Pesta, domineca 22 novembre 4 dec. 1870. Élt de dón* ori In feptemana : Jol-a »1 Do 4tt candu T» pretinde importanti'a materieloru,

Ta tai de trei «'u de patra ori in septemana

P r e t l u l u d e p r e n u m e r a t i u n e p.ntru Aus''ia :

pe anu intregu , d umetate de anu , patrariu

pt .tru R i'a »Î s räi f. a' , anu intregu 1 fi , diumetate de ana

Domineo'a ; ^•H^I^M ^^^^^^^^ p^maa»»̂ B A ^ Í B B ^ M

A L B I N A jPrenumeratiuni si fa< u Ia toti dd. corespundînti a

noştri, si du-adreptuïu Ia Redactíune Stationsgasse Nr. 1, unde sunt a se adresa ai corespondintiëîe, ce privescu Redact une, administraüunea séu spedi-tur'a; cale vor fi nefi'iineate, nu se vor primi*: én

ce'e anonime nu se vor pu' lira.

Poi/trii or.unctö si alte comunscatiuni d intereeu pH Y tu — se rrspunde cate 7 or. de linia; repetiril • se fa u cu pic:iu siadiutu. Pretiulu timbrului cate

3J cr. pent. una data se antecipa.

P E S T A , 3. dec. n. 1870.

Jeri fù dí'a aniversaria, de candu presiedintele Republicei francese, Ludo-v ieu Napoleon, calcandu-si juramentulu cu ajutoriulu armatei corupte, trânti la pamentu Republic'a si o innecà in cange, pre mama-sa, ce — din nemic'a l'a redicatu in braciele sale, peste toti ceialalti fii ai sei !

Cine, vediendu urit'a, miserabil'a, scandalos'â cădere — atâtu a despotului calcatoriu de juramentu, câtu si a arma­tei ce l'a spriginitu, — va cutesá se se mai indoiésca cà esiste o provedintia, o Nemese resbunatória !

Intr'aceea Republic'a ca finiculu în­cepe a-si redicá capulu din cenusi'a sa. Scirile ce sosescu de dóue dile despre misicarile si isbandele armateloru repu­blicane — atâtu sunt de măreţie si fru­móse, in câtu — dupa desastrele din trecutu — desi tófce fibrele inimei ni saltă de bucuria, nu cutesàmu se le primimu fora réserva. Tremurendu de — temere si sperantia, asteptàmu reporturi mai positive.

Si totu intr'aceea — ca unu fulg er u afurisitu de Dieu se latiesce faim'a, càre-regele Prussiei ar fi incheiatu cu Napóle­oné unu tractatu de pace, in carele s'ar cu prinde restaurarea acestuia pe tronulu Franciéi si — câte tote alte conditiuni rusinóse si daunóse pentru biat'a Francia ! Atât'a ar mai trebui. —

In România corpurile legiuitórie se deschiseră alalta-ieri, alegendu-si sena­tulu de presiedinte ér pe Plaginb, ér ca-mer'a deputatiloru ér pe Costaforu. Se mai fecere ia data si unele interpelaţi uni , se decisa punerea pe pioioru liberu a de­putatului Candiano-Popescuîu, si se alé­sera comisiuni pentru respunsulu la cuven-tulu de tronu. —

De câte ori se mai spunemu si ee mai aretàmu domniloru stepanitori ai noştri, magiariloru si nemţilor u duulisti, suprematisatori, aceloru elemente ce nu cunoBcu alta óresi-care chiamare mai inalta a poteriloru loru naturali si arte-fîciali, de câtu a ni impedecá cultur'a si desvoltarea natiunale, a ni sugruma vii-toriulu, — de câte ori se li mai spunemu, cà suntemu vatemati de morte !

Pana ce impregiurarile erau indife-rinti, eramu multu necagiti de por tarea loru fiindu cà presentiamu si prevedeamu urmările, si nu eramu in stare nici d'a capacitá pre domnii stepanitori despre pecatulu loru, nici d'a preveni urmările cele rele.

Astadi cà orisontele incepe a se turbura, cà timpulu furtuneloru se apro­pia cu pasi gigantici, — astadi inim'a nóstra este amarita, sufletulu nostru tare indignatul T6te cele nobile sentieminte ni se revolta, candu recugetàmu, cà si ruşinea si periclele si daunele ce ne ame-rintia — sunt vin'a domniloru stepani­tori ai nostri !

Care vecinu, inamicu, ar cutesá se se prinda de noi, se nebatjocurésca,déca elu ar sei cà noi suntemu un'a, toti frati buni si egali, toti asemenea interesaţi de patria si libertate: dar candu vecinii nostri cei ce día-nópte ne pandescu, vedu ce se petrece in cas'a nóstra, vedu cum doi inghitü tóté folósele, ér celora lalti nu li remanu de câtu sarcine si impilari — si veninu in inima : atunci curagiulu si cutesarea loru cresce !

O fóia nemtiéeca din Viena, („Ta-ges-Presse,") insirandu mai ieri tote da­tele bí faimele ce sbóra astadi in Europa despre situatiune, aréta pré invederatu, cà suntemu in periclu d'a fi sfâşiaţi de Ruesia si Prussia, si cà — nu ni remane,

de câtu a ne luptă toti, din tote poterile si cu tóté medilócele. Dice apoi acea fóia:

„Nu este unu ce imposibile, ba este tocmai usioru, a restaveri eculibriulu po­teriloru intre monarchí'a nóstra de 36.de milióne si intre statulu nemtiescu ' de nordu cu 38 de milióne de locuitori ; insa este necesitate absoluta, ca se ni destep-tàmu si incordàmu tote poterile."

Da ; asiá este. Numai câtu „Tages-Presse" se vede cà a uitatu, cum dommi stepanitori din coci si din colo de Laita, dia si nópte 'si desvólta si incórda pote­rile totu numai spre apesarea natiuna-litatiloru ! — cum ei tote bunătăţile si si folósele vieţii de statu, senguri le confi­sca si le papa, ér nóa nu ni lasa, de câtu — sarcinele, amarulu, ruşinea ! !

Ei bine ; cum potemu noi se avemu pofta d'a ni impreuna poterile cu ei? si — cum potu ei se ajungă cu putienele

loru poteri, d'a impune gigantiloru veci­ni, reuvoitori ai nostri tuturoru ? !

Si acum — pro superabundanti — se mai născu certe aprige, imputatiuni reciproce grele si intre domnii stepani­tori, intre clicarii dualismului. Cei din Viena imputa celoru din Buda-Pesta, cà vreu se impinga. monarcbi'a in resbelu contra Russiei ; cei de aici — imputa companioniloru nemţi, cà din mare sim­patia catra Prussia indura cu nepăsare isbirile Russiei ! — Am spusu din capulu locului si nu vom incetá a repeţi, cà — cea mai nenaturale si nemorale aliantia sub sóre este a magiariloru nostri cu nemţii, si urmările ei nu potu se fie de câtu fatali, funeste — dorere nu numai pentru magiari si patri'a loru, ci si pen­tru romani si patriele loru !

Din intru mai amintimu la acestu locu, cà comisiunile bugetarie ale dele-gatiuniloru, incependu-si activitatea nain­te de cinci dile, fecere ministrului comunu de resbel i o mulţime de intrebari asupra tăriei, organisaiiunei si promtitudinei ar­matei comune. Respunsulu se dice cà a fostu lungu si deplinu luminatoriu, dar domnii delegaţi s'au ingagiatu a pasi se-cretu. Numai atât'a a resuflatu, cà avemu 800 ,000 de pusce noue in réserva si mon­ture destule, dar cà medilócele de comu-nicatiune facu imposibile o contragere si concentrare rapede a armateloru. De altmintrelea fasea in carea a bagatu diu Bismark cestiunea Pontului, de ocamdata a delaturatu periclulu.

Conduit 'a séu portarea politica 1

Ce va se dica acést'a? O sciu óre, o pricepu, cei ce totu mereu o scriu, o punu de conditiune — in concursele ce publica pentru posturi bisericesci si sco-larie ? !

Marturisimu, cà de multu ne-a eu-prinsu multa amaratiune pentru acést'a ; de multu asteptamu ca se vina se se apuce altu cineva s'o scarmene, splice si — condamne. Marturisimu cà noi n'a- ' vemu răbdarea d'a vorbi multe despre acésta secătura.

Poli ti c 'a- - -es te o m i n t i u D a , o vicle­nia, unu fariseismu, prin care cei de la potere, unii domni rafinaţi — vréu se insiele lumea si — de candu e lumea,pa-calescu pre bietele popóra.

,,Purtare buna politica este," candu cineva nu face ce-i sioptesce mintea si inim'a nestricata, ci — ceea-ce i prescrie interesulu séu chiar capritiulu mai ma-riloru politici

Nemoral'a purtarei politice este evi-dinte nu numai din insasi definitiunea si respective nemoral'a politicei in generalu,

ci si din espeninti'a de tote dilele, carea ne 'nvétia, cà — ce mai ieri erá portare politica buna, astadi este rea, si ce ieri erá rea, astadi este buna.

Sub guverniulu lui Bach buna óra pre magiari ii persecutau si condemnau pentru acea portare politica, pentru ca-rea^stadi ei se lauda si remunera impe-ratèsee!

Pentru purtarea, pentru care Schmer-

cipele prussescu, de nu sciu rlinsulu pana ma nedi, cà nu francesii ci elu a invinsu..— Pre­cum amintiramu in nrulu trecutu, regele Vil-helm din Versailles insusi mărturisi cà fiindu Fr iedr ich Carl fitacatu de armat 'a de Loira cu poteri precumpenitórie, s'a retrasu concentran-du-se apoi in Beaune . A dóu'a di dupa aceea ne pomenimu cu o telegrama érasi de la „erbi-cu lu" rege, in care se afirma, cà resultatulu bătăliei din 28 nov. abiá in dí'a urmatória s'a

ling si Nádasdy si Zichy făceau din unii potutu constata, fiindu cà pre candu se' ter-romani consiliari si presiedinti si supremi miná lupt'a amintita, erá forte intunerecu". Ori comti, si li mai puneau si câte o cruciu- J cum se fia, ridiculu totuşi este, cà Fr iedr ich litiá pe peptu: pentru aceeaşi portare j Carl abiá manedi se fie vediutu cà este invin-regîmulu de astadi alu totu aceluiaşi - getoriulu si nu devinsulu. O impregiurare acés-domnitoriu, destitue din posturi si perse- t'a ce deştepta suspiciu in privinti 'a adevéri-cuta fora gratia si crutiare ! tatii reportului despre învingerea prussésea nia-

Si-apoi — ce mai v r e ţ i CU portarea ' c a r d e n u - s i atr ibuia sie-si învingerea regimulu politica, candu v e d e ţ i câ aceea adesea se : republicap» din Tours , ce insa conducătorii ar-identifica cu cea mai genuina infamia. ; matei f r a j J h e de siguru nu făceau daca erá Spionii, denunciantii, renegaţii, spargă- ! precum â jpnc ia telegram'a regelui prussescu, torii d̂ e solidaritate si buna 'ntielegere, j cà a c e a b y ţ e a armatei de Loira ce participase intriganţii si ciarlatanii si fanfaronii — j la luptajiir fi luat'o la „fuga selbateca." au de comunu cea mai emininte portare j o privire pe chart 'a frumósei regiuni in politica. j o a r e s e v ^ r s a atât 'a sânge, va ajunge, a necon-

Cine nu s'a scandalitu si indignatu ' v i B g e ) c a buletinulu prussescu triumfatoriu — de alegerea episcopului i n Lugosiu, de ; c u p r i n d e i n 8 ; n Q m u l t a m i n t m i i a . Daca au alegerea noului notariu romanu in cas'a ; i n v i n a u nemţii in bă ta i a din 28 nov., cum de representantiloru dietei unguresci, etc. ! s e retraseră dinsii pana la Beaune, - 3

Cine nu scie, ce feliu sunt meritele, 1

m n e m a i inderetru de positiunea ce o aveau de ce calitate este bun'a purtare politica a j n a Í D t e a l u p t e i j _ p a r e s i n d u tote punctele

> unui I. Olteanu, a unui Gr. Ivacicoviciu, c e l e ocupaseră nainte d'a se bate cu france-etc. etc. etc ! j s i i ? , C u m s e i û t e m p l à ca ei se pérda si «nu

Dec i — se 'ncetamu a mai pomeni, ! t u n u c a n d u a u u n n a r i t u de l'a nimicitu ' a mai pune noi la noi a casa conditiunea de i - buna portare politica, Ea n'are la noi chiar nici unu intielesu, si este bi­ne ca Èâte- este eclatante dovéda cà — poporulu romanu n'a degeneratu inca. Scriitoriulu acestor'a, de nóue ani incóci de candu s'a deschisu er'a constitutiunale, bate-o-ar foculu, — mai totu fora scirea sa trecu prin vr'o patru-dieci de alegeri, pururiá reesindu : dar portarea lui poli­tica este si a fostu pururiá aspru si ne-conditiunatu condemnata.

Causa destula d'a-i fi consciinti'a liniscita; causa destula d'a fi elu mândru de trecutulu seu; causa destula d'a se convinge ori-cine despre reportula in care se afla portarea buna morale catra cea politica buna. — Un'a eschide pe cea lalta!

Si intr'adeveru — par' c'am ajunsu deja acolo, in câtu politic'a nu maisufere morala; (intielegemu morala practica séu faptica, nu vorbe gole, frase iesuitice,

pro inamicu ? ! Inamiculu devinsu ce fuge in „fuga selbateca", de comunu nu caută se mai ié cu sine si tunurile contrariului seu, ci din cen­t ra si pre alo aaU leiaşa-^re^.in^^gafeţiujni'-.

Cumcà regele prussescu scie bine vorbi strimbu, se vede chiar in casulu presinte , . cà adeca pre candu MSa dice cà prusii in batali 'a din 28 nov. a perdutu numai la 1000 de omeni o telegrama a lui v. d. Tann, ginerariedui, bava-resu, martur'.sesce, cà armat 'a loru a perdutu celu putienu 4000 de cumbatenti si cà soldaţii francesi, desi numai gardi mobili, se luptau cu cea mai mare bravura ce se póté cugeta. —

Pre candu regele prussescu 'si aroga sie-si victoria a supr 'a armatei de Loira, astadi in 2 dec. érasi sosi o telegrama oficiala din Tours , care anuncia cà in o lupta la Loira din 30 nov. ea tienu 9 óre, prussii ér ' ar fi fostu batuti si respinşi. — Totu in aceasi telegrama se anuncia cà trupele voluntariloru din Vosges au reportatu o victoria a supr 'a prussiloru la

j Nui ts (din d'iosu de Dijon, in dep. Bourgogne). Armat 'a micutia de nordu ce dupa o re-cari pururiá vor placé stepanitoriloru s i s t i n t i a e n o r g ! c a f u s i l i t a a s e r e t r a g e d e n a i n t e a

politicii; — dar apoi prm consecmtia - | d u s i m a n u i u i m u l t „ m a i t a r e , a paresitu taber 'a nici moral'a nu mai este compatibile cu ; i n t a r i u d e k A m i e n 9 f o r a ; 8 a r e a i e t a t u m a î

pol i t ica , portarea morale cu cea politica. I d e p a r t e j a „ i t , 0 c a g e s e asoc ied ieg ine ra r .u -Nu ni remane deci, de câtu — a

şterge seu una séu alta conditiune din receriutiele calificatiunei ce prescriemu concurintiloru pentru posturi natiunale bisericesci séu scolastice.

Suntemu convinşi cà — naţiunea nóstra intréga n'are membru, fiiu. in si-nulu seu, atâtu de degradatu, carele se cutese a recomendá ştergerea covditiunei de moralitate. Ori cum, numai ambele conditiuni se nu se mai puna langa o-lalta, impreuna ; càci pré se contrastédia se eschidu, se abnéga un'a pre alt'a.

Déca ar fi necesitate ca — catra conditiunea de „buna moralitate" se se mai adauga un'a completatória, aceea — dupa noi — n'ar poté se fie alt'a, decâtu de — „natiunalitate zelósa." Pre acést'a o recomendàmu ! —

Din resbelulu franco-nemtiescu. (L.) In mare desordine trebue se fia devenitu

armat 'a lui Friedrich Carl in urmarea batalíe; din 28 nov. intre Montargis si Pithiviers, si in si mai mare confusiune trebue se fia fostu prin-

lui Fare , care sta in apropiarea orasiului L'lla cu o armata cam de 60,000 de capite si se organisédia ca se plece contra lui Manteuffel, ce anienintia nordulu Franciéi . — >

Despre Garibaldi érasi scriu pruäsii cà ar fi batutu si cà armat'a sa ar fi degenerata cu totulu, incâtu nu mai valorédia nemic'a. Ast­felu vorbescu oficiósele prussesoi, cari sunt multu inversiunato asupr'a armatei lui Gari­baldi, càci — precum dieu acele foi guratice, ar fi forte crudela facia de soldaţii prussesci. Vi te j ia , curagiulu si furórea resbelica a arma­teloru francese, cu cari 'si apera ele patri 'a, prusii le caracterisédia de însuşiri barbarie, si ei sunt atâtu de orbi a nu vedé cà ei sunt vandalii moderni cari întrecu cu multu pe vandalii de pre timpulu emigratiunei popóraloru. De almintrea-cele lalta foi descriu starea armatei iui. Gari­baldi cu colori mai favorabili si reepingu cu indignatiune insultele aruncate contra.luiiGari­baldi. : . : , . ; :

Venimu acuma la centrulu marelui tea­tru de resbelu, Ia frumosulu Parisu, inim'a F r a n ciei, cap i ta la lumei, pre. care nemţii de 10 septemani incociá vreu se Iu to tubombarded ie

se-lu prefacă intr'unucolosu deruine. — O tele­grama din Tours, cu data de 2. dec. imparta-siesce lumei s irea ce ar fi sositu din Parisu cu bal< nulu, cà ginerariulu Ducrot a facutu o erumpere mare, a trecutu riulu Marn'a si a lu­atu positiunc in Nogent spre resaritulu Pari suini, dominatu de fortulu de Nogent sub a le cărui tunuri a aflatu scutu cu àrmat'a sa aces­tu ginerariu carele, candu s'a pusu in mişcare, se jura cà nu va returná la Paris decâtu ori ca invingatorîu, ori — mortu. Astfelu deci Pari­sulu ar fi deblocatu si Franci'a ar avé cea mai întemeiata sperantia spre mântuire.

Regele prussescu insa, desi marturisesce cà francii au fostu ocupatu locurile din jurulu Marnei, precum :? Bonneville sur Marne, Cham pigny si Villers, afirma totuşi in telegram'a catra August'â sa, cà de câtra sera francii ar fi fostu érasi respinşi.

Dar vom vedé ce ni vor aduce ropprtu-rurile mai detaiate despre acésta lupta crunta, oarei'a i vor urma de securu multe altele si mai orunte. Cà francesu vor fi reportatu unu avantagiu prin erumperea din 30 novembre, este mai multu de câtu probabilu, càci telegram'a regelui Vilhelmu nu are tonu de triumfu, si mare trebue se fia spaim'a conducatoriloru nemţi de armate, de órece—precum se telegrafe dia din Lille, - Manteuffel ar fi paresitu cu ar mat'a sa Amiensulu si ar alertfhjdin tóte pote rile spre Paris.

* * >

soli: Astadi, in 3 dec. diminétia sOBira pe ca­lea telegrafica sciri torte favorabile pentru Fran­cia. In resaritulu ei, in pregiurulu orasiului Autun érasi se fie batutu Garibaldi pre prussi, Bcotiendu-i din mai multe positiuni, de impor-tantia strategica. Dar cea mai imbucuratória scire este cà armat'a de Loira, acistu simbure alu tuturoru armateloru republicane de astadi in Francia, in 1 dec. a respinsu cu multe per-derijpre nemţi i i li-a luatu tóte positiunile ce le ocupaseră dinsii naintea luptei. Locurile Bon­neville, Villepleau si Faverolles (tóte in giurulu orasiului Pithiviers din susu de Orleans), sunt ooupate de fran esi, din cari ii scósera pe nemţi cu baionetele, desvoltandu unu eroismu admi­rabilii. Prancea i i i deci înainta spre Paris, desi ór'a dec idetór ia— póté anca n'a batutu ; ginerariulu Aurelles s'a aretatu pan' acuma de unu generariu genialu, carele stà la naltimea grelei sale misiuni.

Dar scirea de cea mai mare importantia, soirea despre deblocarea Parisului si despre ocuparea locului Nogent prin ginerariu Ducrot — anca nu este constatata oficialminte. Tóta lupt'a mare din 30 nov. si continuarea ei la 1 dec. este anca unu misteriu, càci pre candu ea de o parte se afirma cu tóta positi vitatea, de alta parte in asemenea modu se néga.

De la congresulu natiunalu bise­ricescu.

(Siedinti'a a XII. — Continuare.)

Presid ulu pune acum'a la ordinea dilei Reportulu comisiunei prime, in privinti'a mo-dificatiuniloru făcute unilateralu in stat. org.

V. Babesiu, ca reportoriulu comisiunei luandu cuventulu, splica motivele, pentru cari comissiunea a aflatu cuj cale a propune con­gresului proieptat'a Representatiune catra MSa; insira mai de parte si splica puntele de mane-care, de cari a fostu condusa comisiunea in totalu, si a nume maioritatea si minoritatea intru formularea votului loru specialu si gene­ralu. Babesiu dice :

Viéti'a — a ómeniloru particulari, oasl a popóraloru si natiuniloru, — este o necurmata lupta, unu procesu, o întrecere cu alti ómlüni, cu alte popóra séu naţiuni.

Unulu vre se fie mai bunu, se ese si se sté naintea si chiar de asupra celora lalti.

Emulati unea, déca ar remané pururiá nobile si morale, ar trebui se fie pururiá spre perfeptiunea, spre folosuln moralu si materii.Iu, spre fericirea atâtu a individiloru câtu si a ome-nimei preste totu.

Insa slăbiţi uniie si stricatiunile ómenesci, egoismulu ordenariu, crescerea rea, ambiţiunea si vanitatea partecularia, lacomi'a privata si publica, — curendu aducu pre ómeni si chiar pre popóra, a perde din vedere scopulu moralu celu maretiu alu impulsului de emuJatiune no­bile, si a privi scopurile loru speciale de cele supreme ale essistintiei !

De aci vine cà, in lumea practica si a nume in viéti'a politica, cei mai tari de la na­tura séu mai indresneti si mai isteţi — subjuga pre cei mai slabi séu mai blandi, si tóte pote­r i l e^ tóte medilóoele acestor'a le confisca BÍ le folosescu curatu numai pentru de a se intari ei si de a-si asecurá stepanirea loru nemorala pen­tru totu de un'a. -

In contra acestui mare reu, acestei ten-dintie si pasiri desconsideratórie de demnita­tea omenésca si de supremele scopuri ale ome-nimei — nu esiste de câtu numai unu remediu : resistinti'a, opusetiunea — individiU»^, si a popóraloru.

Eca vi — intielesulu, natur'a, tendinti'a opositiunei, ce am inauguratu noi romanii facia de politic'a ocrotitoriloru nostri politici de astadi !

Dup'o lupta grea de dieci de ani ni-a suc­cesu a ni eluptá metropoli'a nóstra propria si autonomia bisericésca, adesa dreptulu d'a ni regula si administra noi iusine independenţi afacerile si interesele nóstre bisericesci, scolarie si fundatiunale, — (Presiedintele striga : dar cu o restringere !) dá, intre marginile legiloru ; insa numai atât'a.

Metropoli'a si autonomi'a nóstra este o pusetiune buna, o fortarétia ce am ocupatu, si

pre care trebue s'o pazimn si B'O ferimu de ori ce atacn, din veri-ce parte, pentru ca se ni fie si ae ni romana" locu' neperturbatu de desvol-tare si de progreau mai de parte.

Proieptulu de Representatiune de pe mesa, aréta cum regimulu de statu, consecinţe ten-dintiei sale d'à ne tiené supuşi scopuriloru sale particulari — ni-a atacatu cetatea — chiar in partea ei scutita de legea tierei. Este acuma ca se ni-o aperàmu ; unu lucru cu atâtu mai usioru, fiindu cà chiar legea tierei, făcuta de aceeaşi partita a regimului, este in partea nóstra, dar este pentru noi si tóta sciinti'a si logic'a ; numai pricepere si voia resoluta se avemu.

Iü generalu, noi in luptele nóstre natiu­nale, de cari se t.ene eminentminte si cea pen tru autonomi'a bisericei, despre dóue trebue se convingemu pe contrarii nostri si anume pe bărbaţii ce stau in fruntea statului : anteiu, cà — ni conóscemu si pricepemu bine dreptulu si interesulu; a doua, cà — «untern« resoluti a ni-lu aperă cu orî-ce pretiu.

Pre cei nepricepuţi si pre cei lasi si ne-pasati, tóta lumea ii calea 'n picióra ; de cei in-tieliginti si resoluti — tóta lumea are respectu.

In casulu de facia, fie ca regimele de statu prin modificatiunile făcute unilateralu se fie incercatu a ni vatemá dreptulu din capulu locului si a forma unu precedinte si pentru vii­toriu, fie ca ele, fora reu cugetu, se se fie sca-patu a lovi in cetatea nóstra : detorinti'a nós­tra, da, detorinti'a nóstra este, a dovedi cà sen-timu nedreptatea si cà o respingemu ; este — a protesta contra atacului si a ne ingradi cu tóte posibilele garanţii pentru prevenirea de asemeni atacuri in viitoriu.

Proieptulu comisiunei, si anume luandu-lu acel'a cu adaugerile speciali, adecă cu votulu separatu la unele punturi — din partea miuo-ritatei, infacisiéza o sistema formale de aperare, care bine priceputa si primita, are se ni remana cea mai eficace arma in lupt'a nóstra pentru totu viitoriulu.

Deci recomenda primirea proieptului de base a desbaterei speciale.

Dep. Besanu "ie cuventulu pentru a face o contrapropunere. Elu recunósce in principiu tóte punturile de manecare ale propunerii co­misiunei ; recunósce emininti'a logicei BÍ a sti­lului proiectului de representatiune ; totulu — dice elu — este unu operatu pre care numai unu Babesiu a fostu in stare alu produce. Par­tea ce se refera la modificatiunile făcute in sta-tutu pentru fruntari'a militară — o primesce si densulu in totu cuprinsulu ei ; insa incâtu pen­tru cele lalte parti speciale crede, cà nu ar fi destula causa de a intona o limba si a urmá o consecintia atâtu de rigu ósa. Elu este con­vinsu, cà guvernulu ungurescu n'a facutu modi­ficatiunile din vr'o rea intentiune seu cu scopu d'a ni vatemá autonomi'a, ci le-a facutu — de necesitate, pentru a ni face curendu possibila o organisare regulata, definitiva a provinciei me­

tropolitane. Deci elu crede, ca osţe pré de a-junsu, a dá espresiune vatemarei ce s'a facutu, in generalu, si a ne ingradi cu o garanţia mo­rala, cumca in viitoriu asemenea nu se va mai tace din partea regimului, si cu atât'a a,ne mul­tiami, primindu de altmintrelea modificatiunile făcute, dupa ce ele nu sunt esenţiali, si anume nu sunt calificate d'a ni impedecá activitatea si desvoltarea viétiei nóstre bisericesci. Din aceste priviri manecandu, deputatulu Besanu propune unu contra.proiectu de representatiune pentru prim'a parte ce atinge provincialulu. (Contra-propunerea dlui Besanu a se vedé in „Albina" nr. 94.)

Dep. Borlea nu numai cà nu consente si nu se póté impacá cu argumintele si propune-rea dlui Besanu, ci inca densulu afla si a co­misiunei propunere, anume asia precum a acceptat'o si stator.t'o maioritatea — de pré putienu esprimatória si in unele punturi'nelo-gica. Din acést'a causa dep. "Borlea cere a ae luá — in privinti'a punturiloru amintite — vo­tulu minorităţii comisiunei de basa la desbate-rea speciala.

Dep. G. Ioanoviciu cere ca referinţele se propună si lamurésca punturile de divergintia intre votulu maiontatii si alu minorităţii.

Referinţele dà deslucirea: cà in cestiunea de fondu, anume, ca se se faca representatiu­ne cu gravamine in generalu si in specialu, ma­ioritatea s'a intrunitu din toti membri comi­siunei afora de dnii G, Joanoviciu si D . Mol-doveanu, cari au foatu pentru o representatiune numai in generalu, întocmai precum o propuae aceea diu Besanu in contra-proieptulu seu. In privinti'a punturiloru de vedere speciali si ar-guminteloru la ele, divergintia se reduce nu­mai la patru costiuni si aci minoritatea a fostu din membrii Babesiu, Borlea si Vas. Popoviciu, alu caroru votu la locurile concerninti se afla deplinu formulata si motivatu.

Macelariu róga pre referinţele se spună, câ votulu minorităţii de care a amintitu dep. Borlea, este obiectu de desbatere generale seu speciale ? si déoa este de desbatere spe­ciale, atunci se se încheie desbaterea generale, si se se faca votare mai antaiu a «upr'a contra-proiectului dep. Besanu.

Ref. Babesiu splica de non natur'a dife-rintieloru intre părerile maioritatii si minori­tăţii — in generalu si speoialu, si aréta cà vo­

tulu minorităţii amintite de dep. Borlea apar-tiene la desbaterea speciale.

Presidiulu dice : bine a observatu refe­rinţele cà suntemu intr'o cetate, care am fa-cut'o noi, dara mai adauge oà au avutu locu si alta influintia la facerea cetăţii aceste i'a, a nume statulu, ei atunci s'a facutu totu de odată o gaura in cetatea nóstra, dupa prin­cipiulu dominatoriu alu stateloru moderne care ilu vedemu numai de câtu in legea ce ne, garantéza metropoli'a, unde se dice cà ea este autonoma in töte afacerile, inse intre margi.

F O I S I Ó R A . D i n „ C A R T E A R O Ş I A 1 - nr . 4 .

(Introductiune ; urmare.) II. Afacerile Orientului.

P e terenulu politicei orientali, sub perio-dulu pertractatu, atenţiunea cabineteloru active intru interesulu sustienerei păcii a absorbit'o ace l e neintielegeri, tcari s'au esoatu intre Sulta-nulu si khedivulu (Vice-regele) Egipetulai. Regimulu austro-magiaru a staruitu a coopera spre delaturarea gravamineloru, ce i-a si suc-oeau. Aptivitatea lui in acesta direptiune a fos­t a mul tu spriginita prin caletori'a Maestatii sale la Conatantinopole ai Egipetu, ai prin impres-siunea oe a produsu infacisiarea sa in persona.

S u b durat'a turburariloru escate in cer­cu lu Cattarro, cari au intristatu adencu inim'a parintésca a Maestatei sale, tienut'a principe­lui d e Munte-negru, carele s'a abstienutu de ori c e partecipare in lupt'a din vecinetate, a servitu spr e liniaeire deplina regimului cesaro reg. si a facutu ca operaţiunile resbelice se ae restringa p e teritoriulu strictu austriacu.

Folosirea dreptului de pasiune pre cei doi munţi mari din Albania, cari intre comu­n e l e limitarie turcesci si intre cerculu din ve­c inetate alu Munte-negrului de mulţi ani au fostu obieptu de neintielegere, a datu anulu trecutu ocas iune le oorespondintia intre principele Ni­

colae ai intre marele veziru ; dar ratiunamen-tele juridice desvoltate la acosta ooasiune, nu au potutu aduce nici o complanare intre părţile litiganti. Ba dispusetiunea s'a iritatu totu mereu, incâtu ne am temutu de vr'o prorumpere a duaimanieloru faptice. Mo-narehi'a austro-magiara, ca statu vecinu fi­indu interesata de sustienerea păcii imperiului otomanu, regimulu cu cea mai mare energia s'a nisuitu a esoperá complanare pre cale amica, si i-a si succesu ; in unire cu cele lalte poteri pentru ac estu scopu a dobenditu învoirea înal­tei pórte,ca se se intruniasca in ScutariŞo comis-siune mista care, participandu Ia ea represen-tantii poteriloru mari europene, a avutu missiu-nea, a luá la critica caus'a de controversa si a-si dá opiniunea sa pentru cea mai buna des-legare a acelei'a. Comissiunea si-a si implinitu detorinti'a si r epresen tan ti i consulatului in Scutari au proiectatu astfelu de conventiune, con­formu carei'a pretensiuniioru Muntenegrului se se satisfacă cu bani de regimulu turcescu. Inalt'a porta aretandu cea mai mare aplecare pentru impaoatîune, a si aprobatu acestu pro­ieptu, ai se póté asceptá, cà Muntenegruiu anca va fi plecatu spre incheiarea certeloru in mo­dulu espusu.

Constitutiunea nóua a tierii a cărei intra­re in viétia s'a otaritu anulu trecutu prin adu­narea natiunala a Serbiei in virtutea autono­miei acestui principatu, recunoscute prin ferma-nele sultanului si asecurate prin tractatulu de Paris, — a oferitu regimului oes. reg. ocaaiunea

favorabila, de a faoe acestei tieri vecine, de ca­re este legata precum ou interese de vecinătate asiá si cu simpatia, servitie amice dechiarandu atâtu in Constantinopole, câtu si in faci'a ce-loralalte poteri garante cà dupa a sa parère, gu-verniulu princiariu intre atins'a organisre lege-lativa interna a procesu conformu dreptului seu.

In acelaşi spiritu se nisuescu Mini steri ele de tiéra ale Msale a sprigini a totu modulu posibilu afacerile principatului si dorintiele aceloru intielepti barbati ce-i conducu sortiele, pur uriá de câte ori in conaecinti'a reciprocei coatingeri a monarchiei cu Serbi'a li se dá oca­siune spre acést'a.

Starea trebiloru in cele dóue principate unite a sternitu la inceputulu anului curinte mare ingrigire in Europa. In diferite parti din tiéra

s'au observatu semne de agitaţiune ; mai multe orasie au fostu teatrulu de turburari, incâtu ne am temutu cà acestea vor amenintiá pacea pu­blica cu periole. Abiá póté se fie trebuintia a demustrá cà sustienerea ordinei pe teritoriulu Dunărei de diosu jace intru interesulu monar­chiei austriaco mai multu decâtu a veri-carei alte poteri. Aparitiunile nepaciuirei deci au in-demnatu pre cabinetulu o. r. la indoita veghiare pentru cà a BÍ fostu chiamatu mai antaiu a se cugeta la urmările unei orise in principatele unite si a ae contielege cu cele lalte poteri ce au subscrisu Conventiunile din 1856 ai 1868 in privinti'a dispusetiuniloru necesarie ce ar

avé ae ae faca in casulu unei astfeliu de even­tualităţi. Spre mare indestulire a aervitu regi­mului cà principiale cari le a recunoscutu de cinosura in privinti'a tienutei Europei, in intie-leslu conventiuniloru internationale, sustatórie, a fostu aprobate din tóte părţile. De atunci in-cócia căuşele acelei tieri, multiamit'a conduce­rii energice si cu tactu ale barbatiloru de sta­tu ce stau in fruntea regimului d'acoló, au luatu o direcţiune, ce numai spre bucuria pote servi amiciloru ordinei ai păcii.

Cabinetulu ces. rg. fiindu gat'a a mani­festa la veri-ce ocasiune sentiemente de buna-vointia facia de regimulu principelui Car ol u : s'a intrepusu cu mare aptivitate in interesulu împlinirii dorintiei regimului numitu, incâtu a lucratu la inalt'a porta precum si la cele lalte poteri garante, ca in privinti'a numirii celoru dóue principate in coatingerile diplomatice, in loculu titlului de pan'acuma ae se intrebuintie-die „Romani*"

Paşii regimului ces. reg in privinti'a îm­plinirii dorintiei amintite auj aflatu in totu lo­culu primire favorabila, si daca numirea nóua pan'acuma anca nu s'a validitatu in uaulu in-ternatiunalu, căuşele sunt dificultăţile ce s'au esoatu intre regimulu principelui ai alu Sulta­nului in urm'a divergintiloru de opiniune in privinti'a dreptului de propria moneta.

Regimulu ces. reg. ai-a propusu mai de­parte de la 1867 in cóciá şi regularea din principiu a mai multora agende administra­tive si judeciali, a le caroru sta vérire pre o

oile legiloru tieroi. Ce se atingă do schim­bările tăcute in statutu din partea regimului, presidiulu analisandu-le un'a câte un'a, 'si esprima opiniunea — in parte conforma cu a comisiunei, ba in puncturile de divergintia, cu a Ref rintelui si a minoritatei amintite de Bor-lea ; in generalu insa presiedintele metropolitu recomenda, cà congresulu se róge pre Maj. Sa, pre scurtu, se demande regimului a recède de la modificatiunile făcute.

Presidiulu pune acum la votisare contra­propunerea dep. Besanu prin sculare, si scu-landu-se numai (cativa ea nu se primesce.

Deci se trece la desbaterea speciale a supr'a proiectului comissiunei ; se cetesce pro-iectulu de representatiune din punctu, in punctü, care pana la punctulu 4 se prime­sce fora desbatere cu unic'a observatiuna ca in locu de „lege a tierei* sa se dica -legeapatriei."

La p. 4 care definesce dreptulu de supra-reghiare alu statului, 'lu deosebesce prin acésta definire de dreptulu absoluta, de tutele, pre­sidiulu face observarea, cà acestu punctu e unu pleonasmu, si cere a se şterge cu atâtu mai vertosu, càci prin definitiuni de aceste nu ispra-vimu nimicu.

Dep. Gr. Pop'a, cere a so şterge amintirea cà Maj. Sa este patronulu . bis. nóstre, si adauge cà canónele bisericei nóstre nu recu­noscu patronatia.

Referinţele Babesiu dioe, cà — da, dupa canóne nu esiste patronata in biseric'a nóstra, dar esiste in faptu si dupa legile tierii : totuşi pré bucurosu se invoiesce a şterge acelu pasa­giu. — Âprobandu-se acést'a din mai multe parti, fras'a de patronatu se şterge. —

Dep. Besanu e de parère, oà ar trebui se

dàmu multiamita M. S ale pentru sancţionarea statutului org. si inarticularea metropoliei, ce ar fi se se alăture ca alinéa a 3 a Ia punctulu din cestiune, si face urmatóri'a propunere (vedi p. 3. dinpropunerea lui Besanu).

Dep. Babesiu privesce propunerea ante-vorbitorîului cà de sine singura stătători*, carea nu are locu aicea. Elu dice : Comisiunea n'a fostu osmisa pentru o adresa de multiamita ;

. deci nici nu pote concede acum la acóata oca­siune o propunere si desbatere ce cade afora de însărcinarea sa.

Dep. Macelariu, este pentru considerarea adausului propusu de dep. Besanu.

Dep. Dr. Mocioni spriginesce pasagiulu din cestiune din proiecta dicendu, ca este nea-perata trebuintia de elu ; in câtu pentru propu­nerea dep. Besanu, crede cà aceea nu se pote i espectá la acestu locu, si este si de prisosu.

Dep. M. Romana crede oá amintirea de moralitatea publica, in dreptulu de suprema in-spectiune nu ar fia se face, pentru cà tocmai bis. este carea ingrigesce de moralitatea publica.

Dep. I.Ioanoviciu, din motivulu cà nu e eu cuviintia, ca congresulu fatia cu M. S. se

privésca modificatiunile făcute in statutulu de propositiune partinesce propunerea dep.Besanu.

Dep. Pope'a dioe, câ nu e contr'a pasa-giului comissiunei, ci crede cà propunerea dep. Besanu inca are locu fiindu cà odată s'a mul-tiamitu M. Sale, pentru restaurarea Metropo­liei, éra acuma vom a multiami pentru sancţi­onarea statutului organicu.

Dep. Borlea e de parère, cà propunm rea pentru multiamire pote din cuviintia se se faca deosebi, càci unde ne plangemu, nu e locu a si multiami.

Dep. G, Pop'a este de părerea antevor­bitorului, càci fora de aceea se afla esprimata la inceputulu representatiunei multiamirea si fericirea poporului ortodossu romann din Un­garia si Trannia si apoi nici nu este cu cale a totu multiami statului pentru cà-si implinesce chiamarea. —

Referinţele ér reflectéza, cà comissiunea emisa a avutu a se ocupá numai de modifi­cările făcute in statutulu org. si cà acuma numai de acestea este vorb'a iéra deputatulu Besanu déca vré se Yorbésca de multiamita, atunci se propună alta comissiune speciala, ca­rea se se ocupe numai ca compunerea adresei de multiamita. —

Presidiulu pnne la votu si cu mare maio­ritate se primesce intragu votulu comisiunei din acestu panta. —

Punctele urmatórie din adresa, Be pri­mescu fora combatere pana la alu 7-lea, prin carele se dà spressiune parerei de reu, pentru modificatiunile făcute unilateralminte si, pentru ca ele se nu póta servi nici odată, sub nici unu cuventu, de prejudetiu, se róga M. S. a permite, cà se fie privite si pertractate modificările ace­stea numai oa prepositiuni ale coronei.

Dep. G. Ioanoviciu propune, cà acesta pasagiu se se stérga, motivandu, cà nu este nici o necesitate de o astfelu de modalitate rigurósa..

Dep. Borlea aréta cà este absoluta nece­sitate de a se primi pasagiulu comissiunei, càci numai prin acel'a se justifica păşirea si jude-cat'a mai departe a supr'a modificatiuniloru.

Dep. Macelariu, nu afla necesitatea pa-sagiului acestui'a, deci partinesoe propunerea dep. G. Ioanoviciu.

Referinţele deslucesce, cà pasagiulu dupa argumentele premerse, cuprinde in sine aceea, cà in viitoriu s e nu se mai faca modificări uni­laterale in statutu ; logic'a si consciinti'a nóstra de dreptu le facu nedispensabi;le fora acestu pasu resolutu— protestulunu pote se fie nici seriosu nici eficace ; trebue ca modificările, se se con­sidere numai de propusetiuni pré gratióse, càci altfeliu ni-am luatu basea de sub piciére.

Presidiulu dice, cà se intielege de sine, cumca suntemu siliţi a rogá pro M. S. sa de­mande regimului, ca un'a séu alt'a modificare se o lase afora, si asiá cele-lalte arguminte sunt numai nesce pleonasmi.

lief. Babesiu négu cà in pasagiu s'ar aflá urma de pleonasmu si protesta contra repet itei insinuatiuni din partea presidiului.

Punendu-se propunerea de esmitcre a pa-sagiului la votisare prin şcolare, si incependu presidiulu a numera voturile, pana se incheie,— dep. Babesiu spriginitu de d. Macelariu, cere votisare nominala, pre temeiulu unei liste sub­scrise de 21 membri.

In urm'a acést'a facendu-se votare nomi­nala résulta 33 voturi cu nu, si 29 vot. cu dá .

Prin urmare nu se primesce propunerea de ştergere, ci se primesce testulu originalu, dupa propunerea comisiunei.

Pasindu la punctulu alu 8-lea despre ca­litatea modificatiuniloru făcute, referinţele esplica diferinti'a intre părerea majorităţii, si a, minorităţii comissiunei, dintre cari cea din urma sta din membrii ei : Babesiu, Borlea, si Vasi­liu Popoviciu, — si recomenda părerea mi­norităţii ca pre cea multu mai logica si essacta.

Dep. Popea, spriginesce votulu maiorita-tii fiindu ca este deplinu corespundietoriu.

Dep. Borlea, spriginesce votulu minori­tăţii, cà unulu ce normédia multu mai bine ca-togoriele modificatiuniloru.

Punendu-se Ia votu propunerea minorită­ţii la acestu punctu, majoritatea se redica, si presidiulu dechiara votulu minorităţii de pri­mitu.

In urni'a acestei decissîuni punctele mai de parte urmatórie se primescu fora desbatere, anume se primesce in privinti'a modificatiuni­loru făcuta la prim'a dispusetiune generala, la §§. 105 si 157, la §§. 151 si 156, in fine la a 9-a dispusetiune generale propunerea maiori-tat'ii coinissiunale ; éra in privinti'a modifica­tiuniloru la §§. 6, 116, si 162 propunerea mi­norităţii.

Dupa acést'a referinţele cetesce mai de­parte, punctele despre modificatiunile făcute sub c) pentru §§. 13, 15, si 122, in privinti'a scóleloru si cea făcuta sub g) pentru §. 175 in privinti'a limbei si esplicandu-le mai de aprópe recomenda primirea loru.

Dep. G. Ioanoviciu, dice cà déca congre­sulu ar voi se-si faca representatiunea contr'a celoru dóue legi despre scóle si natiunalitate, acésta-i stà fora indoiéla in dreptu, insa nu e corespundietoriu scopului ca acést'a se se faca aiciá „per tangentem" ci deosebi ; propune dara ca partea representatiunei privitória la cestiu-unea acést'a se se lase afora.

Presidiulu punendu întrebarea, câ pri-mesce-se propunerea dep. Ioanoviciu, pentru esmiterea puncteloru din cestiune, se redica nu­mai o minoritate, si astfeliu propunerea cade; éra testulu comisiunei se dechiara de primita.

In fine referinţele dà cetire celora lalte puncte ale representatiunei ce se refera la mo­dificatiunile făcute pentru fruntaria militară, le splica si le recomenda spre primire. Se pri­mescu fora controversa. —

Dupa acest'** punendu-se la vota, t . pri­mesce testulu intregu alu representatiunei.—

Dep. Bolog'a cere a se decide inca in si*» dinti'a de astadi cà — pre ce cale se se tramita adres'a catra Maj. Sa ?

Dupa schimbarea mai multoru păreri »'a primitu cu majoritate ca Representatiunea con­gresului prin presidiu se se subscérna M. Sal* in numele congresului.

Referinţele amintesce, cà in reportulu comissiunei se propune cumca prin caprin? sulu representatiunei proiectate se résolve ti caus'a seu gravamentulu pentru legea şcolara.

Se ié spre cunosciintia — Mai departe amintesce cumca cornii-

siunoa a aflatu cu cale a propune, cà incâtu te tiene de ingerintiele si influinti'a daunósa à att-toritatiloru politice din fruntarie militară, ac­tele referitórie la acesta obiecta tote se se res­titue, si respective se se céda consistoriului din Caransebesiu cu aceea invitatiune, ca acel'a pentru tote căuşele speciali obvenindi se faca la tóta ooasiunea aretari si plansori speciali câtra c. r. ministeriu imperiala de resbelu. •» tragendu-ijatontiunea asupr'a inconveniintelui ai marei stricatini ce oausédia acele adaote ne­definite ce s'au facutu statutului nostru org. si astfeliu acela consistoriu prin date speoiali se spriginésca gravaminele cuprinse in repre-sentatiuaea primita; ca acést'a se résolve si propunerea deputatiloru Vas. Popoviciu si I. Balnosfenu.

(Va arma.)

» R e f l e s s i u n i l a „ E p i s t o l e d i n A r d é l u . :

(pv) In nrulu 90 alu „Albinei" a iparatu o corespundintia sub titlulu „Epistole din Ar­délu, scóse din Eleno. ," in cari órösi cine, oe dice cà s'a intorsu prin multe parti romane si e orientata despre acele păreri, cari conducă pre romani in privinti'a scóleloru, descrie starea scóleloru deplorabile mai vertosu la romaii din Ardélu, dicendu, cà are detorintia a face atenta regimulii, cà in părţile Transilvaniei locuite de romani nu *-) implinesce acea detorintia pe care o impune art. de lege X X X V H I din anulu 1868, si cà cultivarea poporului pretinde alei mai multa atenţiune, grigia si ettergia mai consciintiósa. Legea - - ae dice acolo mai de ­parte — este adusa, acuma e rondalu la regi-mu ca se essecutedie legea, fie impregiurarile câtu de estraordinarie, si ni spune ca greutaUa principala o oausédia jalusf'a natiunala a 008* ducatoriloru poporului romanu, cari prevedu in instrucţiunea publica periclita-- naţiunea loru. —

Na negamu ea starea scóleloru romane in Transilvania si pretotindenea nu ar fi deplo­rabila, si pentru aceea dicemu ou eorespondin-tele, cà tocmai cultivarea poporului romana ar trebui se pretindă o mai multa atenţiune, gri­gia se energia consciintiósa a regimului. Ins»

nona basa, in armarea relatiuniloru schim­bate diu cele dóue principate, a fostu ne-aperata necessaria. Spre acesta scopu s'au tie-nutu in sinulu ministerieloru respective confe-rintie, dupa a caroru incheiare, conforma re-sultatului, delocu se vor incepe pertractările cu regimulu principateloru. Potemu deci spera cà in acesta privintia in scurta timpu se va înche ia unu tractatu multiumitoriu pentru amen-dóue părţile, prin care se va asecurá uniformi­tatea in deslegarea agendeloru amintite, intru interesulu supusiloru statului cari petrecu in tîerile amintite.

III. Pertractările cu curtea papale. Afacerea Romei.

Regimulu ces. reg. a ajunsu sub perio-dulu decursu in privinti'a curtei papale la o reaolutiune forte importante. In urm'a decisi-uneloru conciliului vaticanu a dechiaratu cumca Concordatulu incheiatu intr'alte împrejurări nu-lu mai recunósce de obligatoriu in privin­ti'a sa.

Documintele referitórie la acesta reaolu­tiune s'au publicaţii in parte, totuşi pentru în­tregirea colectiunei presinte, acelea nu este iertata se lipsésca. Ministrulu eBternu nu afla de necessariu a adauge nóue esplicatiuni la motivele espuse in acelea. Necesitatea recâşti­gară libertăţii depline pe terenulu legidatiunei interne s'a semtitu in unu modu pronunciatu, si mai vertosu facia cu evinemintele din con­ciliu s'a aretatu atâtu de arginte incâtu nu mai

pote fi vorb'a d'o nóua justificare in privinti'a dechiaratiunei de nulitate a Concordatului. Ministeriulu comuuu insa, care a essecutatu acestu pasu insemnatu, 'si esprime de odată si acea resoluta convingere, cà interessele religi-unarie ale popóraloru monarohiei pre langa tote aceste schimbări — vor fi stimate, asecu-rate si observate.

Unu altu evinemntu de mari consecin-tie a schimbatu pusetiunea istorica a poterii papale. Poterea lumésca a papei in Roma si pe teritoriulu statului romanu, dupa depărtarea garnisónei francese, s'a devinsu prin armat'a regésca condusa in numele dorintieloru natiunali ale Italianiloru.

Stimatele delegatiuni ale imperiului cu totu dreptulu potu intrebá, cà facia de acésta schimbare atâtu de importante iu conşecintiele ei, ce atitudine a observatu regimulu austro-magiaru ?

In acesta parte documintele ce urma, dau destula deslucire, si ministeriulu esternu candu se provoca la acestea, numai acele motive le va înşira de nou, de cari a fostu condusu in direcţiunea respectiva.

Regimulu ces reg. a fosta pentru dorinti'a unoru poteri si a partei moderate dintre parti­de, ca contrastulu escatu intre papa si starun-tiele natiunali ale italianiloru se se încete prin „pres iunea timpului si pre calea păcii. D e câte ori s'au oferita ocasiunea favorabile spre astfelu de împăcare, guverniulu c. r. si-a'tienutu de detorintia, a stărui in interesulu scopului.

Acésta procedere a continuat'o si candu s'a ve-diutu cà obligamintele Italiei susoepute facia de Francia au esitu din valóre.

Forte reu i-a parutu regimului candu fora voi'a sa s'a vediutu pusu in astfelu de impregiurari, cari au provocata in fine desle­garea fortiata acelei mai mari teme a timpului presinte.

Niici decâtu nu s'a potutu ingagiá in im­pregiurarile presinte la ceva ce nici Fiu alu IX. n'a cerutu ca adecă se înlocuiască bataliónele francese prin trupe austro-magiare si astfelu se Bustiena cu forti'a aceea ce bucurosu ar fi voitu se remana scutitu de o resturnare violente.

Regimulu papale a esprimatu numai acea dorintia, ca regimulu Maiestatei sale impera-tului si regelui se se dechiare cà desapróba ocuparea teritoriului romanu.

Regimulu ces. reg. insa nu s'a tienutu de chiamatu a face acelu pasu, ca se nu périclite auctoritatea sa si desvoltarea imbucuratória a relatiuniloru sale cu Italia. Afacerile referitó­rie la pusetiunea viitória si drepturile capului bisericei catolice, prin ocuparea Romei inca nu s'au deslegatu. Deslegarea sistematica a ace­stor u afaceri se ascépta, si monarchi'a austro-magiara va stărui cu tote poterile morale la medilocirea acestei deslegari conformu puse-tiunei sale facia de desvoltarea bisericii catolice precum si conformu relatiuniloru sale amice cu regimulu italianu.

Regimulu ces. reg. spéra cà iu privinti'a atituditiei ce a observatu diusulu in caus'a ocu>

parii Romei, va intimpiná aprobarea delegat iu neloru. Regimulu se provoca la coasoiinti'a sa cà a avutu totudeuo'a in vedere ioteresulu monarchei si prin acést'a a representatu in câta s'a potutu si interesele confesionali ale locuito-toriloru catolici din monarchia.

Suplementu. IV, Russia si Tractatulu de Paris, incheiatu m

an. 1856,30 martiu.

De la adunarea acestora aei présentât* corespundintie incóciá, in pólític'a esţerna a aparutu ca unu evinementu importante acea nota a regimului cesaro-rusescu, conforma oa­rei'a acest'a na mai recunósce deobligatória pentru aine dispusetiunea tractatului de Paris ce s'a incheiatu in anula 1856, in di'a de 3 0 mar­tiu, referitória la neatralisarea Marei-negre, precum si oonventiunea speciala adausa ace-lui'a, care conventiune s a încheiata intre sta­tele de langa malurile Marii-negre si inalt'a porta, si detiermuresce numerota s i mărimea bastimenteloru de resbelu ce se potu tiené pre apele Marei-negre.

Regimulu ces. reg. si-a tienutu de deto­rintia a se apuca de apretiarea aoestei proce» deri cu seriositatea ce compete importantiei ei dar totodată cu acea linisce ce recere tractarea acestei cause.

Corespundintieie referitórie la acesta afa­cere asemenea sunt alăturate aci. —

*

tocmai aci e bub'a, càci ministrulu instrucţiu­ne^ publice in locu se dee intielegintie; roma-Sf ţ j f iJPŞf^ţde . . Ia îmbunătăţirea si înaintarea ^e^Uoru^sQolastice^ unu sucursu emininte, si ao^^'a, cu aţâţa mai multu, cu câtu ea pricepe mai bine modulu prin càre.se péte ajunge acestu .Bcnp.Ujjnai usioru, elu çu art . de lege amin-ţiţu. j n . j n a n a , i.íéga manile in catusie de ieru ca^^e f u , p ó t a f a c e nimica. In §§ . 1 1 , 12 si 13 ai art de lege mentionatu concede cumuneloru besericesci a infiintiá si sustiené institute de invetiamentu, insa cu privire la §. 45 sub urmatóriele conditiuni :

1. Ca in privinti 'a edificării si sustiene-rii edificieloru scolastice ale loru se corespunda dispusetiuniloru din §§. 27 si 28 ; adeca edifi-ciele scolastice ce se redica de nou se fie edificate pe locu saneţosu, sventatu, se fia spatióse, lu-minoşe, usioru de aerisatu, si se corespunda nu-merujui eleviloru ; ér cele deja esi&tinti, in câtu nu ar corespunde §§-loru precedinti, se se adoptedie câtu se pote mai curundu.

2. Ca şe tiena naintea ocbiloru §§. 29 si 34 apoi §§. 133 si 134 ai legii, cari dispunu, cà băieţii se se instruedie separtu de fete, mai departe çà câţi şcolari are se invetie uuu invetiatoriu, cum se fie acest 'a cualiflcatu, si ce ocupatiuni pote se aiba.

3 . Ca in scól'a confesionala se se propună opieçtele de invetiamentu, ce sunt prescrise in lege..

. 4. Ca scól'a confesionala se fie provediu-ta cu table, si in câtu e potintia cu^globuri, mape, icône pentru istori'a naturala, si in gene­ralu cu tóte medilócele necesarie de invetia­mentu. t

5. Ca timpulu iavetiaméntului se duredie in.scóle pé sate celu putienu 8, ér in orasie celu puţienu 9 luni.

, , Tóte conditiuni, in contra caroru ca atari nu numai cà nu am avé nimicu de observatu, ci din contra ar t rebui se ne aretamu multia-mjtpri regimului pentru ele, càci tindu la nain-t a rea invetiamentului. Vine insa §. 14 din lege care suna as iá :

Fiacare institutu poporalu confesiunalu de pavetiameDtu stà sub suprem'a vigilare a statului . Pent ru aceea e detorinti 'a si dreptulu regimului :

a) a inspectioná prin organele sale câte odată si scólele confesionale ; .... h) a invigilá strensu ca se se tiena condi­tiunile prescrise in §§. 11 , 12 si 13 ;

f ,. c) a se convinge, daca concernintile auto­rităţi confesiunale indeplinescu acea detorintia f l o r i i , ça se invigiledie, daca averea scólei s'a elocatu securu si se intrebuintiédia spre scopu­rile destinatiunei . . . . d) a cascigá de la scólele confesiunale pe

calea autoritatiloru confesiunale concerninti, da­te,statistice. .

..Nici acestu § nu ne-ar superá daca inspec-tionarea si invigilarea organeloru regimului a •upr 'a acóleloru nóstre ar avé de scopu pros-perarea instrucţiunii si nu alt 'a. Insa dore re, cà tendinti 'a regimului se vede apr i atu din § 15. alu art. de lege care suua asiá:

Daca suprem'a autoritate a confesiuniloru nu ar indepliní conditiunile cuprinse iu §§. 1 1 , 12 si 13, si dupa trei admoniţiuni urmate din partea regimului iá diumetate de anu, atuncia regimulu pote ordina infiintiarea unei scóle co­munale simultane, si se impoternicés 'a comun'a a impune contributiunea scolastica ce e fipsata in lege, si pre acele conf esiuni, cari nu a u v r u t u séu nu au potutu indepliní conditiunile cuprin­se in §§ . de mai susu in privinti'a proprieloru loru scóle confesiunali.

• Regimulu dara in locu se spriginésca o emulatiune nobila intre confesiuni in directiu nea afaceriloru scolarie prin ajutoriulu seu celu poternicu unde aceste dau preste greutăţi, si astu-feliu se faca possibila îndeplinirea conditiuni-loru cuprinse in §§. 1 1 , 12 si 13, elu li denéga totu ajutoriulu, si basa tu pre § . 1 5 din lege, li ié scólele confesiunale din mana si le face co­munale, insa nu pe spesele regimului, ci precum dice apriatu §. 15, érasi pe ale comunei, care mai nainte nu a vru tu séu nu a potutu se satis­facă aceloru conditiuni.

Inspectorii de scóle ai regimului sciindu tendinti 'a regimului vor aflá pretotindeniá, si de,' câte ori vor vré, defecte in scólele confesi­unale. ca se le a t ragă la sine facendu-le comu­nale, si "'si vor incordá tóte poterile spre a a-magi poporulu si a-i spune, precum i si spune, cà daca a tare confesiune va dechiara scol'a sa

confesiunala de comunala, atunci ea nu va ma_ plaţi pentru scóla;. si poporulu credulu cum 1

este facia de insielatorii oficiali, se va lasá a fi amagitu, ca se scape de o sarcina. Detorinti 'a

dara a conducatoriloru poporului romanu este a-lu desamagi si a i spune, cà sustienendu elu pre spesele sale scólele ca confesiunale, elu are se dispună despre ele in sensulu statutului or­ganicu ; ér dandu din m a n a sa scólele si facen­du-le comunale, atunci alţii vor dispune, insa totu poporulu va plaţi, si asia nu va ecapá nici odată de sarcin'a, de care la părere credea a fi eliberatu ; din contra, sarcin'a ce-i va dictá-o regimulu pentru scólele comunale va fi de si­guru multu mai grea, decâtu pre carea si-ar im­pune-o elu de buna voia pentru scólele confe­siunale. —

Astufeliu au intocmitu stăpânii noştri le­gea scolastica si prin acést 'a ni-au doveditu, cà nu progresulu generalu a fostu tint'a la care au nes'iitu ei prin acésta lege, ci magiarisarea séu încurcarea si intunereculu ; da ! curatu aces tea. Acésta tendihtia a facutu pre ministrulu instrucţiunii publice se scota pre bărbaţii noş­tri versaţi in afacerile scolastice si se-i inlo-cuié8ca cu nisce individi cari tóte, numai in­spectori de scóle nu ar poté fi, càci nu sciu limb'a poporului. D a r sein se se faca unelte aprige ale dlui ministru spre ajungerea scopu 5

lui la care tintesce. însuşi diu corespundinte recunósce in epistolele sale cà denumirea de astu feliu de inspectori nu a fostu norocósa. Ba ce e mai multu, insisi magiariloru li-a ba-tutu la ochi aplicarea acestoru inspectori aflaţi asia dicendu fora capetaiu ; càci este cunoscutu cà interpelară intr'o siedintia dietala pe mi­nistrulu, daca sciu toti inspectorii scrie si ceti ? ! Óre s'a mai potutu audi undeva o astufeliu de satira ! Si totuşi ei nu vreu se recunósca unde jace reulu, ci-lu atribuiescu jalusiei natiunale a conducatoriloru poporului romanu.

Cumca regimulu puna pedeca confesiu­niloru in afacerile scolastice, se vede si din §. 46 alu legii, care destina contributiunea si fondulu scolasticu numai pentru scólele comu­nale ér in §. 41 esceptiunalminte si pentru cele confesiunale, insa numai acolo, unde nu s'ar aflá seóle comunale. Aci reutatea, dusimani'a este invederatà. Guverniulu nu numai ié cu autoritatea si poterea sa tóte medilócele comunali si de statu pentru scólele comu­nali, ci totu de odată pe noi ne impedeca a recuirá veri-ce feliu de medilóce publice pe sém'a scóleloru confesiunale ; — si cu Iote a-costea vre se nü-i vedemu fariseismulu, ci se fimu orbi si se credèmu cà elu este dreptu si ni voiesce b ine le ! Si acést'a este vatemarea cea ma i sentibila ce ni-o face. §-ulu 58. . in lege dice, că fiacare elëvu are se fie in-struitu in limb'a sa materna, in câtu acést'a ar fi usitata in comuna , si cà in comune de limbo deosebite se se aplice invetiatori cari sciu instrui elevii in diferite limbi. Cum se esplica si cum se tiene acestu § din partea asiá-numiteloru comisiuni scolastice si a invetiatoriloru, ni s'a datu ocasiune a ob­serva, si e destulu se spunemu, cà unu inve­tiatoriu a fostu atâtu de a frontu se spună ele­viloru romani cà elu nu e pusu ca se-i invetie cum se esprima Romanulu, si cà de si intre concurentele invetiatorese pentru posturi erá numai o romana, insa dintre tóte cea mai emi­nenta in eualifieatiune, ea totuşi la alegere remase frumosielu afora si se alésa o germana mai putienu cualificata. Daca dara romanulu sub astufeliu de presiuni din partea regimului, so pune subscu-tulu nu celu augustu cum place dlui scrietoriu alu epistóleloru a dice, ci sub celu forte latu alu con-fesiunalismului, nu face acést'a nici decum, ca se elude legea, càci elu scie bine ce e legea, ci se elude ambiţiunea disiérta si tendinti 'a mali-tiósa de a seduce pe poporu. Nici nu e mai multu la noi scol i confesiunala ac ea, ce credu magiarii cà este, ci ea stà sub scutulu sinóde-loru eparchiale sí alu congresului natiunalu-bi-sericescu, si se guvernédia prin lege de bărbaţi capaci, cari ar poté face onórc si regimului, si cari cunoscu scăderile scóleloru, insa li trebue timpu, ca se póta aduce medicin'a cuviinciósa in contr'a unui morbu ce durédia din secuii, mai putienu din vin'a nóstra. Dati-ni regasu, si noi le vom îndrepta tóte cu atât 'a mai multu, cu câtu cutediámu a dice, cà si regimulu pre langa dieci de inspectori si subinspectori, si pre langa comisiuni si consilie scolastice infi­nite, p re langa articlulu de lege si instrucţiu­nea ministeriala, si pre langa pung'a tierei si

tóte medilócele ce intrebuintiédia spre imbune-tatirea si sustienerea s 'óleloru comunale, inca nu ni-a aretatu unu resultatu mai invederatu, ba nu ar poté negá, cà defecte se aflà preto tindenia unde arunci ochii. Cumca din partea romaniloru nu s'a redicatu nici unu cuventu in contr'a dispusetiuniloru fosteloru regime din Viena, nu e dreptu ; pentru cà romanii cum sentira tendinti'a regimului prin introducerea in s ólele romane a unoru obiecte de invetia­mentu in Lmb'a germana, (tendinti 'a de a ger­manisa,) de locu se opuséra, si regimulu avu destula minte a se abate de la astufeliu de în­cercare, revocandu dispùsetiunile de mai nainte-Si daca aceştia nu si-au potutu ajunge scopulu, avendu in limb'a germana ca intrun'a culta si universala alte sianse, cum veti ajunge dvóstre, magiariloru, cu o limba mărginită in rame ?

In fine asiguramu pre diu scrietoriu, cà si in privinti'a scóleloru din frontaria, congresulu nostru natiunalu si-a facutu detorinti 'a. —

M A C E D O N I A . Sub acestu titlu vPressau din Bucuresci traduce urmatoriulu interesante articlu din diariulu francesu „Le Courier d' Orient" ce apare in

Constantinopole :

„ Am vorbitu mai multe ori de tendintiele poporului romanu din Pindu d'a se sustrage de sub jugulu clerului grecu. Acestu poporu care, din verfurile Pindului se intinde in Tesalia, Epi ru , Albania, Macedonia si Tr.-cia, este in parte elenisatu, pentru cà Grecii avendu in man'a loru de mai mulţi secuii, poterea reli-giósa, autoritatea civila si direcţia invetiamen-tului, n 'au permisu acestoru urmaşi ai colónii-loru romane, a se desvoltá in propriulu loru elementu. Dupa o statistica publicata intr 'unu diariu din Viena*), numerulu Romaniloru cari locuescu sus - numitele provincii, este de 1,750,000 si ocupa fracţiuni de teritoriu alu caroru totalu este 1600 mile pătrate.

„Vom reveni cu mai multe amărunte si a supr 'a cifrei acestui poporu si asupra situatiu-nei sale actuale, si a supr 'a interesului ce are Inalt 'a Porta d'a separa Romanii de Greoi.

„Ne marginimu adi a însemna manope-rile neleale si tiranice, usitate de Bantulu cleru grecu, pentru combaterea tendintieloru separatiste si mantienerea poporului romanu sub dominatiunea sa opresiva.

„Dupa multe persecutiuni din partea e-piscopiloru greci, unu barbatu intdigentu si luminatu a isbutitu se stabilésca la Vlaho Cli-sura o scóla de limb'a romana ; indata golulu s'a facutu in scólele grecesci din acelu orasiu, si acést'a se intielege : toti elevii fiindu de vitia romana frecuentau cu scârba scólele unde inve-tiau o limba care le este străina. Episcopulu Castoriei s'a spaimentatu. Episcopulu acest'a este cunoscutu, es te chiar acel 'a care a platitu mai de una di optu sceleraţi ca se asasineze trei preoţi s i unu hogea-pasia bulgaru. Acesta sânta persona s'a dusu la Vlaho-Clisura si a pusu in mişcare pe toti preoţii sei ; i-a tramisu in familie, eleviloru pentru a invita pe părinţi se-si re­tragă copiii din scól'a romana, cuamenintiare de escomunicatiune in casu de nesupunere ordine-loru sale.

„Cea mai mare parte dm părinţi de fami Iii au bravatu acésta ameninţare, démna de e-vulu mediu, alţii insa mai timidi, s'au curbatu sub apesarea religiósa, si au retrasu copiii.

Episcopulu declara cà nu t rebue se inve­tie nimicu nici in scól'a romana, nici in casele particulare, fora permisiunea prealabila a au­torităţii eclesiastice ; totu ce se invétia fora a-césta permisiune, nu pote se fie ortodossu si prin urmare, atâtu institutorulu câtu si invetiatur'a sa, sunt blastemati de marea Biserica.

„Astu felu religi'a in manile episcopiloru greci, servesce a intimida consciinti'a celoru ignoranţi in favórea pan-elenismului.

„Episcopulu detoresce mare parte din in-fluinti'a sa a supr'a crestiniloru mandatului seu de représentant (milet-basi) alu coreligionariloru in megilisuri (consiliuri, tribunale), unde pote s e i asiste, daca au meritatu favorile s i le , séu se-i sape, daca au cadiuta in disgrati 'a sa.

„Astu-felu pre8tigiulu pot erei episcopale face supuşii creştini ai Sultanului o t rupa obli­gata d'a urmá pe Episcopulu in calea ce place

*) Cetitorii noştri sciu cà amintitulu diu-ariu este „Albina" ; tó t'a nóstra de la inceputu a statu in relatiune eu „Courier d' Orientu."

Red. Albinei.

acestu i'a, chiar aceea ce nu place acestui gu vernu.

„Acésta parţialitate a episcopiloru in fa-vorulu elenismului, nu numai in scóle si bise­rici, dar sí in afacerile comunale si privata ale crestiniloru, pote se aiba urmări grave. Daca spiritulu de \ iétia alu crestiniloru negreci n'ar fi operatu contr'a elenismului, Fanaru lu ar fi grecisatu pe toti supuşii otomani cari tienu de biseric'a loru na ta la : de ceea ce guvernulu pare cà nu s'a indoitu nici odată, càci a man-tienutu si mantiene inca poterea civila in manele episcopiloru,

„Vediendu cà amenintiarea de escomuni­catiune n'a produsu efectulu ce aştepta, Epi­scopulu Castoriei, facù o petitiune si puse pe locuitorii din Vlaho-Clisura s'o semneze, in cai e petitiune cerea alungarea institutorului romanu, ca facetoriu de zizanii si turburari in comuna. Episcopulu a chiematu pe locuitori la densulu si abusandu de autoritatea sa civila si religiósa,

i-a sfortiatu se semneze lucruri adeveratu min-ciunóse. Aceşti aretara scârba d'a semna calomnii dar in fine semnară, dicendu Episcopului, cà facu acést'a pen t ru hatirulu seu.

„Acesta petitiune, care este adresata Epi­scopului, va fi tramÎ8a de dinsulu patriarchului, care o va présenta Sublimei Porti cerendu esi-tulu institutorului.

„Descoperimu acesta intr iga pentru cà Sublim'a Porta se nu fie indusa in eróre.

„Institutorulu de care ne ocupamu aci, este acel'a dintre romanii otomani, care a con­tr ibuita mai multu à intórce pe compatrioţii sei de la îndemnurile d'a merge cu Grecii se inta-résca brigandagiulu in munţii Agrafa, atuncea candu bandele comitateloru intrau in Bulga­ria. De dóue ori Romanii au resistatu staruitó-rieloru solicitaţii ale Grec i loru , ceea ce nn se mai intimplase alta data.

„Si éta omulu pe carevrea 'se- lupérda."—

Concursu Peutru ocuparea postului de invetiatoriu

la nuou deschis'a clasa de invetiamentu in comun'a Voivodintiu, protopresbiteratulu Ver­sietiului, comitatulu Timisiórei. Emolumintele sunt : 300 fl v. a ; 4 orgii de lemne si cua r . tiru liberu. Deci doritorii da a ocupá acestu postu invetiatorescu au a-si tramite recursele pro­vediute cu tóte documintele necesarie pana in 20 Decembre 1870 oficiului protopopescu alu Versietiului in Mercina, post'a ultima Varadia.

Mercina in 17/11 1870. 1 — 3 Comitetulu parochialu.

in contielegere cu rss. dau protopopu distr.

Concursu Ne potendu-se tiené alegerea de invetia­

toriu la scól'a gr . or. din comun'a Cuvmu, die­ces'a Aradului , protopr. Vilagosiului, din cau­sa — cà dintre patru recurenţi , numai unulu a corespunsu eonditiuniloru publicate in con­cursu, — subscrisulu comitetu parochialu es­crie de nou concursu pontru acea staţiune, pe langa urmatóriele emoluminte: 126 fl. v. a ; cuartiru liberu, g rad ia i pentru legumi, i{% ses-8iune pamentu aratoriu si 12 orgii de lemne. - Recurenţii au a produce :

a) estrasu de botesu. b) Testimoniu despre absolvirea celu pu­

tienu a 4 clase normale, ér celu ce va produ ?e testimoniu si despre absolvirea unei séu d ó i é claso gimnasiale, va avé preferintia ;

c) Testimoniu de preparandia si eualifiea­tiune ; —

d) Atestatu despre portarea morala si politica. Cei-ce sunt in posturi|invetiatoresci, alu se producă atestatu de buna portare si din partea protopresviterului ca inspoctoru scolariu.

Recursurile sunt a s e tramite rsslui domnu aduiinistr. protopr. Nicolae Beldea in Vila-gosiu pana in 12 Decemvrie a. c. vechiu. —

NB. — Da la diliginti'a alesului invetiatoriu va depinde si imbunetatirea salariului seu anu­alu ; — dorinti'a comitetului parochialu e ca recurenţi 1 pana la alegere,'séu si tocmai in diu'a alegerei care va fi in 23 Decern, se 'si arete desteritntea loru - iu Cântăr i le bisericesci.

Cuvinu, 19 novembre 1870. Comitetulu parochialu gr, or.

Cu scirea mea : Nicolae Boldea

1—3 administ. protopres.

I N TIPOGRAFIA LUI Em. Bartal its .