Jocul - pedagogie

2
Dragos Bocanaciu Facultatea de Psihologie – Sociologie Anul II - Zi Jocul şi implicaţiile sale pedagogice în dezvoltarea proceselor psihice la şcolarul mic Jocurile şi distracţiile sunt mai intense la vârstele copilăriei şi tinereţii. Ştim cu toţii că copii de vârstă ante sau preşcolară se joacă tot timpul. Prin joc este exprimat gradul de dezvoltare psihică, le conferă conduitelor multă flexibilitate şi mai ales le dezvoltă imaginaţia şi creativitatea. Jocul presupune un plan, fixarea unui scop şi fixarea anumitor reguli, ca în final să se poată realiza o anumită acţiune ce produce satisfacţie. Prin joc se afirmă eul copilului, personalitatea sa. Şcolarul mic se poate afirma şi prin activitatea şcolară ce se valorifică prin note, acestea se sumează în medii, rezultatul final al învăţării fiind tardiv din punct de vedere al evaluării, pe când jocul se consumă ca activitate creând bucuria şi satisfacţia acţiunii ce o cuprinde. Copiii care sunt lipsiţi de posibilitatea de a se juca cu alti copii de vârstă asemănatoare fie din cauză că nu sunt obişnuiţi, fie din cauză ca nu au cu cine, ramân nedezvoltaţi din punct de vedere al personalităţii. Jocul oferă copiilor o sumă de impresii care contribuie la înbogăţirea cunoştinţelor despre lume şi viaţă, totodată măreşte capacitatea de înţelegere a unor situaţii complexe, creează capacităţi de reţinere stimulând memoria, capacităţi de concentrare, de supunere la anumite reguli, capacităţi de a lua decizii rapide, de a rezolva situaţii-problemă, într-un cuvânt dezvoltă creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci când un copil vrea să se joace cu un alt grup de copii, el acceptă regulile în mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate şi respectate de grupul respectiv înainte ca el să intre în joc.

description

:)

Transcript of Jocul - pedagogie

Jocul i implicaiile sale pedagogice

Dragos Bocanaciu

Facultatea de Psihologie Sociologie

Anul II - ZiJocul i implicaiile sale pedagogice

n dezvoltarea proceselor psihice la colarul micJocurile i distraciile sunt mai intense la vrstele copilriei i tinereii. tim cu toii c copii de vrst ante sau precolar se joac tot timpul. Prin joc este exprimat gradul de dezvoltare psihic, le confer conduitelor mult flexibilitate i mai ales le dezvolt imaginaia i creativitatea. Jocul presupune un plan, fixarea unui scop i fixarea anumitor reguli, ca n final s se poat realiza o anumit aciune ce produce satisfacie. Prin joc se afirm eul copilului, personalitatea sa. colarul mic se poate afirma i prin activitatea colar ce se valorific prin note, acestea se sumeaz n medii, rezultatul final al nvrii fiind tardiv din punct de vedere al evalurii, pe cnd jocul se consum ca activitate crend bucuria i satisfacia aciunii ce o cuprinde.

Copiii care sunt lipsii de posibilitatea de a se juca cu alti copii de vrst asemnatoare fie din cauz c nu sunt obinuii, fie din cauz ca nu au cu cine, ramn nedezvoltai din punct de vedere al personalitii. Jocul ofer copiilor o sum de impresii care contribuie la nbogirea cunotinelor despre lume i via, totodat mrete capacitatea de nelegere a unor situaii complexe, creeaz capaciti de reinere stimulnd memoria, capaciti de concentrare, de supunere la anumite reguli, capaciti de a lua decizii rapide, de a rezolva situaii-problem, ntr-un cuvnt dezvolt creativitatea. Fiecare joc are reguli. Atunci cnd un copil vrea s se joace cu un alt grup de copii, el accept regulile n mod deliberat, voit. Cu alte cuvinte, el va accepta normele stabilite, adoptate i respectate de grupul respectiv nainte ca el s intre n joc.

Pentru omul adult, jocul provoac plcere, distreaz, amuz, contribuind mai ales la reenergizarea sa. Contribuie decisiv i la anularea oboselii, fiind n acest caz un element de psihoterapie.

Pentru copil, jocul presupune de cele mai multe ori, pe lnga consumul nervos chiar i la cele mai simple jocuri, i efort fizic.

Unele jocuri sunt complicate, altele sunt mai simple. n funcie de vrst i de capacitatea de nelegere i aciune, copilul manifest preferine diferite pentru joc, pe msura trecerii de la o etap la alta a dezvoltrii psihice. colarul mic tinde s participe la jocurile celor mari, dar de multe ori nu reuete s se integreze condiiilor impuse de joc. Un copil cu o personalitate mai puternic nu se resemneaz, ci depune eforturi pentru a face fa. Ceilali, cu o personalitate mai slaba, renun. Pentru copiii mai mari jocurile uoare nu prezint interes, pentru c nu le ofer posibilitatea de a se antrena, de a-i etala puterile cu colegii lor de joc.

Exist cteva lucruri de remarcat: n primul rnd, jocul fortific un copil din punct de vedere fizic, i imprim gustul performanelor precum i mijloacele de a le realiza. n al doilea rnd, jocul creeaz deprinderi pentru lucrul n echip, pentru sincronizarea aciunilor proprii cu ale altora, n vederea atingerii unui scop comun. Un al treilea rnd, jocul provoac o stare de bun dispoziie, de voie bun, oferindu-i omului posibilitatea de a uita pentru un timp de toate celelalte i de a se distra, dndu-i parc mai mult poft de via.