ISTORIA

ROMANILOilCU NARATIUNI, INTREIARI I RESUNATE

EDIDUNE CONFORMA CU NOEL PROGRAM AL STODIILOR COALELOR PR1MARE

PENULT

CLASA IV URBANA I A V RURALADE

GR. G. TOCILESCUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE, PROFESOR LA IINIVERSITATE, FOST

INSPECTOR GENERAL AL §COLELOR

CARTE APROBATA DE MINISTERED INSTRUCTIIIElf PUBLICE

EDITIUNEA X

BUCURESCI

EDITURA LIBRARIEI SOCECtJ & Comp.22, CALEA VICTORIEI, ax

1896.

CURSUL SUPERIOR

J.POPESCU B JENAR1T

AUTOR..0.2..acgadaca.....VOLeidadcztaizzsizzan.

Prefatfi la editillilea I.

Pub bawd o editiune prescurtata, dupa manualul- metade Istoria Romans, am urmarit un indoit stop : sa daft inmanile tinerimel studiose o carte cat mai putin volumindsa§i In acela0 timp cat mai putin costisitOre.

In scopul acesta, am deosebit partea ce trebue invetatade elevi, de partea curat narativa, ce p6te fi numaT citita.§i resunaata.

In prima parte am cautat, intr'o limbs simpla, deslu-ita §i concisa, sa expun istoria patriei din cele mai vechT

timpuri pans, asta-di, inlaturand amenuntele, staruind nu-mai asupra Domnie]or i intamplarilor mai insemnate i al-6-tand inla,ntuirea logics a faptelor ; in chipul acesta minteacopilulul pOte percurge vecurile pe un drum lin si bine batut,Para pedici sail intreruperT.

Prin cele 61 de naratauni, Inserate in josul paginelor,am avut de stop sa, de§tept in copil interesul istoric, sa-iincaldesc inima §i imaginatiunea, punendu-1 cat mai aprOpei in mijlocul chiar al scenelor descrise, pentru-ca el singur

sa vada, sa se patrunda §i sa judece. NumaT ast-fel istoria,adresandu-se inimei si mintii copilulul, p6te sa.-§i dea rOdeleintelectuale §i etice, carT alcatuesc scopul suprem al ori-carui-sistem de educatiune.

La sfar§itul fie-carda din parti din istorie, mi s'a parutpractic sa introduc ate un resumat qi cate o serie de in-trebarr recapitulative : prin resumate, elevul capata, .ir §iprecisiune In idelle sale, iar prin raspunsurile in scris la in-trebarile puse, iqi esercita memoria §i inteligenta §i se de-)rinde cu lucrarile scriptoristice.

Mi.e202...ANUL.

..ces

Cu aceste imbunAtatirY dati la lumina editiunea de fatlmanualulul met, avend incredintarea temeinica, a cei che-

mati a-1 preda din vii graifi in scOla, corpul inv6tItoresade gradul primar, va pune tas lubirea si bung,-vointa, vasci s6.-I Implin6sca lipsurile, acolo nude sunt, si s5.-1 pre--tuiasc5,

Acesta-recunOscere din parte-le va fi singura mea mul-.tumire sufletesca, singura resplata a ostenelilor, ce de an!indelungati pun a inzestra literatura nostra didactics cu nnmanual proprifi, pentru ca fiii poporului roman sa Inveteispravile mosilor si parintilor lor, ei ss duck, pArAsind ban -die stole!, tineril in oste si societate, fetele in familie, olubire adevlsrata si luminata de patrie, o cunoscints maitemeinica si mai reflectata a datoriilor, ce fie-care cent&are chtre mama sa cea mare si bunl, cltre dulcea Romania/

1889, August 8. AutoruL

P. S. Este apr6pe de prisos ca sa obsery aci ca: tote editimilea§a numitel Prescartare din Istoria Romdnilor, lucratcl de B. B. Sec&reanu, director la divis. de bled No. III din Capitaki", aparute de la1885 Medea, nu sunt de cat nisce plagiaturl estropiate §i nisce estracterastalmacite Si neintelese dupe manualul men, -§i ca paginele do lafine: &area roporulut din Muntenia /a jumetatea veculut al XVI-lea"sunt copiate din cuvint In cuvint din scrierile male : DOmna StaresQt Petru Ccrcel.

.a

insu¢irile.

Prefata la editinea VIII.

Cu punerea in aplicare a noulul program pentru stu--liile claselor primare, s'a simtit necesitatea de ore -earl schim-barT in manualul de fat.

Din tr'unul singur a trebuit sa fac doue: unul pentru.cursul mediti, si altul pentru cel superior. In locul divisiunelpe epoce, am adoptat divisiunea pe lectiunt tin6nd Bonitacu stricteta atilt In ordinea cat §i in fixarea numerului acestora, de programul in vigere. Naratiunile in num6r matrestrans, si resumatele le-am mentinut pentru ambele cur--surf; intrebarile insa de recapitulare s'ati omis in manualpentru cursul media.

Cu aceste schimbari, adaose si eliminarT, publicand edi-tiunea de fa0,, tin sa constat doue fapte:

Unul, imbucurtitor pentru invetamint In genere, pentru-mine in particular, este imbratisarea ce manualul met agasit in sinul corpulul inv6tatoresc, care cu deplina buna-vointa, cu destula pricepere si cu laudabila staruinta a sciutsa -1 predea si faca a fi in realitate folositor mintilinimii fragepor scolari. Institutorii si invetatorii eel bun!at recunoscut adev6ratul metod al invEitOmintuluf istoric.Dupa acest metod istoria este mai intaiii de tote : vieta,Tar nu ce-va mort, ?Ara nicl -o culore ; yea trebue sa faca atrece pe dinaintea §colarilor figurl cu came si Ose, iar nuschelete numai ; ea trebue sa le presinte fapte bine !TIM-tuite, Tar nu consideratiunl abstracte, o iqirare de nume si

sa-1 si

VI

de cifre golf. Nisce compendil prea scurte, secs, semi-stilisate,devin un chin pentru mintea cea frageda, a copilulul, o ear-cina ma! mult pe langa alte multe, fara folos, puseasupra-f; cad generalisarile si resumateie nu au vre o va-lore, de cat numal pentru eel care cunOsce deja am6nuntele;cand aceste amenunte Bunt bine cunoscute scolarului, el pa°singur sat ajutat de profesor, s le resume si sa scdfa, dirtele intelesul. In chipul acesta inv6fatorul lucreza In scOlaimpreuna cu elevul; cartea de istorie devine o carte de citireusOra si atragetOre, Tar elevul nu se vede suit ca sa invetepe din afara, mecanicesce, o narafiime prea incarcata dedetailii, sat nisce resumate pe care nu le pricepe.

De aceste principil am fost condus in corn punerea ma-nualulul met, si ineredi»tand acum 9 ani aplicarea lulin manele corpului didactic primar. nu m'am inselat in spe-rantele mele. De vela simtesc datorie ca sa, multamesetuturor in genere, si fie-caruia In parte.

Al douilea fapt Bunt snit a-1 releva cu durere si des-gust: este vorba de intreprinderea putin onesta a cator-vapretinsi autori de manual° pentru istoria romana.

Fara studil in de ajuns unir abia dadi posed& 111176-Otura scOlelor elementare ; fare, vre-o pregatire necesara,in vieta for n'at pus mana pe o cronica, pe un document,pe o fantana istorica, nici sunt in stare ca sa le utiliseze ;Para e. put6 macar sa-sf esprime in mod corect si deslusitceea-ce vor sa spuna,acesti autori" s'at apucat sa corn-puna carts de istorie. Ce at facut MAP Au luat manualeleilu§trilor rOposag A. Treb. Laurian si I. Heliade-Radulescupmanualele colegilor met, dd. V. A. Urechia si Xenopol, satmanualul met, si le-at plagiat in total, sat in parte.

In ce mu privesce, am semnalat deja intr'un post-scriptum la prefata editiunii I, pe unul din aces pretinsfautori, pre d. B. B. Secar6nu. Acest domn avea deja inaintede 1886 no prescurtare din Istoria Romanilor", In care pa-ginele de la fine Stai ea poporului din Muntenia la jum6-

nicl-un

u

tatea vOculuT al XVI-lea" eraii copiate din cuvint in cuvintdin scrierile mete: Ddmna Stanca si Petru Cercel. _Indata cea aparut manualul met, numitul down a creclut comod casalt schinibe cu totul textul vechei sale opere", si sacompuna" alta cu plagiaturi estropiate, cu entracte ros-talmacite si neintelese dupa cartes mea. §i ast-fel manualulset a ajuns astatli la a XV editiune.

Exemplul sou ins!, destul de iucrativ, dupa cum sevede, a incuraglat si pe altil sa-1 imiteze. Ast-fel, pentrua trece cu vederea unele Incercari nereusite ivite la Boto-sani si aiurea, citez faptul prea indrasnet al dlui SerafimIonescu. Acest domn, care mai este, data nu rni# fusel, sirevisor scolar, s'a facut deplin stapan pe munca mea; acopiat din manualul met tot ce i-a placut; cand n'a copiat,a prescurtat; cand n'a prescurtat a intervetit sirul fraselor,a inlocuit cuvintele noui cu altele mai vechT, si. preserandid si colo cate o poesie mai bine sail mai roil ales!, cateo observatie din ale sale propril, dar pro forte originale,si-a Intocmit tractatul se-22 de istoria .Romdnilora

Persona Insarcinata de Onor. Minister al InstructiuniiPublice Cu cercetarea tractatului" In cestiune, fie din corn-pleseirta, fie din negligent!, fie din amendou6 de o data, s'agrabit a-1 recomanda spre aprobare. In chipul acesta, In Sep-tembre 1892 nIstoria Romana de Serafim Ionescu" gasitaparitiunea; a1 a ajuns la a IV editiune.

Nu este cred locul aci a semnala erorile strecurate inpartea originald a operei de mai sus: e destul a spune caautorul-revisor-scolar nu scie Inca sa deosibesca pre Cesarde August, pe un rege la Roma, de un imperat, o Consti-tutie" de o ,,Constituanta,": face pe Romani A, traiasca sise bucure la Sarmizegethusa pe timpul ImpOratului Traian,Ttir pe M. S. Regele sa intre la 10 Malt in Bucuresci inviirsta de 25 coal".

Dar acestea aunt putin pe lug altele mai ciudate, cele omit.

In ce privesce Insa chipul cum d. Serafim Ionescu s'a

0-a

va

VIII

folosit de opera mea, pe care nicairl nu o citezA, ar trebui reproduse fain, In fatA ambele lucrari, cea-ce ar fi im-posibil. Cetitorul curios pote insa sA le compare, sA judece§i sA-§1 esplice cum se IntamplA minunea ac6sta ca : tot ceam spus ett In manual despre Domnif prii-Romanesci §iMoldovel, despre Dad §i despre Get!, aidoma spune §i d.lonescu, In aceiasi ordine, cu aceleaqi date, paragraf cu pa-ragraf 1

Pe tine voit-a sa, induca In erOre numitul domn, nuscia ; dar a rdpi munca altula nu este o bunk pada pentrutinerimea volara; a specula cu munca altuia, nu este nicldrept, nicl cinstit; dar dac,A rapind §i speculand munca altdia,induct in erare §i In rAtacire generatiile tinere ce ti s'all in-credintat ca so le cresci §i sa le instruesci este ceva carenu mat pote, cred, sA fie trecut cu vederea de autoritateasuprema §colark ca si de opiniunea publica.

La una §i la alta dar apelez, §i incheiu ac6stA pre-Data, dorind ca §i editiunea de fatA a manualulul meti sAincalysca tinerile vlastare cu acela§i entusiasm, §i cu acelaglubire de patrie, cu care §i el a fost muncit §i scris de mine.

Paris, 29 August, 1894.

Autorul

Istoria romang se imparte in patru pgrti :I. Istoria cea mai" vechid, de la cele d'intaiii timput

pang la intemeierea principatului prii-Romanesci (an. In( .dupg nascerea Jul I. Cr.), i al principatulur MoldoveY (an,1349 dupg nascerea Jul I. Cr.), cars compun regatul Romaniesde asta-di.

2. Istoria vechill, de la intemeierea principatulul pref.Romanesci pang la Mihaiti-Voda Vitezul (an. 1593 d. Cr.),0 a principatulul Moldover pang -la Aron VodA (an 1591).

3. 'Istoria -noun, de la Mihaiti-Vitezul ,0 AronVodg pangla Grigorie Ghica ,,i Ion Sturdza (an. 1593-1822), i

4. Istoria din timpii de fa/a, de la Grigorie Ghica i

Ion Sturdza pang astg-cli (an. 1822-1895).

PART EA I.

ISTORIA CEA MAI VECHIA.

LECTIUNEA I.

Dacia. Dacii.

1. Dacia se nurnesce tara, pe care acum douomil de and o lacuia un popor cu numele de Dacii.Ea coprindea terile lacuite asta-qi de Romani : Ro-mania, Transilvania, Banatul Temi§anel §i o parte aUngariei.

2. Dacii se imparteal in mai multe triburi, dincare cel mai de capetenie era al Gefilor. Ace§tia era

4246s Ed. VIII.

2

curagiosi §i mandri, cAci la fulgerele §i trasnetelecerului respundeat manio§i cu s4;eti ; erat mai toparca§I calari ; sa arunce din fuga caluluisAgetl inveninate §i purtal in tot- d'a -una un cubit labrat. Din testele inimicilor uci§i faceat pahare debout. Dacii eras fOrte viteji §i despreturat on -ceprimejdie ; erat temetori de clef §i ospitalierl. El la-cuiat, ca §i Getil, in sate §i °rap; pe and insaacqtia eras mai mult lacuitori campeni, aceia eratmai Inuit lacuitori de munte. Dacii §i Gegi se in-ehinat la mai multi lei, intre earl Zaimolxis- eracleul for eel mai mare §i mai puternic. El se inchi-nail §i la ape ; de aceea, inainte de a incepe un res-boit, se duceail la Dunare sat la alte rim% i bendapa, jurat de a nu se intOrce inapol de cat invin-getorl. Dacii se hraneat cu agricultura §1 crescereavitelor ; lucrat §i minele de our §i de argint dinmuntil Transilvaniel. El aveail cetati intarite §i cu-riosceat maestria de inconjurare §i de aparare a ce-tAtilor. Capitala for era Sarmizegethusa (astazI Gra-th:ilea in Transilvania).

3. Neil §i Getil traiat meret in certuri §i res-bole intre den§ii; incepusera sa duca o viata mola-flea §i sa se dea mai cu sema la patirna bOuturel.Atunci se ivese in mijlocul for doul barbati, call 41pun in gand mantuiasca de peirea, ce'l -a§tepta;unul este un preot mare Decena cell -alt este unrege, Burebisia, (cam pe la a. 50 inainte de nascerealui Is. Cr.). Decenet, porunci ca toate viile sa sestirpesca, pentru ca nimeni sa nu mai bea yin.Dacil se supusera Wa cea mai mica impotrivire,fiind-ca la deqii preotul era socotit ca un Bu-rebista uni sub stapanirea sa pe toti Getii §i Dacil,11 deprinse la arme, §i cutreera cu foc §i sabie tarilede peste Dunare ale Romandor. Ace§tia erat poporuleel mai vitdz §i mai puternic pe atuncl in lume §i

obicinuiat

;sal

-3aveati de capitals a teril for ors ul Roma, In centrulItalie'. IuZiu Cesar, un mare general roman, I§1 pusein gand sa bats pe Dad ; insa and se gatea sä vinaasupra lor, fu ucis miplesce la Roma ; tocmal atuncila Sarmizegethusa perea Burebista_ de alta mans.ucigap. (an. 44 a. Cr.).

LECTIUNEA II.

Traian. Decebal.

(a. 81 -96 dupa nascent; lid Crd

1. Dupa mOrtea lui Burebista regatul Dacilorse desfacu in mat multe principate. Dacil ins, totnu 'incetara pradarile for in terile romane de posteDunare. Mal cu sema pe timpul imperatului romanDomitian (81-96 dupa Cr.) el devenira mai perieu-141 decat uri-sand sub un rege al for Decebal, vestitpriii intelepciunea, calitatile lui resboinice. DecebaIreu§i sa supuna pe toil. Dacil, ca in timpul lui Bure-

intocmi armata dupa mustra armatel romane,o deprinse cu disciplina §i armatura romans, §i batupe Romani de doue on in chip infricopt ; ba II silichiar sa-1 platesca in fie-care an un tribut insemnat.In limp de 12 ant Roma plat' acest tribut, pana ce,cu venirea la tron a lul Traian, lucrurile se schim-bara cu totul.

2. Traian se nascu in Italica (cetate in Spania)la 18 Septemvrie 52 dupa Is. Cr., dintr'o faminevechia. La varsta de 16 aril el intra in armataIndata se lam iubit de tots grin curagiul, rabdarea§i dreptatea sa. Din acesta causa el fu adoptat defiu de catre betranul imperat Nerva, urmmul lul Do-

biota,

§i

si

4

mitian. Nerva murind (la 27 Ianuarie an. 98) Traianremase imp6rat in locul lui, §i hotari indata sg, su-puna pe Dad §i sa le coprincla tam.

LECTIUNEA.

ResboaeIe lui Traian cu Decebal.

LECTIUNEA III.

INT.A.nm RtsBora AL LUI TRAIAN CU DECEBAL.

1. In prima-vara anului 101, Traia z pleca dinRoma ca sa se punk, In fruntea armatei sale pe Dunare. El trecu Dimarea, mai sus de Or§ova, pe unpod de corabii §1 se indreptit prin Banatul Temi§dreispre Sarmizegethusa. Armata romana dete peste Dacl,nu departe de Bersobia Jidovin, langa riul Ber-zava). Batalia ineepe eu mare furie din amendoue/Agile §i se sfarlesce cu un macel sangeros. Decebalpricepu indata cu ce protivnic avea a face, §i voi si .

cap, la impaciuiala ; insa in loc de a-1 trimete per-sdnele cele mai insemnate din. natiunea sa, el incrt-dinta solia la Omen din clasa de jos. Traian nicinu voi sa-1 asculte. Timpul eel MO al iernei it opriInsa de a merge mai departe.

2. In anul urmgtor 102 se dede o batalie san-gerOsa la Tape, (in valea Temi§uluI, in Banat). Dacilfurs invin§1, dar §i Romanil avura perderl simptore.Numerul ranitilor for fu a§a, de mare, in cat, nemalajungend carpe pentru legaturile ranilor, Traian detedoctorilor rufele §i vestmintele sale chiar, ca sa befaca scams pentru Mitt De aci armata romana trecupasul Portilor-de-fer §i intra in valea Hategului, ina-inta ptna la portile Sarmizegethusei. Decebal, veclOn-

(41

IIIIV.

5

toate cetatile luate, trimise o deputatiune, careIncheia pacea cu urmatOrele conditiuni Decebal selipsesce -de tributul ce-i plateau Romanil 'and atunci

perde dreptul de a face pace sau a declaraTraian se intOrse la Roma §i lug, numele de Dacicul,iar poporul roman serbatori invinderea Dacilor prinjocurl ospete (naratiunea 1-a).

LECTIUNEA Iv.

AL DOILEA RESICOI6 AL LUT TRAIAN CO DECEBAL.

3. Dar nu trecu mult dupd intOrcerea lul Tra-inn la Roma, §i Decebal incepu din not sa se ar-meze i sa atace pe Romani (naraOunea 2-a). AtunciTraian fi declare, iara§1 resboit, in primavara anu-lul 105.

NARAT1UNEA In! Traian de la Tarnu-Severin. Traian, indatg ce sfarsi intaiul resboiii dacic, in-sarcing pe Apolodor de la Darnasc, cel mai vestit architectdin acel timp, sg construiascA un pod de piatra peste Dungre.Locul se alese intre Fetislan sau Cladova si Turnu-Severi.uulul, in vechime Drubeta, ca cel mar potrivit, pentru a peacolo albia riulul este mar ingustg. Minunata clgdire fu gatapang in tomna anuluI 104. Podul era asternut pe 20 stalprde piatra impreunati prin bolte de lemn, iar pe d'asupra seititindea podela cu amendoue parmaclkurile sale impodobite

rgscruci. Imperatul Adrian, urmatorul Jur Traian, de pismapote si de temp, ca nu barbaril sa gasescg pe pod c

trecetore lesniciOsg in sudul DunariT, puse sg ridice bol ;ile.si podela, lgsand astfel numar stalpir de zidarie, carT stallpang asta-cli in fiintg, ascung sub apg. Cele done cgpgtaieruinate ale podulul se ved Inca in piciOre pe amendoue maiurile opuse.

NARATIUNEA 2-a. MOrteii 10 Cassius Longinus. -Decebal chemg cu viclesug la sine pe un amic forte bun atrnperatulur Traian, pe Cassius Longinus. Cuvintul era, cl

4-1

§i

i-a.Podul

resboire,

issi

-6Armata roman/. intra In Transilvania prin trei

-WV de °data, §i dupa mai multe IncAerari, ajunsein valea Hategului. 0 Walk) crancena se Incinse Ina-intea unel cetati dace intarite, dar Traian remaseinvingetor. Acum ,Romanil se gaseat sub zidurileuria§e ale Sarmizegethusel. Ffind respin§1 la primulatac, II Incep din not cu mai mare furie. Decebalafland ca Traian intra InvingAtor in cetate, porun-cesce ca tot orapl sa fie pus in flacari ; apoi urmatde Ostea ce'l mai ramasese, se retrase intr'un lagarbine intarit, de unde e§ind, fu -Mtut §i de asta-data.Atunci, pentru a sfaili ca un vita, se noise singurcu sabia sa, in minutul cand era sa cap, In manaRomanilor. Din cei-l-alti Dad -unif beura otravA, aitilfury vInduti ca robi ; un mare- numer insa cu femei,copii, betrani, cu turmele §i cu tot ce avea mai pre-tios, parasira Sara. Resboiul ;e inchei (I in anul 107d. Cr. cu nimicirea regatului 4i a "oprului Dac (na-rathmea 3-a).

voice sa trateze cu densul despre pace ; if fagaduia prin jura-mint a nu'i va face nicT un reu. Romanur incredetor se duce;regele Tic big, dupa ce a incercat in desert, intaiu prin da-rurT, apoT prin amenintarT, sa afle de la dinsul planurile luTTraian, insciinta pe imperat, a in mina Jul sta viata luT Cas-sius ; ca daca nu-1 se va da despagubire de resboiil si dacanu -4 se va intorce Cara ce-T se luase pans la Dunare,atunci 11 va omori. Traian era pus ast-fel in cumpen5: intrea lasa nepedepsit pe un inimic periculos al patriel sale siintre a scapa de o morte sigura pe un amic din cei maTbunT aT sal. Cassius nu'I lasa sa stea mult la indoiala ; cuun curagiii eroic, vrednic de tota lauda, se ucise singur, sor-bind veninul.

NARATJUNEA 3-a. Serbitrile pentru invingereaDueller. Columna lui Traian. l' << c4ute in manaRomanilor prat" ncnumerate : farce a socoti armele, sculelevasele de aur si arginc, pietrele pretiose si provisiunile, sevorbesce de 5 milidne de litri de aur, 10 milione litri de ar-gint si mult de 500,0o0 de prigonierT. Chiar comorile luimaT

st

-- 7

LECTIUNEA V.

Colonlsarea Daciei. Starea ei sub Roman!.

1. Tara Dacilor fu prefacuta in provincie roman,sub numele de Dacia. Pentru a impopora o tall ap.de IntinsA §i frumOsa, Traian aduse locuitori romanidin toate partile imperatiel, dar mai ales de prinWile invecinate, a§eclandu-1 prin orasele §i tirgurilecele parasite ale Dacilor, precum §i prin locurilebune de hrana. Populatiunea crescu repede. Mai binede 70 de cetati marl §i midi se intemeiaz5, numal inTransilvania, Temi§oara §i Oltenia. In Oltenia Dru-beta (acli Turnu-Severin), Romula (acli Recica, Tanga

Decebal, pe cart acesta le ascunsese intro bolts fgcutg subalbia unui riti, se descoperirg si se luarg de Traian. Triumfulce se celebrg la Roma fu din cele mai str6ucite. Din totepartile lumeT venirg soli ca sg felicite pe Traian; 123 de Bilerail intrerupere tinurg jocurile si serbgrile ; io,000 de gladia-torl (luptgtori de circ) se luptarg pe sceng si moo° de ani-male serbatice si domestice furg ucise. Imp&atul batu multianT d'arendul banT, earl' prin chipurile pe densil sgpate, amin-teail tuturor din imperiul sal, chiar celor ce nu sciaii sg ci-tescA, strglucitele sale expeditiuni dace. El fundg un orasanume Nicopolis (adica cetatea Victoria' langg BalcanT, ruinelecunoscute sub numele de Stari-Nikiup), in amintirea invinge-reT Dacilor. La anul 108-109 se inaltg intro localitate dinDobrogea numitg Adana-k/issi un monument triumfal, ale cg-ruia sculpturi sunt aduse in Mudeul din Bucuresci; iar la a.113 d Cr. Senatul si poporul roman ridicara o columng,numitA Caumna ha' Traian, care sta pang astg-di in fiintgla Roma. Acest monument -Grednic de mirare este inalt de106 piciore si e compus din 29 bucati mall de marmurgalbg, pe c.,:.'l se. infgtisezg in 124 de tabeluri sgpate, resb6-iele cu Dacii; dintr'ensele putem inv6ta mai bin; de cat depe o carte scrisg, a cundsce intamplgrile t-sboiuluT si pecele dou6 popOre luate in luptg.

b

Caracal), Amutria (langa, riul Motru), Maya (all Cc-telt), Praetorium Racovlta, jud. Argq, Arutela(R.-Valcii) ; in Transilvania : Apuhcm Belgrad).yVapoca (acli Cluj) §i Porolissum Moigrad) ; inBanatul Temiparel Tibiscuin (a ti Caransebq, Verna(asp Or§ova) §i Ad Mediam (langa Mehadia) CapitalaDaciel era Sarmizegethusa, unde sta guvernatorul im-peratese §i preotul eel mare al provinciel. TOte acestecetati cu templurile, palatele, b,i1e 3i teatrele ]orImpodobeau taxa, iar grin zidurile for cele tari a apA-rat. Se facura i drumurl a§ternute cu piatra, dinearl unele stall in fiinta pang, asta-cli. Se deschiserlmine de our §i de argint in Transilvania ; se infiin-lara coli pentru invatatura artelor i sciintelor, ast-tel ca In scurt timp Dacia ajunse aria din cele matfrumOse 3i mat infloritOre tell de la Dundre.

2. Inset pe la jumetatea. secolului al III -lea, candputerea Romanilor slabise, un popor de vita germana,Marcomanii, cople §ira. Dacia din t6te partite, astfelIn cat la anul 271 d. Cr. imperatul Aurelian fu silita relrage armata peste Dundre. Acesta retragere aarmatei nu trebue ip eJOsa, ca cum Aurelian, ar fidus peste Dundre In noua sa provincie, pe care anumit-o tot Dacia, Vita populatiunea romana dinDacia Traiana. El nice putea smulge pe locuitori dilllocuintele lor. Numal functionaril oamenil avutitrecura cu o§tirea. Partea cea insemnatei inset a na/iunii,letafenii, .poporul agricol, stciturd pe loc. Din acestiaa cre.s.cut ¢i s'a intins nemul de adi at Romani/or, cartsung de vita Latina, frail bunt cu Italienii, Francesii,

Portugesii.

(all

S:bauthlii

(adi

pl

9

LECTIUNEA VT.

Nascerea poporului roman.

1. Timpul de 167 anl, cat a stat Dacia substapanirea romans, a fost destul pentru ca sa senascg o noun nationalitate. Acesta nu putea li dealta, origind de cat romand, pentru ca : dupg supu-nerea Daciei, tam romanend aprope de§erta, de lo-cuitori, Traian a adus coloni§ti ca sa impopulezeoraple §i cgmpiile. Ace§tI coloni§t1, de §i din dife-rite parti ale imperiulul, erat insa deja romanisatl, vorNat limba lating, limba oficiall a statului. Cu timpulse deprinserg cu viata §i cultura Tomana §i remg-Cele vechilor locuitori al Daciei, §i alti locuitoriearl nu erati roman!, precum §i familiile soldaOlorstreini, earl dupg serviciul armatel ramaneati inDacia cu drepturi cetatenescI. Astfel s'a putut nascela adapostul muntilor Transilvaniei §i in roditdreleluncl ale Olteniel in timpii cel de pace -§i de pros-peritate, ce ate urniat cu midi intreruperl dela Traianpang la Aurelian, sangtOsa §i virtOsa nationalitateTomana.

Dovada, ca poporul roman iii trage nemul dinsominta pusa, de Traian in Dacia, este graiul ce elvorbesce, este numele ce el Oita, este chipul lui§i portul, este firea lui staruitOre §i curagiOsa,este mintea lui cea ascqita §1 doritdre dupg lu-mina. Prin acestit ma.ndra origine, Romanul se 16g5,strans §i nedespartit de marea familie a popOrelorde ginte latina printr'ensa el se deosibesce de ne-inurile streine, col inconicira, densa I-a scapat Wardin invalma§agul vremurilor §i ia dat dreptul satraiasca.

De aceea cu temeinic cuvint putem numi pe

;

10

marele imperat Traian sciditorul §1 reistiditorul nostrtc.De aceea el ramane ne§ters In amintirea Romanilor;prin el §i in el eI ved tot ce-I mare §i tot ce etrainic, de la muntil de zapada ridicati de viforuliernel, troiene, de la valurile de pament §i damburi,troian, i pane. la braul de stele Infipte pe boltaceresca, calea lui Traian.

2. Cu timpul Romanii, cari vorbiail limba latinateranesca, incep sä se desparta. 0 parte trece Du-narea §i se WO in Dacia cea noun a lui Aurelian.;de aci in cursul vecurilor, mai ales dupe. navalireaSlavilor i a Bulgarilor asupra-le, eI se raspandesc:unii pana in fundul Ma,cedoniel, traind in catune cupastoria i agricultura, §i sunt cunoscuti pane, as-

cu numele de Tinjari, Culo-vla4i safi Romanimacedoneni ; altil ajung pang la Mama Adriatica,unde-i gasim acli In Istria i Dalmatia sub numele deMonlaci. Romanil, rema§i in Dacia Traiana, se in-tind §i el treptat in curs de clece vecurf, pesteUngaria, Basarabia, Rusia, unde'i gasim Inca pe lafinele secolului al XII i inceputul secolului urmator.Asta-clI poporul roman numore, peste 10 mili6ne.

LECTIUNEA VII.

Crestinismul. Constantin eel Mare.

1. 0 schimbare insemnata aduse in viata Ro-manilor Creftinismq. Romanil eras la inceput.pdgani,adica se inchinail la mai multi clef. Printre locui-torii Daciei insa, printre sold* §) negustori maiales, se aflail multi cari credeati in invete,turileMantuitorulul. Dovada despre acesta sunt cuvintelecretine de origine latina ale limbel romanesci.

2. Imperatul Constantin eel Mare (324-337).

ta-c11

11

cel care a mutat scaunul imperatiei de la Roma laConstantinopole (a. 330), lepadg paganismul din totimperiul set, §i primi In locu-I creVnismul, el in-su§1 botezandu-se putin timp inainte de mOrtea sa.De aceia Biserica l'a facut slant. Pentru Intindereacre§tinismului in Cara nOstrd, acest imporat a tre-cut Dungrea, a batut pe un popor barbar numitGooii, i a alipit Tara-Romanesca iarg,§1 de imperatiaromana. Spre inlesnirea comunicatiunii intre amen-doue t,erile, Constantin a zidit un pod de piatrg, pesteDunare, intre Ghighiu (in Bulgaria) §i Ce/eig (jud.Romanati), ale cgruia urme se ved pang. asta-cli.

3. Propoveduirea nouei credinte se facu de atunclrepede printre Romani. El deja in sex4u1 al IV-leaaveall biserica intocmita, §i episcopT ai lor, earl pro-poveduiat §i slujeat liturghia in limba latinesca.

LECTIUNEA VIII.

Navalirea Barbarilor.(a. 271-1250 d. Cr.)

1. Pe la anul 375 navglesce din Asia in Europaun popor selbatec de rasa mongolg numit Hun/. Eldat la Dnistru peste Goil. Ace§tia de spaima fugpeste Dunare. Hunil ajung pang In campiile dintreTissa Dunare, §1 sub un rege al for Aiilla N. 433)intemeiaza acolo un regat puternic. Atilla pustiescemaT intaiu imperiul roman de Rdsarit; se duce sasupund Apusul ; pustiesce Francia, dar este cumplitbatut de Romani. Curend dupd aceasta el moarechiar in n6ptea nuntil sale (453). Patru sute de antdupe mOrtea sa, trecerea lui grOsnica pe pament

§i

12,

nu se uitase din mintea Omenilor, cart it numiaacu spaima biciul lui Dumnec (naratiunea 4-a).

2. Murind 11a, regatul Hunilor s'a desfiintat-i in locuintele for de la Tissa Dunare a venit un

popor de viVA, germana, Gepiclii, iar pe amendouocOstele Carpatilor in campiile, Toni Romanesci sea§ezar6 serninpile slavone. Dar nici domnia Gepicli-for nu tinu mult, pentru ca un popor in-rudit cu 11 nimicesc. Slavil tree de mai multeon punarea dupa prada, pana-ce, (pe la anul 000),in numer de peste 100,000 se revarsa in peninsulaBalcanica, unde raman pentru tot-d'a-una. Reml§itelefor din stanga Dunarii se perd in mijloctil Romani-lor, Carl inmultindu-se fOrte, scoborira din inuntl lacampie §i supusera pe SIavl (naratiunea 5-a).

NARATIUNEA 4-a. Obiceiurile Hunilor. Hunitera5 nomacti. Femeile for traiau in caravane, jar bgrbatiistag pe -car diva si noptea, mancati si beati, chiar dormtailsi visau, lung-itT pe gatul cailor. Carnea nu o ferbea la foc,,ci o puneati sub selele cailor ca sa se £ragedesca. Erati crudisi forte vitejr. In luptg esiag cu sabia intro mina si cu unstreng in cea-l'altg, ca sg apuce de gat pe mimic'. Imbra-caminiea for era: o cgmase de in, pe care n'o lepadati decat fa'cuta sdrente, o haing cusutg din pier de sobolan sarivevente, nadragr de piele de capra, un coif ca un semicerc,si in picioare opinci. N'aveall nicr o religiune. ET impodobeailpiciOrele cailor cu pielea jupuitg de pe ca.petele dusmandorucisi.

NARATIUNEA 5 -a. Obiceiurile Elavilor. Slaviraveati lucuinte statornice, traiau mat mult in sate de cat in()rase si se indeletnicead cu crescerea vitelor, albinelor, cuagricultura si grAdingria: Er se luptail mar mult pe jos decat calari, cu arce, topore, maciuct si buzdugane. Er vietuiatiin comunitaV familiare (zadruga), adicg totT membril unelfamilii, sail si mai multe. familii inrudite traiau, lucrag siagoniseati impreuna, avend in cap pe cel mat betran (starosta)tatal sail fratele cel mare. Femeia se bucura de un loc ono-

§i

Avaxii,

pi

Dunn,

--

13

LECTIUNEA

Navalirea Bulgarilor.

Dupa Slavi venira In Dacia Bulgaril (a. 600) subconducerea lul Isfieruch. Acesta nu std, de cat 15 and inBasarabia-de-jos, §i trece cu poporul sea peste Duntre,supune pe toti Slavil §i intemiaza un imperiti intreBalcani §i Carpatl, care tine peste 350 de anI, cand edesffintat de imperatul bizantin Vasilie II BulearochtOnul, adica omoritorul Bulgarilor. Fiind putin numero§ila a§eclarea for in Bulgaria, §i amestecandu-se cu Slavii,Bulgaril §1 -aft perdut limba, obiceiurile, viata no-mada §1 s'ail cre§tinat, a§a ca in 'mai putin de200 de ani el au devenit cu totul alt popor, popo-rul slavon al Bulgarilor de asta cli (naratiunea 6-a).

Bulgaril furl crestmati de care doi frati apos-toll Metodiu §i Constantin numit §i Ciril, pe tim-

rabil in familie. Mai multe sate reunite formati o jupiT, careavea de capitals ora0t1 (grad), de ef pe jupa-n sau knez,care era in acela,f timp: judecator, preot general. Slavilinchinail la riuri 0 la zine credeae in Samovili sau Sa-modivi, in duhuri veircolacr, despre carT qiceati ca popo-rul roman, ca. atuncT cand este intunecime de luna sae desore, varcolacil au mancat luna sae sOrele.

NARATIUNEA 6a. Obiceiurilo Bulgarilor.BulgariT aveati aprope aceleag obiceiuri ca Hunii. Ilarbatitpurtail alvarf largT, i,i rgcleati capul acopereati cu unturban ; femeile '10 ascundeati facia cu un vel, ca turcoicele.Morcil, sail if ardeail, sail if ingropaii in moVile marl. El nu in-cepeail vr'o batalie, pang ce nu luati sfatul vrajitorilor. Casteg aveae o coda de cal (ca tuiul sau bunciucul Turcilor)Juramintele la incheierea tractatelor le faceati pe o sable infipta in pament. cu care taiase in bucati un thine, qicdnd catot aa ea fie fgcut bucatf cel ce va calca tractatul. Doinnal!or se numia Chan.

IX.

§i

§isi se

ai

si'l

14

pal Imp6ratului bulgaresc Bogor sail Boris (850-884),Acestabotezandu-se, lua numele de Mihail, dupa naquisell Mihail, Imp6ratul bizantin. Fratif Metodni i Ciriltradusera cartile bisericescI in limba slavona, in carelimba §i propoveduira. Prin intiurirea bulgara, Ro-mani) lepadara literile latine primind pe cele cirilice,car in Biserica introdusera liturgic slavona. Limbaslavona, fu de acum inainte pang, la a. 1550 aprOpesingura limba scrisa i citita de Romani.

LECTIUNEA

Imperiul Romano-Bulgar.

LECTIUNEA X.

Kull/ PETRU I ION ASAN

1. in anul 1185 Isaac II Angelos, imp6ratul gre-c,sc din Constantinopole, se casatOri cu fata regelulwigurese Bela III. Cheltuelile cele marl de nuntasleisera cu totul vjsteria imp6ratiel ; ca s'o umpledin noel, impC412-atul scOse o dare ne mai pomenitape vite, of i rimatorl. Romanil din munch Balcani,earl se laraneat mai mult cu pastoria, v6clOnd Ca lise is dobitOcele cu sila i sunt asupritl peste me-sura, aleg dintre den ii pe dol frati Petra §i IonAsan trimit ou plangere la imperatul. In loc dedreptate, ace pa capatara palme. Intaritatl de ap,ocarA., el jura, resbunare, §i voesc S. rescOle tot po-porul pun sa se zidesca o biserica cu hramul Sf.Dumitru, aduna in densa multi Omeni, barb* §ilemei, earl luatI find ca din lele, cu ochil ro§iI, cugenele intOrse §i perul despletit, strigail in guramare : ,precum aka va Dumnedeti, ca de acum

- -

XXI.

inaf

15

inte nemul Romanilor si al Bulgarilor, lepadandjugul grecesc, sail dobandesca libertatea for ; dinacesta causa si Sfintul Dumitru a parasit bisericaSalonicului si pe Greci, si s'a mutat la densii, pentruca sa le fie in, ajutor. De aceea toti sä apuce armelesi sa nu lase picior de Grec cu viata". Astfel im-barbatat tot poporul se apuca de aline. Ajutati si deRomanii din stanga Dunarii, Petru si Asan, dupalupte norocOse supun mai intaill Cara dintre Dunaresi Balcani, apol terile la Sud Si la Vest de Balcani.Ostile grecesci trimise contra Romanilor sunt sfara-mate ; chiar imperatul, apucat intr'o strimtOre, abiascapa cu viata, pe cand arm-tta sa este facuta inbucati de p101a de bolo vani si de stand, rostogoliteasupra-T. Nimeni nu mai indrAsnesce acum sa steain tale Romanilor, earl ca paraele se scobOra dinmunti la campie si amerinta sa inece WO, Ina-poratia.

Din nefericire insa, tocmaI in mijlocul isbanclilor3elor mai- stralucite, amendol fratil sunt ucisi printrA dare. Dar mai remanea fratele for cel maT mic,Ionita.

LECTIUNEA XL

IONITI, TMPERATUL ROMANILOR SI AL BULGARILOR

2. kinitti, caruia II mai clicea si Caloianul, esteadeveratul intemeietor al imperiuluT romano-bulgar.El bate armatele grecesci on unde le intalnesce sicoprinde maT multe cetati. Bizantinil nu se mai gan-desc cum sa invinga pe Romani si sa coprincla Wilepierdute, ci cum sa impiedice navahrile for pustii-tOre. Faima isbanclilor lui Ionita ajunse pans la Roma.Papa, adica capul crestinatatii din Apus, it felicita.prin soli si prin scrisori, spuindu-T ca a aflat cu bu-

16

curie a el gi poporul seal se trag de la Roman!; IItrimite corona regalg recunOsce titlul de impiratal Ronuinilor fi al Bulgarilor.

Intre acestea imperatia grecesca din Constan-tinopole este resturnata gi inlocuita cu imperiul latin(1204-1261). Ionia se incumeta acurn sa se ma-sOre cu Latinil, pe care'I hate cumplit prinde peimperatul for Balduin de Flandra, pustiesce Traciagi ajunge invingetor pang, aprepe de Constantino-pole. Dar la inconjurarea Tesalonicului (Salonicul deails), el piere, ca gi fratiI sel, de o many u-cigage(1207). Dupg, densul urmeza, nepotul set Ion Asan,tot a§a de vitez gi intreprincletor ca gi unchiul sett

3. Imperiul romano-bulgar coprindea Bulgaria giDobrogea, o parte din Serbia gi din Turcia, gi pre-babil se intindea §i pe malul stang al Dunarii. Ca-pitala lul era oragul Tarnova. Dinastia, romankAsanilor se sfarsesce pe la 1250 ; iar statul bulgare desaintat maI tarqia de Turd (1,388).

LECTIUNEA XII.

Navalirea Ungurilor.

1. Ungurii, sat cum se numesc el Ingigl Ma-ghiarii, sunt un nem de origina finno-ugrica. Limbafor se asemena mult cu cea turcesca. Pe la ince-putul secolulul al 9-lea el parasesc vechile lacuintedin muntii Urall, gi sub ducele for Arpad coprindBasarabia, rernasa degerta dupg, plecarea Bulgarilor.Dar aci eI nu stetera de cat cat! -va fiind-a unalt nem inrudit cu dengii, Pecenegzi, II bat silesca se agecla in tara numita asta-cli Ungaria. Erail agade selbated (naratiunea 7-a) §1 navalirile for In terileinvecinate erail aga de dese gi de pustiitOre, in cat

§i-1

an!,

;

li -I,

17

se parea c intrega civilisatiune apusena are sa fienimicita de hordele for barbare. Din fericire insa,imperatil germani if batura In mai multe randurl §i-1silira sa se astempere in hotarele teriI lor.

2. La arilarea Ungurilor in Ungaria, existatimai multe mici principate romane : unul in parteade apus a Transilvaniei (pe valea. MurepluI) sub voe-vodul Ge/oie; altul in Cara Severinului (adica de laTissa pang, la granitele Transilvaniei, §i de la CMpang. la Turnu Severin), sub ducele Achtum ; un altreilea in Maramure§ sub ducele Menomoront. Acesteprincipate, precum §i Transilvania, se supun de Un-guff Inca sub primul rege unguresc Stefan I (9951038). Ladislav cel stint (la 1080) a§ecla spre pazaTransilvaniei graniceri, nuiniti unguresce Szekely, adica

3. Siliti de catre Unguri, de Secui §1 de Sa§iladu§i sg. lacuiasca in Transilvania, Romanii din acestatarp, incep sa scob6re muntil in Tara-Romaneseasi Moldova. Aci, dupa plecarea Pecenegilor in Bul-garia, venira, GuAl sat Cumanii (naratiunea 8-a), peste

NARATIUNEA 6biceiurile Ungurilor. Un-gurii Ia venirea for in Odle dungrene duceali o viata nomada,cutreeand cu turmele cu corturile* lor din loc in loc. Capulit radeati, lasand numal trel ,uvite pe spate, pe and barbilebe purtati destul de marl'. Se Slice ca eras asa de cruql, incat mancaii inimile dumanilor socotind acesta ca o datorie.Arma de capitenie era arcul, iar labia trebuia s'o aibg fie-careUngur in casa sa n'o lase de la brag nici-odata. Peprinsii de resboiti °morel !Dana la unul, creclend ca ag saaribl de den0i trebuinta pe lumea cea-lalta. Juramintele leintareati bend sange amestecat. Cu timpul el' lasarg acesteobiceiuri selbatice, luand de la Romani, Slavi Germani ng-ravuri mai blande deprinclendu.se cu o via a;;eclata. ET secre§tinara pe la a. woo.

NARATIUNEA Obiceiurile Peceneg for aleCumanilor. Pecenegii Cumanil aveatl aprope

42462. Ed. Viii

Semi.

lui §i1

eicelea4. obi -

7-0.

si

sisi

8-a.si

18

earl napustesc Mongolii §i-I alunga prin terile vecine.Mongolii, la intOrcerea for din Ungaria, nAvalind inOltenia, sunt batuti de care Basarab-ban, adica deun ban al Severinului din familia domnesca a Ba-sarabilor (1240). Tot pe atunci se afla la resarit deOlt, un principat roman cu capitala Tirgovi§te. Pesteel domnea voevodul Seneslazi ; la clr6pta Oltululvoevoclatul lui Linioiu §i al teril Lotrului ; iar inMoldova : firinei,hatul Berladului.

Din aceste statulete avea in curend sa se facacele done principate Tara-Romcineseei Moldova,earl alcatuesc regatul Romaniei de asta-p (naratiu-nea 9-a).

ceiurt ca Bulgarii si Ungurii ; nomacli selbatici, trgiail in co-libe sail in corturi acute din pieT de animale, ca hainelede pe densii; se hraneail cu lapte, came crudg, came de cal,de soreci si de pisicg, cu tot soiul de mortgciuni. La capse purtail rani acoperiti cu turbane; ca arme aveail arculsi sulita ; erail mar toti calareti Juramintul de alianid se fg-cea prin tdierea unut carne, iar cel de credinid prin fratia desinge amestecat, adica o parte si alta care avea sa se in-fratesck, I T luail singe si amestecail intro cupg, $i dupgce'l dregeau cu via si cu apg, it bea fie-care, clicend cgfgcut frail de singe.

NARAJIUNEA 9-a. Viata Romanilor in timpulbarbarilor. Romanii all pgstrat in mijlocul atator

nemuri barbare limba, datinele si obiceiurile mostenite de laRomani. Limba, care este semnul nationalitgtif unul popor,a remas neatinsg in temelia Fa, este mar aceeasT limbg lating,cum o grgiari in Dacia strabunii nostril pe timpul impergtieiromane. Datine, credit* si erc;uri, obiceiurile la nascere, lanuntg si la inmormintare, imbrgcgmintea, ping si lecurile sidescantecele babelor de la tarn, sunt mostenite si pgstrate dela Romani.

Dupg pgrgsirea Daciel de Aurelian, locuitorii oraselorall trebuit sa fuga dinaintea navalitorilor $i sa se adgpostescgin munti. Aci is schimbarg felul de vlatg de ping. atunci ;din cetrljenl devenirg locuitorT de sate ; indeletnicirile si de-

erati:

si

s'ati

si

si:

navAllri1

- 19

Resumat (de invetat pe din-afara).

Romania cu Transilvania, banatul Temipbrei pi o partedin Ungaria eral locuite in vechime (cam pe la a. 35o a. Cr.),de doue popore inrudite : Goa Si Dad'. Pe la a. 50 a. Cr.un rege al Dacilor Burebista, ajutat de preotul Deceneii, in-temeia un regat puternic pi pustii in mai multe randuri terileRomanilor din dreapta Dunarii. Pe timpul imperatului romanDomifian (81-96 d. Cr.) DaciT se facura mai periculopl decat ori-cand, avend de rege pe Decebal, un om intelept pivitez. Decebal bate in done randuri armata romana, pi dei in urma este invins de un general roman la Tape, dar Do-

mitian se grabesce a face pace, legandu.se a plati Dacilor untribut anual. In fine Traian, prin doue resboie ale sale su-puse tots Dacia o prefacu in provincie romana (107 d. Cr).

Sub stapanirea romana Dacia fu fericita, pang. candMarcomanit o coprinsera (pe la a. 255 d. Cr.), iar imperatulAurelian se veclu suit a retrage optile dinteensa (la 271). Intimp de aprope woo de aril' (271-125o) Dacia traiana fucutreerata de un card de nemuri, unele mai selbatice decataltele : Hunt, Gepicli, Avarl, Slavt, Bulgart, Ungurl, Pece-nest, Cumant ,ri Mongoll. Acepti barbarT umbland dupa prAcIT,indata ce nu mai gasial ce sa is de la lacuitorii din Dacia,treceaii in alte parti, in teri mai bogate. Romanii, retrapi lainceput pr,n munti, incepura cu incetul O. se scobure pi slse int prin campiile Terei-Romanesci, prin Moldova piI3asarabia, uncle iY gasim pe la finele secoluluY XII pi ince-putul secolului XIII, formand mici state cu ducii sal voi-vo9lii lor. Din aceste state se alcatuira : principatul TereT Ro-manesci (a. 129o) pi al Moldovei (a. 1349). La drepta Duna.'rifIre! tra': Petru, Asan intemeiara un imperil romano-bulgar, care tinu pang la 1388.

prinderile orapenescl cu timpul se uitara, ca pi numele vechilororate; trebuintele viettI se imputinara. Multi se facura pastor)",clar nu parasira cu totul nici lucrarea pamentuluT, precum nutlitara nici dcprinderile resboinice, nici perdura institutiunilefor militarescT. Sub voevogi sail duct organisati militaresceeY se arata in istorie, la stanga ca la drepta DunariT, inCarpati ca pi in BalcanT.

lonifci

pi

st

20

Intrebari de recapitulare.

(Elevil vor respunde prin scris la intrelArile urmatorc) :Lucrarea I Ce popOre loculati pe la a. 350 a. Cr. in

Romania si terile vecine ? Ce obiceiuri si crediine aveailGetiT si DaciT ? Cine a fost Deceneti ? Cine a unit peGe;T pe DacT intr'un singur regat, si ce resboie a avut?In ce an a murit Cesar si Burebista ?

Lucrarea II. Cu ce generali romani s'a bAtut Decebal.unde a fost el invins ? Ce sciT despre imperatul Traian ?

Cate resbOie a avut el cu DaciT, si care a fost sfarsitul luiDecebal ? Ce monumente si lucrurT din vechime amintescvictoriile lui Traian asupra Dacilor ?

Lucrarea ce an a fost Dacia prefacuth in pro-vincie romans si in ce an a fost pgrasita ? Care erati limi-tele DacieT si cum a fost starea eT sub Romani ? Sa seinsire barbarii carT ail navalit in Dacia de la a. 27I-1250,aretandu-se cate-va din obiceiurile lor. Cand a inceput cre;tinismul printre Romani si ca.1 du fost primiT for episcopi?Ce state existail la drepta si l t stanga Dunarii inainte deintemeierea principatelor Terii- RornanescT Moldovei ?

si

si

si

21

PARTEA

ISTORIA VECHIA

ISIORIA PRINCIPATELOR TMRII-ROMANESOI FI MOLDOVEI DE LktliTEMEIEREA Lott PANG LA MIHAlti-VITEZDL.

(120' 1593 d. Cr.)

LECTIUNEA XIII

Radu-Negru numit §i Tugomir /3asarab, primu!domn al Terii-Romanesci.

(1;290-1320)

1. Cel d'intait care a incercat sa unesca" mi-dile principate din Tara-Romanesca fu Litean Voo'ci,un urmal al lui Seneslat. El veclend (1272) pe tro-nul Ungariei un copil numai de 10 an), pe Eaclislazi IVsat Cumanul, cuprinse in unire cu frail sel banatulSeverinului, nu voi sa platesca Ungurilor nicl odare. Regele maghiar trimite atunci contra lui o ar-mata. Dupa lupte crancene Liteanu cade ca un vitezpe campul de bataie, frate-seu Btiroatu se prinde §ise da pe mana regelui, ca sal) primesca pedepsa.

2. Mai norocos de cat Liteanu fu 7 ugonzir Ba-sarab, care se pOte numi intenzeietorul principatelorTerei-Ronztincsci. El curati Cara de ranaitele Tata-i'ilor §i Cumanilor §i cuprinse Bb.natul Severinului.Ungaria, find pe atunci sfA§iata de turburg rile §i r6s-

II,

§i

22

bOiele din liiuntru, nu era in stare sa, faca, vre-oimpotrivire. Astfel Tugomir putu sd unisai pe toliRomeinii stalornicesed stdpeinirea asu.pra in-tres

3. Tugomir Basarab, urcandu-se pe tron, lua titlulde Ion Radu Vold cu mila lui Dumneclet voevod §idomn al Terel-Romanesci §i ban al Severinului." Elmist- scaunul mitrapolitan in Curtea de Arge. §i in-fiinta Oisco.pia Reimnicului (a. 1304) in ora§ul Ram-nicul-Valcii, unde mai pe urma se Mai Mitropolie ;zidi biserica din Campu-lung (acli manastire) §1 o in-zestra cu mo§ii §i venituri. Asemenea mai Mai bi-serica Si Nicolae domnesc din Curtea de Arge§, caresta in fillip. A ci, dupa o domnie gloriOsa, Tugomirfu inmormintat (pe la 1320), lasand tronul fiului settNicolae Alexandru Basarab.

LECTIUNEA XIV

3. Nicolae Alexandru Basarab.(13 2 0 - 13 64)

1. Nicolae Alexandru Basarab, a fost un domnvitez, intelept neobosit pentru binele terel. Intimpul lungei sale domnii de 44 de ant, el a facut multeapqaminte folositOre, a regulat administratia §i jus-titia terii si a inchinat biserica la Patriarhiadin Constantinopol. El a avut §i cate-va resbOie :cu Du )can, Iarul serbesc, pe care l'a batut §i alungatdin Craiova, §1 cu Carol Robert, unul din cei maiinsemnati regi ai Ungariel.

2. Carol Robert se puse in fruntea unei armatenumerOse §i MIA nici un cuvint intra (in a. 1330)in Tara-RomAndsca pe la Orova §i cuprinse Turnu-Severin. Alexandru porunci locuitorilor sa, se re-

fi sa-fiPrincipatului.

§i

romans

93

traga la munte, iar el cu Wenn sal' a§tepta In muntilGorjiului, sa vacla ce vor face Ungurii. Ace§tia ha-inteza spre riul Motru, gasind in drumul for totesatele pustil. Nu trecu mult §i lipsa de ale hraneinutretului incepu sa se simta; flamanclira §i regele§i ostaii §i cail. Romanii atunci e§ira din ascuncle-torile muntilor, §i in mid lupte, dese -ori repetate,batura cete]e ungare earl' umblat impra§tiate.

Atunci Carol Robert trimise la Alexandru soli depace. Domnul roman se prefacu ca primesce bucurospacea §i'i trimise catl-va Orneni, ca arate drumulcel mai scurt, pe unde putea e§i din tail. Regelemultamind lui Dumnept, se credea scapat de orl-ceprimejdie. Omenii lui Alexandru insa, dupg, ordinulacestuia, dusera pe Unguri prin nisce ripe §i strain-tori fungi inguste, inconjurate d'o parte §i de altacu stand inalte §i drepte ; pe cand armata se infundadin ce in ce mai in prapastil, iaca ca in dimineta

de 10 Noembre 1330, Unguril \Ted pe varfulmuntilor pe Romani de amendoue partile cail. Atuncio ploie de sageti §1 de bolovani incepe sa calla asu-pra-le stand marl pravalite din varful muntilor stri-vesc de odata §iruri intregi de osta0. Timp de 4Mile, cat tinu macelul, Unguril picara ca nisce muscein tote partile. Regale veclend ca este in pericol dem6rte, schimba hainele i armele cu unul din voi-nicil, cars acopereau cu pepturile for acesta findluat drept insu§1 regele, fu omorit, dar Carol Robertscapa din macel prin acesta stravestire. Cu putinilcel mai romasese, §i dupa ce rataci multe Mile prinmunti, de abia ajunse la TemiOra, lasand in vaileCarpatilor mil de le§uri neingropate, prin§i, arme,sane, vestminte bani, pana pecetea regatului.Dupa, o perdere a§a, de mare, el nu se mai incumetasa ridice armele asupra lui Alexandru.

3. Nicolae Alexandru more la 1364 se in-

sal

§i

it

§i

si

Vilel

;

3i si

-24.morn'linteaza in biscrica domndsca din Cgrnpu-lungunde-i se vede morrnintul pana astacli. Dupe, densula urmat fiul sat Vladislav (1364), care cuprinse dis-trictul Feigdrafului cu pamentul apr6pe de Sibiu(Arnim), batu pe Turcil (naratiunea 10-a), cart irn-preuna cu Bulgarii intrasera in Oltenia (an. 1367),

fugari pana la Balcani; sfarema in fine Wile, ceLudovic I regele Ungariel, trirnesese asuprA-I (nara-tiunea 11-a) silind ast-fel pe cei mai marl' din regiide pe atunci al' Europei, sa, incheia odata cu densulpace (1369).

NARATIUNEA ro.Venirea Turcilor in Europa.Acest popor asiatic se mai numesce ;i1 Osmanr de la o ea-petenie Osman, care a intemeiat un principat in Asia-mica.

1ui Osman, Orchan, infiinta Wirea de Ianicert sau pe-destrafi, compusa numar de copil de crqtini, rapid de laparintii lor crescuti in legea turcesca (rnahornedana); din

facu armata de caldrap., §i lug titlui de Sultan Pa-Aran Locuinta luT fiind in cort, de la pOrta de intrare acortului vine numele de Portd sail Ina lta Portd, intrebu-intat in loc de Turcia Orchan find chemat in ajutor deIon Cantacuzen, care voia sa rapesca lui Ion Paleologul tro-nul din Constantinopole, trecu in an. 1344 cu 40,000 Turciin Europa ; 18 am dupa aceea, fiul see Murat incepu sa LucacuprinderT de orate in imperiul bizantin; Ina Adrianopolul, unde

puse capitala sa. In scurt timp ajunse stapan peste in-trega Cara 'Dana la Balcani pana la portile Constantino-pole'. La 1453 Mohammed II cuprinse acest ora.;3.

NARATIUNEA I I. Reisbotui cu Ludovic 1, RegoleUngariel. Vladislav, dupa ce respinse pc Tura pe. I3u1-gari peste Dunare, fugari pang la Balcani, opri Vidinulpe sema sa, ne-voind sa-I mai lase Ungurilor.

Din acesta causa, Ludovic ridica resboie asupra-i §i ho-tari sa-1 lovesca din done parti (1369) de °data. 0 o;ureavea sa se scobore din Transilvania, o alta, sa trcca Du-narea spre Vidin, ca amendoue sa se intalnesca la Tergo

Vladislav 4,1" imparti el &tea in doue : un corp ittrimise sub comanda parcalabului ceta0i Dambovita (Bucu-rescT), vitezul Dragomir, ca sa apere intrarea cltspre muno;

Fiul

.'pahzt

'T

si

si-i

pi

pipi

siai

viate.

- -25 ..

LECTIUNEA XV.

Dragon -Vocla Domn In Bucovina. Bogdan-Voda celDomn peste tOta Moldova.

(1342 1359).

1. 0 poveste de betrani ne spune ca. Drago§,roman din Maramure§, impreuna cu 300 vOnatorl §icu catega sa Molda, luandu-se dupa un bour (zimbru),.ar fi nemerit in Cara Moldovel; aci 'Ana un rig, el.ar fi dat peste o selbatica, pe care a omorit-o;dar §i cateta 1111 Inecat in apele riului. De lanumele Molda, riul :21-a luAt numele de Moldova; depe rig Cara s'a nurnit tot Moldova, iar de pe capulbuurului, Drago§ §i-a facut pecetea lul, care a remits§i pecetea terii.

Din acesta poveste §i din alte documente ve-dem ca Drap4 (pe la anul 1342) a intemeiat unmic principat intr'o parte din Cara de sus a vechel

.el insusi cu &tea de capetenie se intari la Cala fat. Unguriitrecura Dunarea pe plute saiz pe ;eice cu mare grtutate. dnpace gonira corabiile romane, ce aparail malul, infruntarg

iota de sageti ce curgea asupra-le. Vladislav se retrase inregula la munfi, a;teptand minutul priincios sa dea bataliaIntre acestea voevodul Transilvaniel Nicolae, scoborind muntiipe la Predeal cu Secuii, ajunse la riul Ialornqa. (nu departede Tirgovi,te), unde Romani' facuse multe cetatui intarituri;la inceput el avu cate-ca mid isbandi contra lui Dragomir.dar inaintand fara bagare de soma, se inchise in nisce locuri.trarnte, mIg;tinoase neumblate; aci Rom5.nii it inconjurarafara de veste, it batura cumplit ;i '1 omorirg impreuna cumai tag. &tea ; cap scapara cu viata, fura grin; ; puOninumai se intorsera in patrie, ducend cu ;i cadavrulvoevodului ucis. In urma unei perderi a;a do marl', care a-mintea pe cea suferitg de Carol Robert, Ludovic nu mai avucuragiii " inainteze cu armata ;i incheig pace.

st

si

si

d'intai

-

fiaras'a

&testi

Mo ',dove (in Bucovina), §i ca dupa scurta domnie amurit, lasand tronul fiulul sat Sas.

2. Pe cand Sas, fiul lul Dras-of-Voa'ci domnea inBucovina, un voevod al Romani lor din Maramure,L'ogdun, pe la an. 1310, trecu =NI §i batu pe Sas,care muri in luTpca. Fiul acestuia Bale ceru ajutor dela Ludovic, regele Ungariel ; acesta intreprinde maimulte expelAtiunl contra lui Bogdan, insa remane intote batut ; frail lui Bale sunt prin0 de Bogdan §iuci tinnicesce, iar Bale e silit sa treca in Mara-mure§, lasand In mana lul Bogdan tronul, averilemoplo sale.

Bogdan alunga, remaAele tataresci cumane dinMoldova de jos §i Basarabia, §i intemeiaza statulMoldovenesc in intinderea sa ale ma: tarclit ; el estecel dome pesie tota" Moldova.

El muri la 1359 §i se inmorminta in biseric;,din ora§ul Reid dug, unde zidise cea, d'intahl manastirea Moldovet Fiul set Teodor Laleo-Vodei, dupa o domniede 8 ani (1365 1373) muri, nelasand urmai depart(' barbatesca. Dupa ce tronul fu ocupat de unvGnetic anume fuga Koriatovici, venira la domnie

un nem Inrudit cu Basarabii din Tara-Ro-manesca.

LECTI4NILE XVI XIX.

Mircea cel Betra.n, domnul Teril-Romanesci.(1386 1,i8).

"*"' LECTIUNEA XVI.

MIRCEA STAPANITOR PE ANIENuOUE MALITRILE

1. Mircea era fiul lul Radu-Voda Basarab, caredomnise cu catl-va an mai Inainte. El suindu-se pe tro-nul Terii-Romanescl, la a. 1386, iii puse in gaud

d'inthizi

,vdtescii,

DITNARIT.

ei

si

-- 27

dm:16 lucruri de capetenie: a apcira lard de caropi-rea Turcilor 4.i de ingenunchi area Ungurilor, §i 2) a'1 da o 6unci administraliune ,si institugunitore. Mircea dupa ce '§I intocmi bine armata, trecuDunarea §i lua din mina Turcilor tote cetatuile du-narene pana la gura riului, precum §i Dohrogea.

2. Aceste isbancli vitejesci inflacarara pe totiasupra paganilor. La 1389 o armata, com-

pusa din Serbi, Bulgari, Albanesi §i Romani, ace§tidin urma trime§i de Mircea i de Petru Murat, Domnul Moldovei, peste tot 200,000 de Omeni, se adunape §esul de la Cossova (campul Mierlei, in Serbia).Armata era comandata de betranul Lazar, despotulSerbiel. In capul oprilor turcesci se afla SultanuliWurad. In zorii de batalie (15 Iunie) serbul Mi-104- 06ilici ucide pe Sultan in cortul seri insu§i elpiere de o mOrte cruda. Fiul lui Murad,is comanda. La inceput norocul parea in partea cre§-tinilor : insa de o data lucrurile se schimbara. Dupaperderi insemnate in amendoue partile, batalia sesfar§esce cu nimicirea armatei cre§tine.

Indata, dupa batalie, Baiezit trimise o§ti sa, cu-prinda Tara-Romanesca,. Mircea le respinge insa, vie-torios ; trece Dunarea cu armata mare, supune Carapana la Adrianopole, §i incepe de aci inainte sa seintituleze : Stapanitor al ambelor laturi ale Dunarilpana la Marea-Negra, Domn al Dobrogei §i cetatilSilistra §i al tuturor jerilor oraolor. pond la hota-rele Adrianopolii" .

LECTIUNEA XVII.

BATALIILE DE LA CRAIOVA (ROVINE) §I DE LA MUNTELEPASEREA (1394 §1 1395).

3. In tOmna anului 1394 grosnicul Baiezitnavali in Oltenia, trecend Dunarea pe la Severin.

folosi-

creOnil

chid

Baiezit Iixi

4i

1-iii

28

Mircea se lovi cu densul langa Craiova, in ni§te lo-curl baltoase, §i de aceea numite Rovine. ,,§i fu res-boil) mare, ne spune un vechifl cronicar, cat se intunecade nu se vedea vazduhul de muTmea sagetelor, §iinai pierdu Baiezit 6stea lui cu totul, iara pa0 sivoevoclii perira, totl: ap de se varsa singe mult catera vaile crunte. Deci se sperie Baiezit §i fugi detrecu Dunarea". Baiezit, dupa o fuga atat de ru§i-nOsa, trebui sa incheie pace §i sä primesca conditi-unile puse de invingetor.

4. In primavara anulul 1395 Sigismund, regeleUngariel, incheia cu Mircea un tractat de apararecomuna contra Turcilor, §i amendoi inconjurara. Ni-copoli-mie (Turnu-Magurele de langa Dunare). Acestacetate, intarita bine cu ziduri, era aparata in launtrude o garnisona turcesca. Dupa multe osteneli, ce-tatea fu luata. Dar sosind ostirea de capetenie a Tur-cilor, Sigismund de tema se grabi a se intOrce inUngaria, lasand pe Mircea singur in fata armelor luiBaiezit. 0 asa purtare supara mult pe Mircea : deaceea el cauta dea cuvenita pedepsa. Pe candregele se intorcea grabnic cu ostirea prin banatulCraiovei §i se credea in tots, siguraqa, ajunse prinstramtorile muntelui Pase,-ea (judetul Mehedint1), acise veclu de o data lovit de o plole de saget1 otra-vite, de bolovani si de tot felul de lucruri omori-tore, asvarlite de o§tenil romani , earl impanaseratrecetorile. Unguril Mira o infrangere si un maceltot asa de mare, ca in timpul lui Carol Robert §iLudovic. Regele abia Scapa cu vi4a. Incurcaturile,ce a§teptati acasa, dupa mOrtea sotiei lui, it oprirade a incerca =car saV resbune pe Mircea, cu caretrebui sa se impace, avend de densul nevoie.

sa'i

29

LECTIUNEA XVIII.

13ATALIA DE LA NICOPOLI (1396) BSI CEA DE LA ROVINEPE IALOMITA (1398).

5. In tOmna anului 1396 o armata numerOsa,in care se aflail eel mai viteji cavaleri ai Franciel §ial Germaniei, Intre earl §i Frideric de Hohenzollern,strabunul Regelui nostru, se stranse sub conducerealui Sigismund, pentru a porni in contra Turcilor. Osteade capetenie unguresca veni la cetatea Nicopoli -Mari,(aqi Nicopoli, pe malul drept al Dunarii), unde seimpreuna cu armata roman, §i moldovena, coman-data de insu0 Mircea. Aci se dete o Natalie sange-rOsa, care se fini cu paguba cretinilor (naratiu-nea 12-a).

NARATIUNEA 12. do la Ar-mata crestina se compunea peste tot din 130 00o de omens, pecand Baiezit avea 200.000. In diva de 28 Septemvrie 1396, sehotairi a se da bataia. Betranul Mircea, care cunoscea maibine de cat toff chipul de lupta al Turcilor, propuse sa in-cepa el atacul, iar ostiriie ungare §i francese sa lovescafruntea si centrul puteril inimice. Francesil nu primira, ;;i rumerail incalliti de yin, se aruncara pe car si dedera naval' a-supra Turcilor, pe cari-i pusera pe gcSna. Dara in indrasnelafor nebunesca, nebagand de serna ca s'aii departat de restularmatel, de °data se ved inconjurati de 40.000 de land turcescr ;atunci isT perd cumpaul si o jail la fuga ; sosind insa noulescadrone de cavalerie crestina, se pun iarasi in sir; sarde pe cal, si cu sabiile in maim se arunca in mjlocul armate,pggine, sperand ca vor sosi aT lor ca scape. Dar cam}un batalion, trimis de Sigismund in ajutor, v6;lu call fard ca-lareti, se intarse si spuse ca n'a mai Minas nicl unul. A-cesta veste, respandita ca fulgerul, baga grOza in osteni.Aripa drepta si stanga dau inapoT ; centrul se sine cat vatimp, respinge chiar pe ienicerl, insa in minutul hotaritor,

Mali& Nicopoli(.

sa-1

30

6. Dupa aceea Sultanul Baiezit, in fruntea uneiarmate, cum nu mai avusese inca, trece Dunarea pela Cti /drag (a. 1398) i incepe a pustii §i robiMircea duse pe femei, copil §i betrani, cu tOte vi-tele §i trebuinciosele de hrana In muntii Vrancei,punOnd sa arda holdele in urnia lor. Apoi cu o§tidestul de numerOse el lovese din padurile dese, deTanga campiile Bdraganu/ui, trupele singuratice deTurd, earl umblati dupa jafurl. Turcii bind meretihartuiti §i imputinati, i suferind lipsa de apa §1 dehrana, incep a se retrage in invalmapla spre Dunare.Mircea iii intocmesce atunci bine Ostea, la o cam-pie deschisa §i mla§tin6sa, numita Rovine pe Ia lo-mita, se arunca fara de veste asupra-le, ii bate in-fricopt §i-i pune pe gena peste Dunare, luandu-letOte munitiunile de resboiti, t6te vitele §i

Acosta, isbanda facu pe Mircea iara§i stapanpeste Dobrogea i cetatile de pe malul drept al Dunaril.

iatA ca sosesce din tabara turca printul Serbiei Stefan, cu5 000 de omeni prOspeti de lupta Coplesiti de num6rulcel mare, crestinii iau fuga spre Dunare, lasand pe campulde lupta 2o.000 de cadavre. Cavaleria turca pe multi ii prinde

robesce; mare parte insa se ineca in valurile Dunarei.Sigismund, insotit de cati-va credinciosi ai sdi si de Fridericde Hohenzollern, apuca spre gurile Dunarei, se arunca introcarabie, apoi pe mare se duse la Constantinopol, iar deaci in Dalmatia. A doua cli de luptg, Baiezit puse de tai4peste 3.000 de crestini inaintea ochilor sef. Din armata tur-cdsca 60.000 de morti acopereat campul de lupta.

Atat costase pe Baiezit isbanda de la Nicopoll, dar eadeschidea Turcilor drumul spre apusul Europet.

Sara.

§i

pr clile.

si T

31

LECTIUNEA XIX.

Tractatul lul Mircea cu Turcil (I4II).MOrtea sa (1418).

7. Turburarile din imperiul turcesc dadura prilejlul Mircea sa, se amestece in certurile de acolo pen-tru trop. El ajuta pe Musa, fiul lul Baiezit, sa, sefacg, Sultan. Musa insa dupa cat-va timp fu invinsi omorit de fratele sati Mohammed, cu care Mircea

incheia in a. 1411, urmatorul tractat :Tara-Romanesca iql pastreza neatarnarea el,

se carmuesce dupg, legile el propril Domnul are de-piing, putere de a face resboit cu vecinil sel §i dea incheia legaturi de amicie cu den§il, on §i cg,ndva voi, este stapan peste viata §i Ortea supuOlorsei ; el se alege de catre mitropolit de catre boerl.turcil nu se pot a§ecla in tara, nici nu pot facegeamil; i in schimb pentru sprijinul, ce Sultanul seindatoresce a da teril, Turcia are drept in fie-care anla un fie§.chef, adica day de 3000 bani roVi de tarasail 300 de lei argint, bani turcescl."

Betranul Mircea more la inceputul anulul 1413§i se inmorminteza la manastirea Cozia, cea ziditade densul.

LECTIUNEA XX.

Alexandru-Vocla. cel Bun §i Betr&n, Domnul Moldovel.(/401-143i).

1. Alexandru -Voda, era fiul lui Roman -Voda, dinfamilia Mu§atescilor. El este numit cu drept cuventeel Bun §i eel Belydn (adica intelept), pentru 61, -tr'o domnie lung de 32 de ani a inzestrai Moldo7cu asqiciminte folosithre a statornicit biBiserica ci in lard.

§i

a,si /iniska

32

2. El se urea pe trim (la a. 1401) cu ajutorullui Mircea. cel Baran; reinoi legaturile incheiate cuPolonia de mogul sell Petru i le tinu cu credinVImai tot timpul viqei sale: dar in acelagi timp gtiusä faca i pe regele polon Vladislav a nu calca drep-turile teril. El aluta pe rege cu Oste in resbolul ceavea cu Cdldrii teutoni (naratiunea 13); it imprumutacu o mie de ruble de argint, ca sa pal indestula chel-tuelile resbolului, §i drept chezaguire de plata a sumelimprumutate, if se dete in stapanire tota Pocutia.Alexandru se casatori cu Ringaitz, 6Jra lui Vladislav,dandu-i pentru intreperea el oragele-: Siretul §i Rd-dau tii.

Pe la sfargitul domnief, Alexandru-Voila, avu sapOrte resboit Cu regele Vladislav, pentru ca acestavoia scdta din domnie §i sa, imparta Moldovacu regele Ungariel. Alexandru intra cu armele inPolonia, dar fu batut §i silit a face pace. El muri

NARATIUNEA 13. Batalia de la Marienburg.In a. 1422, avend Polonia resboiti cu cglgrii teutoni la ceta-tea Marienburg de Tanga marea Baltica, Alexandru ii trimisesi el un ajutor de 500 de calari sub conducerea spatarului Co-man. Acesta mica oste arata o deosebita vitejie, cad' pe cand eainconjura cetatea, esi din launtru un num& insemnat de Teu-tonT si coplesi de tote partile pe Romani. Acestia 41 des-rhisera drum prin multimea inimicilor, si lasandu-le in manabagajele. se prefacura ca fug. ET se retrasera intr'o paduredin apropiere, sarira de pe caT si se pusera in aparare introcopacii cei deg. Teutonil credeati ca au putin de lucru, si canu le mai remane, de cat sa lege cu franghiile pe Romaniin ascuncletorile for ; se pomenesc insa de o data acoperitide o ploie de sageti -urtnata de lovituri cu sulita si sdbia;ei apuca fuga. Ceta viteza a lui Coman incalecand, se isdupe pe multi 11 ucide prinde, apoT s'arunca a-supra corpulul celui mare at calarilor, pe care II bate infri-cosat si 'T silesce sä se inchida cu rusine in cetate. Practi in-seinnate, un mare num& de pring de iesboiti, intre cari maimulti generali, picara in manile Romanilor,

sal

densd, si

33- --

la 1433 §i se inmormint5. la manastirea Bistrifalcea ziditl de densul (naratiunea 14).

LECTIUNEA XXI

6. Vlad Dracul, Domnul Terii-RomanescI IancuCorvin, guvernatorul Transilvaniei.

(1433-1446).

Vlad poreelit din causa nasdrAvaniilor sale, Draculsat Drdczdea, era fiul lui Mircea cel Baran. El veni

NARATIUNEA 14. intoemirile luf Alexandru eelBun. Alexandru cel Bun se pate numi pdrintele Moldova,Grija luT de cgpetenie a fost de a imbunatati sorta locuito-rilor, a pune randuialg in administratiune si in bisericg, aface asedaminte religiose si de invetaturg si a Inflori corner-

Chipul sex bun de guvernare atrase in tars locuitori innumer mare de prin terile vecine din Polonia, Ungaria siTara-Romanescg. El asec g. sate intregT tataresci, dgruindu-lepe la mangstirT ; primi 3.000 de familiT armenesci gonite din Asia,si le dete voe sä se statornicesca in Suceva, Botosani, Do-rohoiti, Hotin, Iasi, VasluT si Galati. Ingadui si Tiganilor aveni in tars ; insa cu deosebire el sprijini asedarea Sasilor sia Secutlor in orase si sate. SasiT furs descglecati pe langa riulMoldova ; Secuil (Ciang-g11), pe langA Trotus, Siret si Prut.

Alexandru asedg. scaunul MitropolieT la Suceava, careera si capitala terei, facu si episcopiile Roman si RaclautT ;zidi mangstirile Moldovita (Bucovina) 5i Bistrita, pe care leinzestrg cu sate, robi, venituri si adore; aduse la SucevamOstele Sf. Ion cel noil, care se pastrezg acolo pang asta-disi puse sa se scrie prin mangstiri cgrtile trebuinciose pentruslujba Bisericei. El intocmi si dregatoriile Statulul, din careunele, de si fiintati inainte de densul, insg nu era hotgriratrepta fie-careia. Infiinta scoli pentru formarea Omenilor car-turari, pentru trebuintele Bisericei si ale Statului. Tn Sucevaintemeil chiar scOla unde se talcuiail legile imperatesci dinBizantiti si se inveta si religiunea. In sarsit el ingriji sipentru inflorirea comerciului si batu monede de argint si dearamA.

d 2.462. Ed. I'117.

sai

cml.

34

cu Este din Ungaria; respinse pe Turd, cart intraseraIn tarn ca sa puna pe alt Domn, §i prada de maimulte on Bulgaria. Din causa deselor resbOie insa,Tara-Romanesca se imputinase de locuitori in a§achip , ca mai nu remasese cine sa lucreze pa-mentul.

Tot pe atunci in Ungaria traia un mare general,Iancu Corvin de Uniad (j- 1456). Acesta era romandin nascere, din nemul Danescilor, §i servea pentruregele Ungariel. El batu intr'un singur an (1442) treeo§tiri marl turcesci (la Sibit, la Ialomita-de-sus §ila Portile-de-fer), dar perdu batalia de la Varna (1444),unde insu§1 regele unguresc Vladislav remase mortpe campul de lupta. In anul urmator (1445) Corvin,vrend sä restOrne pe Vlad §1 sä pue in locu-1 pecumnatul set Danciul, navali in Tara-Romanescacu mare Este. Vlad, dupa mai multe lupte, esteprins de catre Danciu §i taiat in piata oraplui Tar-govi§tel impreuna cu fiul set mai mare Mircea. Ellasa dupa sine doi pe Vlad Tepe§ §1 pe Raducel Frumos.

LECTIUNEA XXII

7. Vlad Tepe§, Domnul Terii-Romanesci.(1455 - 1477).

1. Vlad supranumit Tej5ec pentru crugimele sale,ca asigure Domnia inlauntru, omori pe boerilce-I stall in potriva; navali apoi in Ardel, unde pre-facu sate §1 manastiri in cenu§e. Arse §i suburbiulBra§ovului, trase in tepa inaintea unei biserici mul-time de Sa§i, pe cand densul in linite 1§1 lua gus-tarea in mijlocul gemetelor celor intepati. Apol

fil :

51-el

35

trecut in Bulgaria gi a pus gi pe Turcl In spaima,Mind o multime de lume (naratiunea 15).

2. Sultanul Mohammed II, care luase Constanti-.nopole (1453) desfiiniand impera tia Bizantina', voi saprincla pe Vlad cu viclesug si sa I omOre. Domnulinsa pricepu cursa, si intr'o batalie kingei Braila sfa-carna 6stea lui Hanna Paca, tragendio pe tota In/epa, (naratiunea 16).

NARATIUNEA 15. Crulimele Vlad 'repel!.Vlad este omul cel maT crud din cap' au trait in Tara-Ro-manesca. Chiar Baca pe jurnetate ar fi sa credem cele cese spun despre densul, si tot ar rernanea sa ne spaimentarn<le faptele luT neomenescT, de sang-ele rece si pofta sel-batica cu care omora, tragea in tepa, ardea si frigea pc.5menT.

El, indata ce se sui pe tron (1455), 41 alese o ceta de4:imenT armati cu sulite, care if sta pururea de pail, si in-cepu sa faca crudimile cele mai marl: chema pe boeriT, ce-Tse parea ca nu 1-ar fi prietenT, la o adunare impreuna cu fe-meile si copiif for si'i omori pe totT, chiar si pe robil tor.Cinci sate de boerT si ispravnici if omori numaT pentru ca n'arisciut sa spuna numerul locuitorilor din judetele tor. Satele simosiile boerilor ucisf, el be darui ostasilor seT de paza, pe-care-f facu hoerl. Stranse pe tot' cersetorii, lenesil si oameniifara cApritaiii din tail, dupa ce be dete sa manance si säbea bine, if arunca intr'un foc mare. Pedepsi cu cepa orT-ce fur-

nu mai putin de 6,000 de hoti iT prinse in curend si-iomori. In scurt timp facu asa siguranta in tail, in cat ne-gutatorul cel mai bogat putea calatori fara nici o grije, putealasa marfa pe ulna, ca." nimenea nu se atingea de densa. Inchipul acesta omori pana la zo,000 de barbatT, femeT si pruncl,tragendu-T pe cei mai multi in tepa, pentru care lumea 'I-apus numele de repef.

In scurt timp s'a dus vestea prin ter'!" departate despre.crudimele acestuT om si s'a tiparit cart', unde sunt cu ama-nuntul povestite faptele sale

NARATIUNEA i6. Biltalia de langa Braila eaEamsa Pala. Mohammed find insciintat prin amenii

Vlad a hotarit sä ridice armele asupra-f, voi sa puria mina

ltd

si

sal,

bpag,

to

Atnnci Mohammed (in primavara an. 1462) yensingur In persona contra lui Vlad cu 250,000 de se.dati. Domnul roman, cu 10,000 de calareti al sO1, satrase In ni§te padurl marl, §i de aci, noaptecingunecosci qi la un loc plin de mlaftine, navali inarmata lurched'. Nimenl nu se a§tepta la un ase-menea atac ; eel mai multi Turci dormiau du§i §i nase sculara de cat in tipetele Romanilor voinici ,

cart, la lumina faclelor, ce tineat in mans, resturnaa

pe Indrasnetul Voda. De aceea el trimise la Vlad pe logo-fatul sau Catabolinos, un grec siret si prefacut, ca sa-T clicASultanul voesce cu ort-ce chip sal vada, avend sa-T spuna otaina mare, ca daca va veni are sa -1 primesca cu cinste im-peratesca, si cu tote darurile din lume are sal incarce. VladIntelese cursa, si cam uncle batea dragostea turcesca ; cliseca acum nu p6te parasi Cara, dar mai tardiu va veni. Greculmai adaose, ca Sultanul cere ca numat de cat sa-T trimeta 500de copit alest, pentru slujba imperatieT, si tributul de io,000 degalbenl pentru acel an. Domnul roman, superat respunse, cabanil it are gata, dar ca sa-T trimita si 500 de copil, nu p vaface °data cu capul. AtuncT Catabolinos, voind sa piece,rugs sa-I Insotesca pans la Braila, ca.c1 it e frica sa nu-i seintample ceva pe drum. Vlad merse, insa banuind vre-un vi-clesug, lua cu sine OmeniT luT de paza credinciosi si un nu-mer indestul de 6ste. and ajunse la locul aratat, laza cade °data Domnul se pomenesce lovit de tote partite de oarmata turcesca. Era Hamza Pasa, cu care grecul vorbise,ca la cliva si locul hotarit, sa vina si sa princla pe Vlad. SeIncepu o lupta crancena, in care Vlad cu 6menit set remaseinvingetor ; putinT Turd luara fuga ; restul impreuna cu Hamzasi Catabolinos, fura prinsT, li se taiara pe loc mainile si pici6rele,si apol intr'o padure de tept fur. trast pana la unul. In mij-locul tepelor, randuite ca la batalie, se inalta 0 tepa matmare : Inteensa sta Hamza -Pala cu fesul in cap si cu tuiulalaturea, iar Tanga densul grecul cel siret si PasiT mat mid.

and Sultanul afla de cele intamplate, atat de mult nuvoia sa crecla, in cat cu toiagul batu singur pe tatarul care-Iaduse vestea, neputend sast inchipuiasca o asa de mareindrasnela.

%JO

ca.

infr'o

'I

ietaiu

37

vi ucideall tot. Vlad cu o cal de calareti din eel*mal viteji, se arunca spre cortul Sultanului ; aciinsa grevesce, nemerind in cortul marelul Vizir vial unui Pap,. Se incepe o lupta desperate,, batendu-se cu voinicie din amendoue partile. Cu reversatulzorilor, Vlad e silit a se retrage, lasand in mana Tur-cilor 1,000 de prinvi pe car! Sultanul porunci indatase i taie. Paguba Turcilor insa se ridica la 100,000.

3. Dupe, aceea Mohammed lass pe Alibeg cu po-runca de a a§eqa in Dorrinie pe Radu cel Frumos, fra-tele Tepe§, iar el se intOrse la Adrianopol, Ma-inte de venirea tOrnnei (naratiunea 17). RaduDomnia, pe cand Vlad, fiind parasit de top Ornenilsoi, se retrase in Transilvania. Mateill Corvin, regeleUngariel (fit al lul Ion Corvin), sub cuvent de pro-tectiune, 1] chema la sine arunca in inchisore

NARATIUNEA 17. Retragerea lui Mohammed.Dupa atacul suferit din partea lui Vlad, Turcir se facura maTprevN&ort; nu mai inoptail fir sa nu se intaresca cu san-turt ¢i sa indoiasca veghile. Ajunsera in fine la Tirgoviste.Aci totul era pustiii, portile deschise, zidurile cetatir faro niceun aparator; iota lumea era la Poenari (cetate pe un piscinalt langa apa Argesului). Turcit avura tema sa intre indauntru, banuind vre-o cursa; apucara deer drumul spre Braila,2rabind retragerea, de teams, sa nu vino Ungurii, unitt cuRon-4MT, asupra-le. In drum suferira forte mult de lipsahranet si a apes, caii crapara de Mille sete. In cele dinurma se apropiara de Braila; cand la o ora departare de oras,sosira la un loc cu apa si desfatat : acolo se vedea o padureclesa de part (peste moot)) si in fie-care par cite un trup deom ; pasarile ist facusera cuib in cosurile mortilor. Erati Turcitdui Hamza, pe carr Tepes 11 omorise ; Hamza Inca se matcunoscea dupa tepa mai inalta si haina lui ro¢ie, ce o purta,cand cacluse in mina luT V lad. Cu scarba si cu manic se de-pArta Sultanul de la o priveli;te asa de grosnica si vise :Cu grew se pate liea o card din mina unut am cu bare-

prinder1 aka de marl, care indrasnesee Inca asemenealucruri,.

lui

sel

lua

11i-1

5i

;1

38

la Buda. Aci stete vit6zul voevod aprOpe 12 an!,cat timp domni frate-soil Radu (1462 1474), caremutes capitala Terii la Bucuresci. Radu murind, Vladfu liberat §i ajutat de Mateitl Corvin ca sa se facesDomn pentru a doua Ora (1476). El insa de asta-data domni numal cate-va luni, cad Laiot Basaral,veni cu Este turcesca asuprA-I §i-1 omorl (1477).

LECTIUNEA XXTTI.

Negoe Basarab, Domnul Terii-Romanesci.

(1512 15 2 2).

1. Negoe Basarab, fiul luI Basarab cel Tiner,dupa exemplele date de predecesorii so1: Vlad-Voila,Calugarul §i Radu cel Mare, petrect1 mai tot timpulvietil sale cu ingrijirea de lucruri sfinte, muta scaunu1Mitropoliel de la Curtea-de-Arge§ la Tirgovi§te Si sfar§iMitropolia din acest ora§, care se incepuse de Radueel Mare. Compuse invataturi folositOre pentru fiulseal Teodosie §i tipari carti bisericesci, intre alteleEvanghelia, care este a§a de frumos tiparita in cataqI n'ar putea e§i mai bine din tescurile tipografice.El Indy, din temelie biserica mareta de la Curtea-de-Arge§ §i o inzestra cu sate §i moii, cu vase deaur §i de argint §i odOre scumpe. Se lice ca sopasa, Despina Milita §i-a vindut sculele de aur §i pie-trele prep5se, ca sa ajute pe Domn la sfar§irea ma-retei biserici. Negoe cheltui sume marl de bani cuinfrumusetarea §i inzestrarea sfintelor lacapri dinTara-RomanOsca, Moldova, Transilvania si chiar din

nperati a turcesca.Negoe muri la a. 1521 §1 se inmorminta In

launtrul bisericei Curtil-de-Arges. Dupa eAtI-va anlde turburarl urmeza la tron ginerile sou Radu de

-

39

la .eifumati, care pune in respect pe Turd §1 opresceca Cara sa devina pa§alik.

LECTIUNILE XXIV XXVII.

Stefan-Veda cel Mare §1 Bun, Domnul Moldova(1457 - 1504).

LECTIUNEA XXIV.

PRIMII ANI DE DOM1IE AI LUi STEFAN.

1. Stefan-Voda s'a nascut pe la anul 1436 insatul Borzesci (jud. Baca) din tatal sell Bogdan, fiulmai mic al lui Alexandru cel Bun, §i din mama saMaria. Bogdan fiMd omorit talharesce la o petrecerede catre frate-seti Petru, tinorul Stefan, ajutat deVlad Tepe§, batu pe Petru in doue randuri §1 ocupa,tronul pArintesc. El fiind cu sufletul aprins spre faptevitejesci, se gatesce indata de resbOie ; randuesceOstea in cete de cate o suta, dand fie-carel cete cateun step.. intocmesce §i glOtele sau t6ranimea, im-partindu-le sabil §i pu§ti, pe langa arcele, ghiOgele§i fuscele ce aveat, in scurt pune Cara intrega, pepicior de resboin.

2. Dupa ce se asigura de o buna armata, vreasa-§1 asigure §i tronul. Petru fugise in Polonia §i in-trebuinta feluri de mijlOce, ca sa restOrne pe Stefan§i sa-1 (mire, cum facuse §i tatalui sal. Stefan ceruin mai multe randuri de la regele Casimir pe Petru,dar regele polon nu voesce sa i-1 dea ; atunci Domnulroman pustii cu foc §i sabie Pocufia, pana ce Petrufu silit de Poloni a trece in Transilvania. Stefan, casä constranga pe Voevodul acestei teri sa i-1 dea inmana, prada Scaunele Secuesci, fora a-i sta cine-vaimpotriva. Petru gasi atunci adapost la Vlad Tepee,

10

din care causa Stefan se supera pe acesta cautasa I resbune. Ocasiunea II se infati§1 indata, pentruca (in 1462) Sultanul Mohammed venind cu armatanumerOsa in Tara-Romanesca asupra lul Vlad, Stefanse uni cu Turcii, Si pe end ace§tia loviat pe apacetatea Chilia, care era a Teril-Romanescl, Stefan oinconjura pe uscat. Chilia insa, find ajutata la timpde Vlad, nu fu luata. Mohammed o lasa in stapanirealui Radu cel Frumos, urmatorul lul Vlad. Trel anidupa aceea, Domnul Moldovei veni cu Vita putereasa inaintea aceleia§1 cetatl, §i o cuprinse.

LECTIUNEA XXV.

LUPTELE CU UNGURII, CU TATARII I CU RADII CEL FRUMOS,

DOMNUL TERIT- ROMANESCL (1467 1472).

3. Regele Ungariel Mat3i0 Corvin hotari sa-§Iresbune asupra lui Stefan pentru pradarea ScaunelorSecuescI. De §i era iarna, el trecu muntif in Mol-dova (Noemvre 1467) prin pasurile Ghimic §i Oituz,avend cu sine pe eel mai buni generali aT regatulul.Stefan a§tepta la SucOva sa dea pept cunul. MateiU arde Romanul §i inainteza pans. la Baia.Aci insa este lovit in timpul noptif de Venil mol-Joveni §i silit sa scape cu o fuga ru§inOsa.

4. Dupa acesta isbanda Stefan intra, (in pri-mavara a. 1469) in Transilvania, prada din no0 CaraSecuiasca i prinse in cursa pe du§manul soil Petru-Voda, caruia ii tAia capul. Multamit ca a scapat deacest om primejdios §i ca a resbunat mOrtea tata-lui sot, Stefan se impaca acum cu regele Ungariel,mre-1 dete sa stapanesca in Ardel doue cetati : Balla

Ciceiul.Tot atunci hordele tatare, conduse de hanullNa-

aiak, pavAlind in Moldova, Stefan le e0. inainte la

dusrna-

4i

c

41

(aprOpe de Dnistru), le batu cumplit si leimpra§tia, hand §i un mare numer de prisonieri §itOte Intre eel prin§1 fu chiar fiul lui Maniak.Hanul infuriat trimise atunci o suta de soil la Stefan,sa i spuna, ca sa dea drumul fiului set, daca nu voescesa fie parjol §i o balta de sange. Domnul roman,drept respuns, chema indata pe fiul prisonier, §i Infata, solilor it despica in patru bucatl ; apoi trase Intepa 99 de soli, iar celul de al o sutalea ii taia, nasul§i urechile §i-I trimise inapoi, ca sa spuna Hanululcele ce vepse.

5. Pornit cum era spre resb6ie, Stefan tintiseochii asupra Torel-Romanescl, pe care voia s'o cu-primp. In a. 1471, el prada marginea §i arse Braila.Radu eel Frumos it intampina la Sod, unde se deteo bane crancena (4 Marte 1471), intre frati deacela§i sange. Radu perdu resboiul §i se gati din notde lupta ; la Cursul sail Isvorul Apei, (jud. R.-Sarat),se impreuna cu Stefan-Voda (18 Noem. 1471); acise bat vitejesce din amendoue partile trel Mile intregi,de dimineta pana sera ; a treia n6pte Radu lasatOte in tabera §i fuge cu 6stea la scaunul sell inBucuresci. Stefan pornesce dupe densul §i inconjoracetatuia care apara Bucurescil. Domnul e silit sa fugala Turd', iar marele Stefan, dupa, o qi de batere a

o cuprinde. Dupa trel Mile el se intOrce laSuceva, luand cu sine pe 'Minna lul Radu cu fiicael Maria, (cu care In urma se casatoresce), §i lasandin Bucuresci Domn pe Laiotd Basarab. Radu curomane Si cu 15,000 de Turd, goni pe Laiota, navaliin Moldova §i o prada in lung i in lat. Stefan cautain anul urmator cu ajutor polon sä se despagubescade aceste perderl, arclend cetatea Teleymi, Gang&Ploesci), i alte stricaciuni facend in Tara-Romanesca.

Dar aceste lupte fara nici un plan nu avura altresultat, de cat sa, slabesca puterile Romanilor din

Lipirri

cetatiT,

pradile.

ostile

42

cele doue principate, §i sa aduca mai curend pe TurdIn Moldova.

LECTIUNEA XXVI.

LUPTELE LUI STEFAN CU TURCIT.

6. Chiar in t6mna anului 1474 Soliman-Pasaintra in Moldova in fruntea unei armate de 120,000de Turd. Stefan nu avea de cat 40,000 50,000 deomens. Cu acest numer de o§teni Stefan ca§tiga W.-talia de la Racova sail Podul Inalt (1475), care estecea mai stralucita victorie din cele 34 ale sale, §iuna din cele ce fail mandria tuturor Romanilor.

In urma unei infrangeri a§a de grele, SultanulMohammed hotari sa vina in persOna asupra lui Ste-fan. Deci in fruntea a 150,000 de Omeni trecu Duna-rea (1476). Stefan neavend de cat 10,000 de calareV,se retrase intr'un mic codru, departe o jumetate decli de Baia, in locul numit Pa riul Alb sail ValetsAlba (jud. Nemtu), unde se intari ca intf'o cetate.Aci el fu lovit de IntrOga putere turcesca §i silit,dupa minuni de vitejie, sa fuga in Polonia. Moham-med pornesce ]a Suceva ca s'o cuprincla, §i incon-jOra §i Hotinul ; dar e silit a lasa cu marl perderiamendouo cetaOle §i a se retrage cat mai repedepeste Dunare, din causa ciumei §i a f6metei, care11 secerati cumplit Ostea.

Marele Stefan, pe care tOta, lumea it socoteade perdut, §i-aduna sfaramaturile o§til sale, strangepastorii de prin munti §i argap de prin curtile boe-resci, §1 cu den§ii pune in gOna cetele du§mane,sfaramand intr'o singura bataie un corp de 13,000 deTurd. ApoT, ajutat de Stefan Batori §i de Vlad Tepe§,cars venise din Transilvania cu 60,000 de oameni,urmaresce cea-l-alta Este unde era Sultanul; ajungend-co

43

In minutul sand voia sa treca, Dunarea, o lovescea§a de tare §i o pune III grOza, ca multi Turd seineca in valurile riului, toti fug lasand in manileRomanilor nu numal praclile ce adunasera, dar §i tOtecarele, call, camilele, munitiunile i ma§inele de resboitt.

LECTIUNEA

LTA STEFAN CU POLONIT IN CODRUL COSMINULUT.-STEFAN CUPRINDE POCUTIA. - MORTEA SA.

7. Dar abia se potolise Cara de Turd, cars luaseraChilia §i Cetatea-Alba, §i alai du§mani se arataramai r61 de cat Turcii. Ace§tia erafl Polonii. RegeleCasimir murind (1492), ii urmase Ion Albert. Acestain anul 1497, in fruntea unel armate nunerOse,mai mult de 80,000, intra fara de veste n Moldova,sub cuvent de a o apara contra barbariei turcesci§i a libera cetatile Chilia §1 Cetatea-Alba de jugulOtoman ; scopul adeverat era insa sa cuceresca, in-trega tara pana la Marea-Negra. El, dupa ce in-conjura cetatea Suceva §i o batu zadarnic trel sep-temani, este silit de timpul rece, de lipsa §i f(5metea cere pace. Stefan i-o acorda cu conditiune : a seintorce tot pe unde venise. Armata polona, apucandinsa calea spre Codrul Cosminului, i§1 afla aci desa-var§ita peire (26 Octomvre 1497) ; copacii 0,141 deMoldoveni, de abia tinendu-se la radacina, so naruescasupra-1 §i o strivesc. Stefan-Voda cu al sei lovescepe Polon' din tote partile. Putini mai scapara cuviata. De atunci a remas la Poloni pana asta-cli tristaamintire : In Vele Craiului Albert §lahta (nobilimea)a petit'.

8. In vara a. 1503 Stefan-Voda intra cu Ostein Pocutia, o coprinse §i o alipi la Moldova, de lacare, jlicea el, ca, fan tale o smulsesera Polonii. Dar

XXVII.

BITALIA

--- 44

fu silit in curend o parasesca (1504), pentru cao armata polona fusese trimis0., sa prade Moldova,iar el suferea greti de b6la podagrel, care i-a §i pri-3inuit m6rtea.

In 2 Iu lie 1504, Stefan-Voda muri, dupa o Dom-nie gloriosa de 47 de and §i trel luni. El fu inmormin-tat in manastirea Putna, cea zidita de densul (nara-tiunea 18 §i 19).

NARATIUNEA 18. Sfaturile lul Stefan la m6rteasa. Fund pe patul mortiT, Stefan chema pe fiul sell Bog-dan, pe Mitropolit, archiereT si pe tot' boeriT si le dete in-vetatura : sd nu punt! rezdvt pe nici unul din nemurilevecine, pentru cd Ungurit rittarit sunt aprope ingIailiftit Turct, Tara-Romaniscd e inchinatd Sultanului, Poloniaere regI schimbaciofi nesigurt, iar Germania e sAriatelPrin certuri din lduntru. Ci este mat lire sd inchine Para;elut mat puternic mat inielept Turculzd ; darprim aristd inchinare, Moldova sd jertfiscli nimic dinseatarnarea. drepturile ,ri libertNile el, ci in schimbul unutribut sit ,cz it asigure pe tote. Dacd insd Turcul va cerezlte condiliunt mat g-rele, atunci Loft sd ridice armele sdre jertfescd pentru lzbertatea religiunea pdrimplor tor,4recum s'a jertflt ,ri luptat el 47 de aid. Si cu aceste-uvinte a si trecut in lacasul cel vecinic. Fiul Oil Bogdan4-a urmat sfatul. El a incheiat cu Sultanul Selim I un tractataprOpe in aceleasi condiliunT ca Mircea cel Betra'n (a. I 511).

NARATIUNEA 19. lutoomirile Tul Stefan cel mareearacterul s611. Stefan a introdus imbunatatirT in at--

mata, in administratiune, in BisericA. A inlesnit si sprijinitsedarea de sate cu populatiune romana, rutena si tatail; ainfrumusetat Vasluiul, Flarlaul Hus' cu palate si bisericidomnescT. In Suceva, IasT Mitre a in?Iltat bisericT; a ziditdin temelie manastirile Putna Voronet (Bucovina), Chipriana(Basarabia), Dobrovatul (jud. R6sboenT $i Tazlaul(jud. Neamtu), &cad peste tot 44 de manastirT si biserici, casemn de multamire catre Dun-mei:Jett pentru isbandile castigateasupra vrajmasilor.

Vitez fara seman, drept, parinte at poporuluT, ocroti-tor al BisericeT, aparatorul crestinatatii, m6rtea luT a fost

sa

,ci

fi dinteensil,nu-,s1

s'a

Si

a-

tici

SisiVasluiri),

45

LECTIUNILE XXVIIIXXIX.

Petru Voila Rare§,Domnul Moldova(1527-1538, 1541-1546).

LECTIUNEA XXVIII.IEXPEDITIUNILE LIII PETRU IN TRANSILVANLA. BSI POLONIA.

1. Petru Voda era fiul Jul Stefan cel Mare §ial mamel sale Maria Raref din Harlan. El 1ndatg.se apucg, de resboie.

2. Ungaria, dupg, batalia nenorocita de la Mo-had (1526) §i mOrtea regelul el Ludovic II, deve-nise o tributary a Portil. Turcil pusera rege peIon Zapolia, Domnul Transilvaniel. Germanil insa 11batura §i-1 alungara in Polonia. Armatele germaneintrand in Transilvania, silead ora§ele sa se Inchine.Imperatuluf Ferdinand. Petru voi sa se folosescade turburarile din acesta tara, §1 facu planul ca so-cuprinda. Decl sub cuvint ca'§I apara cele doue ce-tap, ce Domnil Moldovel stapaneat peste munti,Cieeiul qi Celatea de Balta, navali in a. 1528) cuEste mare, supuse Secuimea §i se intOrse inapoi'Ara nicl o perdere. Dui:4 aceea (a. 1529) intra a

plansg de top* locuitoriT tereY, ccat plangea toff, ne spuneun cronicar, ca dupg un pgrinte al lor, cg cunoscea to cgs'ad scgpat de mult bine si aparare. Ce dupg mai-tea lui,clicea sfintul Stefan Vodd, pentru lucrurile sale cele vitejesci,carele niminea din domnT, nicT mai nainte, nicT dupg aceea,nu l'ari ajuns.,

'Era acest Stefan Voda, om nu mare la stat, maniostntreg la minte, nelenevos, Si locul sal scia sal acopere;unde nu cugetaT, acolo it aflaT. La lucrurT de resbble mester;unde era nevoe insusT se vira, ca veciendu-1 aT sa, s nu in-dargpteze (sg nu dea inapoT). Si pentru aceea rar denu biruia. Asijderea unde it biruia alcii, nu perdea nadejdea;cg sciindu-se caslut jos se rgdica deasupra biruitorilor.,

---

tart,

si

resboiri

;

46

doua Ora in Ard61 batu cu desgvargire armataarchiducelul Austriel Ferdinand la Fe ldibra (din susde Bragov), luand lagarul i tOte tunurile inimicului.In a] treilea rand (Octomvre 1529), inconjura Brafo-vul in timp de trel soptemanI, sili cu foc §i sabieBistrija sa se supuna, i cuprinse Rodna cu bogatelesale mine de argint. In cele din urma, de tema sa,nu 'Ong incurcaturi mai marl, el se int6rse in Caraincarcat de prAcli gi de un mare numer de vite.

3. Intre Po loma gi Moldova era tot-d'a-una c6rtgpentru parnOntul dintre Dnistru i Prut, cunoscutsub numele de Pocufia, pe care Domnii roman' oreclamat ca o bucata rupta din Cara Moldovel. PetruVoda, cu stop de a hotari acesta c6rtg cu sabia,.ocupa Pocuia (in a. 1531). Regele polon trimise o ar-rnata, ca sa gonesca. lul Petru lasate prin oragele,din Focutia, pentru aparare. In 12 locuri se incaerargPolonii cu Moldovenil, pang ce acegtia, veclendu-sestrirntorati, cerura ajutOre. Petru alerga cu 22,000 deogteni gi cu artilerie minunata spre eastelul Obertin,iinde tabarise armata polona; dar fu batut, perpn-

tota artileria (naratiunea 20). Dupa aceea Po-lonil in trel randurl Moldova, furs insa res-pingi cu insemnate perderi.

NARATIUNEA 20. - Mahe. de ]a Obertin. Petrufind incredin ;at ca Polonii au sa fugl, si voind ca sa nu-Tscape din 'liana nici unul, isT imprastie &tea in cete in prejurul taberel de la Oberlin porunci sa dea asaltul. CincTore d'arendul tinu lupta in bubuitul grosnice artileril Moldo-vene ; intAririle sunt dcja spulberate, insa cand is-banda era in mana Moldovenilor, eT sunt apucali la mijlocdin trel pArtY espusi la focul artileriei polone. Petru-Voda,care se batuse ca un adeverat erou sdrobise aprcipe cutotul cel corp al calarimei polone, fu rAnit si scapIcu putinl_ vitejT aT sei. 4000 de Moldoveni. acoperiaU camptlde luptl; 40 de boeri si capitani se prinsera si furl dusi la re-gele Sigismund impreuna cu vr'o 48 de tunurT austriace, ce Petruidobandise de la GermanT in batalia de la Feldiore.

pradara

ininiicilor

gi

°stile

du-51

si

sisi

47

LECTIUNEA XXIX.

EXPEDITITJNEA SULTANULUI SOLIMAN IN MOLDOVA

4. Acum Petru nu mai voia sa platesca Turci-lor pe§che§ul, silicend ca §1-a roscumporat neatarnareaprin arme; tot de o-data facu legaturi tainuite cuimperatul Germaniei 0 cu ducele Moscoviei In potrivaTurcilor. Sultanul Soliman, de care tremura Europaintr Oga, hotari sal pedeps6sca, 0 in fruntea unel ar-mate de 150,000 de (5meni trecu Dunarea (Julie 1538)pe la Braila 0 se indrepta repede spre Ia§i. Aci ye-nira 0 Tataril ; Muntenil, din porunca Sultanului, in-trasera dintr'o parte.; Polonii, din cea-l-alts, parte, stallgramadql la hotare, gata sä navalesca. Petru vepn-du-se parasit de boeri 0 popor, fugi in Transilvania;3ultanul cuprinse Suceva, facu Basarabia sangiac"provincie turcesca) 0 puse Domn in Moldova pe Ste'an, poreclit Lcicustd, pentru ca in timpul soil venir6acustele in tarn.

5. Stefan Lcicustti domni numal don! ani (1531540), cad fu omorit de boeri din causa cruqime.

for sale. Sultanul dete Domnia lui Petru Rare§. Petruse apuca iara§i de intreprinderi rosboinice; ceru d(la Ardeleni sa-1 dea ind6rat cetatile: Ciceiul, Cetateade Bang, §1 cele-lalte, ce-i se luase de Zapolia, 0fiind-ca nu capata indestulare, le cuprinse cu armeleIntre acestea el more betran de Mile 0 de b61a grea,la a. 1547, §i se inmorminteza la manastirea Pro.Zola (naratiunea 21).

NARATIUNEA 21. Fundatiunile 1111 Petru. Petru-a zidit biserici de piatra in Harl'Ati si in Baia, m-rea CetateaNimplui (1530), m-rea Risca si biserica din m-rea Proboth{jud. Suceva 153o); a inceput cladirea bisericei Episcopaledin Roman (1542), care s'a finit de fiul seil Ilie (155o), aterminat m-rele Dobrovatul si Capriana, incepute de tatal seii

48

LE CTIUNEA =C.

Ion Voda cel Cumplit Domnul Moldova(1572-1574).

Ion Voda era un stranepot al lul Stefan eelMare. Porecla de cumplit i-ati dat-o boeril §i calugaril,pentru ca-I Ingropa de VII, on it taia In qiva de Pasci.Poporul insa 11 iubea ca pe un parinte al lul, §i selupta voios pentru densul. Era un om voinic, ca puteasa traga singur en manile un tun dupa el. Domnia§i-a capatat-o dand bani la Porta Otomana. CandacOsta i-a mal cerut §i alt.( bani, el n'a mai volt et.dea §i a hotarit sa ridice sabia asupra Turcilor. Sul -tanul atunci it mazilesce §i pune Domn In locu-I pePetru Schioul din Tara-Romanesca. Ion Vodg, batepe Petru la satul ,ilisce (jud. Ramnicul-Sarat), cu-prinde Bucurescil, arde Braila, Tighinea §i Cetatea-Alba ; insa la Cahul este cumplit batut de Turd(1573) ; 20,000 de Moldoveni roman mortl pe earn-pul de lupta ; Ion, prins prin tradare §i legat de c6-dele a doue camile, este Mout bucati (1574). Ast-felperi Ion Voda cel Cumplit, despre care cronicarulUrechie dice ca era la minte ascutit §i la cuvintgata, §i se vedea a hire harnic nu numai de domniaacestei terI, ce §i. altor tOrI sa hie cap §i mal mare".

Resumat (de inv4at pe din afarg).a) Din istoritt Terii-Romdneser.

Dui:4 o incercare a luT Litean Vodd (c272) de a uni mi-cile principate din Tara-Romanesdi intr'unul singur, Tugo-

Stefan, si alte zidirT a facut la Mitropolia SuceveT, la Moldo-vita, Bistrita, inzestrand 16.caprile sfinte cu odcire, sate siveniturT.

49

mir Basarab este cel d'intaiii, care intemeiazA, pe la a. 1290d. Cr., principatul TerIT-Rornanesd, domnesce sub numetede Radu Negru Basarab (1290 1320). El face mitropoliela Curtea de Arges, episcopie la R.- ValciT, o biserica de mirla Campu-Lung si alta in Curtea de Arges. Fiul sett Alexan-dru (1320 136o) bate pe Carol Robert, regele UngarieT (1330)si pe Du,san, tarul Serbtlor (1355), carT navalisera in Sara.Vladzslav (1360 1372) e cel Domn roman care selupta cu rural gi cel principe crestin, care-T infrange(1367); el sfarama si ostile luT Ludovzc I, regele UngarieT(1369) Intinde hotarele spre Nord cuprinclend Faga-rtu,sul, si spre Sud, punend mana pe banatul Vidinulul. El in-fin.4eza a doua Mitropolie a teriT la R.-Valcil si zidesce manastirea Vodi;a de langa Severin. Fiul sail Radu, supranu-mit Negru (1372 1385), ajutat de Pupa Nicodim, imu4im-rile si le intocmi, facend intre altele m-rea Tismana.

DupN rnortea sa incepu certa pentru tron intre flitsal Dan Mircea. Primul cu ajutorul turcesc ocupa scaunul(1385), dar e omorit de ,S1,sman, .carul bulgaresc ; Donia ois Mircezz eel BNril n (1386 14 t 8).

Mircea, dupa ce tuprinde DObrogea si tote cetgtile depe malul drept al Dunarii dupa ce supuse Ora pans la Adria-nopole, bate pe Turd la Craiova (Rovine a. 1394) si la Ra-vine pe Ialomila (1398), iar pe Sigzsmund I, regele Unga-riei, la Illuntele Paserea (1395); rdmane batut de Turd laNicopolT impreuna cu et-T-1'8.10 principT crestini (1396) si in-cheia cu Sultanul Mohamed la a. 1411 un tractat, prin care,in schimbul until percher sail dar de 3000 de banT rosiT pe an,Turcia se indatoresce a lua sub anararea sa Tara- Romanesca

a-T respecta drepturile si peatarnarea. Mircea zidesce m-reaCozia, uncle se si inmormintezX (1418).

Acum incep din noti certurT pentru tron intre fiiT si ne-potii luT Mircea si Dan, uniT fiind sprijiniti de UngurT, eell'altT de Turd, pang. ce capata tronul cu ajutorul ungurescVLzd Tlracul, fiul luT Mircea (1433). Vlad are lupte ,cu Turcil

cu Ion Corvin de Uniad, care sprijinea pe cumnatul seriDantizi; acesta ucide pe Vlad (1446), dar densul suferaaceeasT soma de la Vlad repe,s, fiul luT Vlad Dracul (1455)

Wad Tepe,s (1455 1462 si 1476) dupa ce-sT asiguraDomnia in launtru prin cruclimi marl, pustiesce Bulgaria, batepe Hamza Para langa ataca pe Sultanul Mohammedin timptil noptiT, cu scop ca sal princla sail sa-1 amore (1463),

fiind parasit de al sd1 se retrage la regele UngarieT Mateul412.42 Tel. VIII. 4

$i Ora

*i*

Brdila,

CrILILiirld'intait

si

si

sisi

si

50

Corvin, care-I tine 12 anT in inchisOre (1462-1474). In timpulacesta scaunul terir se ocupa de Radu cel Frumos, fratele lulVlad Tepes, care se lupta cu Stefan cel Mare, Domnul Mol-dove! la Sod si la Cursul Apel. In 4 doua Domnie VladTep(es sta numar rate-va lun!, cacT e omorIt de Laiot Basa-rab (1477) Urmara Domniile a tree Domni forte religiosTVlad Calugarul. Radu cel Mare si Neigoe Basarab (14831522), in care timp se organiza Biserica, se infiintara Inca 2episcopil, se rezidira mai multe mrT : ca Glavacioc, Govora siSnagov, si se intemeiara m-rile Dealul de langa. Tirgoviste siCurtea-de-Arges. Dupa mOrtea luT Negoe Cara este apropea deveni pasalic turcesc; vitejia insa a lui Radu de la Afu-mart (1521 1529) pune in respect, -pe Turd, cacT el castigaasupra-le 20 de batalir numaT in 2 anT.

Cu Radu de la AfumatT se incheia perioda de vitejieinceputa cu Radu Negru. TimpiT ce urmara pima la venirealui Mihaizi Vodd Vitizul (1529 1593) sunt umplutT de lupteinterne intre diferitele partide boerescT si pretendentr la tron,schimbandu-se de 19 orT Domnii in interval de 64 de ani, spreslabirea si nimicirea terir.

Intrebari de recapitulare la Istoria Vechiaa Terii-Romanesci.

(Elevir vor respunde inscris la cestiunT).Lucrarea Cine a incercat mar intaiu ca sA unesca

micile principate din Tara-Romanesca intr'unul singer, si cueine a avut el sä lupte ?Care este intemeietorul principatulurTeri! Romanescr, si ce scir despre densul? Si se aratepunctele de asemenare intre luptele luT Alexandru, Vladislavsi Mircea cel Betro.n cu regir UngarieT Carol Robert, Ludo-vic I si Sigismund. In ce an sail batut Romanic pentruprima &A cu Turd! ? Si se nareze pe scurt luptele luT

Mircea cu Turcir ? Carr sunt conditiile tractatulur din 1411cu Mohammed ?

Lucrarea II. Ce lupte a avut Viad Dracut cu IonCorvin de Uniad, si din ce causa? AretatT cite -va din fap-tele de crudime ale luT Vlad Tepes. Sa se. nareze expedi-iunea luT Mohammed II in Tara-Romanesca.

Lucrarea III. Ce scii despre Negoe Basarab ?

51

Resumat (de invetat pe din afarg).

b) Din istoria Moldouei.

Intemeietorul principatuluT Moldovel este Bogdan- Vodddin Tara Maramures, care (in a. 1349) supune micul principatal luT Sas (din Bucovina) si principatul Iasului, bate in marmulte randurT pe UngurT si pe Tatari si zidesce m-rea Rd-ddula, unde se inmormintezg (1359). Dupg Domnia scurta aluT Iuga Koriatovki (1374), vine la tron familia illn,rdtescilorprin treT fratT : Petru Vodd (1379 1389) care face legaturTde supunere cu PoloniT ; Stefan, care are o luptg cu Sigis-mund, regele UngarieT (1390) si Roman, care intemeiazg ora-sul Roman.

Sub Domnia cea lungg a luT Alexandru Vodd cel Bun,(1401-1433) Moldova se imputernicesce, inzestrandu-se cuasedeminte folositOre, cu m-rT, bisericT si scoli, cu tirgurT si°rase; ea cade apr6pe la peire in timpul urmasllor luT Ale-xandru (1433-1457) cand spre norocul eT vine la tron StefanVocla cel Mare (1457 1504). Acest mare Pomn, in timp deaprOpe jumetate de secol, apera Moldova de incalcarile streine :batend pe regele Mateiti Corvin la Baia (1467), pe Soliman -Palacu 120,000 Turd la Podul Malt (1475), pe Sultanul Moh.immed, dupg infrangerea dela Valea Alba sari Ri'sboeni (1476),pe regele PolonieT Albert la Codru Cosminului (1497), peTatari la Lipinjt (1469) si pe Munteni la Sod §i la IsvorulApe?' (1471). El impodobesce Cara cu mangstirT si biserici, sio inzestreza cu intocmiri folositore.

Fiul seri Bogdan (1504-1517) dupg lupte fara nici unscop cu Polonil, inching. Turcilor Moldova in aceleasT conditiunica si cele din tractatul luT Mircea cel Betran. Un alt firi allul Stefan, anume Petru Rare;, (1527 1538, 1541 1546)intrg de 10 orT in Transilvania, cu gand ca s'o coprinda ;

intorce apoT armele asupra PolonieT, din care causaSul-tanul Soliman vine cu 6ste numerosa in Moldova, ca sa-1alunge. El fiind pgrasit de boerT, se retrage in Transilvania,si de ad la Constantinopole, de unde capata din nou tronul,domnind in done randuri 16 anT. In timpiT urmatori (1546-1591) Moldova este pradata de TatarT, Turd, CazacT si

si adusg la cel din urma grad de miserie, din causaciumei, a fOrneteY si a despuierilor de tot felul, ce avu sa in-

41

Po-loni,

52

dure de la cei 19 Domni, call' trecura gonindu-se uniT pe altildin scaun. Din acqtia Ion Vodd cel Cump lit face o ultimaeroica incercare ca sa scuture jugul turcesc ; dar platesce in-drasnela cu capul sett

Intrebari de recapitulare la istoria vechia aMoldova

(Elevil vor respunde prin scris la intrebarT).Lucrarea I. Cum si cand s'a interneiat principatul

MoldoveT? lntocmirile lui Altxandru cel Bun.Lucrarea II. Cand s'a suit pe tron si cat a domnit

Stefan cel Mare? Ce lupte a purtat densul pang sa princlape Petru Vocla si sa-1 ornOre? Ce sfaturi d1 Stefan la mor-tea sa fiului seri Bogdan ? Cum e zugravit Stefan de contim-poranil seT?

Lucrarea III.Expeditiunile luT Petru Rare, in Tnin-silvania, si expediOunea lui Soliman in Moldova. St sepun in paralel Domnia lui Mircea cel Betran cu a lui Ale-xandru cel Bun; a Jul Vlad Tepes cu a Jul Stefan cel Mare.

53

PARTEA III.

ISTORIA NOUA

I.

ISTORIA Owl-Rom/Imo! fg A MOLDOVE! DE LA MIHAIII VODI VITEZULFAA LA GRIMM GHIOA ION BTURDZA.

(1593 1822).

LECTIUNELE XXXVII.

Mihaiu Voda Vitezul, Domnul Terii-Romanescial Moldova §i al Transilvaniei...

(1593 1601).

LECTIUNEA XXXI.

MIHAIla SCAPA TARA DE JUGUL TURCESC (1594).

1. Mihaill Voda, fiul lui Petraou Vocki s'a urcatpe tron catre sfar§itul anulul 1593. El gasi Cara intr'ostare vrednica de plans, lipsita de locuitori §i tra-tata de Turd mai. rea de cat un Ora ele d6pe Dunare erat t6te in stapanirea turcesca, §i dinele cete armate navaleat i. meret jefuind qi omorindfara tema. Sultanul incepuse acum sa Ia §i dijma dinOmen', tot al clecelea fecior din fie-care sat, tirgora§, §i sa-1 duca la Constantinopole, spre a-1 turci§i a-1 face ianiceri.

2. Mihaiil nu era omul care sa despere de sOrtanatiei sale ; el hotara sa ridice sabia asupra Turcilor,

kiI

-XX27..I

-

pa§alic.

li

64

i sa n'obage in t6ca, pang ce nu-I va goni dinEuropa. Pentru aceea el facu legaturi cu Rudolf II,imporatul Germaniei, cu Paoa de la Roma, capul cre-tinatatil din Apus, cu Sigismund Batori, principeleTransilvaniel §i cu Aron, Domnul Moldovei, i in clivade 13 Noembre 1594 ridica stegul independentel.Toll Turcil din Bucuresci sunt uci§i in acea cli, iarinteo septemana nu mai remane picior de pagan intail.

Apol in fruntea o§tilor sale arde Giurgiu fi -Ora-ful de Floci, 1-leirfava 0 Silistra, nimicesce, dinainteaRusciucului, o armata de 25.000 de Turd, pe cand ge-neralii sal, frail Buzesci, bat pe Tatarl la Putineig§i Stcinesci (jud. Vla§ca) §i-i gonesc din Cara. Putindupa aceea, §i pana ce Dunarea era Inca inghetata,Mihaia impartA Wile sale in mai multe corpuri ; cu-prinde ora§ele §i tirgurile de pe amendoue malurileDunaril pana la Mama Negra, §i apol cu iutimeneathilita cutreiera mai WO, Bulgaria, ducend foc §isabie pang, dincolo de Adrianopole.

Ast-fel Mihail) cu Vile sale, ajutat Inca de trupeTransilvane §i Moldovene, se lupta patru luni d'arandul in asprimea ernei, repurta 10 victorii insem-nate, cuprinse 25 de crap, prada mil de sate §i ajunsevictorios pana la portile Constantinopolului, facend ointrega imparatie sa tremure la numele unul singur om.

LECTIUNEA XXXII.

EXPEDITJUNEA Lig SINAN PAp CONTRA I ITT MIHAItr.

(August pilnci la Decembre 1595).

3. Intre acestea Sultanul Mug at III muri (1595)1ci-i urma fiul sea Mohammed III. El indata trimiseasupra lui Mihail pe cel mai vestit din generaliiturd], pe marele vizir Sinan Pafa. Acesta, in fruntea

OZi

unei armate de 180,000 de Omeni, porni spreFata de acesta putere mare, Mihaiil ae gasea singur, pentru ca Sigismund Batori 1§I petrecea tocmalnunta, iar Domnul Moldovel Aron fusese itsturnatde pe tron §i omorit prin venin. VitOzul Domn dupace iii porni familia cu tot avutul la Sibit in Ardel,stranse in graba 16,000 de o§teni §i se intampina cuTurcii intr'o stramtoare numitg, Vadul Cdlugdrenilor(la jumetate drumul di'ntre Bucuresci §i Giurgiu). Actin 1iva de 13 August 1595, se dete o 6dlii lie crancend, Incare armata lui Sinan fu pusd fie gond. inaceldritd.

4, Dupa aceea Mihaiu se retrase la Stoenesci pe apaDambovitei, a§teptg,nd sag viva in ajutor SigismundBatori.

Sinan intra in Bucuresci, puse sa se sfarame cru-cile §i icOnele sfintelor biserici -§i inconjura ora§ulcu o intaritura de Jemn. Apoi merse la Tirgovite,pe care de asemenea o intari, dar nu cuteza satepte acolo pe ci lasand in cetate o garni-s6ng. o intinse repede spre Bucuresci. Insa tocmalatuncl Mihait impreuna cu Sigismund Baton §i cu,Stefan Rezvan, Domnul Moldovel, cars venisera in Sarape la Rucdr, se gateau sa lovesca tabara turcesca.Mare le fu deci mirarea, cand aflara ca Mamie Vizira rupt-o d'a fuga; dupa trel Vile de bombardare, elluarg, cetatuia Tirgovi§tel; apoi Mihait cu Oste a-MO, pornesce pe drumul cel mai drept spre Giurgiu,ca sa. tae Turcilor trecerea Dunarii. Sinan abia apu-case sä tree& riul, cand Mihait se arunca in spa-tele Turcilor de pe mal unii sunt taeti sau prin§i,alp cautand scapare pe pod se lovesc §i se ucid in-tre sine, pana ce in sfar§it podul rupOhdu-se in douOparti, top Turcii sunt inghiii in undele Celputin 18,000 de Turd perira. Trel Vile dupa aceea eraluat §i darimat pana in temelie §i castelul Sin-Georgizidin fata oraplui.

itusciuc.

si

a-

rlulul.

;

56

LECTIUNEA XXXIII.

WO. DIN NOCT TARA. LEGATURA

nut rantAlt (15g6).

5. Dupa retragerea lul Sinan, Cara se afla intr'ostare yredniel de plans. Mihaill se apuca s'o aeriedin non', rezidi orate §i sate, funda oraul Ploescilpe locul satului cu acela§i nume, cherna pe locuitori4ascuql sari prihegiti, ca sa se alecle la esuri, adusealtil noul de prin Bulgaria §i Serbia, i imparti tu-turor mijlOce de traiu: grave, faina, yin, seminta,vite, t6te cumperate cu mare cheltuiala din Tran-silvania.

6. Dar pentru a statornici satele i a asigura pro-prietarilor de mop bratele de munca, trebuinciOse,iar statului plata regulata a birurilor, Mihait facu una§ecl6mint (in 1596) ca, on pe ce mope a'omniscd,beerescd sari nuinasiirescti s'ar fi afiand in timpul acelacioneni in condiliune de rumanie sag vecinatate, sei re-mcina acolo cicica§1 d' al firoprieiarilor, feinta se mai line sima de slcipasnil for de mai nainle, fllard a mai .putca in viilor sd se mute in able locuri.Acest a§eclemint cunoscut sub numele de lepituralui I1lihaig, a fost impus de imprejurari, cad Dornnul avend sa, pOrte intr'una resbOie i sa tiny o§ticu plata, rumanil sari cid cafii, earl se impra§tiaseraatunci din causa pustiirilor tataresci §i turcesci, numal lucrati campurile, nici mai plateau dajdiile, ci um-blat rasleti prin Cara.

LECTIUNEA XXXI v.

SCHIMBARILE IN DOMNIA TRANSILVANIET (1597-1599).

7. Intre acestea se ivesc in Transilvania schimbarinea§teptate : Sigismund se invoi cu imperatul Rudolfa-i da principatul sell in sehimbul a douo mid prin-

MIHAI

baslind

57

cipate germane (Oppeln §i Ratibor in Silesia) §i aunel peusiuni anuale. El plea, remanend ca Ardelulsa fie guvernat de o cam data prin Comisaril impe-rates& Ace§tia incheiara cu Mihait un tractat, princare Rudolf se indatora sa ajute cu banl §i o§t1 peDomnul roman in resboiul cu Turcii. Sigismund insa,u§urel §i nestatornic cum era din fire, se cai in cu-rend de fapta ce Meuse, intra fara de veste in Tran-silvania, aresta pe comisaril imperatesci §i incepu dinnot sa domnesca, contra vointel imperatului Berman;dar nu se a§eclase Inca bine pe tron, §i-1 venira gan-durile cele vechi, ca omul intelept afla, calea §i peunde n'au umblat, iar data, perde mintea rata-cesce §i pe unde at umblat." El parasi tronul,insa de asta data nu pentru a-1 da, imperatului Ger-maniel, ci unuf \Ter al set din Polonia, CctrdinaluluiAndrei Baton. Acest calugar era cu trupul §i cu su-fletul inchinat Turcilor, Polonilor §i lul Ieretnia Mo-vila, cu (Ail se intelese ca sa dobdre pe Mihait.Atunci eroul de la Calugareni, cu scirea imperatululRudolf, hotari sa, cuprincla Transilvania.

LECT1UNEA XXXV.

MLFIAID-VODA. CUPRINDE TRANSILVANIA (1599).

8. Mihait aduna armata la Ploesci §i porni cu atatarepecliciune, incat intr'o iii §1 o nOpte, trecu cu ceamal mare parte a o§tilor (7 Octombre 1599), prinpascal Buziii in Transilvania. 0§tile judetelor de pesteOlt, cu Radu Buzescu §i banul Udrea, intrara pe laTumid Ro,ru, spre a se intalni cu Mihait in luncileSibiului. La Alba-Iulia nu se scia nimica despre pri-mejdia acesta, Cardinalul la inceput nicl nu voia sa

socotind ea este gluma ; dupa ce insa, se asi-gura de adever, veni cu tota armata sa la Sibiu.

'§liara l

crecla,

58

Trel Mile dupl aceea (la 17 Octombre) se apropie deacesta, cetate §i Mihait-Vitezul cu 30,000 de pedestri §iealarl. Ostea Cardinalului, de §i mai mica (intre 18-20 mil), insl avea artilerie mai Nina §i mai nume-rOsa. Locul, ce se alese de lupta, era campia dintreora§ul Sibit §i tirgul .5'ellenberg. A doua iii, Juoi, 18Octombre, se dete Walla, care tinu de diminqa ipana sera. Mihait §1 de asta-data Mu minuni devitejie, imbarbatand cu fapta §i cu cuvintul pe o§-tenil sOl ; dupa multa varsare de sange, vrajrnapfurl pu0 pe gOna, lasand pe campul de lupta 3,000de moil! §i 45 de tunuri.

9. Dupa aceea Mihaiti -Voda intra triumfator inAlba-Iulia §i trace d'a dreptul la palatul domnesc.Cea d'intait grija a lui fu de a da un decret, prineare fagaduia ertare tuturor, earl vor lasa jos armele§i se vor supune. Ora ele nu intarcliara sa-i se in-chine. El puse in ele garnisOne cu capitani romani,pentru a in o§tile ungurescI nu avea incredere. Fiulsot 1Viculae-Parafcu remase sa carmuiasca Tara-Ro-manesca, dandu-i-se spre paza op ardelenescl, ceeace era prea cuminte din partea lui Mihaiti, Ardelulpazindu -1 cu Romani, iar Tara-Romanesca cu Unguri.

Ast-fel se meclara, Domni Mil §i tatal in doue tell,crescend in marire §i putere.

LECTIUNEA XXXVI.

MIEIAItr-VODA CITPRINDE MOLDOVA (1600).

10. Pe tend Mihaill se silea sal' intaresca sta-panirea asupra Ardelulul, Sigismund Batori i Iere-mia Movila voiat sa-IscOta nu numal din Ardel, dar §idin Tara-Romanesca. El facusera legO,turi cu Turcil §iCU Zamoisky, generalul polon, i adunato meret o§ti,ea sa puna in lucrare planul acesta.

- 59 -

Mihaiti, gata cum era tot-d'a-una de resbole, nu ledete timp, ci in fruntea unel armii de peste 50,000 deosta§f pogOra din Ardel in Moldova pe la Trotu, prinstand i stramtori, in cat soldapi luI fun sih i trelMile sa se hranOsca numal cu foi de copaci. Repziunea mersulul sell fu a§a de mare, ca el sosi laThrit Trof 14§', inainte chiar de a veni vestea pornirilsale din ArdM. Teremia-Voda, care tocmai atunci pe-trecea la o nunta in acel tirg, apuca fuga spre ce-tatea Suceva, unde Mihait it ajunse §i-1 sili sa (lealupta. In minutul de a incepe focurile, armia Mol-dovena, in runner de 15,000 de o§teni, puinduli cu§-mele in varful suli elor, trecu in strigate de bucurie,In tabera lul Mihait. Ieremia cu Polonii seT estecumplit batut §i abia scapa spre Hotin. Mihail) seis in pripa dupa densul, it bate Inca odata la Yijia,§i Inca §i mai cumplit langa Hotin. De aci Mihaitlse intorse la Suceva, care i se 'Mullina de buna-void,de acolo merse Ia§i, unde intra cu pompa stra-

§i se unse. de Domn al Moldovel, in bucuriatuturor locuitorilor. Ca sa capete dragostea poporului,el erta birurile, cars se urcasera de catre Ieremia laate un galben pe luna de fie-care cap; opri §i pe-depsi cu mare asprime jafurile o§tenilor, §1 dupa cestatornici in Ia§1 un guvern militaresc, alcatuit depatru generall aT seT, se intdrse prin pasul Oftuzuluiin Transilvania. La 1 Iulie 1600 el intra in Alba-

cu o pompa craiasca ne mai pomenita, §i in-cepu sä se intituleze Domn at Moldovei, at Ardelului

at Terli Romlinescl.

Ftlucita

Julia,

,sa"

60

LECTIUNEA XXXVII

INFRINGERILE LIII Digiiit LA NTRISL.Fit §SI BITCOV. --

IIIETAIt LA PRAGA. ISBANDA LIIT DE LA

GOROSLIal §I MORTEA SA.

(1600-1601).

11. Cuprinderea Moldovei, ne-filnd facuta la untimp potrivit, sdruncina fOrte mult positiunea lui

Ardelenil nu mai voira sa-1 recunoasca deDoran al lor, gi se stansera in numer de 20-25,000de Omeni in lagarul de la Turda. George Basta,cu ogtile imperatesci, nu intarclia a se impreuna cu

; pe and ast-fel ogtirea vrajmage crescea qilnic,a nOstra se imputina mereu, cad parte din trupe,nefiind platite, trecura la dugman, in cat nu mai re-masesera pe langa Mihait de cat 10 pana la 12 miide Omeni.

Mihaitt, fiind atacat de Basta intr'o posqiuneputin favorabila la satul Mirislau pe Mureg, (nu de-parte de Alba-Julia), perdu batalia ($ /18 Sept. 1600),gi fu nevoit a trece in Tara-Roman6sca. Ad Insa Za-moisky cu 30,000 de Poloni gi 10,000 de Moldovenitabarisera pe rnalul TelOjenului ; Mihait sustinu cudensul vitejesce gi cu isbanda lupta done Mile, darPolonii apucand vadul riului, batura pe Romani inpadurea Bucovului gi silira pe Mihaill a se retraged'alungul Muntilor spre Craiova. Zamoisky agecla inscaun la Bucuresci pe Simeon Movila, iar In Moldovape fratele acestuia leremia. Mihaib v6clenduse parasitde noroc gi de Omeni, nu'i remase alt de cat saalerge la mila imporatului Rudolf. Dupa trei Juni deagteptare la Viena, el capata vole sa villa la Curteadin Praga, unde fu primit cu cele mai mart onorurl(23 Martie 1601). Rudolf it numi guvernator al Trans

densil

61

silvaniel §i-T dete 100,000 de galbeni, ca in unirecu Basta, sa pOrte resboit, pentru a goni pe Sigis-mund Batori din Ardel, §i a aduce Cara iara§1 la a-scultare.

12. In 324A juiTglui est 1601 Mihait Vitezul i GeorgeBasta dedera stralucita batalie de la Goros/dii; ar-niata Jul Eatnri fu desavar§it sfaramata; tOta tabaracoprinsa, impreung cu 54 de tunurl §i 130 de st6gurl.Mihait fu brqul §i inima acestel victoril. El desfavraaci minunatele-1 talente militarescI i o barbatie vred-nica de faima numelui sea.

Dar vrajba cea vechia dintre dOnsul i Basta actu ase reaprinse: Basta ceru de la Aiihaiti sag predea tOtetunurile §i st6gurile luate in batalie ; acesta respunse,a tunurile 11 sunt de lipsa, iar stegurile voesce sin-gur sa le trimOta lui Rudolf, ceea-ce a §i facut. Bastapretindea ca .el are comanda suprema a oplor; Mi-haill sustinea din contra, ca fiind el, guvernatorul Ar-d6lului, este §i capetenia tutulor trupelor ; mai adauseca.: intaia data a cuprins singur Ardelul §i acum totel a ajutat sa se cuprincla a doua bra ; ca versandu-fde trel oil 'Ana acum sangele pentru asta tarn, elare mai mult drept asupra-I de cat Basta i de catchiar imperatul. Acestea i altele de acest fel, darmai ales speranta, ce Basta avea, ca dupa peirea luiMihaiU, Ardelul it se va da lui, il facura sa grabOscaperderea acestui om, i in cliva de 8 August 1601trimise pe capitanul Jacob de Beauri, care it omorihotesce in eam.pia Turdei, gasindu-1 singur in cortulsoil (naratiunea 22).

NARATIUNEA 22.Judeoatit deepre Mihaiii. Ast-felperi de manI ucigag, in versa flume de 48 de anT, voevodul celmai vestit i cel maT minunat 0 cel mar vitez al Romani-'or ; in Limp de opt anY, cat a fost pe tron, el n'a avut unminut de odihna, stand pururea in resboie pentru o singurl

-62--

LECTIUNILE XXXVIII XLI

Mateit-Voda Basarab, Domnul Terii-Romanesci,§i Vasile Lupul, Domnul Moldova

(1632- 1651).

LECTIUN EA XXXVIII

INTOCMIRILE LTA MA.TElt-VODA. BASARAB IN

TARA-ROMINESCI.

1. MateitVoda, indata ce se sui pe tron, seapuca, se indrepteze tam, ; micsora birurile i puse omai buna randuiala in strangerea lor ; chema pe lo-cuitoril fugqi prin terile vecine, iertandu-i de on -cedari, desrobi manastirile, ce egumenil greci le in-chinase, fAra nici un drept, pe la manastirile din Mun-tele Atos ; le scuti de sarcini si se facu ctitor (fon-dator) a 40 de lacasuri sfinte. El introduce in bisericasi la curte, limba romana, care pal aci era despre-vita, in locul lirnbei slavone, in care se facea panaatunci serviciul divin, si se scriail actele i porunciledomnesci. Puse sä se traduca carp' bisericesci in limbaterii sa se tiparesca ; publica cea d'intait adunare

mare idce ; lzberarea patriel de jugul melrirea el.Acestel ider al a jertfit totul: vJaTa sea, familia sea, insu0Tara sa, despre care scria Jul Rudolf, cu putine (pie inaintede a muri, c n'ail mai remas in ea de cat munTir apele.Din cliva cesul, in care de buna voia lul a intrat in con-federaTiunea cretin si a jurat martea TurculuI, si pana inclipa card a inchis ochil, el a -remas statornic credincioscauser cre§tine imOratulur Rudolf. Resplata acester credinTenestramutate pentru causa cretin pentru slujba impera-tuluT o gasi pe campia Turdei ; ea era barda merce-nara a until* capitan valon, care-T reteza capul.

si

sisi

sisi

si

pglin pi

Dlihaiu

63

de legl bisericescl i civile, Indrettarea legit', atat aletrebuinci6sa, cad pana aci se judecall procesele nu-mal dupg legea cea nescrisa, dupg asa numitul obiceiial pcimentului ; in fine, interneiaza scoll pentru viitorilcantareti si preoti, spitale pe la unele manastirl, mori(fabrice) de hartie si de postav, iar comerciulul iideschide cal nol cu strainatatea.

El ingriji si de armata, intocmi corpul Seinuni-/or, compus din streinl: Serbi, Bulgari i Arbanasi ;aduse arme cu foe tunurl si fortificg Tirgovistea.

LECTIUNEA XXXIX

INTOCMIRILE LITT VASILE LUPU, DOMNUL MOLDQVEI.

2. Vasile-Voda, indata ce se urea pe tron, sepuse sa indrepteze Cara ; erta, birurile pe timp de trelanl, opri pe Turd de a mal face strans6re si sill6menilor pentru datoril, stirpi cetele de talharl, earlpradau i jefuiat la drumuri ; in scurt asigurg linistea

traiul locuitorilor, in cat numal in cati-va anl Carase umplu de 6meni si de banl.

Vasile-Vodg in lunga sa Domnie de 19 ani, facumulte aseclaminte folosit6re : zidi in orasulfrumOsa manastire Trei-ierarchi, in care aseclg, o scOlapublica romanesca pentru viitoril preoti, un gimnasitpentru invetaturi mal Inalte, predate in limbile sla-vona, greca, i lating, o tipografie si o bibliotecg. Elintroduse limba romans in serviciul bisericesc, cain scolile de prin manastiri, Episcopii si biseriel, undepang aci se intrebuintase mai niult limba slavona.Tot acum incepu sa se traduca sa se tiparescacarp' romanesci prin ingrijirea Mitropolitului Varlaam.Vasile Lupu puse Inca sa se culega §i sa se dea subtipar legile sat firavilele imperatesci, care eratl o adu-flare de legi scrise si de obiceiurI ale pamentulul. In

si

§i

si

si

64

fine infrumuseta Iasil cu curti domnesci, cu gradinisi bal, cu m-rea Golia, fitcend si alte imbunatatiriin tan.

LECTIUNEA XL.

LUPTELE LUI MATEIli.-VODA. CU VASILE LITPUL.

3. Lui Lupul placendu-i amestecaturile, el n'aavut prietesug statornic cu nici unul din vecini, simai ales a prigonit de mOrte in tag, viata 1111 peMatein Voda. Luptele cu acesta erail de doue feluri :in ascuns cu pungile ; pe camp deschis cu armele.Cele d'intait saraceau pe Romanit din amendoue prin-cipatele si imbogateat tote pasalele si vizirii si pe totsGrecil din Fanar, carora le asternea ast-fel drumulla scaunele terilor romane. Luptele pe camp deschiss'au sfarsit tot-da-una in paguba lui Vasile Lupu, sidin causa lor, in cele din urma el a si perdut tro-nul si vi4a.

4. Ast-fel in tOrnna a. 1637 Vasile Lupul, infruntea unei armate de mai bine de 30,000 de ostasi,intl.& in Tara- Romanosca cu scup de a goni pe Mateindin scaun si a se pune densul in locu-I, car Moldovas'o lase fiului sou Ion. El inainta cu foc si sabiepana la Buzeil. Mateit, pregatit si neadormit cumera, incaleca cu tote ostile, 28,000 la numer, si gonipe vrajmas pana dincolo de Focsani. Lupu ceru pace.Mateill la inceput nu primi acesta, dar mai pe urmlv6lend greutaOle iernel, se invoi la pace.

5. Acosta pace insa fusese mai mult o amagela,pentru ca. Lupul intra iarasi in Cara, cu Oste si mainumerOsa de cat intal, avend cu densul si 15,000de Tatari. Ajungend la riul Prahova, el isi asela taberala sat la Ojogeni. Dupa cinci Mile de hartuiala, Mateititrece in timpul noptii Prahova in vad, atacg. ta-si

(33

bora moldovena. Batalia se dede la Nazi forl pe Yalo-mita, nu departe de Ojogeni (1639). Vasile-Voda apuca,fuga cu calarimea, lasand pe mana lui Matei muni-tiunile §i tunurile ,cu tOta pedestrimea.

Dupa acesta §i in urma staruintelor regelul polonse facu pace intre amendol Domnii romani. Rotdestul, dice un cronicar, ca Moldovenii §i Muntenil,fiind el tot de un sange, a§a se mama pe sine §ialerga la n6muri stroine sa-1 impaceu.

6. Dal, nici acOsta pace nu tinu mult, caci Ma-telt afland ca Lupul cu ginerele seti Timuf Hmelni /ki,Hatmanul Cazacilor, se gatesc sa-1 atace, ajuta cuo ti pe Gheorgitita ,Stefan, ca sa restOrne pe Lupuli sa se puny in locu-1 (1653). Lupul fuge- 4a Timu§,

cu ajutorul acestuia bate pe Stefan la Popricani,nu departe de Ia0; Irish, in loc sa stea ca sail apcleDomnia, plea cu Tinnq ca resbune pe Mateia.Acesta II da o ultima f stra§nica bataia, la Finia,langa Ialomita (1653), uncle Lupul era aprope sa,-0piorp §i viata (naratiunea 23).

NARATIUNEA 23.Bautlia de la Finta.Mateiti aflandca Lupul se apropie, ese si el din Tirgoviste, cu Rosii si altXEste din tail si-si tabara la o poena, intre Ialomita sipariul Finta, nu departe de satul cu acelasi nume. In diva de17 Maiti se c1a aci o batAlie crancena. Arrnata lui Mateiti, corn-pusa flume din 7,000 de_osteni Romani si 500 de Ardeleni, cAciajutOrele lui Raco0 nu sosisera inca, avu sa tinao lupta de 7cesuri cu o armata. de 4 on mai mare. Bgtalia o incepe cA1A-rimea Moldoveng, care se asvarli cu atata furie in cat ajunsecalla in corturile Muntenilor. Dat Mateiii, folosindu-se de im-prejurarea, ca Timus nusi apropiase Inca tabara ca sa inceplfocul, dete indArgt calarimea iVloldovei, intorcend asuprd-I totetunurile si pedestrimea, si puse ast-fel resboiul la loc. Acumse incaera la lupt5 si Cazacii. Artileria Muntenl II ful-gerA asa de cumplit, pune in mare neorenduialA ; is-banda insI nu e hotAratA, de si diva era apr6pe de slarsit.Mateiii face minuni de vitejie, luptandu-se ca un lei. El, un-chias trecut de 70 de erg, este pretutindeni nelipsit, imbArba-

43,462. Ed VIII.

§i

aseyll

cad'

sa-si

--66 --

LECTIUNEA XLI.

litSCOLA SETIMITILOR. MORTEA LIJI MATEIC-VODI§I A Lill VASILt

7. Luptele neprecurmate intre Lupul i Mateit.avura urmari triste §i pagubitOre pentru patria nOs-tra. Turcia vedea cu bucurie cum Romanii in be dea lupta Impreuna ca sa scuture jugul robiel, se sfa-

cu nesocotinta intre den§ii. Ea atata pe subascuns, cand pe Lupul contra lui Mateit, and peacesta contra lui Lupul, pentru ca sa nu fie introel nici-odata pace, i pentru ca amendou6 terile slä-bind din ce in ce, cu atat mai upr sa, le vie Tur-cilor sä le inghita.

tand cu far ta, cu cuvintul cu gestul oOrea sa neinspaiman-tata Deja trel cal sunt ucii sub densul; la al treilea primesce4i el un glont in piciorul stang, aprope de incheetura genun-chiului; cand un slujitor, pricepend primejdia, alerga la scara;del, ca nu cum-va vitezul sa cada, el it gonesce de langasine cu vorbe aspre, trage din picior cisma, incalta alta, §ineand semi ranii, incaleca pe data ca un deplin Wen peun al patrulea cal, se arunca din nog in lupta.

Era aprope de sera cand de o data «se scornesce dinsus un vifor cu ploie drept in fata oOT lui Vasile §icu acea furtuna, cu sunetul copacilor fi cu ploe repede, catse parea ca este anume urgia" luT Dumnecleti sosita asupraacel WI cat era despre Vasile -Voila; §i Mateiii-Voila cu tu-nurl adaogea groza o,stii, §i simeti WeniT luT*. Mal intaiii isfuga aripa moldovena, apol Timuf cu Vasile -Voila, pe carese dice ca Mateiu I'ar fi ajuns de pe urma, dar in loc de a-Itai cu sabia, fi batut numaT cu mana pe spate. Tothtab6ra, tote tunurile bietii pedestraft, numai CazacT peste3.000, caclura iu mantle invinp.-,6toruluT. Mai mult de ro.000 demorti acopereail campul de lupta, dintre cart 3,000 de Romanide amendoue partile. Lupul abia scapa din rsboiti nurnal cutrupul, fi ar fi fost de sigur prins de gonacil lul Mateiu,

dupa, densul, data nu s'ar fi travestit Ong la cama§ethiar ; fi afa putu ajunge la sca.unul sou din la0, cu mareimAraciune a tuturor lucrurilor sale.

LUPUL.

pi

pi

tri-milT

-Vodg,

1i

67

Dar aceste resbOie cA§unara §i alt r6u : Matelli-Voda, sciindu-se merefl duranit de Lupul, fusesenevoit a ine sub arme un numer mare de o§ti nunumal de Cara, dar §i lefegiI streinl numiti SeimenkAce§tia se unira cu Dorobantii ca s cOra left Intreite,omorira pe doi mini§tri -(Ghinea Vistierul §i RaduArma§u1), chiar sub ochil lui Voda, §i cand betranulDomn se intorcea la Tirgovi§te dintr'o preumblare,armata fi inchise portile cetatil, §1-1 tinu treT vilenemancat cu top* boeril lui din josul ormulul.

Intre acestea Mateiti-Voda more (Apr. 1654) denecaz §i betranete §i se 'nmormintOza la m-reaArnota (naratiunea 24). Cu un an mal Inainte Lupul

NARATIUNEA 24. Judecata despre Mateiu-Voda.Mateiti-Voda Basarab este cel mai insemnat Domn al Ronfanilordin vecul al XVII. (Om fericit peste tote dornniile aces.dice cronicarul moldovenesc, ne-mandru, bland, dirept om delara, harnic la resboie, asa neinfrant nespalmat cat poll

asemeni cu marl vestip qtea ai lumels. Cu sabia inmina deschiclendu-si drumul la tron, cu sabia si-a aparat Sara

i Domnia in timp de 21 de -anT, sciind sä se strecOre printote greutatile timpului cu o dibacie si agerime de minunat.Dar el nu e numal un vitez de frunte, ci dupa cum vNuram,este si un bun orginisator inautru, un Domn care inSelege sipreSuiesce bine-facerile paciT.

De aceia pe lespedea de marmura, care acopere la Ar-nota osemintele acestut mares si falnic Domn, putut sapstirmatorele cuvinte, carT ail ajuns pang la noT ca un t-sunetdin vechT si bat-Atte timpuri :

cAci zace Mateiti Basarab, prin harul luT DumnecledodiniOra stapan si voevod al T6rii-Romanesc1, barbat preain ;elept, prea vitez milostiv; al multor biserici manastiriintemeietor si innoitor ; nici o data biruit de biruinte, a multorincalcarT purtator prea vestit de biruinta vrajmailor infrico-sator; prietenilor ocrotitor ; al Serif sale inavutitor, carele cumare avuSie si cu toa inbelsugarea in pace si liniste a domnittloue-cleci si trel de anT; a adormit intru Domnul In aclanci-mea anilor, in anul DomnuluT 1654, in cinstite 'betraneSes.

s'atl

si

Orli

,s1sad- pi

si

68

perduse tronul §i tlupa ea state 6 anl In Inchisdrela Constantinopole, i§i dete §i el o4tescul sfar§it,find inmormintat In Ia§i la m-rea Trel-Ierarchl.

LECTIUNgA XLII

CONSTANTIN-VODA BRA.NOOVENII DOAINIIL

ROMANESCI ( 1688 -1714)

1. Constantin Brancovenu era fiul PostelniculuiPapa §i al Stancei, film b6tranului Constantin Can-tacuzin. La inceputul Domniel lul, Turcia se afla in-curcata intr'un resboia crancen cu Austria. Brancovenu socoti ca e mai bine a 'Astra Iegaturile yachtcu POrta, de cat a incerca cu ajutorul german sascuture jugu] pagan. In tOmna a. 1689 ople aus-triace cu generalul for Haisler venira fara de vestela Bucuresci, ca sa puna mana pa Donn. Constantin-Voda se retrase la Rulii-de-Vede ; 50,000 de Tatari, dinordinul Sultanului, navalira in tara. Austriacii tre-cura in Ardel, pana a nu da fata cu Tataril; acqtia,dupa ce jefuira cuniplit pana la Buz60, se intOrserfLinapol.

2. Dar nu apucaserA Inca bine locuitoril sa lasftde prin muntY, unde se ascunsesera, tara fu din notturburata de oV turcesci, tataresci §i unguresci, carsimpreuna, cu Constantin-Voda intrara in Transilvania.La Zerrnesci, nu departe de pasul Bran, se deteMahe crancena, in care Austriach furs infrantigeneralul Haisler fu facut prisonier.

3. Dupa cats -va anl de linisce (1690-1693).nevoile Incepura iara0 sa ctrga pe capul bietel t6r1Tataril o cntrieratl dintr'o parte, Turcil dintealtaparte. Cirecll intregl de vita, hergbehl de cal, turmcde ol, mil de care cu zaherele, Irinne, salahorl, zidari.

TEPII-0

i

69

etc., se trimeteau intr'una armiilor turcescl, iarna cavara. Ca culme a nenorocirei, ciuma bantuia de

anT intregi populatiunea, lacustele de 7 and stricau.semanaturile, aducend mare fOmete §i lipsa. In fine,la Inceputul a. 1699 se facu pace intre AustriaciTurd, prin tractatul de la Carlouitz: Austria capataiota Ungaria, Banatul §i Transilvania, Principatelec6masera ca §i in trecut, sub protectiunea Turciel.

4. In timpul acela imperatul Rusiel, Petru eelMare, pregatea sa ridice resboiil asupra Turciel. Elincheia un tractat secret cu Brancovenu, prin careacesta se indatora, sa inlesnesca trebuinciOsele dehrana pentru tout armata §i rescOle in acela,ILimp pe Bulgari §i pe Serbi. Brancov6nu primi chiarSOO de pungi, ca sa stranga o ti i provisiuni, dar candPetru intra in Moldova, unde §i Domnul acestelDim. Canteruir, se r6sculase contra Turcilor, Bran-covenu dete inapol banii primiti, §i nu voi sa merga,,nicT spre o parte, nici spre alta, ca sä nu-1 se In-tample vre o gre§elau. Dar verul seil primar, Spa-tarul Toma Cantacuzin1 fugi n6ptea cu calarimea laRu§I, far. voia scirea Domnului, §i ajutat de ungeneral rus, arse Braila. Petru se scobori cu Ostea

pe Prut in jos la Stanzlesci, Tanga unde fuInconjurat de Turd §i Tatarl, §i silit de sabie i Mane

incheie pace cu perderi (1711).5. Sultarril maniat pe BrancovOnu pentru inte-

legerile sale cu Germa-nii i cu Ru§ii, i in acela§i&imp dorind a pune rnana pe avuVile lul cele multe,hotari sa-1 mazilesca i sa-1 aduca la ConstantinopolePentru acesta, se intelese cu Cantacuzinil, fagaduindunuia din ei, lul Stefan, Domnia TOM-Ron-lanes&Inteuna din Mile (23 Martie 1714) un capigiil cu 12slug' eau ciohodari, vine in Bucuresci, intra In pala-tul domnesc, scate din sin un petec negru,_ §i, arun-'andu -1 pe umeril Domnulul, ii striga mazil, adica.

teri,

I iii

vi

sa

si

Hu1i,

sa

70

esd scos! Voda se spaimenta §i cade jos; turcul ci-tesce firmanul de scaere §i imbraca, pe Stefan Can-tacuzin cu eaftanul domnesc.

LECTIUNEA XLIII

CONSTANTIN §I DIMITRIE CANTEMIR-.

(10'85 -1693 ; 1710-1711).

1. Constantin Cantemir (nascut 1613, mort1693), fiul lui Teodor Cantemir din tinutul Falciului,Inca pana a nu se face Domn, era cunoscut de cmvitez §i cu sfat bun, bland la fire §i iubitor de drep-tate. Ca Domn (1685-1698) el s'a aretat intelept,nelacom la avere §i priceput in trebile stapanirei. Eli§1 puse tote silintele ca sa a§ecle Cara i s'o uprezede greutati, s'o apere de robie §i de prada §i- s'oscape de talhari, sari se inmultisere forte; avu maimulte lupte Cu Polonii, intre earl cea mai insemnataa fost cea de la Bolan pe Prut; el a imbunatatit §is6rta preotilor de mil-, mic§orandu-le darile scu-tindu-i de dijme.

El muri in versta de 79 de ani (an. 1693), dupao Domnie de 8 an fail 3 lanl, §i se inmorminta, inbiserica domnesea Sf. Nicolae din Ia§1.

2. Dimitrie Cantemir, fiul mai mic lui Cons-tantin Voda, urcandu-se pe tron (1710), se apuca maiintai pe intocmit Cara, ; scalti birurile cu mai multde jumetate, sa mai ia sfatul cui-va,_se ho-t ri rupa cu Tureii on -ce legaturi de supunere §isa inchine Ru§ilor Moldova. In scopul acesta el in-cheia cu Petru eel Mare un tractat secret (13 'Aprile1711).

Intre acestea Petru cel Mare declarand resboia'Curciei, inainta cu o§tire putin numerOsa pang la.

§i faresa

al

71

Prut, trecu acest rill §i veni la 141, ca sa primescain persona juramintul de credinta al Domnulul lVfol-dovel §i al boerilor ; el trimise pe un general rus cuToma Cantacuzen §i cu 12,000, flOrea calarimel ru-sescl, ca sa cuprincla Braila. Ast-fel Tarul ii" risipisetimpul §1 Wile, pe cand Turcii, in numer de peste200,000 de Omeni, trecusera deja Dunarea §i inaintatin Moldova.

3. La satul _Sidnilesci, din jos de Hu§1, armiarusOsca cu cea Moldov6na, peste tot 50,000 de Weill,avura sa pia pept cu o armata de cincl on maimare. In intaia cii, Moldovenil incepura focul, §i gratievoiniciei for §i artileriel rusescl, Turcii fura batutl ;peste 7,000 de cadavre turcescl acopereat campul delupta (11 Iulie 1711). Dar ac6sta victorie pretula cato invingere, cad armata ruso-romanesca, lihnita de16me, se gasea inconjurata de tote partile de un vraj-ma§, ale caruia puteri cresceau meret §1 nu ducealipsa de nimic. De acelea, a doua gi -de batalie, des-nO,dejdea cuprinse intrega tabard rusesca, §i mai cusoma pe Petru, care se socotea cap, in robie. Nu-mai sotia lul null perdu cumpetul; Ecaterina hotaripe imperat sä cera pace. Acosta pace, prin care Rusiaperdu multe teritoril castigate precum §i dreptul dea avea soli . la Constantinopol, fu cumperata cu osuma insemnata de bani, giuvaeruri §i blanuri scumpe.Paces se semnd la Pm/ in 13 Iulie 1711.

Dimitrie Voda, cu -toita, casa §1 cu vre-o 1000de credincio§i al sei, iii parasi patria §i se retrase inRusia (naraOunea 25). Moldova remase jefuita de Ta-

NARATIUNEA 25.Dimitrie Cantemir ea seriitor.Dimitrie Cantemir a Post un btrbat prea inv6tat : afarg delimba turcescg, persang si arabg, el scia bine limbile vechl :elena, latina si slavona, limbile moderne: francesa, italiana,greca si rusescg. Meritul s65 cel raare sunt lucrArile sale sciin-

72

tail §i de Turd, data de Nita in mana Domnilorgreet, numiti Fanariori. Acest bine at agonisit t6riiliumitra§cu Von, cu socotela lug cea grabnica in cursulunel Domnil nunial de o jumetate de an.

LECTIUNEA XLIV

FANARIOTIf

0709 - 1821).

1, La Constantinopole este o mahala grecesca nu-mita Inca din vechime Fanar, §i locuita de familiigrecescl. 0 imprejurare deosebita contribui ca aeestefamilii sä capete in imperiul turcesc o insemnatatepolitica,. Coranul sail legea lui Mohammed oprind peun Turc ca sa invete alta limba de cat cea turcesca,P6rta intrebuinta in trebile ei cre§tini ca id/maci sattraducitori. La inceput ace§ti gra-mei/1a nu se bucuratde vre-o consideratiune, stand la un loc cu slugiledinaintea u§ei divanulul §i a§teptand poruncile vizi-rilor. Dar in an. 1666 ei capatara o importanta prillnumirea lug Panaiotoche Nicussis de dragoman at Diva-_nuluf. De atunci pena, ia revolutia grecesca din 1821atat dragomanatul Divanulul, cat §i al marinei, in-fiintat mai in urma, fury ocupate mai tot-d'a-una deGreet, socotindu-se ca un privilegit esclusiv al cator-va familii. Din influenta ce capatara in acOsta func-tiune, Grecil all -facut o scary pentru a ajunge laDomnia Principatelor Romane. Ast-fel Nicolae Mavro-cordat se numi in 1709 Domn al Moldovei, far In

tifice. El a scris multe .,i renumite cg.rti, maT ales asupra is-torieT romane i turce ; el s'a bucurat de marl onorurr lacurtea luT Petru cel Mare, si a murit in anul 1732, inmor-mintandu-se in biserica grecesca NicoIski din Moldova.

73

t816 Pomn al Terel-Romanesci, §i de la ac6sta datapans to revolutiunea de la 1821, cele doue ten surorei 'Ira administrate aprOpe numal de Gred luati din

fanariote.2. Mind-a traiul in Moldova §i Tara-Romanesca li

socotea vremelnic, ei desbracail Cara fara cea maimica mustrare de cuget, luand hrana din gura pa-mentenilor : VAcariturile ajunsera cate doue intr'un an,liartiile §i sferturile nu mai aveatl sema, Cara se pustia(le locuitori, earl fugiat prin i<erile apropiate. Afarsde acesta, vrajbile nesfar§ite intre Mavrocoruati,

Racovilesci §i Calimachi, Moruzzi §i .5.1/ pentruDomnie, stramutarile cele dese de la un tron la altul

i reinoirile firmanelor in fiecare an, ocasionau chel-tueli, care tot din spinarea teril trebuia. platite. Malyenira Inca trei resbdie ruso-turce f1736 1769-1806)al carora teatru se facura tot Moldova §i Tara-Roma-nesca, aceste resbdie, on -cum se ispraviat, eras" In-.sotite de nenorociri ce lasat urme ne§terse in Cara.:ibmetea, episootil, ciuma §i tifos; stricaciunile

pricinuiat impoverari noui pe capul princi-patelor, cad ele trebuiat nu numal in timpul res-boiului sä pOrte de grija o§tilor rusesci §i turcesci,dar §i dupe resboitl tot ele erail silite sa drega ce-tatile turcesci darimate, sa le indestuleze cu zaherele

cu tot materialul de constructiuni §i sa umple dinliou vistieria cea golitA, a Forth. Luptand ast-fel cunenorocirile, in timp de un secol, Moldova e§i dinele sfas'atri. Turcia, ii cotropise cu incetul parte dinteritoriti (numit raia) imprejurul cetatilor Ahern, a-

'(Cetatea-Alba), Benderuhti §i Hainului ; iar sta-tele cre§tine, Austria §i Itusia, ii luara, una Bucovina,si cea-l'alta Basarabia, lasand ast-fel patria lui Stefan.eel Mare mai mica de cat pe jurnotate de ceea-ce era,and Fanariotil. I§1 incepura Domnia.

res-boiului

nului

Lsmiliiie

se

G /ai-cuksci,

ii

74

LECTIUNEA XLV.

CONSTANTIN MAVROCORDAT, REFORMA SA.

(1730-1769).

1. Dupa mOrtea lui Nicolae Mavrocordat, boerii§i clerul alesera In locu -i pe -fiul sett Constantin; a-cesta, dupe 15 Mile de Domnie, fu scos §1 inlocuitcu Mihail Racovigi (Octomvre 1730). Dar Did Ra-covita nu tinu Domnia mai mult de -cat 9 luni, cadConstantin Mavrocordat versa la Porta comorile pa-rintesci mostenite §i capata tronul pentru a douaor ti. Ca sa umple din not punga, supusepe locuitoril, fara deosebire de clasa, la o con-tributiune pe cap (capitatie), a carei plats, dad, nuvenea cu gret celor bogati, teranimel insa ff era pesteputere ; de aceea locuitorli incepura sa napustesca sa-tele §i sa umple terile vecine. Unii din boerl se plan-sera la POrta. Din acesta causa Mavrocordat e mutatla Moldova, in locul verulth soft Grigorie Ghica, caretrece in Tara-Romanesca (Aprile 1733). Acesta schim-bare Vim numaI 2 ani, fiind-ca Constantin, prin in-troducerea §i in Moldova a sistemului set' financiar,se imbogatise a§a de repede, in cat fu in stare sacumpere cu un milion de lei permutarea lul, in Tara-llOLJ

2. Inca, la ineeputul Domniei a treia a 1ttl Cons-tantin Mavrocordat, isbucni resboiul al doilea dintreRu§1 §i Turd (1736-1739), la care luara parte §i Aus-triacii, ea aliatI at Ru§ilor. Trupele germane ocupara.Clurtea-de-Arge§, Campu-Lung, Tirgovi§tea §i Bucu-resell ; Constantin Voda fugi la Giurgit, pans salNina in ajutor Turcil. Ace§tia daft foc Tirgovistel si

Ilampu-Lungului, bat in mid lupte pe Austriael laPitcsci, Craioa, Cozia §i 7irgu-Yin' dar suet in-fr 141 la satul Peripni (plaiul Lovi§tea), cu tOta vi-

pOtatqf

75

tejia ce aratara, aci o§tenii romani la apararea undredute. In fine A ustriacil facura pace cu Turcil laBe lg-rad (in 18 Septembre 1739), prin care BanatulCraiovei se dede inapol prei Rommesd ; acesta fusingura el mangalere, dupa, atatea aspre incercari §isuferin0 cluma, eutremure, focuri, robin §i pustiiri,ce avu sa, indure in ace§ti ani din .urma.

3. Facendu-se pace, Constantin Mavrocordat in-cerca prin falmOsa sa reforma sa, u§ureze intru cat -vatraiul teranilor, desfiintand rumdnia set vecincilatea,fixand qilele de lucru pe mo§il la 24 intr'un an, in-stituind judecatori-ispravnici prin judete §i iertandmanastirile §i preotil de bir. Aceste mosuri caclura,insa, tot spre greul teranilor, caci scutelile de bir §1scutelnicii boerilor §i m-rilor scadeat veniturile Sta-tului, iar imultirea slujbelor urea cheltuelile carmuirelcare cerea dari noun de la i erani. Asemenea greutatide dad silira pe terani sa fug pests Dunare §i inTransilvania ; numal din Oltenia plecara dintr'o sin-gura data 15,000, a§a in cat in 147,000 familil to-ranesci contribuabile, cat se constatase in 1740, it-rnasera 6 ani mai tarqiu numai 70,000, iar 10 anidupa aceea 35,000.

LECTIUNEA XLVI.

Grigore Voda Ghica.Pierderea Bucovinel.(1776 - 1777).

1. Austria pusese ochii, de mai mult timp, petrel districte din Nord-estul Moldovel (districtele Cer-nautilor, Sucevel §i Campulungulul), pe a§a, numitaBucovina. Acest teritorit cu o intindere de 181 milepatrate avea pentru Austria mare insemnatate

§i militara. Ca sa-1 capete mai u§or, it ocupa.mai intal cu o§ti, §i apoi pe teeiul

poli-tica

fapului

:

76

int ceru de la Turcia recundsperea lui, sustinrid ciie vorba numal de o fiirie ingusiti time ni, de unsin gur drum de comunicaliune intre Ardel si Pocutia.Care din ministrii otomani n'ati voit s'o creda, a0fost cumper41 cu bani si daruri, pang, cc in cele.din urmg, Austria a isbutit (prin tradatele din a.1775, 1776 §i 1777) sail' asigure stapanirea defini-tiva asupra Bucovinei. In zadar boierii Divanului Afol-dovei protestara la Nita contra a cestei incalcari,argtAnd ca, nu e vorba de un sin gur drum, ci de300 de orase si sate, de o portiune de teritoriu, careIntrece in belsugare si valOre Wta cea-lalta parte ateril, Grigorie-Voda Ghica, Domnul de atunci al Mol-dovel, se uni cu protestarea boerilor, dar pe submana trata cu Austria §1 cu Rusia prin socrul seti

2. P6rta fiind in ajunul until resboia cu Rusia§i sciind legAturile str4nse ale lui Ghica cu Curteadin Petersburg, hotari sa-i ridice nu numal tronul,dar si viata. In scopul acesta un capigibasa yeni laIasi si se prefacu ca e bolnav pe mOrte ; Domnul seduse sal yap, dar cand ii presinta tabacherea easa is tabac, Turcul il Oise : bun tabac al prietene,al meti insa este si mai bun ;" si indata, bAtend din

striga, : Tabac!" La acest semnal, opt Turdbine inarmati se repeclira asupra lul Ghica, care, desi se apara voinicesce cu hangerul, omorind treeTurd!, dar in sfarsit este si el ucis ; capuj ii se trimisela Constantinopole (12 Oc. 1777.)

LECTIUNEA XLVII.

Perderea Basarabiei. Moruzzi.(1821).

Prin tractatul de la Iasi (1791) Rusia isi inaint5fruntaria apusana pang. la Nistru ; prin eel de la

de

Rica.

palme,

77

Bucuresci (1812) o duse pana la Prut, luand mai a-poi §i gurile Dunarii. Imprejurarile in call se in-cheia tractatul din urma, sunt din cele mai ciudate.In adever Rusia fiind amenintata de Napoleon .1, im-peratul Franciel, cu un resboitt grOsnic, nu mai pu-tea tine o§tiri la Dunare; §i prin urmare ea s'ar fimultamit sa incheia pace cu Turcil in orl §i ce con-ditiuni. Napoleon chiar insciinta pe Sultan sa nuprimesca pacea certta de Ru§i, mai puffin Inca sale incuviinteze vre-o pretentiune a lor, OA el a de-clarat rsboitt Rusiei. Din nenorocire, trebile din a-fara ale Portil se aflaa atimci in manile fratilorMoruzzi, earl, ca toti Grecil fanarioti, eras vindutiRu§ilor. Dragomanul Dimitrie Moruzzi fusese insarci-nat cu tractarile de pace la Bucuresci, §i lasase sa-itiny, locul fratele sell Panaiot. Acesta cum primi §ta-feta Jul Napoleon, in loc de a o traduce §i a o daSultanului, o trimise gralmic lui Dimitrie, carele nu-mal de cat o areta solilor rusesol, in loc de a o dalui Gal0 Efendi, imputernicitul Portil. Galip-Effendi,in necunoscinta de imprejurari, v6clend ca solii ru§1nu mai cer amendou6 principatele, §i ca se multa-mese cu Basarabia, iscali pacea (12 Mahl 1812). Pu-tin dupa aceea tradarea Moruzzilor sO descopera, §ide 0 tarsliti, ei i§1 primesc resplata meritata: Dimi-trie este decapitat (8 Noembre), frate-sett Panaiotasemenea (20 Noembre), iar pe hirca acestul dinurma, pusa in vileg in timp de trel Mile, sta scris:7)Cunciscend tole treburile politice ale guvernului site fi

unindu-se cu frale-seg ca set he descopere vrajmafilorStalului, tradalorul a fildlit acesici crima cu caj5ul size .

Ast-fel Moldova perdu din teritoriul sell Inca650 de mile, patrate, partea cea mai roditOre in grane,cu un litoral fOrte frumos 0 cu mai mult de upmilion de locuitori.

78

LECTIUNEA XLVIII.

Ton Caragea, Domnul Terii- RomanescI gi ScarlatCalimah, Domnul Moldovei.

(1812-1819).

1. 0 data cu retragerea Vilor rusesci din tarp,,cart statuserg, 6 ani (1806 1812), POrta oranduiDomn pe termen de 7 ani pe dragomanul Ion Ca-ragea (1812-1818). Ca toll predecesoril s61, §i a-cesta hrgpi i jefui tara in felurimi de chipuri : vindufunctiile Statului la mezat ; fg,cu peste 4.000 de boerlviol pe bani, §i urea birurile in a§a chip, ea din 12lei pe an, cat se platea mai 'nainte, bietul teran tre-buia sa dea acum de 15 on mat mult, adica, 180lei. Numal ast-fel Caragea strinse in timp de 6 anto avere de 93 de miliOne lel. El public, in limba gre-cesca o legiuire, ce porta numele sou (Condiea luiCaragea), i cand simti cg P6rta voiesce sg-1 mazi-16sca, fugi in Austria cu tote comorile sale (1818).In locul lul, Porta trimise pe Alexandru cucare se incheig in Tara-Romanesca Domnia cea streing.a Fanariotilor, care tinuse mai bine de 100 de ani(1716-1821), pentru cl, a doua Ali chiar dupg mOr-tea luT, isbucni mi§carea nationala a luT Tudor Vla-dimirescu (na-ratiunea 26).

NARATIUNEA 26. Sta-ea poporulul roman la1821. Suferintele poporulul roman trebuiaii sa aiba un sfarsit.Tara, pustiit4 de r6sb6ie si suptl cu totul de DomniT trimisTde POrt4, an era chip ca ea sa.' maT fie locuitl, din causagreutatiT birurilor si a nedreptAtilor ; inuncind 180 de dile intr'unan, Oranul abia ar fi putut sa-sT platesca darea legiuitA cgrevistierie; pentru ogorul seri, pentru hrana si imbrAcaminteasa si a ramilieT, si pentru indeplinirea celor-lalte Mpasti, nu-Tmai rmanea -nice timp, nici putere. Birurile cadeati apt-4e

Sutul

792. Domnia streina a Fanarului, on cat de rea

fost pentru Romani, nu a putut insa omori in elsimtul de nationalitate §i dorul dupa o sOrta malbunk. Mai ales cu inceputul secolului al XIX, spiri-tul timpului impinge pe Romani inainte, i se incepOre-Carl imbunataciri ; limba §i cultura greOa, res-pandite mai ales in clasa boeresca, fac roc Umbelculturei romanesci, lasate pang, aci cu totul in para-sire. Domnul &aria/ Calimah (1812-1819) incura-geza, invetamentul public, industria, comerciul i a-gricultura ; in timpul lui se aduc din Transilvaniacartofil in tail; el compune §i tiparesce un codicede legi scris in grecesce §i numit Pravda lui Cali-mah. Dupg, mazilirea lui Calimah, POrta orandui Domnpe ,Su /le (1810 1821) sub care isbucni re-volutia grecesca sat eteria, care avea de scop libe-rarea Greciel de jugul Otoman.

numaT pe capul terandor; acestta trebuiati sa duel tote chel-tuelile Statulul si sa 'ndestuleze tote nevoile. Nu era macaro di, ne spune insusi Constantin Vocla Ypsilante, intru caresa fi putut ticalosul teran sa se vadg pe sine slobod de careimplinitonI cad' pans a nu fi unul isprIvit, sosea cel-lalt cu alte cereri noue"; si- fiind-ca amenii nu puteaii sa-dea ceea-ce nu aveaii, erati supusi la tot felul de casne, bachiar- vinduci in robie, ca tiganii, cite dece lei de suflet. Dinacestg causa Cara se pustia din an in an ; holdele remaneaCinelucrate, satele se stergeau de pe fata pgmentului, iar putinnlocuitorT se duceail s t traiasca prin paduri muntl in scorbure sae bordee, selbatecindu-se si apucandu-se de prada.Dreptatea el nu o &jail nicairI, pentru ca nu aveati cur s.1se jeluiasca; tote slujbele eraii date pe barn', decT fie -careslujbas avea dreptul sa jefuiasca fara pedepsa ; Domnul vin -dea dreggtoriile cele marl; iar dregatorii la randul lor, vindeag la mezat slujbele mar micT ce gtarnail de densii; si a-pc! ce sa vedi de aci inainte, ne spune un cronicar, findtreba pe cine da mai mult, vedeal call blestemati, toti in trebice nu li se cadea, intindea tot in tote partile pe biata tarn.`

In ast-fel de stare se gasia poporul, cand mehedintenTudor Vladimirescu ridica stegul rebeHei in potriva Stapiou

Mihani

zapcii,

si

ai

ai

80 --

LECTIUNILE XLIXLI

Mi§carea nationals a lui Tudor Vladimirescu.( 1821).

LECTIUNEA XLIX

DOISINUL-TUDOR, COMANDIR GENERAL AL ADUNARI!

NORODULUI.

1. Tudor, fi0 de Loran nascut in satal Vladimir(jud. Gorj), dedese semne inca din tinerete de unbarbat curagios, cu iubire pentru tars §i cu vredni-cie in trebile ostarsci. El aduna de mai multi aniarme de- tot felul in casa sa de la Cerneti, §i a§teptanumai timpul priincios, ca sa dea semnalul revolu-tiel. Acest moment sosise, o data cu mOrtea lul AlecuVoda utul. Tudor, care se afla atuncl in Bucuresci,pleca indata peste Olt, uncle scOse afara- o proclama-tiune ca.tre tot poporul romanesc din -Bucuresci §idin cele-l-alte ora§e §i sate ale pril-Romanesci", che-=rid pe toti sa vina cu arme; cu furcl de fer §icu lancl, daea n'at arme, ca sa scape Cara de bcila-urii, adica de capeteniile bisericesci §i politicescl de-pana atunci, §I sa alega alte capetenii mai bune. Totde o data trimise plangere la POrta, prin care arota,

ridicarea poporului este numal asupra boerilor celoi-intovara§iti cu Domnii Fanarioti, §i se ruga ca POrtasa trimita un om imp6ratesc, ca sa cerceteze §i savela jalnica stare a teril. In fine pe boeri II indemnasa se unesca cu norodul la cererile ce face, §i anume:zJ ineelarea Domniilor grecesci numb-e de .Domn pci-mesnlean; infiintarea unfi najionale cel putinde .12.00p de voineci ; 3) fixarea darilor prin adunareajerii pe termen de 7 ani, lertarea in curs detrci ani a dcijdiilor.

2) o¢tiri

4)

roe

gi

81

2. Mai Intait resc6la se itspAndi . in Gorj §i Meghedintl, apol in tote judetele de peste Olt, mat inurma, in tota tara. Cetele arnautescl; trimise de Divanin contra 1uT, se unesc cu densul, a§a, ca in timp'deo luny Tudor se gasla in capul unel armate de16,000 de Oment Cu acesta putere Danznul- Tudor eavAast-fel 11 numea arum poporul, veni la Bucuresci (16Martie) §i trase d'a dreptul la manastirea CotrocentMitropolitul §1 boeril grabira sa-i se inchine ; iar el,sub numele de Comandir general al Adun i rii no-rodului, guverna tara ca un Domn stapanitor in timpde doue lunl.

LECTIUNEA L.

TUDOR NU VOESCE A SE UNI CU AL. YPSILANTE.

3. Intro acestea printul Alexandru Ypsilante, fiulfostulul Domn Constantin, e§ise din Rusia In pa-mentul Moldovel §i facea o§ti, cu. gand ca sa, hatape Turd qi sa mantuiasca nemul grecesc de robie.Mihaitl Voda §utul gasi mal cu minte ca sa fuga inAustria §i sa, lase tara pe mama Eter4tilor sail Za-vergiilor, cum se numiall osta§ii lui Ypsilante. Ce-tele acestuia, compuse din tot felul de Omenf faranicl un capatait : Grecl, Bulgarl, SerbI, Arnaup, serevarsara in amendoue principatele dupa, jafuri §i u-ciderl, fara, ca cine-va sa le stea in potriva. Ypsi-lante cu vre-o 3.000 de adunaturl veal la Colintinain marginea Bucureseilor §i voi a trage pe Tudor inpartea sa. Romanul it intreba scurt, cad vorba Iii

era. putina: Oste regulata de Ru§I. sosesce?" §icand Grecul ii spuse: de o cam data nu," el Ii Visecu desnadajduire : Te-al prapadit i Maria Ta, §i ne-albagat §i tara in foc. Romani' nu s'ail sculat asupralmperkiel turcesci, ci asupra Domniel grecescl. Uncle

42,462. Ed. val. 6

82

s'a mai pomenit, ca arbunarul sa se un6sca cu nM-bitorul, sat lupul cu 6ia ?" Atuncl Ypsilante, findca ca Turcif at sa intre in tail, pleca laTirgovi§te, unde incepu sg, poruncesca ca un Domnal terei, orenduind ispravnicl prin judetele despremunte §1 aruncand peste bietil terani tot felul dedajdii Tudor, cum intelese despre acesta, if trimiseo scrisdre cu ,urmatorea coprindere Maria Ta; aldat scirl prin mantfesturi, eel to chiana patria, fi cuma treatbrea ill este la Elada ca set o islcivesci de subjugul Otomanicesc. Apoti acuma, cum mi to -ai inscciunatin Tirgovi,ste, cu ce cuvint to amesteci in sltifianireaOrel, ,si scoti biruri peste birurl asuprafi le el vitele ,ii bucatele /3,

LECTIUNEA LI.

OMORtREA L171 TUDOR VLADIMIRESCII.

4. Ypsilante Inca de mai Inainte pusese in gandperclarea lul Tudor, blnuindu-1 c/ este inteles cuTureif. Cand ace§tia se apropiara de Bucuresci, Tu-dor cu Oltenif luf se trase la Golesci (aprOpe de Pi-tesci), a§teptand ce vor face Turcii. Ypsilante inda-tor/ pe Bimbafa Sava, ca sa raznescl pe Tudor de6menii luf, sa'l princla §i sa-1 aducl la dansul. Savapleca cu 300 de arnguti, §i and s'at apropiat de Ar-ge§, at 1/sat pe eel mal multi in pAdure, iar el cuputintei all mers la Tudor, §i facendu-se a at venitsl se impreune amendoul §i s/ se apere de Turd,Tat amagit de 1-at scos afar/ din tabAra lui, ca saprivesa starea loculul, §i sä ggsesa metereze (in-tAriturN) de gatirea resboiului. §i aka cu amagire Fatapropiat de 6menii sei, §i aceia navalind at pus mai-nele pre Tudor §i l'at adus luf Ypsilante. Acesta,dupg, ce 1-at judecat destul, at poruncit de 1-at purtat

simtise

silacuitorilor,

83

,cAlare legat prin ulitile Tirgovl§tei, cu strigare depristav ,Acesta este domnisorul Tudor". Apo! 2puserg, la inchisOre in Mitropolie, i dupg. dou6 Mile,:scotendu-1 afara din Tirgovi§te in timpul noptil, SttAiara bucati cu iataganele (26 spre 27 Mait 1821),

a.svarlirg, pe &la, sat intr'o fantang.5. Panduril, parte se ImpraVarg, pe la casele lor,

parte, nesciind nimic de sOrta apitanului lor, se unirg cs.Eteri§til i la Cainpii Drcigeisanilor luptara vitejesce subcomanda Oarca contra, Turcilor, pans ce sfar§ira

traful glOntele. Armata lui Ypsilante fu puss pagOng. §i macelaritg, Ypsilante scapg, cu fuga In Tram-

sfar§i viata in inchisOre, Bimba§a Sava.peri Mat de Turd in Bucuresci. Turcil sfaramarg, peEteri§t1 la m-rile Secul (jud. Nemtu) §i Slatina (jud.SucOva), §i in fine la Sculent (pe Prut).

6. 116rtea lul Tudor a fost semnalul de de§tep-tare al consciintei nationale, care adormise in cursde un secol sub jugul streinilor din Fanar. MOrteaJul a fost dovada cea mai temeinicg. pentru Turd,ca Romanii, nu se uniserlcu Grecii lui Ypsilante asu-

a din contra, suferintele indurate atg.tatimp de la Domnif fanariotl all silit pe locuitorl sase ridice la glasul lul Vladimirescu. De aceea P6rta

ferilor roman Domniile pimentene, ,Si nu Inairimi se Domni de la Constantinople ca s'o jefulascti(naratiunea 27). Ea ceru ca sa fie principat sg. tri-

NARATIUNEA 27.Insemnittatea mittettrif de la 1821.Dupa un vec de suferinle si de ingenunchiare, Tudor fu intaiulbarbat, care-sr puse increderea in insasT natiunea, si cu puterileeT propriT incerca ca s'o m5ntue de umilirea si ticalosia In

4 care cacluse. Miscarea nationala din 1821, maT are Inca o In-semnatate : ea a aretat claseT stapanitore, ea poporul romannu maT voesce a fi condos de biciti si despotism, si ca insinul lui resar la nevoie omeni ca Tudor Vladimirescu, car!

-scriii cu sabia drepturile omenireT calcate in piciore si sciUirnora voiosi pentru elel

luli

silvania iii

prarle, §i

inaAoici

asa :

all

84

mal cate 7 deputaV, dintre c,ari Sultanul numi pIon Sturdza Domn in Moldova, iar pe Grzgore Ghicrein Tara-Romanescg, amendoul pe termen de 7 ant

Resumat (de inv6(at pe din - afar().

a) Din istoria Tirii Romcinese.

La finele secoluluT a1 XVI-lea Tara- Romandsca ajunse maT Orbtie cat o provincie turcesca. Mihaiu Vodd Vitizul (1593-1601),folosindu se de imprejurarea, ca tocmaT atund Turcia era in-curcata in resboiti cu Austria, ridica stegul independenta(1594), in timp de 4 lunT captiga 10 victoriT asupra Tur-cilor pi coprinde 25 de orape turcesci pe arnendou6 malurile Du-nareT. Marele Vizir Sinan Pa,ca pornesce asupra-T cu 18o,o0o.de ostapT, dar la Vadul Cdlugdrenilor sufera o infrangere dincele maT cumplite (13 Aug. 1595). Mihaiti se retrage la muntIapteptand sa-T vina. in ajutor Sigismund Batori Domnul Tran-silvanieT, Sinan Papa fortifica BucuresciT ,Si Tirgoviptea ; acirins( lnsa o mica garnisona grabesce a se intorce inapoT.Mihaiti, dupa ce cuprinde Tirgoviptea, ese 'naintea armatefturcescl la Giurgiu, o sfarama o arunca in Dunare; darima$i castelul Sf. Georgia din fata orapuluT. Scapand Cara deTurcT, Mihaiii se apuca s'o apede din noti, sa rezidesca orape

late sa impart:( locuitorilor mijkoce de hrana ; el face piapeqamintul c is leg-dtura lui prin care opresce pe rundentsau cldcast de a parasi mopiile unde erail apeciatT (1596).In Transilvania, principele Sigismund para'sesce tronul pentru .verul seti, Cardinalul Andreiti Batorii un vrajmap a luTAcesta, cu scirea imp6ratuluT Germaniel Rudolf, trece Car-patiT, bate pe Cardinalul la ,Sellcuberg (18 Oct. 1599) pi cu-prinde Transilvania ; curend dupa aceea (1600) is pi Moldova ;dar la Miristdii este invins de generalul austriac George Basta,iar la Bucov, de care Polon]. Silit a se refugia la Rudolf,Mihaiu capata de la acesta ajutore pi report( la Gorosldn' (24.Iulie 1601) o noun victorie in contra Ungurilor ; George Basta;nsa it omOra hotesce la Turda in cortul seti (8 Aug. 1601).

Radii .,Serban Basarab (160i 161 i) are o Domnie forteturburata, tinend lupte cu PoloniT Tataril (la Tei§anz), cu.Ungurii (la Bra ,'ov §i Petresci) §i cu TurciT, earl it alunga pi&CI Domnia luT Radu Mihnea. Acesta, ca pi DomniT urmatorT(1611 -- 1633), se inconjura numaT de Grecl pi persecuta pe

pi

pi

pi

pi

Mihaht

pi

piM% ill,

oo

boerii pgmentenr, mei se revoltg si pun Domn pe Mad?, Fad&Basarab (1632-1654). Sub Domnia acestul barbat inteleptvitez, Cara incepe sa r6sufle de grelele nevol ce indurase:pita intocmiri folositore o bung armatg ; dar vrajba iscatg.intre Mateiil si Vasile Lupu, Domnul Moldover, face loc lacrancene lupte intre frati de acelasr Singe : la Buthi ,ri Foc-,TanY (1637); la Neniyori pe ralomita (1639) si la Finta (1653),

in care Lupul rIma.ne totd'auna Invins. U r6sc011 aSeimenilor amgrgsce betranetele lui Mateig si-1 grabesce 1m:idea

-(Apr. 1654).Din clece Domnl, cart suirg si scoborirg treptele tronului

in timp de 70 de and (1654-1716), numai dour ail o Domniemar lungg : erban Cantacuzin clece am (1679-1689) si Cons-tantin Brancovenu 25 de am (1689-1714) ; pe cand restul de35 de am este impg.'rtit intre cer-Falti opt, din cari unit domnescmime cite un an. Aceste &moil au tote un sfarsit reit: Con-stantin Serban, Mihnea Radu si Grigore Ghica, fug in tgrilecrestine ca sg scape de urgia pggang ; Grigore Ghica in aCloua Domnie, este surghiunit de Turd' ; George Ghica siAntonie Vocla sunt Cantacuzino more otravit4e boeri, Constantin Brancovenu c tgiat cu tOtg familia sais Constantinopole, unde 2 am dupg aceia cade si capul dus-manulur Oil Stefan Vodg Cantacuzinu. Tara este in mai multerandurr prgdatg si robitg de Turd si Tatari, cutreieratg de°stile nemtesci si unguresci; populatiunea pgrgsesce sate siorase, si se duce pang chiar si in Cara turcescg, unde afllm LI multi sigurantl a traiului si a proprietatil, de cat in aci patrie. Locuitorii ce mar roman se secerg de ciumg, fOntetesi mizerie ; iar Domnir nu mar stint apgrAtorir drepturilor terir,ci nisce slujbasi turcesci pust ca sg implinesca dgjdiile, sgstrangg cele trebuinciose de hrang pentru curtea Sultanulursi pentru intretinerea ostilor, sg lupte sub stegurile turcesacontra crestinilor.

Cu Nicolae Mavrocordat incepe epoca Fanariojilor (17161S22) care sdruncing puternic temeliile Statulur nostru 0-1 facesa indure suferinte si umiliri neauslite. De la 1716 - --1730domnesc Nicolae si fratele sou Ion Mavrocordat; de la 1730-1769 Tara-Romanescg este o jucgrie, ce Porta o aruncg si ois dupg plac si dupg interes, cand lur Constantin Mavrocordat,rand pnuTa sau altuia din membril celor 2 familir Racovild4i Chico. Trei-clecr si trer de ant Mavrocordat luptg prin bani

intrigl de tot felul cu trel Racovitescr si 5 Ghiculescr, ca46 apuce tronul; in 6 randuri el isbutesce dobandescg,

sica-

si

batalii,

mazihti, Serban

-isa -1

L.;

dar tot in 6 ranclurT e silit sn -I pXrAsescl. 18 schimbIrl deDomnT intre 9 persdne si in maT putin de 40 anT, abia dac5.vine &ate 2 anT de Domnie, dacl Domnie se maT pot nutiii)aceste schimblri si preschimblri, goniri si rechemari, din notgonirT si din noti Tertga, a unora si acelorasT persdne trimiseflume spre peirea desavarsitg a teril.

La aceste suferinte venirg. acum sg se adauge suferintesi mai cumplite din causa resbdielor deie dintre RusT si Turd.In interval numal de 42 de anT (1769-1812) principatele ro-mane avurg sg indure greutAtile a trei lungT resboie si ocupOulu' miliarescI, (1769 1774, 1787 1792 si 18o6 - 181 2),find prAdate si pustiite de invingEtori, ca si de invinsT, sialegandu-se, dupe tote ostenelile cu perderea BucovineT (1777>si a BasarabieT (1812). In fine miscarea nationall a luT TudorVladimirescu (1821) pune capet Domniel streine a Fanariotilorsi prevestesce inceperea unor timpurT maT fericite pentru rnultincercata ruCctrA patri,

Intrebari de recapitulare la Istoria Noua aTerii-Romanescl.

vor rdspunde prin kris la intrelogri).Lucrarea 1. In ce stare se atia Tara-Rom'anesca la

suirea pe tron a luT 1Vlihaiu Vitezul? Povcstiti batalia de la,Vadul Calugarenilor. Ce emu rumanil sail vecinit. si ceeste leg-atura lui Mihail 1? Ce cause a hotgrit pe Mihairtsä cuprindl Transilvania si Moldova, si earl sunt bataliile ce-a avut pentru aceste cuprinderi? De ce Mihaiti perde 131-talia de la Mirisigii ? Cum si din ce causa este omorit ?

Lucrarea II. Luptele lul Matehl Basarab cu Vasile-Lupul, causele si urmarile lor. Ce sciT despre Constantin.Brancovenu ?

Lucrarea III. Chipul de guvernare al Domnilor fa-nario`IT. Reformele lul Constantin Mavrcordat. Miscarea_nationald a luT Tudor Vladimirescu, causele si consecinte1e sole.

Resumat (de invetat pe din-afarl).b) Din istoria Moldovei

Starea MoldoveT la finele secoluluT al XVI-lea era tot asade tea ca §i a TeriT-Romanescr. Aron Voda (1591-1595),dupg indemnul luT Mihaiu Vitezul intrg In alianta cresting,

(EleviT

- -87- --

contra Turcilor, pi ajutg pe Mibaiii in lupta ce incepuse cupaginiT; dar este prins de Stefan Re`svan si dus in Transil-vania, unde more. R6svan e tras in tepg de Ieremia Novildcare se face Domn cu ajutorul Polonilor pi lucreza din res-puterr la resturnarea lui Acesta se grgbesce a cu-prinde Moldova, pe care o perde o data cu TransilvaniaTara-Romanesca. Aci Polonil apecla Domn pe Simeon Movila,iar in Moldova TarapT pe Ieremia. La 1606, Ieremia more deapoplexie; frate-sei Simeon domnesce numaT cite va lunT pipiere otrgvit; certuri marl pentru tron se nasc intrefiul lul Simeon pi Constantin, fiul IuT Ieremia, intre vecluvaacestuia pi Stefan romp, pent ce Radu Mihnea prinde peMovilesci pi-T trimite la Constantinopole, unde se turcesc.

Din causa acestor lupte Si a deselor schimbari de Domni([9 schimbarT numaT de la 1619 1634) Moldova r6maseseaprope pustie. Sub Domnia cea lungg a lui Vasile Lupul(1634 1653) ea incepe sa se apecle pi capita mai multe in-tocmiri folositore ; rsboiele ins cu Mateiii-Vodg cunt pagubitore amendorora terl: Lupul e alungat de la tron de logo-fetul seri Gheorghe Stefan (1653) si more la Constantinopole,dupa ce stgtuse 6 anT la inchisOre (1661).

Moldova pornesce acum din scadere in scadere: DomniTse schimbg des (22 de schimbari de la 1653-1711); PoloniT,Turcil pi TatariT and pi pustiesc tara. Dimitrie Cantemir seunesce cu Petru, tarul Rusiei, contra Turcilor, dar Petru fiindbatut la Stanilesci, Cantemir este silit sa se retraga in Rusia.Incepe epoca Fanarioplor cu Nicolae Mavrocordat (1711)Mavrocordalt, Ghtculesd, Racovziesci §1 Calimacht, Moruzz:,si ,Sulu suie pi scobora treptele Domniei de mai multe orT,despuiand tera pi pustiind-o. Reforma luT Constantin Mavro-cordat (de patru orT Domn, de la 1733 -- 1769) nu upurezain nimic clasa muncitore, Tar cele treT resbOTe ruso-turce, (1736,1769, 1806) cu ciuma, tifosul pi fOmetea aduc Moldova lapragul peiriT. Ca culme a nedreptapi i nelegiuiriT, Austria piRusia o sfipie in folosul lor, una lui.nd Bucovina (1777) picealaltg Basarabia (1812), peste 84o de mile patrate de pg-xnent roditor.

In fine, Porta intorce Domnia iargpi la pamentenT,numind pe Ion Sturdza Domn pe termen de 7 anT ([8221

pi

;grit

Mahan.

Mihaltaf,

88 --

intrebari de recapitulare la istoria noug aMoldovei.

(EleviT vor rnpunde prin scris la intrebarT).Lucrarea I.Ce intocmiri s'aii fgcut in timpul Domniel

luT Vasile Lupul ?Lucrarea II. Spunetf lupta dela StcYnilescr, i ce sortg

are Dim. Cantemir? Cum s'a ,r4pit Bucovina §i ce purtarea avut Grigore Voda Ghica? Cum s'a perdut Basarabia ice rol au avut fratiT Moruzzi ?

Lucrarea III. Sä se judece purtarea luT Vasile Lupulfata de Mateiil Basarab, aretandu-se urmgrile rele pentru Cara,din aceste vrajm4iT. ,Intru cat Const. Brancovenu a fostmaT prev6cletor de cat Dim. Cantemir, neluand parte la ex-peditiunea luT Petru cel mare contra Turcilor? Sg se arateurn-ladle ce a avut Domnia Fanariotilor in principate, Si oeintocmirT folositore ail fgcut uniT dintr'en0ii

89 --

PARTEA I\L

ISFORIA DIN TIMPII D,E FATA

LECTIUNEA LII.

..xrigore Ghica §i Ion Sturdza.

(1822 - 1828).

1. Cu suirea pe tron a lul Grigore Ghica inTera-Romanesca §i a Jul Ion Sturdza in Moldova, ince-pura timpurl mai bune pentru amendoue torile ; ran -dulala, lini§tea §i siguranta se introdusera cu incetul;Grecii §i told strainii fara de capataia, ca §i eel ames-tecati cu Ypsilante, se alungara peste granite ; func-tiunile statului se detera numai la pamenteni, fiindoprit Grecilor de a mai incapea in slujbe sea boeril ;scolile grecesci se desfiintara, deschiclendu-se lara§iscolile romanesci, ca sa se invete mai intala limbapatriei. Tot acum se organisa o§tirea nationala ; seWernura ulitele cu plata, §i se reparara spitalele.0 comisiune fu insarcinata sa compuna un proect dereforme basate pe vechile legi §i obiceluri.

z. Din nenorocire aceste bune inceputuri fursIntrerupte. Rusia, declarand din non resboiti Portil,(1828 29) intra in principate cu 150.000 de Omen'.Voda Sturdza fu arestat §i trimes in Basarabia ; Gri-gore Ghica scapa in Transilvania ; se institui iara§1ocirmuire rusesca i tote greutatile resbolului cacluraasupra Romanilor, pe la,nga diuma, seceta, hOla devita i altele. Ru§il, dupa ce coprinsera cetatiie peamendouo malurile Dunarei, inaintara victorio§1 pan&la Adrianopole, unde se facu pace. Prin tractatul in-theiat aci (2 Sept. 1829) principatele romane fursapr6pe scOse de sub suzeranitatea mai mult cu nu-mele a Turciei, dar in acela§i timp ele capra subdependenta fOrte stransa Rusiel. Acosta le admi-nistra in timp de 6 ani (1828 34) ca pe nisce pro-vinciI rusesci, le dete legi intarite la Petersburg, §inu §1 retrase Wile din ele pans, la numirea noilorDomni Sturdza in Moldova §i AlexandruGhica in Tara-Romanesca (1834).

LECTIUNEA LITE.

Ocupatiunea rusesca. Regulamentele organice.

Dupa incheierea Oa de la Adrianopole ocupa-tiunea rusesca continua, ca §i guvernul provisorillrusesc, care fu incredintat generalului Kisselef. Ocar-muirea acestuia avu de scop, cum insu§1 ne spuneede a supune pe Moldoveni pe MUnieni obiceiurilorti regulelor rusesci ,si de a statornici hotarul Rusiei laDundre,. In mai putin de sese luni, sub influenta.

se alcatuira faimOsele Regulamente organice, unulpentru Tara-Romanesca, pus in lucrare la 1 Tunie1831, cel-alt pentru Moldova, la 1 Ianuarie 1832..kceste regulamente erau departe de a. impaca inte-

a

Michaiu

fi

.uI,

91 ---

resele adeverate ale teril. Chipul cum ele fusesera votate, le facea a nu mai ii o legislatiune independeniaele calcat autonomia principatelor, lasand sa se ames-tece 0 nouti Curie ocrodiare, Rusia, in t6te actele gu-vernului §i ob§tescilor adunarl, aceste adunari, dupachipul compunerel lor, nu represintat nici Cara, niclpe contribuabili, ci numai clasele privilegiate ale cleru-lui §i ale boerilor, scntite de orice sarcine §i de orl-ce-imposite, earl apasaa numai clasa teranesca, pe pro-letarul cultivator. Acesta devenise un capital at 6n-erului 4.1 al fiscului ; fara nici tin drept in Stat, cutote greutatile Statului asupra capulul lui.

0 asemenea legiuire §i apasarile nedrepte aleunui guvern strein trebulat insa de§tepte nemul-tamiri vii in sufletul Romanilor. Purtator al glasu-lui celor hapastuitl se facu atunci in Tara-Romanescauncut partid national, care incepuse sa se formeze-in giurul Colonelului Ion Campin6nu. Acest barbatpatriot avu curagiul, ca §1 betranul Balacdnu, sa nuiscalesca Regulamentul Organic, §i sa protesteze cuvia grain contra protectoratulul rusesc. Programulacestui partid era ]impede §i hotarit : scaparea desub jugul Curtii ocrotitOre dela Petersburg §i auto-nomia toril improprietarirea teranilor ; desrobirea Ti-ganilor, egalitatea claselor, unirea in fine a Terif-Ro-manescI cu Moldova, in scurt programul pentru are-acest partid va lupta la 1848 §i 1857.

LECTIUNEA LW.

Renascerea: G. Lazar §i G. Asaki.

1. Micarea care aduse, dupa sine reintroducereaDomniilor nationale trebuia sa se arate pe t6te

;

caner

50

--92Romanil din am6ndou6 principatele, treziti ca dintr'unlung sown, se simteat acum chemati ogre o viataproprie; vedeat starea de inapoere in care se gaseat,lipsele de tot felul de care sufereafl, i cu focul tine -repel se apucara de munca pe terenul culturel. Limbaromans, atata timp despretuita i lasata in parasire,incepura s'o pretuiasc,a s'o cultive ; uncle pana aciea se invota in putinele scoli din tindele curtilebisericilor §i numai de cej ce aveat sa se lad, preoVsat cantareti, acum ea se introduce in scoli supe-ridre §i se 1nv6ta i de fecioril de hoer!, in locullimbei grecesci. Ba se descopera ca tocmai aceacare se numia nprdsta romanesca" e dovada ceamai puternica, despre nobila §i stravechea origine anemului romanesc. Cu cat idela acestel origin] se re-de§tepta mai vie in consciinta poporului, cu atatacesta simtea ru§inea de a fi apt a§a de jos, §i-I seaprindea dorinta de a se ridica mai sus. Meritul acesteirede§teptari revine in mare parte culturei romanesdide dincnlo de Carpati, rnarilor scriitori ardelenl: George

Petru Alkeor, Samuil Clain, Cichindel i PaulI orgovici, jar principatele romane, lui George Lazar0 George Asaki.

2. George Lazar, roman din Ardel, desgustatde prigonirile ce indura acolo din causa ideilor saleprea inaintate, veni la 1816 in Bucuresci. Aci el des-chise in incaperile miinastirei Sf. Sava (in fata pala-tului Universitatil de agi) o scOM de Jnginerie,care preda in limba roman6sca tot felul de cunos-cinte; dar mai ales el cauta sa de§tepte simtul na-tional prin exemple luate din istoria patriei, princomparatii intre Romanis prea puternici, prea mail; 0luminati de odinidra, §i intre streinepotii for de astagi,orupti, goi, m114, asemenati dobitOcelor §i de tot-cliguti in prapastie, de prin visuinile §i bordeile celemai pr6ste i mai inr0nu§ate". El le striga ca un

11

1iyi

Sincal,1n

apostol : Ajunga lacramile patriei, ajunga jugul ro-biel, vreme este acum sa se ridice din torina semin-tile caclutilor stranepotl ; aducerea aminte de marireastramo§esca cere mantuirea for ScOla lul Lazar tine-pana la 1821, cand din causa evenimentelor de atuncise inchide, bar patriotul dascal se duce la locul settde naltere, in satul Avrig. unde in 1823 more. Darseminta pusa, de densul §i-a dat rode multe §i bo-gate. Din scOla lui Lazar a e§it pafintele literaturelromane, marele Heliad Radulescu.

Un tovara§ vrednic al acestuia fu George Asakidin Moldova.

3. George Asaki era flub preotului Leon sailLazar Asaki. Dupa ce a terminat invbtaturile in stre-inetate, a deschis in Ia§I eel d'intaio curs de ingi-nerie koicirnicie (in 1814); §i §1-a inchinat intregasa viata literature) §1 istorieb romane. El a contribuitfOrte mult la propa§irea invetamintului public in.Moldova, §1 pe Tanga scrierile sale didactice a dat lalumina diferite alte lucrari cu privire la istoria §i lamonumentele patriei. Prin munca sa neobosita §i spor-nica, Asaki a capotat locul de frunte intre promoto-rii epocei de regenerare a siernulub romanesc. El a.murit la 1871, in versta de 83 de ani.

LECTIUNEA LV

Alexandru Ghica in Tara-RornanescaSturdza In Moldova.

(LS34-1846.4

1. Alexandru Ghica (1834 1842), fratele fostulul Dornn Grigore Ghica, era un om bland, generos§1 doritor de binele patriei, dar 11 lipsea curajul §ivointa statornica. El Intl*. §coll prin ()rap §i sate,.

1)3

!`

pi

zi Mihalu

-94--spitale alte institutiuni de bine-facere, ierta, derobie pe Tiganii domnesci, arclandu-i ca muncitorlplugari pe mo§iile boerilor, §1 ingriji pentru imbuna,-tatirea armatef. Sub el literatura romana lug, ore -caresbor, §i se intemeil teatrul national.

Dar Ghica avea in curend sa cad ;- cete armateae Bu]gari §i Serbl, sprijinite pe sub ,many de Con-sulul rusesc din Galati, treceaU prin tail la fratil for(le peste Dunare.. Domnpl trimise VI in contra-le ;la Braila avu loc o ciocnire, in care multi. Bulgarise inecara in Dunare. Cu acesta Ghica I§1 trase fa-vorul Portei, in acelaV timp insa §i urgia CurterTusesci, care in cele din urma isbuti scOta dinscaun §i sa se alega in locu-I George Bioescu, un par-tizan infocat al Ru§ilor (Decembre 1842).

2. In Moldova Mihait Sturdza, (1834 -1848-1849), indata, ce se sur pe tron se ocupa impreunacu vrednicul Mitropolit Veniamin, ca sa. intar6sca,invotamentul national ; infiinta in Ia§.1 AcademiaAlihailena (numita. ast-fel dupe numele fondatoru-iui set )c o qcOla politechnica §i un institut pentrucrescerea fetelor sarmane ; reorganisa Seminarul dinSocola, facu §coli in diferite crap ale teril. El ajtitape fiii de boeri la invetaturi in strainatate, contribuindla sporirea literaturel romane §i la formarea de buntprofesori. Mihait Sturdza facu i o buna administra-tiune; reduse numerul tinuturilor la 13 (din 16 cate-erat), construi §osele §i poduri de piatra, inzestra, lapcu ci§mele, cu un palat administrativ, cu gradina.publica de la Cofiou i cu casarme.

Ce]e- l'alte crap, mai cu sema Berladul, BotopniiGalatil, luara o prefacere .simtitOre; corpurile s/u-

jitori/or §i al fiojarnicilor (pompierl) Alit din not or-ganisate, magaziile de reserva tot-d'auna pline, veni-turile tern inmultite, comerciul §i agricultura pe cale deprop4ire.

si

sa-1

si

05

Sturdza decreta (la a. 1844) desrobirea Tiganilordomnesef §i manastiresel. Acesta ms sura fu salutataca un bun inceput pentru libertatile viitOre, ce ti-nera generatiune de pe atunci a ,Molckivei a§tepta cunerAbdare sa le vacla fndeplinite.

Anul 1848 puse eapet Domniet lul Voda, Bibeseu,iar in Moldova facu imposibilA Domnia lulSturdza.

LEC'IUNEA LVILVII

Revolutia din 1848 In Transilvania.Avram 'alum

1. Poporul roman din Transilvania se gasia desecoll ineatu§at sub nisce legl barbare §i neomenoseimpuse de Unguri. El, stapanul de ba§tina torn,n'avea nici dreptul ca sa trafasca ca natie in Carasa. Fara sa aiba vre-un drept, avea numal datoril.Era amenintat a perde chiar §i nationalitatea printote mijlocele de maghlarizare, ce se pot inchipui.Pentru o bucatica de pament, pe care nu se putea-hrani, trebula sa robesea el §i al sei o viata intregastapanului sell sas sail magluar ; cu beldia dupe elera scos la sapa, la secera, la lucrul campulul. Cande timp frumos teranul luera la domni, cand ploulvine la lucrul set ; cand a slar0t lucrul stapanu-

numai in desert mai arunca el sementa in pa-ment, clef a trecut timpul semanatului'. Erat sta-VIA' de mop' earl bagae in jug pe romanihierall cu ei.

In acesta stare de ticalo0e se gaseall Romaniidin Transilvania, cand in Februarie 1848 isbucnescerevolutiunea la Paris (capitala Franciei), §i de aci1)(5ra ca fulgerul in Austria, Rusia, Italia, Polonia

§i Ungaria.

al

Jul,

si

9b

2. Maghiarii crequra, a a venit timpul a scapcde Austria §i sa se declare independentl. Dieta un-'guresca votezk o constitutiune, care tragea cu bu-retele peste tote nationalitatile dih Ungaria §i Tran-silvania ; ea nu recunosiea de cat un singur stat §iun singur popor: 0 Ungarie §i poporul unguresc.

Primejdia pentru Romani crescu §i mai multin Ohm cand dieta din Cluj vote unirea Transilvanielcu Ungaria. Prin acesta unire el se vedeall datl le-goVI' §i de maini §i de pici6re in ghiarele a,suprito-rilor lor, fare a le r6manea macar speranta vre-unuiajutor de scapare din partea Austriei. Era dar o ces-tiune de viata sat de. mOrte pentru Romani. Nu ede mirare, data s'ail ridicat cu totil ca un singur orncontra absolutismului unguresc. In qiva de 3/15 Maidpeste 40,000 se intrunira la glasul lui Simion Barnq§i Avram Iancu in adunare generals pe campia delangA Blaj, numita de atunci CamAia Liberidlii. Aciel protestara in potriva unirei Transilvaniel cu Ungaria,jurara credinta imperatuluI Austriel §i proclamarlnatiunea romana de naliune de sine sidlatore. Celan&desfiintarea lobagiei §1 a dijmelor, intrebuintarea, hi:la-bel romane in legi §i administratie, deschiderea de§coli romanesci in sate §i ora§e, cum §i a unei Uni-versa* romane.

LECTIUNE A LVII

(uTu

3. Acum incep grozaviile Ungurilor §i ale Secuilorasupra Romanilor : unii sunt spanzurati, altii impu§-cati, altii ar§i de vii, pe drumuri, in case, in biserici..In mai putin de 2 luny pier peste 4000. Dar §i Ro-manil, sco§i din rabdare, nu se lasa neresbunati. Tot.Ardeul este numai foc §i pirjol, un lac de sang°.

97

Dupa macelurI partiale yin bataliile date in regula.Generalul Bern infrange de doue-ori armata austro-romana, dar si el e batut la Sibiu. Acesta perderenu-1 impedia, ca, dupa ce invinge tot la Sibiu peRusil ce venisera din Tara-Romanesca in ajutorulAustriacilor, sa nu la Sibiul. si Brasovul. Armatelerusesci se retrag. Nu intarcliara nici cele austriace ase refugia in Tara-Romanesca. Acura Ungaria se de-lara, deslipita cu totul de Austria. Transilvania e

aprope tota in 'liana Ungurilor.4. Numal in muntil apuseni dinspre Tisa, in

tara /or, Romanii duc cu barbA tie lupta inaintein potriva Ungurilor. In capul for se AA Vitezulinunglor, asa numiati el pe Avrani Iancu. Acest ro-man extraordinar face minuni de vitejie cu ceteelsale de voinici si de voinice; cad femeile MoVlorluptati alaturea cu barbatil lor, sau pe cand acestiase bateati, ele pazeat pasurile. Unguril vNend caprin arme nu pot supune pe Romani, alegra la tra-dare; ei isbutesc sa ocupe Abrudul; dar Iancu it isinapoi, si bate pe dol generali unguri unul dupe altul.Maghiaril ca sa-si resbune rusinea pa,tita, macelarescbetrani, fennel, chiar si copil in face; prind si span-zura pe Capitanul Butenu, carele and e sa cobraslice : Mor 1ini§tit, cticl mOrtea 'ilea este resbunatAprin cele doue infrangeri ale Ungurilor la Abrud".

Ast fel Iancu si cu 117otii lul, nu lase. din Willarmele de cat numal cand Unguril fiind pretutindenibatuti de Austriaci, nu mai era nevoe de arme. Ro-manii dovedira prin ridicarea for ca jugul secular n'astins in ei simtimentul de libertate si de nationa-Rate ; ca el nu mal vor sa traiasca robi, si ca. scie,la timpul priincios, sa apere cu armele ca neintre-curl viteji, drepturilor for calcate in picidre.

12,16z Ed, WIT. 7

98

LECTIUNEA LVIIT.

Revolutiunea din 1848 in Moldova §i Tara-Romanesca.

(9 Iunie 13 Septervre).

1. In Februarie 1848, revolutiunea isbucnesce laParis, si de aci se respandesce pana in Transilvania.In partida progresista sau national, semn6za, opetitiune cake Domn, cerend mai multe reforme.Voda Sturdza fagaduesce pentru unele indestulare ;pentru altele mijlocire la Petersburg si Constantino-pole. Atuncl boeril se despart in doue tabere : ceibetrani se mulp.mesc cu r6spunsul Jul Voda, ; ceineri vor sa-1 silesca a primi Constitutia, si la dincontra, sal restorne. In scopul acesta, el se adunain qiva de 30 Martie (1848) in casa lui Alecu Ma-vrocordat (Ursu) de la Copoil, baricadOza ulita i vorsä procla,me noua Constitutie. Mihahl Sturdza, aflandde acesta, inconjura casa cu armata, in mai putinde cloud cesuri, capeteniile sunt prinse, legate si sur-ghlunite, iar miscarea nabusita chiar in inceputu-rile sale.

2. In Tara-Romanesca Ins miscarea WA formaunel adeverate revolutiuni. In cliva de 9 Iunie, onoua Constitutie fu proclamata la .Islaz (jud. Roma-nati) de cake Ión Eliad, Stefan Golescu ChristianTell, earl dedera semnalul Voda Bibescu,silit de popor, semna, acea Constitupne numi unminister compus din capil revolqiunii (11 Iunie) ;dar infricosat de amenintarile consulului rusesc, elabdica indata si trecu in Transilvania (13 Iunie). Ung.uvern provisorifl lua conducerea treburilor : el cut

intro in legaturl oficiale si directe cu Purcia i cu

Iasi,

/i-

si

miscaril.

;a

§i

99

puterile europene. 0 comisiune de 18 boerl .i 18toranI fu insarcinata cu regularea cestiunel pentruimproprietarirea teranilor, iar un decret fu dat afara(19 Iunie) pentru incetarea dijmelor i a podvelilor.

3. Dar Rusia nu se putea invoi cu noua starede lucruri creata in principate. Ea pretinse ca e ocestiune de drepturi, de onOre §i de interese politicepentru densa, de a nu lasa sa se intaresca la Du-flare un stat nou moldo-roman, in locul celor doueprincipate §i de catre o inchipuita, nationalitate, acarei origine, licea ea, se perde in intunerecul tim-purilor". De aceea mai intaitt starui de POrta ca A.intre cu o§tI in -tiara, Turcii venira la Bucuresci, unde,de i tura primitl de popor in strigate de bucurie,se incaerara insa la lupta cu un vitez corp de porn-pierI la casarma din Dieu/ Sftirei (Bucuresci, 13 Sep-tembre). Atunci Rusia afla cuvent in acesta, de alltritnite Vile, ca sa restabilesca ma clisa ordine le-galei. Deci o noua ocupatie rusesca de 60,000 de soldatlincepu cu cardul de nevol cunoscute : arestari, sur-ghiuniri, zaharele §i podveip ; revolutiunea fu inabu-§ita cu verful baionetelor ; Caimacanul ConstantinContacuzin, pus la ordinele comisarului rusesc, con-duse afacerile pana la incheerea Conventiunil de laBalsa -Liman (10 Aprile 1849), dupa care Rusia im-preuna cu Poarta numira Domni pe epte ani : inTara-Romanesca pe Barbu .7irbeiii, iar in Moldova peGrig-ore Ghica.

LECTIUNEA LIX.

4. Barbu Stirbeiti in Tara-Romanesca ciGrigore Ghica in Moldova. Tractatul de Paris. Adu-

n'arile ad-hoc.(1849 - 1856).

1. Domnii Barbu §tirbeiti §i Grigore Ghica (18491856), avura o Domnie destul de turburata. El gu-

100

vernara cea mai mare parte de timp sub ocupatittnea streina: turca, rusa §i austriaca. Trupele rusesciabia e§ite din principate in prima-vara amtlui 1850se int &sera iarA§I in vara anului 1853, spre a le de-tine ca zalog, pana, ce se va descurca certa isca'intre Rusia §i Turcia, in cestiunea Sfintului Aformint.Domnil furl siliti sa fuga la Viena. Luptele sanger6se incepura din no la Dunare, pang cand, in tOrnnEanuluT urmator (1854), Rusia voqendu-se atacata itCrimcia de puterile aliate: Anglia, Francia, Turcia§i Sardinia, parasi torile romane. Acestea incapuraacum in manile trupelor austriace ; Domnil se intOr-sera la scaunele for §i ocarmuira sub ocupatiuneaaustriaca, panadupa inch eerea tractatului de la Paris.(18 Marto 1856), cand furl inlocuiti cu cate un caimacs m numit de Porta: in Moldova, cu .Neculag Vog-oride, iar in Tara-Roman6sca cu fostul Domn Ale-xandru Ghica.

2. Eca condqiunile tractatului de Paris:1) Marea-Neg-rd devine neutrd, adica nici un stat

nu va putea cAlca apele sale cu flota de resboiu ; din'contra ea remane deschisa marine" comerciale a tu-tulor natiunilor ; 2) Gurile Dundrii, ce be apucaseraRu§ii, se inaitioiazd Turciei; 3) Rusia inapoiazd Mol-dovei .parlea de ios a Basarabiei, renunici formalla drepul de protectorat asupra .principatelor romdue.Acestea se pun de aci inainte sub suzeranitatea PortiiOtomane §i sub garantia colectiva, a celor 7 puterigarante. 4) 0 comisie specia1a numita de puteri seva aduna la Bucuresci, ca sa propuna basele viitOreiorganisari a principatelor; Sultanul va convoca infie-care principat cate o adunare (divan) ad-hoc.

3. La 22 Septembre 1857, se deschisera la Bu-curesci §1 Iasi divanurile ad-hoc, cu scop ca sa arateputerilor europene dorintele poporului roman ; de lao margine la alta a Romanies nu era de cat un stri-

¢i

101

gat : traiesed Unirea; In trite pepturile fara deosebirede clasa, de versta sail de sex, era un simtimIntgeneros §i Malt de a nu mai trai Romanil despar-

sfa§iati. Sci fim un singur true, precum sun -/em un singur suflet, qicea MitropolitUl Sofronie Incuvintul de deschidere al Adunarii din Iasi, ceietsuntem toll tot una, avend o origine, un scinge, o pa-trie, o istorie, o credin/d, un Dumnecleg. La 7 §i 9Octombre, Adunarile ad-hoc din Iasi §i Bucurescl votar , in unanimitate urmatOrele cincl puncte :

z. Respectarea drepturilor Principatelor, si in de-osebi a autonomies lor, in coprinderea vechilor tractateincheiate eu Ina/1a Pbrid.

2. Unirea Principatelor intr'un singur Stat suenumele de Romdnia.

3. Print sirein cu mostenirea tronului, ales dinir'o dinastie clomnitore de ale Europi ,ci ai cdrui moslenitori sa fie crescufi in religia terei.

4. Neutralitatea fidmentului Principatelor.5. Puter. a legiuitore incredintald unei obstesci A-

dundri, in care sci fie representate tote intereselenaliei.

Tote acestea sub garantia coleclivd a puterilor cartviii subscris tractatul de Paris.

LECTIUNEA LX.

5. Alexandru Ion I, Dorm al Principatelor-Unite.

(5 c; 21 1an. 1359 -11 F. 1366)

1. Una din dorintele cele mal vii ale Romanilorera unirea celor doue teri sub un principe dintr'odinastie europOna. Fiind -c. Conventiunea de la Paris(naratiunea 28) prevedea numai unirea administra-tiva a principatelor, adunarile elective furl convocate

tit1 1i

10=2

ea sA aleErg, oate un Domn pamOntOn in fie-care prin-cipat. La 6 Januarie 1859, Adunarea generals a Mol-dove' alese cu unanimitatea voturilor pe colonelulAlexandru lon Cuza, care fu ales §i de Adunarea ge-nerala din Tara-Romanescg. in 24 lanuarie acelac1 an.Turcia, dupg, ore-care impotrivire, recunoscu (la 1GAugust 1859) alegerea pentru asta-data, numai",Cuza se duse in persOna la Constantinopole, spre a-§ilua investitura (1861); aci el fu primit de Sultan cumolts distinctiune, i facu asupra tutulor o impre-siune bung.

La 24 Ianuarie 1862, Adunarile generale din am-bele principate se intrunira la Bucuresci; in loc de-doue ministere, cari funqionasera pang, aci, se numiuntil singur, §i ast-fel, dupa trei ani de la alegerealtn Cuza, Moldova qi Tara Romdnescd se contopira,odatoi pentru tot-rfa-una in principaiul Romaniei cifcat ita/a Bucuresci.

NARATIUNEA 28. Cony entiunea de Paris pentrinorganibarea Principatelor-Unite. Comisarii puterilor stre-

dupA ce luara voturile divanurilor ad-hoc, se dusera laParis, uncle se strinse din noti congresul pentru intocmireaco nventiunii privitore la reorganisarea terilor rom'ane. Acostaconventiune se subscrise la 7/19 August 1858. Printr'ensa setine soma de cele mai multe dorinte ale Rornanilor, privile-giile de riasa furA desfiintate; egalitatea inaintea lege aimposituluf, egalitatea drepturilor politice, admisibilitateafunctiiie publice cu aplicarea treptata a principiului de ina-niovibilitate; libertatea individuals, responsabilitatea ministe-rial, etc. furs consfintite ; se prevedu si revisuirea legii carereguleza raporturile proprietarilor de pament cu cultivatoril,in scop de a imbunatati starea teranilor.

Unirea Principatelor insa fu numai pe jumetate admisa.Napoleon 111 cedand staruintelor AustrieT ale Turciei, cu carene intelese Anglia, renunta la unirea politics, multAmindu-senurnaT Cu cea administrative. Ast-fel fie-care tiara avea Domnul soupropri0 pe viata, un minister §i o adunare electiva pe 7 ani, tri-

§i

si

nc,

aiai

103

2. Papa la 2 Malt 1864, tara fu guvernata subreginAll Conventiunei din Paris. In diva de 2 Maltinsa Cuza disolva Camera si proclama de la sinello noun, lege fundamentals a terelStatutul. Acesta fuconfirmat de tara printr'un Plebi sell sat sufragiii uni-versal, iar Puterile garante it recunosicura in urmaducerei Domnului la Constantinopole. Prin acest statutse largea autoritatea Domnului si se marginea puterea corpului legislativ, care se compuse acum dinCamera §i Senat. Noua lege electoral a intinse drep-tul de alegere la to cetatenii in proportie cu averea.Dinpreuna cu statutul se proclamara mai multe legiorganice: leg-ea rurala" desfiinfii claca si improprietaripe grani in schinzbul unei rescumpareiri in bani ; legeainstructiunii publice proclama principiul obligativitatiiinvetamentului primar §i gratuitatea lui ; legile civile§i penale se unificara intr'un singer codice, lucrat inmare parte dupa Codul Napoleon din Francia, §i pro-mulgat in anul 1865 ; legea judetiana §i cea comu-nala, legea Camerilor de comercit si de agriculture,legea de mesuri §i greutati, legea pentru armarea

butul era fixat in parte pentru fiecare principat, ca si listacivila a Domnilor. Numal o inalta Curte de Jus6 tie si Casa-tiune, o Comisiune centrals pentru pregAtirea legilor de in-teres comun, aseclate una alta la FocsanT, aveall sa serveca institutiunT comune ambelor OrT, $i sI prepare unificarealegilor si a regulamentelor, a sistemuluT monetar, de mesurTgreutAtT, uniunea vamala, a postelor telegrafuluT, orga-nisarea identica a militiilor din amendou6 principatele. Tara-Romanesca si Moldova Tail de acum numele de Principatele-Unite, rnrianend puse sub suzeranitatea PortiT si sub garantiacolectiva a puterilor europene. Un articol final prevedea infine, c indatA duiA promulgarea Conventiunel in principate,CaimacamiT actualT vor inceta, si se va institui in locul forate o comisiune de treT, care va forma listele electorate pen-tru Adunarea deputatilor. Aceste adunArT aveati sa purcedainciath la alegerea Domnilor.

si §i

sisi si

- 104 -

generalA venira sal desevarOsca ssternut de reform.inceput sub Statutul Jul 2 Maid. Averi le manastiresci fury secularisate definitiv se infiintara Universitatile din Ia§I §i Bucuresci, §coli primare prim oral'§I sate, spitale casarmi, §i In fine se instituiraconcursurl §i exposit ni de agricultura qi industrienationals.

La ii Fearuarie z866, Alexandru lOn I, dincausa multor nemultamiri din ultimul an al guver-narii sale, fu snit sg, abdice §i incredinteze pu-terile Domniel in manile unei locotenente domnesci,compusg, din generalul Nicolae Golescie, Lascar Ca-targiii ai colonelul Nicolae Haralambie.

Alexandru Cuza maxi in 1873 §i fu inmormintat.la mo§ia sa Rugindsa, din judetul Sucevii.

;

si

sa

10 A 4

TABELA GENEALOGICA. A FAMILIEI REGALE

Hohenzollern:Carol, principe de Hohenzo lltrn-S gruaringen,

Ilse. 19 Fehr. 1785. t 11 Martie 1853C.13. cn Antonia Maria, princes de Murat, nilscutl 5 Ian.

1793, t 19 lanuarie 1847.

Baden:Carol, mare duce de Baden. Wisc. 8 Iunie 1786

t 8 Decemb. 1818.Usatorit en Stefanie, fiica adoptivii a Id Napoleon I, else.

28 Aug. 1789, t 29 Ian. 1860.

Carol Anton, ngsc. 7 Septembrie 1811, t 2 Iunie 1885. Cgsgtorit en Ioseftna, dm. 21 Octombre 1813.

Leopold Stefan Carol,ngsc. 22 Sept. 1835.Us. (12 Septem. 1861)cu Antonia Maria Fer-dinanda, Infanta Por-tugaliel gi ducesa de

Saxe,nage. 17 Ft br. 1815.

Wilhelm, 10.8e.Marie 1864.

Ferdinand, 1153. 24Aug. 1865, mogtenitorprtsamtiv al Tronulul

Ronaniel,casatorit en Princesa

Carol, niisc. 1 Sept.1868

St, foam udsc. 15 1 tiiie1837, t 17 lnlie 1859ca sotie a regelul Por-tugaliel Don Pedro

t 11 Noemb. 1861.

Maria de Edimburg

Carel, neec. 3 Oct.1893

Carol, Eitel FriederithItegele Romaniel,

ngsc. 8120 Aprilie 1839Cas. (15 Noem. 1869)cuElisaveta Paulina,

Princeg de Wied,ngsc. 29 Decem. 1843.

Maria nliscuti 8Sept. 1870, t Aprilie

1874.

Anton Egonf,n'isc. Friderich Eugen, ngsc. Maria Luisa, Wisc. 177 Ott. 1841, t in 25 Innie 1843. Noem. 1845.urma ranilor pri- Cgs. (29 Iunie 1879) Cgs. (25 Aprile 1867)mite In bitglia de en Luisa Matilda, en Philip principe dela Koniggraz 5 Princesii de Thurn gi Belgia, Comite deAugust 1866. Taxis. Flandra gi duce de

Saxe.

Balduin ngsc. 3 Innie1869.

Henrietta, iliscuti 30Iunie 1870.

Iosefina, niisentii 18Octomh. 1872.

Albert, pas nt 8 Apri-lie 1875.

.--,

106

LECTIUNEA. LXI

7. Carol I, Domn §i mai apol rege al Romaniei.Aprile 1866)

1. La 11 Februarie 1866, Senatul §i Adunare-deputatilor proclamara in unanimitate Domn al Bomaniel pe Conlele Philip de Flandra, fratele mai mical regelui Belgiei. Locotenenta Domnesca cu cabineulIon Ghica conduse afacerile in numele principelui,care refusa tronul (30 Marte). Atunci poporul aleseprin plebiscit (cu 685.969 devoturi) pe M. S. princi-pele Carol de Hohenzollern din stralucita familie domni-tore in Prusia (8 Aprile).

Alegerea fu intarita de prima adunare Consii-tutionald, care (in qiva de 1 Mai 11) vota mentinereaunirel §i proclama Domn ereditar pe Principe le deIIohenzollern sub numele de Carol I. POrta protestape temeiul tractatulul de Paris contra celor intam-plate la Bucuresci §i ceru de la puterile cele marlsa se adune in conferinta, ca sa al6ga Domni pro-visoril pentru fie-care principat (6/17 Matti 1866). Trel

dupa aceea, principele Carol, insotit de I. Bratianu,pune piciorul pe parrintul Romaniei (la Severin), iarla ro Maiu 1866, facea intrarea sa solemna in Bu-cur,seI (naratiunea 29).

NARATIUNEA 29. Carol I, Inainte de a se faceDomn ai Romitniel. Carol de Hohenzollern s'a nAscut la8/20 aprilie 1839 in Sigmaringen (principatul Hohenzollern.Germania) din ilu;triT se l parinti: Carol Anton, fiul lilt Carol,principe de Hohenzollern-Sigmaringen din losefina, fiica luiCarol, marele duce de Baden, a Stefanie'', fiica adoptiva alw Napoleon 11).

I) Vectf tabla genealogica.

-

(.8

Stile

Iisi

107

2. Domnitorul, pentru a dovedi a tine a res-pecta tractatele incheiate de cAtre iwar cu P6rta, in-sciincA telegrafic, chiar in liva sosiril sale in Bucu-

In Sigmaringen se inalta majestos un vechiii castel cuturnurile sale puse pe zidarie romans, d'asupra unui piciorde del stancos ocolit din treT part T de Dunare. Aci s'anascut si a crescut Suveranul, pe care Providenta '1 pastra,pentru ca sa intemeieze Statul roman modern, regatul Ro-mania Pana la versta de I I anT, principele Carol a primiteducatiunea in casa parintesca sub Ingrijirile mamei sale. Dela 1850-1856 a urmat studiile umanitare la Dresda, a trecutexamenele la Munster, si apoi prin dese calaoriT Intreprinsemar prin tote statele marl ale Europei, si in Africa, ca si prinstudil milli are intinse facute la Dusseldorf si Berlin, se pregatipentru a deveni un barbat politic insemnat si un militar distins.Numit de regele PrusieT locotenent in regimentul de artilerieal gardel, Principele Carol avu ocasiune in t-sboiul al doilea dinSchleswig-Holstein (1864) sa dovedesca pe campul de bataeteoriele mulitare ce dobandise si excelentele sale calitati res-hoinice. El lua o parte activa la mai multe batalii, la intrareatrupelor in Jutland, la asediul Frederica si la asaltul celebrude la Duppel. Pentru inaltele sale merite, regele Prw-ieT il de-cora si i1 inainta la gradul de capitan in regimentul II al dra-gonilor guarder, iar imp&atul Austriei, aliatul de atunci alPrusiei, dete Crucea de merit militar. Astfel, nu atat prinstralucita familie la care apartine, ci mai mult prin calitatilespirituluT seu, printr'o viata plina de activitate si prin studiiseriose, tinerul nostru principe trase singur calea sa, fiindrecunoscut de toll ca un bray soldat, barbat de stat eininentsi amic al arteT sciintei. Consciinta datoriei fiind o lege infamilia sa, trecuta din generatie in generatie, iubirea de patriesi devotamentul pentru densa, avendu-le de vit exemplu inviata proprie a parintilor se.1, principele Carol dedea tote ga-rantiile unui bun, drept si mare Suveran, destolnic ca sa facafericirea unui popor ;i asigure existenta sa politica.

De aceea si RomaniT, in rninutele cele mai critice aleistorie lot, atintira ochiT, ca prin instinct providential, asupratintrului oficer, care la 1866 se afla in congediii la Dus,,e1-dont, in sinul familiei. Aci veni Ion Bratianu, ("jai Marte)sa i ofere in numele poporului roman indouita corona a Roma.niei Tractarile fura conduse cu mutt tact de catre insult prin

si

'T

'07

sal

i;1"

si

108

resci, pe Mamie Vizir, Ca este gata a veni la Constantinopole spre cere investitura. Carol fu pri-mit in Capita la Turciel cu onoruri cu totul neobici-nuite ; Sultanul '1 recunoscu de principe ereditar alRomaniel (in 12/24 Octombre 1860), §i 'I arata inmod vodit stima ei prietqugul ce simtea pentru per-sOna lui.

Cele-l-alte state europene se grabira a recuriOsce§i ele noua stare de lucruri in Romania, positiu-nea politica, a aceteia deveni din ce In ce maisigura.

3. Domnitorul Carol avu sa lupte cu multe gre-

cipele Antonin, tatal principeluf Carol; poporul roman, pringlasul a 685,969 de votanti, confirma alegerea la Domnie aIta Carol (8 Aprile), care, dupa multe greutati si pericole ceavu sa intampine prin St itele AustrieT, in minutul and re's-bowl pruso-austriac era gata sa isbucndsca, sosi la Severinin cliva de 820 Maiu. Firul telegrafic vesti teriT cele d'intaitcuvinte, ce Suveranul adresa de pe unde inipe'ratulTraian implantase acum 17 vecurl cele coloniT alesale si stalpif poduld1, ce stall martorr neperitori ai gloriasale eterne:

aP,znend piciorul pe pamentul Rom&nier, noun mea pa-trie, me gretvesc a exprznza Locotenen fee Domnesci simfimzn-tele cele znW sincere. Fericit cel me afire zn mijlocul naftunii,care m'a onorat cu increderea sa adresez inaznte de tote ru-g-c' ciunzie lnele Cerului, pentru ca ajute a Indepltni eniemnitate marea ,ri frumps(' mistune ce Provideni'a 'nzt-aimpusv..

Ast-fel, alesul natiunii din cliva de 8 Aprile 1866, vorbiainimel terir, si din ora acea si pans asta cli o clip nu s'aclintit de la postul stii; o clips n'a ultat datoria sa; muncindTara intrerupere dins si noptea pentru fericirea taria Ro-manic], despre densul se pote spune, cee- ce s'a clis despremarele seu strithun Frederic: cei este cel d'intazu d n servitor-aStatulul ; sau ceea ce s'a sapat in 1866 pe monumentul ilus-rului seu bunic Carol: (Gins/a sz crea'rnctes ;Warn Puriattot-cfa-una atilt cu fie-care. cat ,ct cu (arab

termul,

sd-mi

a-si

si

-1u9utati in launtru, pentru a scOte tara din vagmeleratacite in care apucase, i sa-1 gasesca rostul el inviitor. Principe cu totul liberal, el a staruit ca Adu-narea Constituanta sa voteze cat mai neintarliat oConstitutiune din cele mai liberale (naraciunea 30).Apol tot ce a stat in putina unui om, el a facutpentrd desvoltarea puterilor morale §i materiale ale

pentru ridicarea bisericei romane, respcin direainvitcimintului in 161e clasele, introducerea unei justitii

aa'ministralzuni tune, a ordinci 4-i economiei in fi-nance, pentru imbuntilcitirea agriculturei, inmullireacdilor de comunicatiune §.1 infiintarea institutelor decredit, pentru organisarea in fine a armatei (naratiu-nea 31).

NARATIUNEA 30. Constitutiu nea din 1866.-- Con-stitupunea garanteza cetatenilor tote libertatile egalitateacompleta inaintea legit; libertatea individuals ; domiciliu invio-labil ; libertatea consciinta si a cultelor ; inv6tamintul liber ;instructiunea primary gratuity obligatorie ; libertatea corn-pieta a ctivintuluT a presei; secretul scrisorilor ; dreptul dea se aduna in lin4te §i fara arme ; dreptul de asociatiune §ide petitiune ; puterea legiuitore exercitata de Camera, Senat

de Domn ; DeputatiT Senatoril alesT in colegiT, compusedin aleg6torT impartiti dupa avere, alegaor hind on -ce Ro-man care platesce un imposit cat de mic. Ast-fel prin noualege electorala totT RomaniT capatara dreptul de a lua parteprin voturile lor la afacerile OriT. D it aceste libertatT si drep-turT capatat o baza o garantie sigura numal prinfaptul, aclamat de natiune recunoscut de Constitutie, atmonarhiet ereditare in familia Hohenzollern. NumaT printea-cesta s'a putut aduce lini,tea inlauntru, siguranta increde-rea in afara.

NARATIUNEA 31. Primil deee anl de Domnie allul Carol I, (1866-1876). 0 data Constitutiunea pusA inlucrare, Domnitorul Carol a cautat sa reorganiseze adminis-tratia in tote ramurile eT. Inainte chiar de finitul primulul setaan de Domnie, a percurs §i visitat tote judetele Romania,spre a cunOsce prin sine-insu§T pasurile si dorintele teriT; aimpartit singur ajutore din mijlocele proprii, s'a pus in capul

0/.11:

sisi

si $i

sipi

si

5i

11tt -

In scurt, el a lucrat statornic printeim sir 1ntinsde reforme la inaltarea Romaniei, facend dinteensastatul eel mai insemnat si mai cu greutate din sta-tele Orientului european.

LECTIUNILE LXII LXVIL

Resboiul pentru Independenta Romaniei pentruintemeiarea regatuluI de asta-di (1877-1878).

LECTIUNEA LXII.

APtRAREA DUNARI T.

4. Isbucnind resboiul intre Rusi si Turd (12Aprile 1877), Domnitorul Carol convocl Camerile le-giuitOre (14 Aprile) ca sa voteze conventiunea din 4

comisiunilor instituite pentru distribuirea de bans locuitorilorlipsiti de hrang. Fiind ca financele teriT se ggsiail intro starede plans, el renunta in primul an la suma de 52.00o galbenidin lista sa civilg (Main 1866), iar in al douilea an 4,000 degalbeni, punend si 12,000 de galbeni la dispositiunea ministeru-lul de culte pentru fundarea und institutiunf de bine fac-ere.In chipul acesta, Domnitorul a redus cheltuelile easel sale la stric-tul necesar si a usurat Statul, fa'ra de a scate nos imposite.Apoi Inca din capul loculta a cgutat sa dea guvernului setisi camerilor legiuitdre o directiune practica in lucrari, isbutinda imbungtati in calf -va anY numai, starea mated 'la a teriTprintr'o administratiune mai reg-ulata, prin imultirea tailor decomunicatiune si construirea de cal' ferate (1375 kilom, in1875), prin instituirea creditelor funciare rurale (1873) si ur-bane (1875), a Case de consemnatiuni, depuneri si economiisi a societatilor de asigurare (1872); prin imulthea veniturilorStatului si echilibrarea budgetului; prin desfiintarea concesiu-nilor impovaratore din trecut : contractul Godilot, concesiu-nea data Bancei Romania ca banca de stat imprumutmZarifi.

Administratia propriu ciisg a primit de aiemenea ame-

§i

5i

111

Aprile Incheiata cu Rusia pentru trecerea trupelorrusescI prin Cara. In Mesagiul de deschidere, Suvera-nul roman arata ca : armatele imperiale ruse atintrat pe teritoriul nostru fara ca puterile garantesa fi protestat ", ca va fi pOte nevoe de bratele fiilortern' pentru aperarea drepturilor el, §i ca In impli-nirea acestei sfinte datorii, densul va sci, in capul ju-nei ,si bravei sale armate, sr/ platescti cu persona six,.Aceste cuvinte, rostite in mijlocul parlamentulul, re-sunara de la un unghit pang, la altul al tern', des-teptand In peptul tuturor un inimos avent de res-boire din vremile betrane.

lioratiunT insemnate prin creatiunT si reforme cu tendinta catredescentralisarea administrativa ; orasele luara avent; BucuresciTfu iluminat cu gaz aerifnrm (x871); se infiintara orasele deport Corabia (7871) si Bechet (1873). Postele austriace, 'rusesi elene din Romania se desfiintara, organisandu-se serviciulpostal international cu tote statele din lume (1869) precum siposta rurala. (1872) ; se introduse un nal sistem monetar (1867)identic cu cel din Franta si se institui monetana statulur(1870); se asigura maT bine de cat in trecut positiunea func-tionarilor printr'o noun lege a pensiunilor (1869); justitia do-bendi o magistratures din ce in ce mai luminata, maT onestasi mai integra; scola si biserica, institutiunile de culture siartele frum6se, gasira in Suveran si in Augusta sa sotie,DOmna Elisaveta, pe protectoriT for statornicT, buns-vointa siincurajare. Carol I lua initiativa si dede mijlOcele materiale pentruinstituirea uneT scolT normale, in care sa se formeze inveta.toriT satesci. consacrand Inca din caseta sa privata 12,000de galbenT pentru construirea unuT local propriti aceleT scale(7867) ; DOmna Elisaveta lua sub inalta sa protectiune Asilulde orfane cElena Domna, (fundatiune a DomneT Elena Cuza),daruindu-1 din caseta proprie 12,000 de leT, si zidind in interio-rul luT o capela si dependente (1879). Domnitorul darui insti-tutulur si un teren intins Tanga Cotroceni (Fantana Branco-venesel) (7873). Scolile se imultira prin sate si orase ; se crearatreptat gimnasii, liceurT, scolT normale si de comercia, si ofacultate de medicine, cu care se completa Universitatea dinIlucuresci, inaugurate la 1869. Domnitorul se puse in fruntea

112

5. Intre acestea Turcia incepe s5, bombardezaora§ele Braila, Galati, Reni, Oltenita, Ca lara§1 §iGiurgiu; bande de Cerkezi §i de Ba§ibuzuci Turd treeDunarea, prada i mAcelaresc satele de prin prejur.Carol ordona mobilisarea complete, a o§tiril.

Armata sa de peste 50.000 de o§teni §1 cu 180de tunuri o impartesce ast-fel, ca sa pa& respinge un

institutiunilor de culturg, ca Societatea Academia (1867); A-thenenl Ramtin si Societatea Geografica (1875); procurg dinmijlOcele sale proprii fondurile trebuinciOse pentru mar multepublicatiunT sciintifice, burse in str6natate pentru studiT, pentrurnusicg, picturg si pentru meseriT, ajut6re trupelor dramaticeromane si streine, etc. Numal multgmita vointei luT energice,Romania a luat parte la Expositiunea Universals din Paris(1867) si la cea din Viena (1873), incurajandu se printeacestaindustria nationalg si comerciul. Biserica romans de asemeneaa fast redatg sie-§T prin noua lege sinodala (1872) ; locasurilesfinte, *lute in ruing, furg reclgdite si imbacate in vechiafor poc16131 cu fonduri din caseta privatg a Domnitorului.Acesta, credincios devisei familieT stile : aNimic fare Durnne-deli', a colindat cu rivng si cuviosie, chiar din primul an alDomnieT, schiturile si m-rile risipite prin vaT si munti, si adispus restaurarea celor maT insemnate dintr'ensele, ca : Curteade Arges, Nemtu si Secu, Tismana, bisericile Trel Ierarhi,Antim, etc.

In fine reorganisarea armateT a format preocuparea ceamaT vie a Domnitorulur. Soldat cu inima si cu sufletul, pe-trecend o parte din viata sa in laggr, el a sciut sa introducg,ordinea, regularitatea si spiritul de corp in ostire ; a ridicatdemnitatea soldatului desfiintand corectiunea corporalg (1868);a fgcut din fie-care Roman un ap6rator al patrieT, impartindtots Cara in 4 divisiuni teritoriale si punend-o sub arme (1872)Prin marile manevre militare din fie-care an, diferitele trupese obicfnuira in tabarg cu viata seriOsa a soldatului, cu mar-surile si operatiunile din timpul resboiului. Ast-fel DomnitorulCarol a reusit in primil lece anT sg dea Romaniel o armatg,cgreia el prin propriul sal exemplu IT insufla spiritul ostasesaccredinta si disciplina, in scurt a isbutit sa facg dintr'ensamandria terei si a Capitanului ei, garantia nationalitgtei si adrepturilor sale.

11b

atac din partea trupelor turcesci din Vidin, §i sl leopresca de a trece pe malul sung. In adever (la 26Aprile), Tureil din acesta cetate deschid cu tunurilefocul asupra oraplui Calafat, la care Romanil respundvictorios ardend vapOrele turcesci aflate In port §imai multe case in Vidin. La Giurgiu, Islaz i Olte-nita acelea§1 provocari gases° respunsuri din ce ince mai energise Turtucaia este pusa, in flaari pri-mul soldat roman ucis in lupta este un sergent, pemormintul caruia Domna Elisaveta depune o cununade lauri §i stejar luerata in bronz cu urmatOrea, in-scriptiune Elisaveta Donzna, sergentului-major Flo-rea Blejan, mort pentru patrie,"

LE CTIUNEA LXIII.

INDEPENDENTA ROMANIES.

6. Turcia provocase singura rsboiul contra Ro-manilor, i prin urmare ea singura rupsese legaturilevechi dintre amendoue statele. Resultatul acestei par-

fu, ca Adundrile legislative proclarnard in chiefsde 9 zo 111aiu 1877 indOendenta completes a Ho-maul ,si incetarea vechilor ei relatiuni cu Porta oto-m7nd. Domn §i popor luara cu tarie hotarirea de aapara, cu armele in mana, integritatea teritoriului vide a-§I jertfi vi4a pentru independenta patriei.

Trupele rusesci, dupa scurgere de 6 septemanide la intrarea for in taxa, ocupa in fine la Dunareportiunea de la gurile riului pana la Olt, §i se ga-tese a trece in Bulgaria. Romanil, dupa ce deterlRu§ilor in primire positiunile ce aparasera pang, acum(fortificatiunile podul de la Barbo§1, positiunile dela Giurgiu, Oltenita, etc.) iii indesira fortele in zonadin drepta Oltului, care tocmai era mai mult expusala atacul inimicului. Osman:pap, singurul comandant

42,162 Fri. VIII

idri

;

,,i

414

turc care s'a distins in tot cursul acestui rosboiti,voia sa tr6cA de la Vidin cu vre-o 60.000 de Vera pete.'itoriul roman, intre Cetate qi Calafat, §i sa muteast-fel teatrul luptelor in Cara nOstra.

Carol I, intelegend gandul Turculul, lua tritemesurile de aperare, veni singur sa inspecteze tru-pele (14-17 Alain) §i lucrarile defensive, qi ca saarate vrajmaplul cat de bine este fortificat Calafatul,se app. cu statul sen major in bateria Carol §i or-dona bombardarea Vidinului ; cel obuz as-varlit de Turd nemeri tocmal in bateria Carol §i eracat pe aci sa lovesca pe Domnitor; acesta, In be dea se ingriji, sc6se chipiul §i salute bomba strigand :Ila 1 asta-I musica ce -mi place." Alte cinci obuzemarl venira maresca eroica placere, cad treldin ele se sparsera chiar in launtrul bateriel. Dupao orgy de canonada focul inceta din amendoue partile.Cate-va septemani dupe aceea (la -9 Iunie), Vidinul erade 4 par in flacan inteVte de artileria nOstra.

Asemen1 fapte de anne §i ciocniri cu bastimen-tele de resboiu turcesci fury aprOpe qilnice (la Islaz,Corabia, Bechet, Bistretu, Ciupercenl, etc.) panA la 10Iunie, tend armata ruse, in urma sosirel imperatuldiAlexandru II la Ploesci (25 Malt), trecu DunareaIntre Galati qi Braila; 15 qile dupa aceea (15 Tunic)se opera a doua trecere pe la Zimnicea.

LECTIUNEA LXIV.

CAROL I INAINTEA PLEVNELLIT.AREA GRIVITET BSI RAIIOVET

(30 August fi 9 Noembre 1877).

7. Carol I, fiind chemat in ajutor de imperatulRusiel Alexandru II, care suferise la Plevna o In-frangere cumplitA din partea sTurcilor, trecu Dunareape un pod de vase, pe la Corabia-SeliftiOra, (20 Au-

d'intaia

sal

115

gust 1877). in fruntea armatel sale. La 21 Augustal sosi la Plevna §i lua comanda superibra peste 'TTtrOga armata ruso-roman,, compusa din 35.000 de Ro-mani cu 180 de tunuri §i din 30.000 de Ru§1 cu 282 detunuri.^Un numer tot a§a de mare de Turcl, cu arti-,erie insa mai putina, se intarise intr'un chip minu-nat in Plevna. Acosta cetate, inconjurata jur imprejurcu dOluri, cu muchi i creste numerOse, avea trelMil de teibii sail redute. Intre aceste redute, mai bine

Luau GE1VITEI (30 August 1877).

(le 20 la numer, cea mai insemnata In directia N.st,q.lera reduta d'asupra satulul Grivita, numitg, de

Turd Abdul-Kerim-tabla, jar de Romani: reduta'ceavnare dela Grivila. In fiqa acestela lua positiune di-

116

visiunea IV-a de infanterie romane, Tar restul tru-pelor nestre fu a§eclat in fata frontuluT Nord al in-aaririlor

Se hotari un atac general preces de o bombar-dare, care tinu patru Oile in qiva a doua (27 Aug.)Romanii avura cea d'intaiti lupta deschisa cu Turcil,ea fu §i eel d'intait atac isbutit dinaintea Plevnei,pentru a regimentul de dorobanti, in capcu locotenent-colonelul VQinescu Serghie, cuprinse uaredan turcesc, ce era in dreptul redutei Grivita; atreia-cli (28 Aug.) cavaleria ro§iorilor, sub comandacolonelulul Cretenu, respinse un corp d'al lul Osman,care incercase o qire din Plevnh. Tarul felicita peDomn pentru vitejia Ostei sale §i beu In sanatateanarmatel romane, viteza aliata, a armatel rusesci.'Viva de 30 August insa, destinata pentru atacul ge-neral, pastra tinerel nOstre otirr, pe langa perderidurer6se, o isbanda stralucita: blarea redutei GriviIa(naratiunea 32.)

NARATIUNEA 32. Luarea Grivitel. Comandan-tul-sef, Domnitorul Carol, regulase ca acestA intAriturA sl fieatacatA de II batalidne romane si de 3 bataliOne rusesci. Ora3 era hotArita pentru inceperea operatiunii. Romanii inaintez1 in done coldne de atac: colOna divisiunei 1II, dup1 odistant de 900 de metri ajunr; pe dein] din fata redutei; adea descoperl cu ulmire a intre acest del si redutA mai esteIna o vAlcea aparat1 de un retransament. Momentul era dincele mai critice, dar nu mai pre sus de vrednicia romanescA.Ostenii nostri scobdrA repede vAlceua si urea povirnisul inploia de glonte dusmane; et ail ajuns deja la coma delului,ail dat pept cu vrAjmasir, Si pus pe gOnA; intre acesteabrawl maior Sontu, care mergea in fruntea colonel, cade d'oloviturl de meorte. Acum o surprindere si mai mare stApl-nesce pe vitejil Romani: in loc de o redutA Grivita, eT vieddone, deopotrivA de marl si a§edate ast-fel a de departepAreati sA fie numal una singura. Ce 51 face? SA dea inapot,tra rusine; atace pe amendoue de o datA, nu era cu pu-

--

Plevnel.

al XIII-lea

i-au

to

lit

8. In qiva de 7 Noembre, pe cand flotila §i ar-tileria nOstra scufunda in Dunare un monitor (basti-,went de resboia) turcesc, colonelul Sldnicenu cu de-ta§amentul sea ataca Rahova §i ia o reduta; Turcilparasesc in timpul noptil (8 spre 9 Noembre) ora§ul,indreptandu-se spre riul Schit. Un batalion de doro-banti ii a§tepta la capul podului de la Hirlek peSchit ; ad 600 de dorobanti Mehedinteni, comandaV deCapitanul Meriyscu, suqinura o lupta crancena timpde patru ore contra unui vrajma§ intreit la numer,silindu-1 sa se retraga cu marl perderi, §i eautetrecetOrea pe aiurea. Romanii intrara in Rahova in

tints. ,xNainte coil!, le striga colonelul Ipatescu, si virtosiidorobanti trecend prin treT sipote de glOnte si prin srapne-lele tunurilor, sunt deja la santul reduteT nr. 2 din fata. Dufttmine bdep !. le Slice capitanul Valter Mgracinenu, sarind pesteTurd in cant. Aci se Incinge macelul cel grOsnic. Prima vic-tims este insusi capitanul vitez ce arise intaig. Cu densulimpartasesc acceasT sOrtg dol capitani, un locotenent patrusublocotenenti ; 17 oficerT sunt ranitT, r zoo de soldatT, ucisi sauin neputinta de lupta, umplu santurile, dar companiile deci-mate, remase fara oficeri, merg tot inainte la parapetul celdrept si inalt de 4 metri, cauta sa intre in reduta. In fine,Comandantul divisiuneT, v6;lend ca on -ce incercare e zadar-nica, suns retragerea, pe and TurciT cu o selbatica furie esdin santurT, °mara in casne pe ranitT, pe morn iT batjocoresc.

Intre acestea colcina de atac a divisiunel a IV-a pornisetot la ora 3, se apropiase de reduta Grivi ;a No. i si in stri-gatul de ura! se aventa la asalt prin grindina de foc versataasupra-i; silita a se retrage, ea incerca al doilea atac cu orara logrbatie, manta Inca prin presenta DomnitoruluT ; esterespinsa si de asta-data; al treilea atac it face Impreuna cu-cele treT batalidne rusesci, cart abia acum, pe la ora 4I/ in-traserg in lupta. c Nu vir illsall yin muscalil scT iareduta ,si ne fac de rufinev strigati brava oficeri indemnandpe ostenT sä infrunte viforul de glcinte si de ghiulele ; dar setr&l siliti acuma a se retraga obositT de lupta cuprinslde desngdejde. g Ce faceir copit 13, IT intreba Domnitorul.-

§i

§i

Melt, id

sa-si

pi pi

118

strigatele de bucurie ale populatiunil bulgare §i ro-mane, unde aflara munitiuni §i aprovisionari bbgate.Artileria, ro§iorii §i mai ales dorobantil desfa§urark§i cu acesta ocasiune un nespus eroism.

Mare le duce Nicolae scrise Domnitorulul Carol :Am fost tot-of a-una fericit a recunosce vitejia so-lidele mill/are ale N./fret romanesci. Ishandade la Rahova afiartine intrega armelor romtine." Ina-peratul Alexandru dede ordin ca sa se serbeze pcaltar acesta isbanda, iar Comandantul suprem al o§-tilor romanesci §i rusesci, Domnitorul Carol, adresan-du-se osta§ilor s6i Romani le spuse: Luarea Raho-vei va fi scrisd cu litere nesterse In analele nostre, a-laturea cu luarea redutei Grivila. "

tCe sit facem Maria Ta, respunse un sergetit de venatorr,ne -au prapddit uite caji air mai renzas din nor.,"- Cum? rise Suveranul, dar vol toff sunteli aci sun -teft ,si colo mai vid alit 1ovarzY,st d'ai

Adunali-veY, merges inainte cu vitejiiT, ,s'a vOstra vafi isbanda, vat vefi scapa cinstea filler de astel-flr.v Un pu-ternic ura isbucni din peptul voinicilor venatorT ; cel d'a)patrulea §i ultim atac, condus de maiorul A. Candiano-Po-pescu, smulge in fine din mana trufaplui dupian acea redutauciga0, cinci tunurf §i un steg.

Ast-fel clteniT noWi scapa cinstea nenorociteT ciile de3o August, care in atacul general al redutelor costase peRu§T viata a 2.000 de soldati §i 45 de oficerT, fiind peste 10.200de ranitT. Cele doue divisiunT romane avura morti : 15 oficerT1,333 de soldatf, iar ranitT 1,176. Cam stump platita isbanda,insa era o dovada pentru lumea intrega, petit virtuteastrAmoOsca din nemul romanesc; Grunela venea sa deschicla,iru1 isbandilor viitore: Rahova, Plevna, Sznardan ,si Vidin,cartea de vitejiT a Romanier libere §i neaternate.

si

paganii, ,ci

sdravenivoitri.'

sr

ca

czlitrifi

eatr,ri wads),

a

119

LECTIUNEA LXV.

CADEREA PLEVNEr (28 Noembre 1877).

O. Caderea Rahovel trebuia s'aduca In curend sipe acea a Plevnel. Osman-pasa sfarsise provisiunilede hrana si munipunile de resboit, si find din t6tepartile impresurat, se hotari a face o suprema, in-cercare, In qiva de 28 Noembre (1877) el isi impartiarmata in doue 20.000 de luptatori ii 1ua cu sine, casa-si deschida drum prin linia de impresurare dinspre malul stang al riului Vid ; alti 20.000 Ii lasa,sa apere spatele si laturile armatel, cat timp acestava face esirea, avend indata s'o urmeze si densil.Osman se arunca cu furie asupra gardel imperialeruse, si dupa trel ore de lupta ii sfarama, doue liniide aperare, luandu-i 10 tunuri. Acura isbanda Tur-cilor anima de la sosirea celor 20.000 de luptatori la,-sati in urma; acestia insa nu mai veniaU, cad elfusesera striviti pe malul drept al Vidului. Sub direc-tiunea Domnitorului Carol, divisia romans a genera-lului Cerchez ocupase reduta Grivita No. 2 si alteintgriri parasite de Turd, si intrand in Plevna apu-case pe la spate armia lul Osman; brigadele romaneSichelarie §i Boranescu, luand cu asalt posipnea dela Opanez, pusese mama pe un pasa, 2,000 de prinsi,3 tunuri si multa muniVe ; alti 3.800 de Turd caluserdin mana iar restul pana la 20.000, find in-ghesuit in valea dintre oral si malul drept al Vidu-WI, se predete Romanilor de buns voe. Osman-pasaafland de acesta, vede ca esirea nu mai este cu pa-tinta si incepe a se retrace sub tocul vit al artile-riei rusesol si al bateriilor romane -de pe muchia 0-panezului. Fund lovit de un Wont la picior, Romanilpun mana pe el silesc a capitula cu armata sa.Domnitorul Carol asista la defileul a 7.000 de nrisoniert

§1.1

Rusilor,

i2U

Turd, §i apoi impreuna cu imperatul Rusie §i cumarele duce Nicolae intra, (29 Noembre 1877) intriumf in Plevna.

Ast -fel, dupa, cinci luni de impotrivire, ormulPlevna ciclu in mama inVingtorilor. Oncirea clilei de28 Noembre se cuvenea in mare parte o§tenilor ro-mani, mai ales vitezului lor Comandant, Domnito-ruiui Carol, care conduse atacul ala de minunat §iimpedica reunirea celor done armii turcesci in mo-mentul hotaritor (naratiunea 33).

NARATIUNEA 33. Carol 1 si Elisaveta Inresboiului. In tot timpul cat a tinut Impresurarea si pangla reintorcerea sa in tall, (15 Decembre) Domnitorul a fostneobosit, din reversatul zorilor si pang tarcliii 'nOptea cglarepe cal, inspectand positiunile, facend recunosceri, urmand dindiferite baterii actiunea luptel si eland ordinile cuv( nite ; visi-find pe raniti la ambulante; petrecend noptea pe camp inrindurile armate sale, impartgsind cu densa tote greutatile,tote trudele si pericolele. In acelasi timp in Bucuresci DOinnaElisaveta, cu inima-T duiosg, ingrijia de ostenii suferincli, ca2deveratel mama a rdnitilor. Dar si ostenii nostri s'aii are-tat vrednici de Cgpitanul lor ; prin virtutea bratului lor, prinmgrimea curagiului lor, prin rabclarea cu care indurat tra-wl greil al resboiului in targ stremd, si prin hotgrirea cu care

11 -au tacut datoria lor de osteni. De aceea imperatul Ale-candru, ca si fratele seu, Mareie duce Nicolae, aretarg recu-ioscinta lor Domnitorului, qicendu-i cresultatele streilu-ite cart s'ail obrinut inaintea Plevnet sent datorite in 'mare4arte cooperagunel vitezei arinate romeinesct, 'return fi

ce trudele aliate primian" de la Carol, Comandantulfor imediat, at aria curagili Fi devotament cdtre datoria deWen ele le admiraa se siliaii a le mita.* De asemenea,;eneralul Totleben, vestitul aperator al Sevastopolului, in nu-.neIe generalilor rust, multgmi Domnitorului Carol aportru.aracterul se iii cavaleresc. pentru energia talentele militareSrin cart a edit:gat respectul, iubirea admiraliunea tutu--or.) Carol la randul sal" eta in drept a adresa ostenilor selirmgtorul ordin de cli : ePovestea faptelor nalrefe ale trecu.uluz vat all inthogalito cu povestea faptelor nu mat putib

timpul

ra

ca

si

Sisi

- 121 -LECTIUNEA LXVI.

SMARDAN.VIDIN (13 fi 15 Ian. 1878.)

10. Caderea Plevnei, datorita in mare parte vi-tejiei §i artel militare a Romani lor, deschise Ru§ilor

11. S. REGELE CAROL 1 (pe oampul de lapti)

O

1.17. r,"-

122

drumul la Constantinopole, si depart, de Romaniaun resbohl ofensiv din partea Turcilor. DomnitorulCarol voi acum sa se fad, stapan pe termul duna-r6n de la Rahova In sus papa la Vidin, si sa cu-prinda acesta cetate vestita prin intaririle sale. Desi iarna era fOrte aspra si inaintata, trupele romane,sub comanda generalului Hartz /amble, se adunara subzidurile Vidinului. dupa ce coprinsera Cibru-Lom stArcer-Palanca (10 Dec.) si in 29 Dec., sub conduce-rea colonelulul D. Lecca, Nazir-mahala. ComandantutVidinului Izzet-paya, avend o garnisona. de 12,000 deOmeni, ca sa faca mai grea impresurarea, ridicasemai multe intarituri, in afar, de linia forturilor ce.

marl ce all se174r)it, cartca vicurllor va pdstra pe ne,c-tersele el foi numele acestor fapte, al4turi de numele vostru._Atund chnd vc,ti ajunge la cdmincle vostre, in ora ,cele, satele-

cdtunele in care v'all taiscut, veil spune pdrintilor, fra-lilor ,si rudelor vostre, ce ati fdcut pentru lard. Betreinivor asculta amintindull din vremlle de mdrire ale nemulukroma' nese, de cars din mop*, strdmoft au audit ; tineril vorvedta in voi exempla insufiefit al datoriilor for viithre, iarmarila figurd a Romer' niei va privi mandrdveclnicit 't va fa viaja pe chid vreme va avea fit cu inim,tcalde brafe voinice ca ale vostre,.

DesfAcendu-se armata de Vest, imperatul Alexandru sein tOrse in Rusia, lgsand pe generaliT seT sä conduca resboiulimai departe ; armia romans primi ordin de concentrare injurul VidinuluT, iar Suveranul nostru, dupa ce lug, tote mesu-rile pentru viitorele operatiunT resboinice, se 'ntOrse la Bucu-rescT, chemat find de afacerile Statului. 0 iarna grea, de-mult nepomenitA, cu crivet inghetat viscolos zap damare acoperise vaile dunarene. Calare numaY, de la Poradim,pang. la Nicopole, Domnitorul putu strebate calea, in clivade 15 Decembre, dupA o absent4 de cincT Juni de elite, inn-rele CApitan de la Plevna, m%ten al slave! familieI sale Si anemuluT romanesc, intrA in capitala RomanieT ; ca un isbau-ditor roman, ca un imperat, el merge d'a dreptul la Capitu-liul cetAtir, in delul Mitropoliel, ca sä multAmesca DumneVeu-iuT, care 'mparte biruintele apgr11 causele drepte ale noporelor.

vl

Iini,rtitd, c&l

si si

si

si

ei

fi

123

tatii; intro aceste intarituri, cele mai importanterat Smardan §i Inova, pe care Romanii trebuiat saele cuprincla inainte de a incepe atacul Vidinului.

In liva de 12 Ianuarie 1878 otenii romani,18,000 la numer, cu 84 tunuri, osebit de artileria_de la Calafat §i Ciuperceni, incepura atacul pelinia. Trei intariri fura luate Brix mare greutate ;Smardan §i Inova avend trei redute, dedera insa malmult de lucru trupelor de sub comanda generaluluiCerchez. La semnul atacului trupele comandate de.loc.-colonel Cotruf, ataca de front una din redute.Major Stodov, cu §ese companit profita de ceta desk.ce era in area cli, se strecdra, repede printr'un §ant,vechit, §i se arunca ca un trasnet peste parapetulredutel. Turcil surprin§1 sunt luati la baioneta §i

cu patul puscei ; in timpul incaierarel sosescemaiorul Teleman Cu noui trupe §i in strigatul de ura,.ambii maiori cuprind reduta, patrund in satul Smardan,,unde se incepu o lupta desperate, pe ulite, prin curt',prin case, pana ce Turcil sunt sili i a se retrage spreInova.

A doua reduta se Ia de maiorul Ulescu; cand.Turcil ved pe Romani ca tree prin apa pana la brit,ea sa ajunga, la a treia reduta, fug spre Vidin. In--cercarea for de a doua cli de a recuceri positiunileperdute nu isbutesce. Bomanil lupta cu barbatie, ofi-terii, In rend cu soldatii; peste 400 de Turci sunt uci§i,300 sunt facuti prisonieri ; 4 tunuri, unele Inca in-carcate, §i multe munitiuni cad in mans armatelnOstre ; dar §i densa are 120 de morti, din carsoficeri.

A treia cii dupe victoria de la Smardan (15 Ian.)incepe bombardarea Vidinului de pe amendoue ma-lurile Dunaril, §i tine 9 clile, cetatea arde in flacari;locuitorii adu§1 la desnadajduire, silesc pe Coman-dantul militar sk capituleze; in momentul acesta critic

e-

lo-viti

4

tote

124

osesce insa scirea ca Ru i1 att 1ncheiat cu TurciI armistitiul de la Adrianopole (19 Ian.) §i prin urmare

trebuira sa inceteze. Trupele turcesci pre-dara armatei romanesci Vidinul §i Blegradgicul (14Februarie).

Cu acesta resboiul turco-rusoroman se incheia."Rusia, ultand pe aliatul s6u de la Plevna, inlaurandRomania, impune Portil tractatul de la San-Stefano(19 Febr. 1878) prin care Turcia de fapt era des-fiintata. Europa insa intervene §i reguleza alt -fe] lu-crurile prin tractatul de la Berlin (1 Iulie 1878). Aces/fractal recunasce independenta Romdniei, dar ingdduepe Ruse de a lua partea Basarabiei, ce fusese ?esti-tuitd Moldovei la 1856 prin tractatul din Paris. Inschimbul Basarabiei se dete Romaniei Dobrogea cu

Dundrii insula Cerpilor.

--

ostilitile

licIta 3i

-- 125 ---

LECTIUNE4 LXVII

B. Romania Regat.(14 Made 1881-1895).

11. In cliva de 14 Marte 1881, Adunarile le-giuitOre votara in unanimitate proiectul de lege, pratcare Romania is rangul de regal i Domnitorul el pa-acela de rege. Proclamarea regatulul fu primitas6rbatorita de intrega tara in timp de 8 qile; totestatele suverane se grabira a o recun6sce §i a saluta,pe primul rege al Romaniel.

Acum nu mal r6mane regeluf Carol de cat adesovar§i opera la care de 15 ani se devotase cu inima.§i trupul. A afirma tdria Slatului in afara, aperdn-dn'i vreclnicia- ,vi interesele nationale, politice econo-mice, a intemeia desvolla Statue inlauntru, grin in-s/J*1412mi, legi fi bund administratiune, a fast esteideia de cdpetenie, misiunea inalld, la care a cugetatci cugetd Suveranul nostru, fliva noplea.

LECTIUNEA. LXVIII

Starea actualulul Regat al RomanieI fats cutrecutut

1. Patria nOstra asta-01 este o tara libera §1 ne-atarnata. In afara. ea se bucura de respectul §i stimacelor-l'alte state ; in launtru, se bucura de tote ii-bertAile, de legi bone §i institutiuni folositOre. Gratie,acestel situatiuni, Romania devine pe fie-care cii matputernica §i mai prospera. Ea p6te sta alatureacu statele civilisate din lume ; industria, agricultura.§1 cornerciul propa§esc; legaturile de schimb cu stre-inatatea, at crescut §i cresc continut. Drumuri de fer§i §osele se intind ca o reea prin tOta tara. Credituls'a infiiritat atat pentru stat, cat §i pentru particu..

§i_

,ci

ei

si

--- 12R

UT: banca nationall §i agricola, creclitul funciar ruralsi urban, casele de credit agricol §i de economie, casa-de depuneri §i consemnatil, tote aceste institutiunl-dati mijlOce naliunii de a propa§i prin munca, §i e-conomie §i de g/§1 imbuntati starea el materiall. Ve-niturile Statului au crescut de o suta de on mai-mult de cat acum 5 de aril, §1 crest mered, gratiebunei administratiuni a financelor.

2, Pe langa starea materials, s'a imbunatatit§i cea morals. deschis §coli mai in fie-care sat§i in tote tergurile §i ors ele; avem doue UniversitatlAla Bucuresci §i Ia§i); poll de comercitT, de agricul-tura, de meserii, §coli militare, de diferite grade ;societati sciintifice §i altele. Biserica nOstra a devenit.autocelala, adica de sine statatore, pentru ca sa nu_se mai amestece streinii in treburile nOstre biseri-eesci, In fine, tara a capatat o armata din cele maibine organisate, mai echipate §i mai disciplinatc din_Europa, §i un sistem de fortificatiuni cum putine alte-state posedg,. Mat ales fortificatiunile in giurul Bucu-rescilor sunt o minune §i vor pune in positiune ar-mata romana sa tina pept until du§man de clece-orimal numeros.

3. In trecut patria nostra nu se gasia asigurata,nici inlauntru, nici in afara. Alai intaiu, era slabs,-pentru 0-e in loc de o singura tara erau dou6 Ori-§Ore, du§manite de toti du§manii, du§manite intreele; ba du§rniiniti §i sfg§iati intre den§ii chiar fiii a--celeia§i WI; in tabere vrajmae impartiti, pentrunine sa le fie Domn. prin monarchza ereditaraiin familia Hohenzollern s'a adus lini §tea, inlauntru,-iguranta §i increderea in afara; statornicind dinastia,s'a gasit ancora de scapare in mijlocul furtunelor,principiul national, in jurul,caruia, la ora de primejdie,e vor strange toti iiii patriel.

In trecut patria nOstra nu era de sine statittore:

Sail

ea plittea tribut Turcilor. Turcil 0 aveat ca 0 mo§iede arendat streinilor earl dedeall mai Inuit, i ace§tstreini o adusese in a§a stare, in cat remasese a-pt-61)e pustie de lacuitori. Am scapat acum de Turd ;am scapat §i de alp vecini, cart atat de mult volaisa ne ocrot6sca, cat aprOpe era sa ne inghita.suntem stapani in casa ndstra, pe avutul i desti-nele nOstre.

In trecut legl scrise nu avearn §i putinele ce Ca-patasem erat scrise pe piele, ca sa pcita fi intinse,sucite §i resucite dupa bunul plac al judecatorilor ;asta-ail fie-care s'§i gasesce dreptatea inaintea justitielce tine Manta neclintita.

In trecut fill erat impartiti in clasedupa rangurl i dupa, privilegii ; unii se nasceati ca saporuncesca, §i alth numai ca sa se supung §i ss dues-tote sarcinite §i greutatile Statului. Astacli top suntegali inaintea legilor ; top contribuesc de o potrivala nevoile teril ; tuturor §i fie-caruia, de la opincapana la vladica, li sunt deschise carierile ; munca §imeritul numal, sunt singurele privilegii la dregato-riile Statului.

In trecut nu guverna natiunea, ci Domnul; nuiclomniau legile, ci bunul plac. Asta-qi natiunea arelege fundamentala. Constitutiunetz, cea mal liberals,din cate exists,, pe care ea singura '§i-a §iicarela top cata a-i se supune. Ea garant6zs inte-resele tuturor claselor §i tote dreptnrile ce ori-ce ce-tat6n trebue ss gasesca intr'o societate civilisata.

In trecut mai bine de trel miliOne de Romani-erall in conditiune de §erbie ; altii erau stapani pebratele lor, pe avutul lor. De la 1865 s'a desfiintat-claca, s'a improprietarit teranii, s'a declarat muncafibers, s'at schimbat fata economical socials §i politicsa torii.

4. Mai acum cate-va decenil, armata romans era

,- 1%i -

Atli

aceleia i tOrl

o

chat -o,

128

abla urzita; respectata prin numerul a pre--tuita prin spiritul eT osthesc, prin credinta 0 disci-plina el, vestita in lume prin vitejia §i barbatia ce.a desfa§urat la Plevna, ea face mandria Romaniela Capitanulul el, garantia nostra la vreme de pri-mejdie.

In scurt, Romania asta-4i1 se gasesce din tOtpunctele de vedere, cu mult mai bine de cat in trecutea V-a aflat rostul el in lume 0 merge cu pa§1 re-pecli catre marire i putere.

S'O lubim dar ca pe buna §i generOsa nOstra.mama; sa lucram la a el fericire ; sa murim chiarpentru apararea §i inaltarea el.

Incheiere.5. Ast-fel in anul 1866, Carol I de Hohenzollern,

chemat de poporul roman, a venit In mijlocul lui Cu:hotarlre nestramutata de a lucra, a lupta, a sufelchiar pentru densul, pentru fericirea §i marirea lui.S e rmplinesce acum un patrar de secol §i carmaciul_sta neclintit la locul set de onOre, infruntand cu bar-batie §i cu lin*e senina tote primeidiile, tote greu-tatile, mergend pururea inainte catre un tel mare 0glorios. Tinor numal de 27 de ani, and s'a suit pe tro-nul Romania, el s'a otelit in luptele de tote

cu densul s'a i intarit poporul roman. Cand tunula inceput sa bilbue peste Dunare, el a tras stramo-§esca Spada §i a reinviat qilele de glorie 0 de vitejie-ale Romanilor ; In fruntea unel armate, creata §i in-sufletita de densul, el a dobandit neatarnarea terli §icorona de rege pe campul de lupte ; §i ce a ca§tigat.iprn bratul vitez al o§tirei, a consolidat apol prin,munca, abnegatiune §i minte cumpAnita.

Asta-cli Romania este o Cara libera §i suverana,cu o politica bine lamurita, cu o positiune tare §it

§i

qilele,§i

- - 129

respectatn , st5pAnA, pe destinele el §i trebuinciOsiipacil europene, civilisatiunii omenesci. Frunta§u( eleste in acelusti timp mandria el, siguranV el, paveza

IL S. REGINA ELISAVETA.

el ocrotitore Intre densa §i regele el In curs de 25de ani, a domnit pururea cea mai desevir§itl dra

180 --

goste. cea mai neturburata intelegere. De aceea re-gele Carol pote Vice : Privim viitorul cu ineredere,Rind -ca" Statul nostru e stabilit pe o lemelie solidciLeiria mea este rezematti pe dragoslea .fioi5orului vi/via armatee,

6. In indeplinirea grelei §i inaltel sole misiuni, Re-gele a luat sfatul unor barbati eminenti, convin§1 deputerea natiuni" si de viitorul romanesc. Un -sfetnicintelept, sprijinitor puternic §i calduros 'I-a fost in-su§1 Augustul sea tats, cetatenul roman Carol Anionde Hohenzollern, care pang, la mortea sa (1885), al ucrat cu tarie pentru consolidarea statglui roman.Imboldiri generOse a primit el de la Augusta sa mums,prineOesa losenna, care scria Adunaril Nationale inBucuresci pentru Suveranul nostru : Cu cat it yetiiubi mai mult §i cu cat volt fi mai fericita §i maimandra ca vi l'am dat, cu atat me void ruga cu cal-dura pentru fericirea Romaniel ",

7. Tovarg§g, nedespartita la Vile bune §i rele, lasperante netermurite ca §i la deceptiuni, la sfaturidrepte Si -generOse, a fost §i este Malestatea Sa Re-gina Elisaveta, ferneia geniala, intreita regina a poe-siel, a artelor §i a marirei romane, cu inima deschisala tot ce e mare, nobil, bun si frumos, si inzestratg,cu tote virtutile casnisce. In timpul resboiului, pecand regele Carol lupta barbatesce in fruntea vite-jilor sel la Plevna, femeea-regina intocmia spitalul elparticular in Bucuresci, ingrijind singura de ranitiin mijlocul sotiilor, a mamelor, a surorilor o0enilor,facea scams pentru ambulanta, impletea cunune vi-tejilor morti pentru patria, induio§a Cerul cu rugiferbinti pentru ocrotirea Romanies, pentru isbandaarmelor romane, Cand, dupe intOrcerea pacii, femeile°fell Augustel for suverane chipul el sapat in mar-mora legand ranele o§tenilor, Elisaveta-regina, in mo-destia ce -i §ede a§a de bine, vede In acel chip nu

pi

131

numal pe Sine, ci pe tote cate all adus aceleali sa-crificii, pe tote cate all adus acela§1 iubire", iar mo-numentul nu-1 socotesce a fi al set, ci monumentultuturor femeiror romane, earl ca §1 eroii no§trifacut datoria for care tare. Se inalta din ruine bi-serica eurtii de Arge§; se inzestreza cu od6re de aur,argint §1 pietre scumpe, dar nu este odor mai pre-tios, mai cu pietate harazit §i mai cu maestri° lucratde cat sfinta Evangelie scrisa §1 Impodobita, frumoscu o rabdare ingeresca de insa§1 mama Reginel n6stre,nintru amintirea prea iubitei §i singurei sole copileMaria". Iubind tot ce are mai stump poporul roman :limbo, literature poporanal datinele §i portul na-tional. Regina a cantat in maestrite versuri frumu-setae Romaniei, legendele Carbafitor, love#ile Pelefu-lug, §1 a legit de nuwele sou literar Carmen Sylva,gloria §i renumele insu§1 al patriei n6stre. Gratieexemplului dat de ansa, iia, fota §i maramaesca all ajuns vestmintul de on6re, nu numal inPalatul regal, dar cu el se mandresc chiar §i suve-ranele Europei ; tot prin sprijinul ei, industria casnicase mai pastr6za Inca. Munca, respectul datoriei, pie-tatea §i nioralitatea, virtuti infloritore in casa xe-gesca, exercita, cea mai fericita inriurire asupra po-porului §i asupra

8. Regele Carol a Visit de asemenea un sprijin sta-tornic in intelepciunea, energia §i priceperea barba-tilor de stat ai Romaniei, la earl a facut apel Indiferite imprejuran, barbati din ferieita generatiune,care in curs de 30 de ani au luptat §i au putut sa rea-liseze 24nirea, dinastia, constilugunea, independenla .Siregain/.

Tn fine. Regele nostru are o garantie sigura increscerea ingrijita aTiitor Ferdinand, ca

de ani §i condusa

§i-au

tera-

terii.

8

132

cu multe trude §i jertfe marl, va fi urmata §i desvar§ita de nepotul seti, pentru marirea §i taria Romaniel.

9. In anu11869 Carol I, punend temelia Caste lululPe le§ din Sinaia, a clis : Sa se ridice acest castel §isa, fie intr'o cli leganul dinastiei n6stre i a tern!".Dupa, 14 ani, cand mareta cladire s'a sfar§it §i inau-gurat, (26 Septembre 1883), acela0 suveran rostesce,ca primul rege Romaniel Am cladit acest castelca un semn tralnic ca dinastia, alesa, liber de na-thine, este adanc inradacina in acesta frumaa Tara§i sa resplatim dragostea poporului postru cu Incre-derea nemarginita pe care-o avem in viitorul scumpeinOstre patrii'.

10. Fie ca acesta tiered 're sa nu o desminta ge-neraOunile presente §i viit6:e; ci, patrunse de senti-mentul datoriel, inflacarate Ce un amor luminat depatrie, ele sa Vila sus i neatins drapelul, pe care sta.scris : Regele §i Romania, dinastia Hohenzollern §i Con-stitutiunea. Ele sä nu cite ca rolul natiunil romanein cestiunea Orientulul, Inca nu e sfar§it, ca misiu-nea el istorica, in noua tale ce-I s'a deschis, esteabia la inceput, ca, Mile de incercari §i mai marl oa§tepta §i ca. atarna numal de la munca, iqelepciu-nea §i energia lor, de fa chipul cum vor sci recu-lega. §i conduca puterile morale §i materiale, caregatul Romaniel sa fie pururea stavilarul tare al ci-vilisatiunei europene la Dunare. In fine, ele nu nu-mai saa pilstreze mo§tenirea pretiOsa a parintilor, darsa o transmi0 intarita §i iinbogatita urma§ilor, §iorl-cat de puternic ar fi vartejul patimilor §i luptelorchlnice, on -cat de infrico§ata primejdia, ele sä pri-vesca, cu incredere la Regele Carol i sa-1 qica iiipreuna cu marele cetat6n C. A. Rosetti: CapitaneDomm constitutional, din vitejia faczit scuttarelor i neatarnarii erii, iar din virtntile t zl,'nzclia neclintila a legilor! ".

la at

al

sa -3isa -33i

133

Resumat (de invetat pe din afarli).

Cu suirea pe tron a lut Grigore Ghica §i Ion Sturdza(1822) principatele Terii-Romanesci si Moldova intrara pe caleaadev-eratA a propasirei : o administra ;iune mar parintesa siMai dreptA, legi si intocmiri folositOre asigurarA tralul locui-torilor. In urma resboiului Ruso-Turc (1828-29) si a ocupa-jiunii sub generalul Kisselef (1829-34) principatele do-bandira iarasT Domnit for pe Mthaid Sturdza in Moldova(1834 1848) si pe Alexandru Ghica in Tara-Romandscg(1834-42), care fu inlocuit de George Bibescu (1842-48).Revolutiunea din 1848 silesce pe Bibescu sI abdice ; conven-tiunea de la Balta-Liman (1849) hotarasce ca sX se numescaDomnt pe cite 7 ant: in Tara-RominescA Barbu iarin Moldova Grigore Ghica (1849 56). In timpul acesta is-bucnesce rAsboiul din Crimeia, care se termini cu tractatulde la Paris (t8 Marte 1856) ; prin acest tractat se inapoiazaMoldovet partea de jos a Basarabief, si se prevede convo-carea Adundrilor ad-hoc, care sI rostesca dorintele poporuluiroman in privinta organisarii definitive a Romania. Adundrzlead-hoc se pronuntA pentru : Unirea principatelor intr'un sin -,gur stat sub num, de Romania, sub un print st, t in e-reditar ales dintr'o dinastie domnitore in Europa. Se intoc-mesce la Paris conventiunea pentru organisarea Principatelor-Unite (1858); la 5 Ianuarie 1859 Adunarea generalg a Mol-clover alege Domn pe colonPlul Alexandru Ion Cuza ; cea dinBucurescI face alegere in aceiasi uerscin1 la 24 Ianuarie (1859)

ast.fel Alexandru Ion I este ,rtrnza Vornn al Principatelor.Unite. In timpul Domniet salt- ot 7 ant (1859-1866), se in-troduc multe imbunatatirY : 0, 1,14..-vraneza claca si se impro-prietAresc teranit cultivatorl, in schimbul unel rescumperari inbani ; se desrobesc mAnAstirile inchinate, se unificl legile in-tr'un singur codice, si se pun bune inceputurt pentru scolfsi armati, La I r Februarie 1866, Cuza e resturnat din causagreselelor din ultimul sed an de Domnie, si dupe ce contelePhilip de Flandra refusI tronl (30 Marte 1866), poporul ro-man alese prin plebiscit domn ereditar pe M. S. PrincipeleCarol de Hohenzollern, sub numele de Carol I.

Sub Domnia gloriOsg a acestut barbat intelept si man-nimos, patria nOstrA ajunse la independentd si regat; starea

morals si materialI fu imbunatalitg ; viitorul el fu asiguratmonarhie ereditare, ast-fel ca, increcletore in

esenta si viitore a vrednicilor et fil, ea isT inde-

rusescl:

$i

Stirbeia,

si

-bilirea

134

plinesce rolul ce-i s'a fost-incredinIat Inca de acum 200o de...ni: de a fi stavilarul tart al civilisajiuneY europene 1Du nMre.

Intrebarl de recapitulare la istoria din timpiide fata.

(Elevil vor i-spunde prin scris la- intreUrT).Lucrarea I. Care a lost rolul Rusier in principatele

omane de la 1828-48 ? SA se arate intocmirile luT -Ale-xandru Ghica si Mihail Sturdza.

Lucrarea II. Carl au fost dorintele exprimate de adunarile ad-hoc, i prin ce act Europa a Yinut soma de ele ?Cum s'a ilicut unirea Principatelor, si carT sunt faptele maiinsemnate ale Domnitorului Cuza ?

Lucrarea III. Cum asigura Domnitorul Carol tronul sipositiunea politica a RomAnier ? Cum organiseza Ora si-tasigura linistea in launtru? Nar41 Iuptele maY insemnateentru independents.

TABLA MATERIILORPagina

Impartirea istorieY . r

PARTEA I

Istoria ma mal vechia.Lectiunea I Dacia.DaciY t . 1

v II Traian.Decebal 32 III 0- IV 1sboiele luY Traian cu Decebal 4

....2 T Colonisarea Dacia. Starea eT sub Roman! . 7

. VI Nascerea popnrului roman ... 9a VII Cregtinismul. Constantin cel Mare 9. VIII Nava lirea Barharilor 11

IX l Bulgarilor 122 X SI XI Imperial romano-bulgar 14a XII Nava lirea Ungurilor. . ,. 16

Resumat gi intrebdrY de recapitulare 19

PARTEA IIIstoria vechia

Istoria principatclor Terti-Romanesol fi Moldovel de laintetneferea for pawl' la .111iltaiii-Vitezul

Leetiunea XIII Radu Negru 21s XIV Nicolae Alexandra Basarab. VladisTav

Basarab 22a XV Dragog Voda.Bogdan Voda 25s XVIXIX Mircea eel Baran 26s XX Alexandru eel Bun 312 XX{ Vlad Dracul gi Iancu Corvin 332 XXII Vlad lepeg 211 XXIII Negoe Basarab 38

...

a

,

.

I'agini

Lectiunea XX1VXXVII- Stefan eel Mare . 39s XXVIII $i XXIX Petra Rare$ 45

XXX Ion Voclit eel CuraPIt 48Resumat $i 1ntrebir1 de recapitulare 48

PARTEA IIIIstoria nou4

Istoria Prir Romanescr fi a Ilfoldovel de la Mdraizi VodaVitezut pand la- Grigore Ghica fi Ion Sturdza

Lectionea XXXIXXXVII Mihaifi Vithul . . . .

XXXVIIIXLIX LIIXLIIIXLIVXLVXLVIXLV I

XLVI IIXLIXLI

Mateiti Basarab Vasile Lupu .

Constantin BritncovenulConstantin $i Dimitrie CantentirFailariotifConstantin Mavrocordat ; reforms sa.Grigore Vodit Ghica.Perderea BucovinelPerderea BasaiibieLMoruzziIon Caragea $i Scarlat CalimahMi$carea national:i a IttY Tudor Vlachmirescu

Itesumat IntrelAff de recapitulare

63%.).

68707274

76788084

PARTEA IVIstopia din timpil de fat ti.

Lecliunea LI1 Grigore Ghica $i len Sturdza S9I LIU Octipatiunea rusesa. Regulamentele or

ganice 90LIV Renascerea: G. Lazar $i G. Asaki , . 91LV Alexandru Ghica $i Mihaid Sturdza . - 93LVILVII Revolutiunea din 1848 In Transilvania.

Avram Iancu 95LVIII Revolutinnea din 1848 In Moldova $i

TaraRominesc?I . . . J 98LIX Barbu Surber $i Grigore Ghica, Tractatui 98

de Paris.Adurarile ad-hoc 101LX Alexandru CumLXILXVII Carol I 106-LXVIIL Stares actualulttI regat at RonanieT

en trecutulInchelereResumat $i tntrebart de recapitulare

125.12813t

.

s

Vodit,,,,

i

s . .

75

$i .-.

s fall

. .

1

.

s

a

a