Jinga, Ioan & Elena Istrate. Manual de pedagogie. Bucureşti All, 2006, pg. 150-156.

5/12/2018 Jinga, Ioan & Elena Istrate. Manual de pedagogie. Bucureti All, 2006, pg. 150-156.

1/7

3.2.1. IMPORTANTA CONCEPTELOR DE MORALA SIEDUCATIE MORALA

3.2. EDUCATIA MORAL,'\.

Nu este posibila formarea personalitatii rara a tine seama de aspectul carear trebui sa domine.intreaga noastra viata sufleteasca: aspectul moral. P a l l a nudemult, ponderea educatiei morale in formarea omului, in scoala romaneasca efast subestimata, dimensiunea intelectuala a fiintei umane fiind situata I I I p r i mplan. Decalajul dintre procesulstiintifico-tehnic si eel moral a eonstituit una d i n -tre cauzele dizannoniei in plan educational intre componenta intelectuala . ~ i . . c e amorala. Este nevoie de un efort general uman in procesul redresarii morale, de a s i -gurare a libertatii fiecarui individ, a demnitatii si a capacitatiilui de creare ~iautocreare, de reabilitare a educatiei morale in scoala,

Intre caile de reabilitare a educatiei morale 'in societate si 'in scoala roms-neasca se inscriu:

Efortul personal constient si sistematic de autoperfectionare rnorala; r o l u lautoeducatiei. Este necesara intelegerea faptului c a fiecare ar trebui sa lucreze ellsine insusi din punet d e vedere moral. Intelegerea trebuie sa duca layn exerci t iumoral de lungs durata. ' '

Sporirea raspunderii scolii In educatia morals a tinerei genera t i i . -In\/'1I-tamantul trebuie sa-s: reconsidere continutul, metodologia, relatia ed u ca t o r -ed u ce


2/7

Componentele (dimensiunile) educatiei 151si, in primul rand, obiectivele educationale, in randul carora cele de ordin moral'trebuie situate in prim-plan. '

Aportul altor factori educationali la realizarea educatiei morale. Familiatrebuie sa-si sporeasca eforturile pentru formarea profilului moral al tinerei gene-ratii, caci bazele caracterului moral se pun in primii sapte ani de viata, De mariposibilitati educative dispun asezarnintele culturale, grupele formale si cele infor-male i n care se incadreaza oamenii,

0 noua tabela de valori; este necesara 0 reexaminare ~ tabelei valorilor;valoarea morala are un rol privilegiat.

Specificul educatiei morale este determinat, pe de 0 parte, de particulari-tatile moralei, ca fenomen social, care-i confera continutul, iar pe de alta parte, deconditiilesociopsihice ce sunt implicate in realizarea lor.

Morala este 0 forma aconstiintei sociale, care reflecta ansamblul concepti-ilor, ideilor si principiilor (normelor) care calauzesc si reglementeaza comportarea(conduita) oamenilor in relatiile personale, in familie, la locul de munca ~iin so-cietate, in general (3, p.77).

Continurul moralei include intr-un tot unitar idealul moral, valorile, nor-mele ~i regulile morale prin care se reglementeaza raporturile omului eu ceilaltieameni, eu societatea.

Idealul moral este considerat ca 0 imagine a perfectiunii din punct de ve-dere moral, care cuprinde, sub forma unui model, chintesenta morala a persona-liNitiiumane.

Valorile morale reflecta anumite cerinte ~i exigente generale ce se impuncomportamentului uman in virtutea idealului uman,

Nonnele si regulile morale se refera la 0 situatie concreta; ele se exprimaprintr-un ansamblude propozitii prescriptive sub forma de obligatii, interdictii sipermisiuni privitoare la actiuni morale.

Moralitatea desemneaza ceea ce este omul sau grupul uman din punct devedere moral. Herbart intelegea prin moralitate sau virtute acordul vointei cuideile morale sau, in termeni kantieni, acordul dintre vointa si legea morala.

Educatia se defineste ca proces de realizare a moralitatii, ca factor al treceriide 111.morals Ja moralitate (11, p. 70).

Educatia mora/a este 0 components a educatiei prin care se realizeaza for-marea si dezvoltarea constiintei si a conduitei morale, formarea profilului moral alpersonalitatii, elaborarea eomportarnentului social-moral.

Esenta educatiei morale consta in "crearea unui cadru adecvat interiorizariic om p one n t e l o r moralei sociale in structura personalitatii morale a copilului, ela-borarea si stabilizarea, pe aceasta baza, a profilului moral al acestuia in con cor-danta cu imp~rativele societatii noastre" (IS, p. 145).


3/7

152 Manual de pedagogie3.2.2. OBIECTIVELE EDUCATIEI MORALEFormarea morala a personalitatii trebuie privita din punctul de vedere alunitdtii dintre constiinta. ~iconduita elevului.In esenta, educatia morals urmareste realizarea urmatoarelor objective fun-

damentale: formarea constiintei ~i a conduitei morale.3.2.2.1. Formarea constiintei moraleDin punet de vedere psihologic, formarea constiintei morale include doua

componente: cognitive si afectivii.Dimensiunea cognitive a constiintei se refera la informarea elevului cu

continutul $1cerintele valorilor, normelor si regulilor morale.Cunoasterea de catre elevi a sensului normelor si regulilor morale, a as-

pectelor concrete pe care le incumba acestea se concretizeaza in: formarea repre-zentarilor morale; insusirea notiunilor morale; formarea convingerilor morale;structurarea judecatilor morale .(11, p.75).

Formarea reprezentarilor morale apare ca reflectare, sub forma intuitivaa caracteristicilor unui complex de situatii si fapte morale concrete. Ele se for-meaza in situatii concrete in care este angrenat elevul in familie, in scoala, inactivitatile extradidactice.

Insusirea notiunilor morale prin generalizare ~i abstraetizare. Notiuneamorala reflecta ceea ce este esential ~i general unei c1ase de manifestari morale pecare 0 norma sau regula morals le euprinde, caracterul apreciativ exprimandu-sein judecata morala.

Formarea convingerilor morale. Numai cunoasterea comandamente1ormoralei sociale nu este suficienta pentru a determina 0 conduita corespunzatoare,Cunoasterea trebuie sa fie insotita de trdire afectivd (emotii, sentimente e tc . ) ,Afectivitatea reprezinta substratul energetic pentru ca aceste cunostinte morale sase exprime in conduita. Dar nici cunoasterea, nici trairea afectiva nu sunt sufi-ciente pentru declansarea actului moral. Pentru inlaturarea obstacolelor interne(interese, dorinte, anumite sentimente negative etc.) si a celor exteme este nevoiede.un efort de vointa. Din fuziunea celor trei componente - cognitiva, afectiva ~ivolitionala - rezulta convingerile morale.

Convingerea morals este coneomitent rationala, afectiva si volitionala (6, p.42). Convingerea rationals presupune. intelegerea deplina a unor concepte, prin-cipii si norme morale de conducere in viata. Pentru a realiza aceasta convingere sepot folosi eu succes procedeele care pornesc de la fapte concrete din viata zilnica,traite sau imaginate de elevi. Se pot folosi ~ibucatile de lectura, povestirile cores-punzatoare nivelului de dezvoltare, de intelegere, de experienta al elevilor.

Convingerea afectiva se formeaza prin perceperea trairilor ernotionale, deregula, a sentimentelor altruiste ale altora fata de noi, precum si prin trairea decatre noi a unor atari sentimente fata de altii.


4/7

Componentele (dimensiunilei educatiei 153Convingerea volitionala, Principiile, normele morale insusite corect, 111S0-

tite de sentimentele care le dinamizeaza, trebuie s a dud la savarsirea actuluimoral, I i i actele de vointa, spre a forma si convingerea ca se poate executa ceea ce.mintea a inteles si aprobat si inima a.simtit si dorit" (G.G. Antonescu).

Formarea judeciuilor morale vizeaza capacitatile evaluative ale elevi-lor, puterea acestora de a surprinde substratul moral al unor situatii concrete cucare ei insisi se confrunta si deprinderea de a lua atitudine adecvata fata de ele.

Adevaratul obiectiv al muncii educative, in primul rand in educatia morals,sunt atitudinile, structuri psihice integratoare, care joaca un mare rol in depasireasituatiilor, amt de des intalnite in practica educationala, Atitudinea reprezinta unfactor major in educatia morala.

3.2.2.2. Formarea conduitei morale~'\ Personalitatea umaria se exprima mai ales prin comportare. Conduita

morala este obiectivarea constiintei morale in fapte ~iactiuni cu valoare de ras-punsuri pentru situatiile concrete in care este pus a persoana umana si care imbraca[anna de deprinderi si obisnuinte morale.

Deprinderile sunt componente automatizate ale conduitei ce se formeaza caraspuns la anumite cerinte care se repeta in conditii relativ identice, Formareadepr inder i lo r de comportare in acord cu normele morale este partea cea mai impor-tanta a educatiei morale. Scoala are obligatia de a forma Ja elevi un n u m a r dedeprinderi morale: venirea la timp la scoala, pregatirea constiincioasa a lectiilor,folosirea.cu grija a obiectelor, a clasei etc. Tot atat de necesara este si formarea unorobisnuinte morale. Obisnuintele se formeza ca si deprinderile, in urma repetarii uneiact iun i , dar ele implica t r ebu in ta de a efectua acea a c t i u n e in a n u m i t e conditii,

Formarea deprinderilor si obisnuintelor de comportare morala se poate rea-liza mai ales in copilarie si adolescenta, dnd plasticitatea scoartei cerebrale estem a l l mare.

Deprinderile si obisnuintele se formeaza in cadrul activitatii, Prirnele de-prinderi insusite de copil se datoresc imitarii persoanelor din jur; mai tarziu imi-tat id ise adauga treptat si stimuli verbali: ordine, interdictii, sfaturi, rugaminti inlegarura cu efeetuarea unei activitati si cu rezolvarea ei. Indrumarile date de parinti~ide cadrele didactice, asociate eu controlul si aprecierea, contribuie la consoli-darea deprinderilor,

Formarea obisnuintelor morale conduce mai departe laformarea unor trd-s iuuri de voint i i si caracter. Trasaturile de vointa ca perseverenta, stapanirea desine, rabdarea, spiritul de independents etc. nu se formeaza de la sine, in modspontan.,\.cipresupun 0 indelungata munca educativa,

Prin caracter, ca obiectiv al educatiei morale, se intelege consecventa voin-lei, perseverenta vointei, unitatea ei; ceea ce omul voieste in mod constant, inraport .cu ceea ce nu voieste in mod constant. Cineva poate fi om de caracter raras a fie moral, principalul este sa aiba 0 vointa constanta.


5/7

154 Manual de pedagogieCele doua laturi ale educatiei morale, constiinta ~iconduita, se intercon-

ditioneaza si se cornpleteaza reciproc, fonnarea uneia neputandu-se realiza inde-pendent de cealalta. Elementele constiintei morale orienteaza si stimuleaza con-duita morala, jar aceasta, la randul ei, valorifica asernenea elemente, integran-du-le in deprinderi, obisnuinte si trasaturi de vointa ~i caracter.

3.2.3. METODE DE EDUCATIE MORALASuccesul activitatii de educatie rnorala este conditionat si de alegerea ~i

folosirea cu pricepere a metodelor si procedeelor de educatie morala. Prin me-todele de educatie morala se intelege " ... calea urmata in mod constient si siste-matic intr-o activitate indreptata spre realizarea profilului moral al personalitatii,in confonnitate cu nonnele ~i idealul etic al societatii noastre" C A . Dancsuly).Metoda este deci calea formarii personalitatii morale.

Avand in vedere faptul c a invatamantul realizeaza functiuni multiple aleeducatiei, inseamna ca metodele de invatamant vor indeplini si functiuni ale edu-catiei morale. Referindu-se la metodele de invatamant, la rosturile lor educativecomplete, 1 . Cerghit afirma ca "ele poseda asemenea calitati transfonnatoare inmasura in care supun exersarii si elaborarii diversele functiuni psihice si fizice aleelevilor, in masura In care se vor materializa in schimbari ce survin In constiintasi conduita acestora, prin fonnarea unor noi deprinderi intelectuale si structuricognitive, a unor noi convingeri si sentimente, aptitudini $i atitudini, capacitati $1comportamente, calitati personale si trasaturi caracteriale" (9, p. 14-15). Folosireaoricarei metode de invatamant poate avea ~iefecte morale. Povestirea, explicatia,prelegerea, observatia, conversatia sau dezbaterea, studiul de caz, problematizareaetc. indeplinesc si scopuri ale educatiei morale.Educatia morala insa dispune de un set de metode si procedee cu eficientadeosebita in fonnarea trasaturilor morale ale personalitatii. Prezentarn, pe ' scu r t ,cateva dintre cele mai importante metode de educatie morala:

Exemplul are 0 mare eficienta 'in detenninarea executarii faptei morale.For ta educationala a exemplului se explicaprin faptul ca:

- Da posibilitatea unei intuitii directe, vii a faptelor, iar intuitia vie a fap-telor traite influenteaza mult mai putemic decat ideile abstracte pe care le clawnormele morale sau decat reprezentarile pe care elevulle poate avea din povesti-rile morale.

- Intuitia directa este insotita de 0 traire afectiv-emotionala mult mal accen-tuata decat imaginile reproduse de pe urma povestirilor. De aceea, exempluldinamizeaza in chip superior actul, el satisfacand pe viu nevoia de modele traitede copil, pe care le si preia prin imitatie.

- Tendinta spre imitatie este foarte puternica la copil. Forma superioara deimitatie este imitatia modelului uman. Imitatia unor modele umane superioare estefoarte puternica la adolescenti, la tineri; cand intervine spiritul critic, rnodelul ales


6/7

Componentele (dimensiunile) educatiei 155fiind determinant pentru ceea ce isi propun ei in viata, in comportarnentulIorviitor. Exemplul este 0 metoda de mare eficienta in educatia morals, dad mo-d~lele sunt pozitive; ele au efeete daunatoare, daca sunt negative. In seleetarea ~iprezentarea lor un rol determinant 11au scoala, familia si alte institutii cu sareinieducative. De importanta majora in eficienta educatiei morale este exemplul .per-sonal al educatorului; el educa nu numai prin ceea ce transmite elevilor, ei si prinIntreaga lui personalitate, prin modelul pe care-I ofera in indeplinirea datoriilorsociale i personale.

I( Un loc aparte in categoria exemplelor directe (personale) il ocupa, pe langaexemplul educatorului, si exemplul parintilor care actioneaza permanent asuprapersonalitatii eopilului. Sporirea efectului educativ al acestor exemple presupunepreocuparea pentru autoeducatia $i autoperfectionarea moral a a parintilor .

. Cea de-a doua eategorie de exemple eu forta de influentare in sfera edu-catiei morale este eea a exemplelor indirecte (imaginate). Ele eonstau in relatarea~ideserierea eu ajutorul cuvantului a unor fapte ~i actiuni morale exercitate de 0persoana intr-o situatie concreta. Astfel de exemple sunt prezentate cu ajutorulpovestirii, al textelor literare, al filmelor, al emisiunilor de radio si televiziune. etc.

t Toate formele de imitatie pot fi folosite in praetiea educativa, daca se faceefortul de adaptare a lor la particularitatile de varsta si individuale ale elevilor, laexperienta lor de viata, la numeroasele situatii concrete ee se ivesc in activitateade formare morals. . f

Exercitiul moral reprezinta 0 .metoda eu mari resurse in fonnarea deprin-derilor de comportare morals, in desavarsirea activitatilor practice de eonfonnareee.modelul ales. El consta in executarea sistematica si organizataa unor fapte $1actiuni, in conditii relativ identice, eu seopul formarii deprinderilor si obisnuin-~elor de .comportare morala, al constituirii $1 fixarii trasaturilor volitionale si decaracter implicate in atitudinea s i conduita rnorala a individului.

Aceasta metoda presupune doua momente principale: formularea cerintelor;exersarea propriu-zisa.

c Formularea cerintelor; profesorul utilizeaza in activitatea sa urmatoareleforme: .ordinul, dispozitia, indemnul $i sugestia, lamurirea, rugamintea, incre-derea , il1curajarea, entuziasmarea, stimularea activitatii prin promiterea unor re-eQmpense, initierea de intreceri intre elevi, utilizarea perspectivelor, cultivareatraditiilor, apelul, aluzia, avertismentul, interdictia (15, p. 166 - 170).

, , + Exersarea propriu-zisa. Antrenarea elevilor in diverse activitati si actiuniface posibila interiorizarea exigentelor exteme cuprinse in norme1e, principiile siregulile moralei si transformarea lor in mobiluri interne, coneomitent eu formareadeprinderilor si obisnuintelorde comportare, a trasaturilor de vointa si caracter.

La varsta copilariei se practica jocurile de creatie si eele pe roluri, al carerefeet pozitiv este determinat de caracterul afectiv-emotional dat de rol, de faptuld. vointa este solicitata in directia autoreglarii propriului comportament.

Exersarea elevilor in organizarea si desfasurarea activitatilor din viata cla-sei sau a scolii (eondueerea de sine) iiajuta sa se pregateasca pentru 0 viata demo-


7/7

156 Manual de pedagogiecratica, Concursurile, jocurile si intrecerile sportive, competitiile intre echipe suntexercitii care intaresc vointa, formeaza elevilor capacitatea de a invinge greutatile.Profesorii trebuie sa aleaga si s a dozeze exercitiile in asa fel incat s a asigurereusita la nivelul posibilitatilor de efort ale elevilor. Exercitiul este nu numai 0metoda de educatie, ci si 0metoda de autoeducatie, de autoformare.

Supravegherea este metoda de observare atenta de catre educator a com-portarii In devenire a copilului, a tanarului sau adultului. Ea consta in grija conti-nua, din partea educatorului, pentru a opri, pe de 0 parte, pe elevi de la executarearepetata a unor acte daunatoare care duc la deprinderi rele, iar pe de alta parte, pen-tru a provoca pe elevi la executarea repetata a unor acte care, din contra, conducla formarea unor deprinderi bune.Inva!atorii, profesorii trebuie sa actioneze in asa fel lncat sa provo ace peelevi s a repete acele actiuni care prin deprinderi sa prezinte mai tarziu un terenfavorabil moralitatii. Nu este suficient sa-l ferim pe elev de influentele rele; estemai ales necesar sa-i formam deprinderi eficiente de practicare a binelui. Pracnc,supravegherea se realizeazade cele mai multe ori prin indrumari de a face sau anu face un act, educatorul avand grija sa observe daca elevulle respects cu consec-venia. Cand nu Ie respects, cand nu este consecvent, se intervine cu alte metode,chiar cu pedeapsa. Sanctiunea, ca metoda, imbraca doua forme: in cazul in care elevul Utirespecta normele de conduits moral a, disciplina scolara, indrumarile si ordineafireasca pentru 0 viata corecta, intervine pedeapsa - sanctiunea punitiva, de regu-H i, intr-o succesiune a gravitatii abaterilor prevazute de regulamentul scolar .

Cand e1evul realizeaza succese in comportamentul sau il stimulam prin re-compense sau sanctiuni premia/e.

Pedeapsa este .0 sanctionare a nerespectarii regulilor de comportare, aindrumarilor ~i ordinelor date, a indatoririlor si obligatiilor scolare. Se inregis-treaza in sufletul elevului ca 0 asociere intre actul comis ~i neplacerea, durereadatorata pedepsei ce a urmat acelui act.

Recompensa este fata pozitiva a sanctiunii, in sensul ca prin ea incurajarnanumite fapte care, prin repetare, due la deprinderi si obisnuinte bune. Si in cazulrecompensei, si in cazul pedepsei, baza psihologica consta in asocierea dintreideea actului comis si sentimentul care urmeaza acelui act in urma masurii luatade educatori: in cazul pedepsei, sentimentul neplacerii, suferinta durerii, sentimentcare va fi 0 piedica ca in viitorsa mai savarseasca actul respectiv; iar in cazul re-compensei, sentimentul de placere care se asociaza eu actul comis.

Reeompensa este un mijloc puternic de stimulare a elevului spre sav

Jinga, Ioan & Elena Istrate. Manual de pedagogie. Bucureşti All, 2006, pg. 150-156.

Documents

Transcript of Jinga, Ioan & Elena Istrate. Manual de pedagogie. Bucureşti All, 2006, pg. 150-156.