CUPRINSARGUMENT.........................................................................................................6CAP. 

I . Teorii despre creativitate …………………..…………..……..............101.1. Jocul didactic

şi stimularea creativităţii……..…………..………..…111.2. Învăţarea matematicii

şi creativitatea……………………...………...131.3. Creativitatea de

tip şcolar………………………………...………….131.4. Cultivarea creativităţii elevilor din

clasa I prin joc

didacticmatematic…………………………………………………………….141.5 .Dezvoltarea creati

vităţii prin joc…………………...……………….22CAP. II . Influenţa jocului didactic

matematic în procesulinstructiv-educativ…………………………………………………….252.1. Jocul

în relaţie cu învăţarea şi dezvoltarea şcolară mică……...….….252.2. Influenţele jocului asupra

dezvoltării proceselor psihice laşcolarii mici…………………………………………………...

……..262.3. Jocul didactic-modalitate de învăţare şi educare………………..…...292.4.

Influenţele jocului didactic asupra sarcinilor învăţării…………..…..362.5. Conceptul de joc

didactic matematic…………………………….….39C A P .   I I I .   M e t o d o l o g i a  

o r g a n i z ă r i i   ş i   d e s f ă ş u r ă r i i   j o c u l u i   d i d a c t i c matematic…..

.......................................................................................................423.1. Proiectarea, organizarea

şi desfăşurarea jocului

didacticmatematic...........................................................................................423.2. Metode şi

procedee utilizate generalităţi……………………..……...443.3. Tipuri de jocuri şi modalităţi de

utilizare în predareamatematicii….......................................................................................503.3.1.

Jocul didactic matematic în completarea lecţiei………….....…503.3.2. Jocul didactic folosit în

munca independentă……………....….523.3.3. Jocul folosit ca teme pentru

acasă……………………….....…..55

2

 

3.3.4. Jocul folosit în fixarea cunoştinţelor…………………….……..573.3.5. Jocul folosit în

predare noilor cunoştinţe………………….…...593.3.6. Modalităţi de lucru la

clasa I……………………………….…..603.3.7. ”Învăţăm jucându-ne la matematică”-clasele

III-IV…………...633.4. Rolul învăţătorului în pregătirea, conducerea şi îndrumarea

joculuididactic matematic………………………………………….…..……783.5. Strategii de realizare

a jocului didactic matematic în ciclul primar…………………………………………………………..

…….89CAP. IV. Studiu experimental privind stimularea elevilor din ciclul primar prin joc didactic

matematic………………………………….………………..……...994.1. Ipoteza şi obiectivele

cercetării………..……………………..……...994.2. Metoda experimentală şi particularităţile

folosirii ei……………....1004.3. Analiza şi interpretarea rezultatelor…………………..

……………1044.4. Concluzii şi propuneri…………………………………………...…

109BIBLIOGRAFIE……....……………………………………………..

………..113AMEXĂ……………………………………………………………………….115

3

 

MOTTO:

„Matematica nu este o colecţie nesfârşităde rezultate expuse în succesiunea:definiţie,

teoremă, demonstraţie, ci estemai degrabă un arsenal de metode,oferind totodată un limbaj

riguros şi înacelaşi timp flexibil pentru descrierearezultatelor cunoaşterii.”Dan Brânzei

 

elevi este noutatea sau originalitatea soluţiei găsite, a ideii emise. Nu se poate vorbi în

ciclul primar de existenţa unei creativităţi deosebite a gândirii şcolarului, ci mai degrabă despre

formareaunor premise pentru dezvoltarea ulterioară a creativităţii.Copilul de vârstă şcolară mică,

adoptă o atitudine creatoare, atunci când, pus în faţa unei probleme, îi restructurează datele,

descoperă căile de rezolvare într-un mod personal.Dialogul viu dintre învăţător şi elevi, folosirea

unui număr mare de exerciţii sub forma unor lecţii destinate special formării priceperilor şi

deprinderilor, utilizarea problematizării, modelării şialgoritmizării în diferite etape ale procesului

instruirii, solicită sistematic şi progresiv elevul.Atitudinea creatoare este favorizată de mediul

şcolar, caracterizat prin atmosferă permisivă, deînţelegere, încurajare, de interes şi emulaţie.Este

suficient să menţionăm că învăţătorul, prin întrebări, poate incita gândirea elevilor

ladiferite operaţii (deducţie, intuiţie, comparaţie, descoperirea de relaţii cauzale), poate

antrenagândirea în diverse direcţii (gândirea convergentă, gândirea divergentă,

gândirea probabilistică....).

1.4.

Cultivarea creativităţii elevilor de clasa Iprin jocuri didactice matematice

 

Vârsta şcolară mică este deosebit de sensibilă la cultivarea potenţialului creativ. În clasele I-

IVgândirea elevilor se antrenează treptat, sistematic, prin rezolvări de exerciţii şi probleme,

prinfolosirea unor activităţi matematice interesante şi distractive, prin jocuri. În acest caz esta

necesar săse solicite calităţile intelectuale ale copilului, să se stimuleze inteligenţa, spiritul de

observaţie,creativitatea în găsirea unor soluţii.Şcoala nu este singurul loc unde copilul învaţă.

Când vine la şcoală, micul şcolar are deja oanumită experienţă pe care continuă să şi-o

îmbogăţească şi este de dorit să fie învăţat cum să înveţesingur şi după ce va părăsi şcoala.

Învăţătorul trebuie deci, să-şi găsească locul într-un proces care îşiare propria sa dinamică şi

continuitate.Conţinuturile activităţilor matematice trebuie prezentate cu multă atenţie şi

responsabilitate, pentru a cunoaşte mult mai bine elevii clasei, pentru a-i ajuta atunci când au

nevoie, stabilindu-seastfel un climat de confort pedagogic şi o bună relaţie învăţător-elev.În

clasele mici se formează noţiunile matematice de bază necesare întregii vieţi. Astfel, seformează

deprinderi de calcul, deprinderi de rezolvare a exerciţiilor şi problemelor, de măsurare, de13

 

aproximare etc. De aceea, am considerat că educarea creativităţii elevilor la clasa I se poate

realiza prin folosirea jocului didactic matematic. Aceasta şi pentru faptul că, o dată cu intrarea în

şcoală,copilul trece de la o activitate în care predomină jocul, la activitatea de învăţare, la munca

şcolară.Proaspătul şcolar va face faţă unui adevărat asalt de cunoştinţe şi informaţii doar

îmbinând jocul cuînvăţarea. Prin jocul didactic, elevul se concentrează un timp mai îndelungat

asupra activităţiimatematice, se relaxează, îşi reactivează creierul, se adaptează mai uşor şi mai

rapid muncii şcolare.Jocul dă naştere la trăiri afective, stimulând interesul, dorinţa de a realiza

ceva concret, de a atinge unanumit scop.Desfăşurându-se pe baza unor reguli, jocul contribuie la

integrarea firească a elevului încolectivitate, constituie un exerciţiu de voinţă şi caracter, duce la

colaborare, întrajutorare, formeazăspiritul de investigaţie, deprinderea de a aplica spontan

cunoştinţele. Elevii timizi capătă încredere îneforturile lor şi mai multă siguranţă.Un principiu de

bază în proiectarea şi desfăşurarea activităţilor de predare-învăţare la clasa Ieste principiul

alternării tipurilor de activităţi, alături de cel al individualizării predării învăţării şi principiul

cooperării. Copiii de şase şi şapte ani nu trebuie să se plictisească la şcoală. Aceasta nuînseamnă

că trebuie să le dăm sarcini solicitante tot timpul şi cam aceleaşi.ci, mai degrabă, săasigurăm un

echilibru între activităţile de concentrare pe sarcini instructive, cu cele de relaxare,mişcare şi, nu

în ultimul rând, pe cele de joc. Jocul are un rol important în viaţa copiilor de şase-şapteani.

Copiii învaţă jucându-se. Învaţă să interacţioneze cu partenerii de joc, să comunice

cu aceştia,învaţă să respecte unele reguli, învaţă să joace un rol, să facă faţă unor situaţii

problematice sauconflictuale. Jocul furnizează multiple situaţii de învăţare care au o eficienţă

 

extraordinară în termenide achiziţie a elevului. Acesta este motivul pentru care

 jocul nu trebuie să lipsească dinprogramul zilnic şi săptămânal al elevilor de clasa I.

Prin jocul didactic matemetic elevii învaţă,cu ajutorul învăţătorului, să folosească treptat:

inducţia, analiza şi sinteza, să emită ipoteze, să leverifice, să facă generalizări şi să se convingă

de anumite adevăruri.

Cine spune joc,

afirmă Jean Chateau

 , spune totodată efort şi libertate, iar o educaţie prin joctrebuie să fie o sursă atât de efort fizic,

cât şi de bucurie morală. În acest scop, trebuie să-i propunem copilului obstacole pe care să le

învingă.

 

Primele zece numere constituie fundamentul pe care se dezvoltă întreaga gândire matematică

aşcolarului. La conceptul de număr, elevul ajunge progresiv şi după o anumită perioadă

pregătitoare.14

 

Predarea numerelor de la 0 la 10 şi însuşirea de către elevi a numeraţiei orale

presupuneurmătoarele etape:1. Formarea numerelor de la 0 la10Elevii trebuie să înţeleagă

procesul de formare a numerelor din şirul numerelor naturale însensul că fiecare număr se

formează prin adăugarea unei unităţi la numărul precedent. În felul

acestase va explica numărarea în şir crescător. De asemenea, procesul de numărare în ordinedesc

rescătoare trebuie să fie înţeles ca un proces de micşorare cu o unitate.2. Cunoaşterea succesiunii

numerelor de la 0 la 10Pentru a-i deprinde pe elevi cu succesiunea numerelor, trebuie să se facă

repetate numărăricu câte o unitate, atât crescător cât şi descrescător. Pentru a contribui încă din

această fază ladezvoltarea gândirii abstracte, procesul de numărare trebuie să treacă de la concret

la abstract,numărându-se întâi prin atingerea obiectelor, apoi numai din ochi, iar în final

numărându-se cuajutorul reprezentărilor obiectelor respective. În acest fel, denumirea cu glas

tare a obiectelor seînlocuieşte treptat prin pronunţarea lor mintală.Pentru ca activităţile să fie mai

plăcute şi cunoştinţele să fie însuşite mai uşor, se utilizează jocurile didactice matemetice.

Cine ştie să numere mai departe?

, este un joc care are ca scop învăţarea numeraţiei şiantrenează întreg colectivul de elevi.

Ce numere au fugit?

 – folosind jetoane cu numere şi tabele cu numere, elevii vor stabilinumerele lipsă dintr-un şir

dat, formându-şi deprinderea de a număra crescător şi descrescător.Treptat, elevii vor fi antrenaţi

în jocuri ce au drept scop ordonarea numerelor naturale într-un şir logic, descoperind anterior

regula şirului. Atractive sunt:

Albinuţa jucăuşă

– ce adună polen din cele 20 de flori ale bunicii, zburând din două în douăflori. La întoarcere,

culege polenul din florile rămase. Elevii vor stabili şi vor nota cele două traseeale albinuţei.

Ariciul 

– un arici îşi adună fructe în adăpostul său. În spatele lui plin cu ace se prind mereucâte 5 fructe.

Elevii vor socoti câte fructe a cărat ştiind că a dus mai puţine de 20 (numărul

fructelor este ,,vecinul mai mic” al lui 20), scriind şirul logic al numerelor, respectând regula

desprinsă din joc.3. Cunoaşterea denumirilor numerelor de la 0 la 10 şi utilizarea corectă a

acestor denumiri15

 

1.Dublul lui 10. □ Număr format din zeci şi unităţi, folosind cifra 3.2. Succesorul lui 3. □ O

sută de 9 ori.3.Cel mai mic număr natural, avândcifrele: 4, 8 şi 2. □ Zero.4. 6x (2 x 5).5.

(7 x 10 ) + 9.

Vertical 

1. Dublul lui 121. □ Predecesorul lui 8.2. Nici o unitate. O Cel mai mic număr scris cu cifrele 9,

6 şi 4.3.Cel mai mare număr scris cu cifrele distincte 8, 0 şi 9.4. 3x10.5. 3x100.

ANEXA 24Jocul: „De-a fracţia”

• Lecturile preferate ale elevilor sunt ..., acestea reprezentând ... din numărul total deelevi

chestionaţi.• Urmărind legenda, continuaţi clasificarea completând: 

1 2 3 4 512345

146

 

1. Basmele reprezintă;2. ………. reprezintă ;3. ………. reprezintă ;4. ………. reprezintă;.Pe

baza datelor completate pot formula probleme.

DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE

Subsemnatul(a)

POPA ADRIANA SORINA________________ 

,înscris(ă) la examenul pentru obţinerea Gradului didactic I, seria _ 

2008-2011

 ___,

 

specializarea ________ 

INSTITUTOR_ 

_______________,prin prezenta, certific

 

………………

147

 

că lucrarea metodico-ştiinţifică cu titlul: _____ 

STIMULAREA CRATIVIT ĂŢII ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR PRINJOC

DIDACTIC MATEMATIC ____________________________________________ 

 ________________________________________________________________________  ____

____________________________________________________________________  ________

________________________________________________________________  ____________

____________________________________________________________ conducător ştiinţific

___ 

CONF. UNIV. DR. CĂBULEA LUCIA

 ___________ 

 

este rezultatul propriilor mele activităţi de investigare teoretică şi aplicativă şi prezintărezultatele

personale obţinute în activitatea mea didactică. În realizarea lucrării am studiat doar surse

bibliografice consemnate în lista bibliografică, iar preluările din diferitele surse, inclusiv din alte

lucrări personale, au fostcitate în lucrare.Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte

evaluative – examenesau concursuri.Data: __ 

29.07 2010

 ___ 

 

Semnătura:  ______________________