1

JOCURI DIN FOLCLORUL COPIILOR, DE IERI ŞI DE AZI

Prof.înv.preşc.: MUNTEAN ANDREEA

Prof.înv.preşc.: RAŢIU CORINA

Grăd.P.P.19, Tg.Mureş

Recitativele-numărători, jocurile cu cântec sau cântecele terapeutice fac parte din

universul copiilor şi sunt in versuri sau în proză ritmată, având un conţinut complex de

sentimente şi surprinzând toate componentele lumii copiilor. Numărătorile sunt folosite atunci

când se fac echipe de loc sau când se stabileşte cine începe jocul, cine iese primul din joc sau

cine trebuie să facă o anumită sarcină. Jocurile cu cântec întreţin o atmosferă energică şi plină

de veselie în mijlocul copiilor, iar cântecele terapeutice alungă răul şi durerea, aducând

bucurie şi bună dispoziţie.

NUMĂRĂTORI HAZLII

Unu, doi, Unu, doi, trei, patru, cinci,

Uite un pisoi. Tata cumpără opinci,

Trei, patru, Sora scrie cu cerneală

Vine acceleratu’. Peste tot pe pardoseală,

Cinci, şase, Ieşi pe uşă tu afară!

Săniile sunt trase.

Şapte, opt, Una mia suta lei

Pâinile s-au copt. Ia te rog pe cine vrei

Nouă, zece, Din gramada cu purcei

Spală-te cu apă rece. A lui Moş Andrei!

Fă şi o gargară Dacă n-ai pe cine,

Şi-apoi ieşi afară! Ia-mă chiar pe mine!

Unu, doi, trei, patru Unu, doi, trei, patru, cinci

Vine pintenatu’, Hai să desenăm arici,

Cinci, şase, şapte, opt Şase, şapte, dă-te-n spate,

Plouă peste tot. Opt, nouă, zece

2

Nouă, zece Toţi ţiganii să se-nece,

Leopardul trece. Numai unul să rămâie,

Trece şi-o famfară, Să se facă praf tămâie.

Tu să ieşi afară!

Una, două Şade Turcu pe saltea,

Stai că plouă. Porunceşteşte o cafea,

Trei, patru Când se uită în caimac,

Hai la teatru. Hopa, cade un gândac!

Cinci, şase

Spală vase. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10

Şapte, opt Şi-un pahar cu apă rece,

Porumb copt. Toţi gândacii să se-nece,

Nouă, zece Numai unul să rămână,

Un pahar cu apă rece. Să se facă praf-tămâie,

Şi-o cafea amară, Praf-tămâie-cozonac,

Ieşi pe uşă afară! Ieşi afară, măi gândac!

Timoroiu nu-i acasă, Sus pe casa lui Gheorghiţă

Şoarecii joacă pe masă. Se oua o prepeliţă,

Timoroiu e la munte, Prepeliţă cu doi pui,

Şoarecii joacă pe frunte. Lui Gheorghiţă să nu-i spui!

Moş Andrei s-a dus la piaţă Unu, doi, trei, patru, cinci,

Ca să cumpere o raţă Hai să facem cinci budinci,

Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă. Mama cumpără o pară,

Moş Andrei s-a ridicat, Cumpără şi-o portocală,

Şi-a luat raţa şi-a plecat! Dumneata să ieşi afară!

3

În oceanul Pacific Într-o magazie

Locuia un peşte mic Stă un porc şi scrie:

Şi pe coada lui scria: A, B, C,

Ieşi afară dum-nea-ta! Ieşi afară dom-nu-le!

Pa-ce, pa-ce Stă ursu pe canapea

Între două dobitoace; Şi bea o cafea,

Dobitoaca cea mai mare O cafea americană,

Are pene pe spinare, Dumneata să ieşi afară!

Dobitoaca cea mai mică

Are pene pe burtică.

Ini-mini-mani-mor, Două raţe pe gunoi,

Ţine-un peşte pe picior! Numără din doi în doi:

Dacă peştele oftează, 2, 4, 6, 8, 10,

Ieşi afară şi dansează! Ieşi afară măi cumetre!

Tom şi Jery Un pitic atât de mic

Cheamă pompierii, Face baie-ntr-un ibric.

U-iu-iu, Pe săpun a’lunecat

Ieşi afară tu! Şi piticul s-a-necat.

Într-o călimară

Este o cerneală.

Ce culoare ese Se spune o culoare şi apoi se numără cu literele

În călimara mea? acelei culori (v-e-r-d-e), iar copilul la care se termină

Spune chiar tu, numărătoarea iese din joc.

Pe onoarea ta!

Cireşica are mere,

4

Cireşel vine şi cere, Copilul la care a ajuns numărătoarea spune un

Cireşica nu se-ndură, număr de la unu la zece. Se continuă număratul, iar

Cireşel vine şi fură. copilul cu numărul zis iese din joc.

Câte mere a furat Cireşel?

Pe capetele noastre trece un tranvai:

La ce staţie se opreşte oare acest tranvai?

Sau: În ce direcţie merge acest tranvai?

Cel la care se opreşte numărătoarea tebuie să zică un oraş, de exemplu Braşov şi se numără:

B-R-A-Ş-O-V. Copilul la care se termină cuvântul iese din joc.

JOC CU CÂNTEC

Unu, doi, unu, doi, Unu, doi, unu, doi,

Vino să te joci cu noi! Nu mai sta,

Cine intră-n joc cu noi? Hai şi joacă uite-aşs!

E de vineri până joi. Stai mai drept,

Cuminţel şi sănătos, Scoate piept,

Bate tare jos! Că doar eşti copil deştept!

Joacă, joacă, joacă fetiţă, Joacă, joacă, joacă băiete,

Că eşti frumoasă ca o garofiţă Că eşti frumos ca un castravete

Şi jocul nostru este format Şi jocul nostru este format

Dintr-o fată şi un băiat. Dintr-o fată şi un băiat.

Copiii stau în cerc, cântă şi bat din palme, iar o fetiţă dansează in mijloc.

Se cântă prima strofă, iar la refren, fetiţa îşi alege un băiat şi dansează împreună după care în

mijloc rămâne doar băiatul.

Băieţelul din mijloc dansează în timp ce se cântă strofa a doua, iar la refren îşi alege o fetiţă

cu care dansează împreună şi tot aşa se schimbă copiii până dansează cu toţii.

5

FORMULE-CÂNTECE TERAPEUTICE

Frigurele, mititele, Negule, negelule,

Ia pe cine-n vale Du-te mititelule

Că-i mai mare şi-i mai mic Şi te bagă-n planta asta

Şi-i mai pitic. Să scăpăm noi de năpasta.

Frigura, migura Lună, lună nouă,

Nu mă lua pe mine, Rupe pâinea-n două

Ia-l pe cel din gârlă Şi ne dă şi nouă,

Că-i mai mare decât mine Ţie jumătate,

Cât un vârf de mărăcine. Nouă sănătate.

Auraş, păcuraş Cioară, cioară,

Scoate apa din urechi Na-ţi un dinte de os

Că ti-oi da parale vechi Şi-mi dă altul mai frumos,

Şi ţi-oi spăla cufele Na-ţi un dinte de fier

Şi ţi-oi bate tobele. Şi-mi dă altul de oţel.