultură, Societatea Culturală "FILARMONIA", Societatea Culturală Rei Culturaes Fautores, Fundația Potaissa, Teatrul Municipal, Clubul Copiilor, Clubul de dans sportiv "Potaissa", Ansamblul folcloric "Potaissa".

Lapidariul se află in părculețul dreptunghiular din centrul orașului, mărginit de Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche, de Școala Teodor Murășanu si de fostul Palat al Finanțelor. Conține o colecție impresionantă de vestigii din perioada romană, găsite în perimetrul Turzii (sarcofage, statui, colonade, capiteluri etc), precum si statuile lui Traian si Decebal.