Ion lliescu I-a spus

raportorului

Parlamentului

European că după

alegeri România

se va angaja deplin

pentru îndeplinirea

criteriilor de aderau,

ia UE

: D J 5 <y :sî

jŞFPSJ w m

Ji < r - ' *5 • Hi

l a î X J L

D' ale campaniei

[ h ttp://w w w .dntcj.ro/adevanir}A N U L X II N R . 3042

ISSN 1220-3203L U N I,

6 NOIEMBRIE 2 0 0 0 16 P A G IN I 3.000 L E I

Pericolul îndepărtării de

realitateVALER CHIOREANU

' u trebuie .să .ne închipuim că păcatul îndepărtării de realitate apasă numai mintea unora dintre

ofiţerii armatei române. E adevărat, ceea ce s-a petrecut recent cu unii dintre ei a şocat opinia publică. Generalul Chelaru este un exemplu convingător de ceea ce se poate întîmpla cînd evenimentele realităţii concrete capătă alte dimensiuni dacă mintea care le judecă o ia razna. Zdrăngăneala sa verbală deranjează, în primul rînd, timpanul omului de bun simţ, pentru ca abia apoi sâ-i “sparie” acestuia mintea. La polul opus se află un alt iniţiator important al mişcării numită Alianţa Naţională a Militarilor din România, umilul general Văduva, puternic ancorat în satisfacerea trebuinţelor sale de zi cu zi. Ca în filmele cu subiecte melodramatice, omul se află într-o situaţie

"aproape disperată. Fiul său îl împinsese la o afacere păguboasă, iar el trebuia să plătească datoria de onoare. Cum pensia .de general era prea mică, Văduva s-a văzut nevoit să se angajeze în diferite munci ingrate. Cînd mai avea de retumat 1.000 de dolari, a fost dat afară din ultima slujbă, de şofer, mi se pare. Neavînd altă soluţie, Văduva s-a gîndit să înfiinţeze, împreună cu generalul Chelaru, o alianţă a militarilor, care trebuia, vezi bine, condusă de un preşedinte remunerat cu o anume sumă de bani. Mare sau mică, acest lucru nu conta dacă îl ajuta pe beneficiarul ei să-şi plătească datoriile.

Povestea generalului ar putea fi considerată un punct de plecare pentru un film cu şi despre militarii din România care ajung, după pensionare, la cheremul afaceriştilor, unul mai veros decît altul. Urît lucru. Trebuia intervenit. Aşa că un număr relativ mare de generali şi ofiţeri superiori, activi şi în rezervă, s-au alăturat ciudatului Şef al Statului Major General şi umilului fost patron al publicaţiilor armatei. Să fie acesta profilul.psihologic al militarului român, dispus să facă foarte uşor pasul spre acţiuni hazardate?

De fapt, de ce n-am accepta o asemenea posibilitate din moment ce şeful suprem al armatei, preşedintele ţării, manifestă o incredibilă aplecare spre declaraţii (uneori gesturi) extreme? Cam în aceeaşi perioadă în care generalii amintiţi obţineau avizele pentru legalizarea Alianţei Militarilor din România, Emil Constantinescu înainta în grad aproximativ o sută din aceştia. Există o legătură între un fapt şi celălalt? Greu de dat un răspuns afirmativ. Totuşi,

continuare în pagina a 16-a

w .. . a

C o n s i l i u l J u d e ţ e a n C lu j a a p r o b a t i n i ţ i e r e a s t u d i i l o r d e p r e f e z a b i l i t a t e , d e c a r e . se v a o c u p a D i r e c ţ ia d e u r b a n i s m , în v e d e r e a c o n s t r u i r i i u n u i p a r c i n d u s t r i a l în z o n a c o m u n e i F lo r e ş t i . P a r c u r i l e in d u s t r i a l e , id e e a p l i c a t ă c u s u c c e s î n V e s t , n e c e s i t ă , p e n t r u a a t r a g e c î t m a i m u l ţ i in v e s t i to r i , d o t a r e a t e r e n u l u i c u u t i l i t ă ţ i : r e ţ e l e e le c t r i c e , c a n a l i z a r e , g a z , a p ă

e tc . î n ceea c e p r iv e ş te c o n s t r u c ţ i a u n u i p a r c i n d u s t r i a l î n c o m u n a F l o r e ş t i ( p r i m u l , c ă c i s e in te n ţ io n e a z ă c r e a r e a a c e s t o r a ş i î n B a c iu şi A p a h i d a ) , v a f i s i t u a t l în g ă v i i to a r e a a u t o s t r a d ă c e v a t r e c e p r i n j u d e ţ . P e n t r u e x t in d e re a r e ţe le i d e d r u m u r i (o c e n t u r ă c a r e v a o c o li F lo r e ş t iu l ) , d e s c o n g e s t i o n î n d ş o s e a u a n a ţ i o n a lă , p e n t r u a l i m e n t a r e a c u a p ă , g a z ş i a s i g u r a r e a r e ţe le i d e

c u r e n t ( a p r o x im a t i v c î te 3 0 d e k m p e n t r u f i e c a r e ) s î n t p r e c o n iz a t e a f i n e c e s a r e 1 .7 1 6 m i l i a r d e le i. F o n d u r i l e , î n a f a r a c e l o r , a l o c a t e d e C . J . p o t f i o b ţ in u t e d in p r o i e c t e f i n a n ţ a t e d e U E . A m b i ţ i o s u l p r o i e c t d ă o n o u ă d im e n s i u n e a c e e a ce î n s e a m n ă d e z v o l t a r e a j u d e ţ u l u i , a p r o p i i n d u - I d e s t a n d a r d e l e c e n i s e im p u n .

Titus CRĂCIUN

G a f e l e c o n t i n u ă î n p u b l i c a ţ i i l e e l e c t o r a l e a l e p a r t i d e l o r . N u v r e m s ă f im d e l o c m a l i ţ i o ş i , d a r într-o c a m p a n i e e l e c t o r a l ă d e s t u l d e a n o s t ă , c e l p u ţ i n î n j u d e ţ u l C l u j , n u r a t ă m p r i l e j u l d e a m a i z îm b i o ţ î r ă . E v id e n t , n u p e n t r u u l t i m a o a r ă , c u m n ic i p e n t r u p r i m a .

A s t f e l , a f l ă m d i n t r - u n f l u t u r a ş e l e c t o r a l a l P D C l u j c ă o c e l e b r ă c o m u n ă d in C l u j , G i l ă u , a r e d e j a , d o i p r i m a r i î n f u n c ţ i e . Ş i a m b i i d in P D . Ş i , î n p l u s , a m î n d o i c a n d i d e a z ă p e l i s te l e P D C l u j p e n t r u C a m e r a D e p u t a ţ i l o r . C e le d o u ă p e r s o n a l i t ă ţ i ( d e a c e e a ş i v î r s t ă - 5 0 d e a n i ) , d u p ă c u m r e i e s e d i n m a t e r i a l u l p u b l i c i t a r a l p a r t i d u l u i î n c a u z ă s î n t D u m i t r u S f i r l c a ş i l o a n P o p . A v î n d î n v e d e r e s l o g a n u l d i n j o s u l l l u t u r a ş u l u i “ N o i , s ă n u n e ţ i n e m d e c u v î n t ? ” , s e p a r e c ă ( r e p e t , n u a m a f l a t d e s p r e f e d e r a l i z a r e a G i l ă u l u i , c a r e v ă d c ă n u a p u t u t t r e c e d e v e s t i t u l p e r i c o l a l e n d a v i z ă r i i , î n u r m a c ă r u i a a fo s t d e m is ş i ş e f u l S t a t u l u i M a j o r G e n e r a l a l A r m a te i , C h e la r u ) , î n t r - a d e v ă r , o d e s c e n t r a l i z a r e m a i b u n ă n ic i c ă s c p o a te : c e m a i t u r a - v u r a - d o i p r i m a r i d e c o m u n ă ş i v r e o 1 5 -2 0 Ia o r a ş .

Titus CRĂCIUN

^Corespondenţă în ; exclusivitate pentru J'Âdevărul

Băii Clinton activează comunităţile de culoare în sprijinul lui Al Gore

iiUnţcomandamentţdej crjzăjya|urmări|asigurareai.cerihtelor ^paJâlefpopulaţie||p ţoâtăTperioada|secetei 'Datorită secetei prelungite din

acest an, gradul de umplere al barajelor, raportat la potenţialul hidroenergetic al acestora, esţe cu mult sub limitele normale. Prin ord in al m in is tru lu i Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la nivelul acestui m inister a luat fiinţă un comandament de criză, format din specialişti ai MAPPM şi Companiei Naţionale Apele Române. Comandamentul va monitoriza evoluţia fenomenului de secetă şi va studia modalităţile de diminuare a efectelor acesteia.

La în tîln irile săptămînale ale comandamentului vor fi invitaţi reprezentanţi ai A u to rită ţii

Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei Electrice şi Termice, ai SC Hidroelectrica SA şi SC Transelectrica SA, precum şi ai Companiei Naţionale „Apele Române” .

MAPPM va urmări încadrarea exploatării lacurilor de acumulare în ‘ prevederile P rogram ulu i Naţional de asigurare a surselor de apă pentru sa tis facerea cerinţelor populaţiei în perioada noiembrie 2000 - martie 2001.

La finele lunii octombrie, gradul de umplere a barajelor era de 5% la Drăganu, 28 % la Vidra, 40% la Vidraru şi 60% la Izvorul Muntelui. Aceste lacuri, pe lîngă faptul câ

produc energie e lectrică prin centralele hidroelectrice aferente, asigură ş i debite lecorespunzătoare la prizele de apă din aval, pentru sistemele de alimentare cu apă ale populaţiei. S pec ia liş tii MAPPM au atras atenţia asupra fa p tu lu i că o utilizare nejudicioasă a surselor de apă, poate duce la grave dezechilibre în sistemul energetic' naţional, cu Impact de durată.

De asemenea, Com itetu l de criză recom andă M in is te ru lu i Indus triilo r să acţioneze ferm pentru echilibrarea bilanţului de producere a energiei electrice pe componentele hidro şi termo din societăţi, fără a se aduce prejudicii sistemul energetic.

Beniamin PASCU

C am pan ia d a presă

Noi toţi pentruSABĂ

...con tinu ăVă aşteptăm la sediul redacţiei

pentru a vă consemna numele

pe listele susţinătorilor lui

Nelutu Sabău.

M I M independent pootoo Camera Deputaţilor

unnas sorevotui uninominal.

Referitor la afirmaţiile lui Dorel Oros, directorul Direcţiei Silvice Cluj, prin care acesta acuză Comisia Judeţeană de aplicare a Legii nr.l/ 2000 (Legea „Lupu”), de validarea ilegală a 5.000 de hectare de pădure, prefectul judeţului Cluj, Bogdan Cerghizan, adeclarat că „această comisie lucrează— absolut legal. Hotărîrile

/ / D’.SUO'U CENTRALA

spiritul şi litera legii” - a declarat acesta. în opinia prefectului, acuzaţiile directorului Oros exprimă dorinţa organelor silvice de a menţine monopolul asupra administrării pădurilor, „care sînt adevărate mine de aur verde”.

amintim că, în cadrul unei de presă, Oros a adus în faţa

ziariştilor nenumărate cazuri din care rezultă modul defectuos al comisiilor locale de aplicare a Legii nr. 1.

Mai mult, acesta a precizat că hotărîrile Comisiei Judeţene vor fi atacate în instanţă de către Direcţia Silvică.

Beniamin PASCU

• P3 *1"' CQnstsntinopGJului; Cuv. Luca; . '• Calendarulgreco-catalic: S . P avel, aep .. mărt, ( t 351). ‘

J M S ( l E i s s I I S i

• PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIMARIA CLUJ-NAPOCA-19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 -• PRLMĂRIA GHERLA: 24-19-26 • ■• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27•POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76,• POLIŢLA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 •POLIŢLA GHERLA: 24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 ţ i 19-16-70. in t 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 979•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931 •DERANJAMENTE 921 •O R A EXACTĂ: 958 -.• RA . TERMOF1CARE: I9-S74S• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R.A. APĂ CANAL 19-63-02• SC . ’SA L PR E Sr S.A.: 19-55-22 •SCPRIVAL: 1743-86 •DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE92S; 433424

•JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952 •AGENŢLA CFR: - internaţional 1340-09;

intern - 43-204)1;Turda -31-17-62; Dej -21-20-22

•ALIANŢA ASTISLTCID: 19-1647

CLR-SE INTERNATIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoua • Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in rdcic de luni. marţi, joi si vineri laora7.00stinapoterea din Budapesta in zilele dc nurii, miercuri, vineri si simbitila ora 11.00.

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare in a Ide dc jo< ora 22.00 şi inapoicrc din Budapesta in n ld c dc \ incri ora 16.00.INFORMAŢII:

A utogara I nu mal funcţionează A utogara II: 43-52-78

I F A R M A C I I 1

T A R O MORARUL CURSELOR INTERNE

PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR 2001 luni

Cluj Băneasa 07,00 şi 17,00Cluj 4- Otopeni 15,45 şi 16,35

marţiCluj 4 Băneasa 07,00Cluj 4 Otopeni 15,15

miercuri Cluj 4 Băneasa 07,00 şi 17,00 Cluj 4 Otopeni ■ 20,35

joiCluj 4 Băneasa 07,00 şi 20,45 Cluj 4 Otopeni .15,15

■ vineri Cluj 4 Otopeni 15,45 şi 20,35

sîmbătăCluj 4 Băneasa 09,00 şi 13,45

Preţ bilet 1.450.000 lei

ORARUL CURSELOR EXTERNE PERIOADA 29 OCT. 2000 - 24 MAR 2001 Cluj 4 Frankfurt

marţi şi joi Frankfurt 4 Cluj

9,40

11,50Cluj 4 Munchen

luni şi vineri 9,25Munchen 4 Cluj

luni şi vineri 11,55Cluj 4 Vienaluni, miercuri - 11,25, vineri 15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri, 13,55, vineri 17,05 Cluj 4 Bolognaluni 11,15, miercuri, vineri 15,15 Bologna 4 Clujluni 13,10, miercuri şi vineri 17,10 Preţ bilet Cluj - Bologna - Cluj: 235$

TELEFON: 13-01-16.

Farmacii c t ten ie it p ern ttttr . F im icii "CORAFARM", str. Iod Meşter nr. 4, telefon 42-65-40; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Famurii "CYNARA”, Calea Florcşli nr.75, tcl.42.62.72. orar non-stop.Farmacii c t teniciu prelungii: Farmacia

T NTERPIIARM", str. Pnmivcrti nr. 5, telefon «•7l-95.cn: 5-22. Faraacu ’CLF.IUHSFARM", Pila Unim nr. 10. telefon 19-13-63. orar 8-22

Garda ie noapte:Farmacia nr. 2. Str. Gh. Doja nr. 37,

telefon 1948-54. orar 20-8.

POLICLINICA FARĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

• 6 - 10 noiembrie •M addni generată. Dr. I. Boită - 6,8.10 (9-12), dr. V. Bodo • 8 (15-18). dr. R. Cotârtâ - 8 (10-12), dr. S. loga -10 (9-11). dr. A F. Oros • 6.9,10 (14-18), dr:0. Ptalon -6 (9-11). 9 (16-18), dr. L Rafa - 6 (15-17), dr. |. R aa . 7(15-16), dr. M. Suriu -9 (10-12), dr. V. Tâla-u -10 (10-12). dr. C Tonea - 7,9 (9-11), dr. A Varga - 6.10 (9-11). dr. C. Vlaicu - 6 (1143); Homeopatia. Dr. L. Bartâalbâ - 8. 10 (10-12); Cardiologie. Or. A. lancu • 7 (11.30-13). dr. I. Paţiu

8 (11.30-13), dr. T. Ffopcscu • 8 (9-11). dr. N. Prişcâ •8(16-18): Interne. Or, D. Pârv - 6 (15-17). dr. Gh. RAWesca • 7 (9-11). dr. P. Sanlo • 7 (16-17), dr. Cs. Szakacs - 8 (14-16); Ginecologie. Or. C. Fodor 7,9 (10-12); Chirurgie. Dr. D. Chinlâ • 9 (17-17,45), dr. M. StfTHi. 8.10 (11-13). dr. I. Siabo - 6 111-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea - 7 (14-15). dr. M. Frrtea - 8 (11 -12). dr. L Toma -10 (10-12); Reumatologie. Dr.1. AJb-7(11-13). dr.CvZotta-19 (14-1$); Ortopedie. Dr. Z Popa • 6.9 (12-13); Psihiatrie. Dr. C. Glodan • 8 (14-15). Endocrinologie. Dr. E. Popescu • 8 (9- 11); Pstwiogie. Dr. L Boti • 7 (14-16); Dermatologie. Dr. D. ASdca - 7 (14-16), dr. O. Roşea • 6 (16-17). dr. I Sârtni • 6 (11.30-12.30): Toxicologie clinici. Dr. CD Ursu • 7 (12-13); ORL. Dr. S. Biban • 8 (14-16), dr. E. F^an • 6.9 (9-11); Neurologie. Dr. M. Divin - 6 (9-10); Ecografie. Dr. G. Blaga • 7.9 (14-15). dr. C.O. Ursu ■ 9 (12-13); Urologie. Dr. 2. Popa • 6.9 (12-13); Pneumo-ffiriofogle. Dr. M. Man - 7 (14- 16); Laborator. Ch. pr. S. Moşogo - 6.7,8.9.10 (9-11).

Pcrlru chirurgie plastici şi reparatorie, urologie, radiologie planificarea bdnavflor se face la sediul PokSntoi pe baiâ de bilet de trimitere. Planificarea tetnaviofse face ia s&SnJ, str. McţOornr.Kşilatel 430001, Hre erele 16-17 de kri ptnâ vineri. FtanfotBa bohavâor la ecograf şi EKG se face ruma pe bază de tnrrvtcre de la medioi Policlinicii.

n T W K P l

F I L M E3 - 9 N O IE M B R IE

Republica - The Ktd, SUA, premieră (10,30; 13; 15,30; 18; 2Q,30); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif

________________________ redus de la ora 23 * Victoria- Ioana D’Arc,Franţa-SUA (11; 14; 17; 20) * Arta -

Eurimages - American Beauty, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit - Stuart U rile • şoricelul familiei, SUA (13; 15; 17; 19) * Mărăşti - AI 13- lea războinic, SUA (13; 15: 17; 19);

TURDA - Fox - Misiune Imposibilă 2, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); DEJ - Arta - Furtuna perfectă, SUA (13; 15,15; 17,30; 19,45); vineri,

sîmbătă, duminică - spectacole de noaptea cu tarif redus de la ora 22;GHERLA - Pacea - Caclalmaua incornoraplor, SUA(15; 17; 19); vineri,

sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21. Joi închis.__________________| | ______ _

’ Luni. 6 noiembrie Program Informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-

6.20.11.00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ş tir i locale. 9,20 Program ul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00, ) 6,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale.10.00-14,00 Punct... ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30- 21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn. - •

U N I P L U S R a d i o

■ B .C .U . “ L u c ia n B laga” (strada C lin ic ilo r 2): O r a r : zilnic; 8-12 ,45 ; 13,30-20,00; sîm bâtâ: 8-13,30.Notă: în sesiuni de exam ene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ B ib l io te c a J u d e ţe a n ă “ O C T A V IA N G O G A ” : S a la d e lectură (slr. M . Kogâlniccanu nr. 7, tel. 4 3 0 .4 3 4 ); lu n i - v ineri: 9,00 - 20 ,00 , s îm bătă; 9,00 - 14,00; M ediafecă (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tel. 165.784): luni, m iercuri, jo i: 14 ,00- 19,45, marţi, vineri;9 .00 - 14,45; C e n t ru l de In fo rm a re C o m u n ita ră (str. M. Kogâlniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 11,00 -18 ,00; Colecţii speciale (str. Observatorului nr. 1, te l. 4 3 8 .4 0 9 ): lu n i - vineri: 8 ,00 - 15,00; Filialele: M ăn ă ş tu r (str. Izlazului nr. 18, Bl. C, tei. 165.784), M ărăşti (str. A urel V laicu nr. 27, Bl. V), Z o rilo r (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): iuni, miercuri, jo i: 14 ,00-19 ,45 , marţi, vineri:9.00 - 14,45; F ilia la B ibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 inL 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00. Notă: Activitatea Secţiilor de împrumut pentru adulţi ş i a celor pentru copii din Piaţa Ştefan cel Mare nr. I este suspendată provtoriu, in vederea mutării în sediul nou. Rugăm restanţierii secţiilor respective să restituie publicaţiile împrumutate Ia fdialeie de cartier.

B ib l io te c a .A c a d e m ie i ( s tr a d a K o g â ln ic e a n u 12r- 14). O rar: lu n i - sîm bâtâ 8 -1 2 .4 5 ; 14 -18 .45 .

B ib l io te c a G e r m a n ă ( s tr a d a U niversităţii 7 - 9); luni - ! 0-14; m arţi, m iercuri, jo i -‘ 12-16; vineri -1 0 -1 6 .

* B ib l io te c a A m e r ic a n ă " J .F .K .” (strada U niversităţii 7 - 9). O rar; lun i - jo i: 1 0 -1 8 ; vineri: 10-14, prima şi a treia s îm b â tâ d in lu n â : 9 -1 4 . O fe r im consultanţă pentru studii în USA.

B iblioteca B ritan ic ă (strada A vram lancu 11). O rar; luni, m iercuri; 14 - 19; m arţi, jo i , vineri: 9 - 1 4 .

■ B ib l io te c a “ H e l t a i” ( s tr a d a C l in ic i lo r 18). O ra r : z i ln ic 10 - 18; sîm bâtâ: 9 - 1 3 .

■ B ib l io te c a C lu b u lu i S tu d e n ţe s c C r e ş t i n ( s tra d a K o g âln iccanu 7 - 9 ). O rar. m arii; 1 8 - 1 9 ; jo i 19 - 20.

■ B ib l io te c a C e n t r u lu i C u l tu r a l F r a n c e i (sfaida I.I.C jB râtiapu 22); O rari lu n i-v in ţr i :i0 -1 9 : ' '/ ţ î

■ B ib l io te c a C e n t r u lu i C u l tu r a l G e r m a n " H c r m a n n O b c r th ” ( s tr . M em orandum ului 18). Orar: luni, m arţi, m iercuri, jo i: orele 16-20.

■ B ib l io te c a “ V a le r iu B o lo g a ” a U niversită ţii dc M edic ină şi F arm acie (Str. A vram lancu 3 1); O rar: luni-vineri 8-20, sîm bâtâ 8-13.

* B ib lio tecă S o ros C lu j (str. Ţcbci nr. 21). O rar: l u n i 12-19,30; marţi, m iercuri si joi: 10-19,30, s îm bâtâ: 10-14. Ştiinţe sociale şi com portam entale.

■ B ib lio teca C re ş tin ă ” BibIos” (str. C linicilor nr.28). O rar: luni 13-17; m arţi, m ie r c u r i , jo i : 1 3 -16 ; v in e ri 9 -1 2 . (B iblio teca pune la dispoziţia cititorilor literatura creştină în diferite limbi).

Dispensarul Policlinic cu Piaţă I- r-o. ,co

in s t i t u ţ ie c u v e c h i §

re n u m e . în a s ig u ra re a

c o n s u i ta ţ i i lo r m e d ic a le y

a n g a je a z ă m e d ic i d e

. to a te s p e c ia l i tă ţ i le .

A d r e s a : Ş t e f a n L u d w ig R o t h ( f o s t a M â l o a s a ) n r , 1 9 .T e l . : 1 3 0 .3 3 0 s a u 4 3 2 .5 5 7 . .

cLuni, 6 noiembrie

7,00 Telematinal; 8,50 Ploaia de stele

_____ (r); 10,05 G.I.Jane (f/ ■ ROMAHUir); 12,10 Surprize,

surprize... (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan. Lumea PC; 14,30 Pro Patria; 15,30 Cronica (magazin sociaPpolitic în limba maghiară); 17,00 Studioul electoral; 18,00 Corect!;18.10 Seniorii cetăţii; 19,00 Info- Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 lartă- măl; 21,45 Şapte zile (s); 22,45 Caravana fotografică (do); 23,30 Lumea dansului; 0,30 Jurnalul de noapte; 0,45 Marele Jazz.

7.00 Obsesia * » B “ (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Mici eroi (f/r); 10,40 Veni, Video, Viei (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Stăpînul domeniului (s/r); 11,50 Femeia ispititoare (s); 12,40 Osia lumii (r); 13,15 Cei trei ursuleţi (s/d.a.); 13,50 Mistere şi scandaluri (do/r);14.45 Cinci pentru naţiune. Veni, video, viei (ora 16,15); 17,10 Expediţie în necunoscut: Poveşti cu munţi şi ape (do); 17,40 Stăpînul animalelor (s); 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,05 Studioul electoral; 19,40 Roger, Roger (s); 20,30 Obsesia vitezei; 21,15 Sport plus; 22,00 Ştiri; 22,10 Lupta pentru viaţă (dramă SUA 1982); 23,40 Stăpînul animalelor (s/r); 0,25 TVM Mesager.

. -#H 7.00 Observator;a n ,# fL : 8,00 'Neaţa (mag. matinal); 11,00 Inspiraţia Carolinei (s); 12,00 Prezentul simplu (r); 12,30 Brigada mobilă (r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Orient expres (r); 15,15Dragostea învinge (s); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri;17.10 Tu decizi (studioul

.electoraţ); 18,10 Ţş voi iubi mereu (ş); 19,00 Observator; 20,00'An American Affair (thriller Canada 1997); 22,00 Marius Tucâ Show; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 Provocarea (f. SUA 1982); 2,30 Te voi iubi mereu (s/r); 3,15 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).

7.00 Bună dimineaţa; 10,00 A g e n d a

electorală; 10,20 Tînăr şi neliniştit (s/r); 11,10 Alli McBeall (s/r); 12,00 Oglinda timpului (s);12.20 Calea disperării (w. SUA 1994); 14,15,Un sac de bani (f/ r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s/r); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul;18.20 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,55 Agenda electorală; 20,00 Alege; 21,00 Nesfîrşita iubire (f.romantic SUA 1998); 22,40 Ştirile Pro IV ;22.45 Urmărire generală; 23,15 Clanul Soprano (s); 0,05 X şi Zero; 0,25 Profit; 0,30 Omul care aduce cartea; 0,35 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,40 Seinfeld (s); 1,00 Lege şi Ordine (s); 1,45 Veronica (s). -

g” - ” ? — 7, 00 Milagros «r f î <“* (S r); 8,00 Prima

Mix; 15,00 Milagros (s); 16,00 Cinemagia (r); 16,30 România@large (r);17.00 Detectivi de elită (s); 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30

'Impact; 19,50 Cronica cîrcotaşului; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 20,55 Ştiri pe scurt. Meteo; 21,00 Patrula aeriană (s); 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus - Primele ştiri ale nopţii;22.30 Cronica cîrcotaşului; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (si r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

TEL/ 7 7,00 Bună Z /a fc > O d i m i n e a { a ,

România; 10,15 Forţa destinului (r); 11,15 Vedete la. taifas (r);12.00 Documentar; 12,15 Ora unu a venit (r); 15,20 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 Primul pas; 18,50 Pronosport; 19,00 Telejurnal;19.30 .Economic ABC; 19,45 Gură lumii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 22,00 Telemedicina; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Ofsaid; 1,00 Ora unu a venit (r).

10,00 la-mă acasă! (r); 10,35

La casa de vis (r); 11,10 Dragoste şi putere (s/r); 11,35 Fiorelia (s/r); 12,20 Acasă cu R. Săraru (r); 13,20 Luisa Fernanda (s/r); 14,05 Războiul pasiunilor (s/r); 15,00 înger sălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorelia (s); 18,20 Acasă la bunica; 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s); 20,55 Luisa Fernanda (s); 21,55 Anonimul veneţian (dramă Italia

;,1970). h . i

eiJropa no)a 15,00 RetransmisiecaiLNAPpcATe|e 7 abC; 17,50Videoclipuri; 18,00 Daniela - prietena ta - realizator Daniela Dumbravă; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

Bastăzi, de la ora 18,30

BĂRBIERUL DIN SEVILLA

de Gioacchino Rossini

astăzi, de la ora 11,00, la Sala Mică:

A telierul d e D ram aturgie:

EROTICA 2 0 0 0de Marius Theodor.Barna

Luni, 6 noiembrie0600 - 07:00 Prima oră (Program informativ BBC

* - 6:00-6:30; Meteo - 6:40; Informaţii utilitare - 6:50);07:00 - 10:00 PRIMUL SALUT - Ştefan Coroian (07:00 Salut,; 07100 Salut; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50,08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport - ; ştiri sportive, 08:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri, 09:20 Ce mai crede . lumea); 10:00-12,00 Mesaj FM cu Tudor Runcanu (10,00 Ştiri+ Meteo, Mesaje de la ascultători, muzică, 11,20 "Capra cu trei iezi’-trei piese cu aceeaşi temă, acelaşi interpret, acelaşi titiu etc., 12;00. Divertis Radio Blitz, 12:40 ’ Te/efonu/z//e/"-iriterviutelefohiccu un om obişnuit dar interesant); 13:00-16:00 Caleidoscop CD: cu Tiberiu Crişan (13:00 Ştiri + Meteo, "Cetăţean de onoare" -. concurs pentru desemnarea celei mai..; străzi a oraşului, 14,00, 15,00 Ştiri, 15,20 Ce mai crede lumea (r.)); 16:00 - 19:00 Conspirapa - cu Horaţiu Nicoară (16:00,17:00 Ştiri, Telefoane surpriză pentru cei ce sărbătoresc ceva, 17,20 CD Sport - Mihai Petruşcă 18:00-18:30 Program informativ BBC, 18,40 Divertis Radio Biitz, 19:00-21:00 Studioul electorat, 21:00 Ştiri; 21:00 - 22:00 Cuiul lui Pepelea - jazz, ethno, rarităţi muzicale. Prezintă Tudor Runcanu. 1

Luni, 6 noiembrie r ŞTIRI; 09.00,10.00,12.00,15.00,16.00;

BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-U IT ) ) )

9.00 - SUPER MATINAL: Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40,7.20, 8:20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuta de dialog (8.30), Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- PATRULA DE SERVICIU: 9.30-Revista presei, Punctul; de vedere(10.15); -Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport

; pe mapamond; 13.20 - Sfatul Bătrînilor-BBC; 17.00- -18.00 - Show pe ei - Cornelia Pantea , Ionel Ignat, 19.30 - Power Play 12.00-18 00-CALEIDOSCOP fm : 20.00-SNrgia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu

Alexandrescu, 01.00-6.00 Unde Magice Luni, 6 noiembrie

wtact Contact ş tir i (buletine de ştiri de aprox. 4 minute); 5:30; 6:30; 7:30; 8:30; 9:30; 10:30;

11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 19:30; 20:30; - 21:30; 22:30.5:00-8:00 Lupta cu Somnul 8:00-10:00 Zona 810 (meteo, Revista presei locale, actualitatea Ideală, trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală, horoscop). 10:00-12:00 Tovarăşii mei; 12:00-17:00 Contact FM. 17:00-19.00 Muzica pe sufletul tău. Un program muzical interactiv, în care fiecare are povestea lui. Realizator Andreea lonescu; 19:00-21:00 Seară de seară. 21:00-22:00 Ora de fotbal. Realizator Horea Ivanovid. Rezultate şi comentarii într-o emisiune cu invitaţi din lumea fotbalului; 22:00-23:00 O fată deşteaptă începe la timp -realizator Andreea lonescu. >'

c R A D IO CLUJ )

j&C O H

, Luni, 6 noiembrie 1 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

actualitati şi muzică, prezentată de Dan Moşoiu.,8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori Romania. Prezintă Dan Moşoiu. 11,05 Emisiunea partidelor

'parlamentare; 11,45 A patra putere. Prezintă; Vasile Luca.12.00 Radiojurnal transilvan, 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară; 13,55 Buletin de ştiri14.00 Program muzical pe stapa de unde ultrascurte - 95,6 MHz. Prezintă Sebastian Hetea; 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Horea; 18,30 Agenda electorală; 18,35 Crochiuri muzicale, prezintă Alin Pop. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 Alegeri parlamentare; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală radio. Prezintă Ciprian Rusu; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA 9 1 , 2 MHz FM

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J -N A P O C A

s lr .P R O F C IO R T E A „r.9 (c a r tie r G rig o re sc u )

C O N S U L T A Ţ t h

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Ml: 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 ” -1 8 M

Dr. VALENTIN POPESCU (Chirurgie, Oncologie)

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 -1 7S : 9 - 11

Dr. DAN-SORIN POPESCU(U ro log ie)

L, Mi: 1 8 - 2 0 ; M a, J : ia ^ - 2 0 - V: 1 6 -2 0

p r o g r a m a r f -tel/fax (064) 18.76.04

■ în t im p u l o r e l o r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b i n e t u lu i

^ POLICLINICA^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Ghcorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE 4 ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE 4 DERMATOLO- GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografil pentru sterilitate feminină

Ecografie cardiacă ECO Doppler color Tratamente LASER

LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologie Imunologie • Parazifologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină)

ZILNIC, inclusiv DUMINICA (gardă)

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 2 ! - 7 . Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ’ -J

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr, Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela • medic primar

Tratamente stomatologice complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezeejii, implante) Programări zilnic la tel.: 430.028

ORAR Luni • Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

PenbUsStadenţvrîşnsionaii, şomeri,';reduMreZ0%.f^ 4;

CABINET lYIEDICAL PRIVATProf. Dr. Ioan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze: 35, 43, 46)

Consultaţii, tratamente:

CHIRURGIE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma Jr 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.

Medicină generală:'ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12. •

Informaţii, programări, telefon: (064) . 12-46-75, zilnic Între orele 9-21.

CABINET PRIVAT DELOFTALMOLOGIE

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARD • Dr.ANGELACĂLDGĂRDStr. Prahovei nr. 11

- (Ungă biserica Bob)

V ^ - ^ 7 - 2 0 ™ ; S : ■- 8-12. :tel.: 42.56.18; ’ tel/fax: 19.14.68

Linia telefonică,de intervenţie îricriză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBORITORIL DE SliiT.lTK MI.Yf.tLi (IUstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864. . .

Ig'SUH'AV'l-i J" AiMUIV 11 urrsa

A i c i ar putea fifţ reclama dumneavoastră

luni, 6 noiembrie 200

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

- ROMPRES şi MEDIAFAX.

C o r e s p o n d e n ţ ă f

i i l l Clinton activeazăTimpul în care puteau desfăşura

strategii de campanie care evitau riscurile a trecut pentru democraţi. Cum sondajele de opinie nu-i dau vicepreşedintelui Al Gore decît şansa a doua, preşedintele Bill Clinton intră în campanie pentru adjunctul său, încercînd să activeze baza electorală tradiţională a partidului pentru votul din

■ 7 noiembrie. ’De cîteva zile, Clinton mobilizează

alegătorii de culoare să-l susţină pe Al Gore, recomandîndu-1 pe adjunctul său drept “the next best thing” pentru America în ierarhia care se deschide, ca întotdeauna pentru preşedinte, cu propria persoană. ’

“Următorul lucru bun”, în ordinea valorică a lui Bill Clinton, are însă dificultăţi să impună această convingere alegătorilor. Cu trei zile înaintea alegerilor, sondajele indică un avans uşor ăl candidatului.republican' George; W. Bush. GuVeniatofuT Texasului n-a suferit pierderi după mediatizareâ1 faptului că a fost găsit băut la volan în urmă cu'24 de ani şi păstrează trei puncte înaintea lui Gore într-un sondaj al: CNN şi şapte, în unul de. ultimă oră, dat publicităţii de postul de. televiziune Fox. în pofida semnelor îngrijorătoare,

-- secvenţele televizate prezintă o imagine optimistă a lui Bill Clinton,, Preşedintele dansează alături de negri în- case de

! rugăciuni şi glumeşte în emisiuni radio şi TV ale latiho-americanilor.

Combinînd elocinţa cu şarmul . cîntăreţului la saxofon, Clinton se străduieşte să anime minorităţile pentru a împiedica victoria lui George W. Bush. “Vom cîştigă, spune el, pentru că republicanii nu pot învinge decît dacă afroamericanii şi hispanicii nu se ducea

la vot în număr suficient. Acest lucru nu se va întîmpla în 7 noiembrie”.

Strădaniile controversatului preşedinte de a asigura continuitatea democrată la Casa Albă nu se limitează la retorică. Ignorînd acuza republicanilor că manipulează resurse federale în foloase de campanie, Clinton a. dispus cu o lună în urmă să se scoată păcură din rezerva strategică, cu scopul de a micşora costul încălzirii de iarnă în statele din nord. în aceste zile, preşedintele luptă cu Congresul ca sâ promoveze o nouă amnistie federală care ar acorda drept de rezidenţă străinilor locuitori de multă vreme în

, SUA, măsură foarte populară printre iatino-americani. “Sînt eforturile unui om care, aşa contestat cum este, vrea binele acestei ţări şî vrea ca politica sa de succes sâ fie continuată de omul care oferă o asemenea garanţie”, spune un purtător de cuvînt democrat.

Analiştii independenţi sînt însă mai degrabă înclinaţi să considere câ modul în-care este angajat în campanie semnifică o încheiere tristă pentru Bill

, Clinton. Preşedintele care a avut ambiţia să fie identificat-cu conducătorul-' providenţă şi care a adus ţara în cel mai prosper moment din toate timpurile intră în uitare, traversînd ultima sa perioadă publică în roluri marginale.. Cotidianul “New York Ţimes” dezvăluie că Al Gore a fost de la început împotriva implicării preşedintelui în campanie. Deficitul electoral l-a obligat în cele din urmă pe Gore să-şi, schimbe atitudinea, dar, arată ziarul, el i-a restrîns lui Clinton aria de propagandă la comunitatea neagră. Nu e vorba doar de ambiţia vicepreşedintelui de a-şi scurta titulatura fără ajutorul celui care

comunităţile în sprijinul

a avut-o înaintea sa. Consilierii lui Al Gore sînt de părere că Bill Clinton poate fi util campaniei în zona alegătorilor de - culoare, ştiut fiind că, în timpul celor două mandate prezidenţiale ale acestuia,' rata şomajului la negri şi hispanici a coborît la cel mai scăzut nivel din istorie. Prezenţa preşedintelui, asociată cu scandaluri amoroase, de sperjur sau financiare, riscă, în schimb, să irite segmente electorale mai sensibile etic.

E ceea ce pare să se fi întîmplat în statul New York, unde Clinton s-a aflat des în ultimele săptămîni. El îşi susţine

. soţia, care candidează pentru un loc în Senat, şi nu o face cu prea mult succes.

; Beneficiară (sau victimă) a ajutorului soţului, Hillary Clinton se află în sondaje la egalitate cu oponentul său, tînărul congressman republican Rick Lazio, în timp ce Al Gore conduce cursa prezidenţială în New York cu 15 procente.:. Citind .'mărturiile: unor apropiaţi, a i. familiei preşedintelui, “New York Times” scrie că Bill Clintonl-a ales pe

. Al Gore vicepreşedinte în 1992 pentru că îi părea că acesta seamănă cu Hillary. Ziarul mai spune că Al Gore şî Bill' Clinton n-au fost niciodată sincer ataşaţi, mai degrabă concurau Tn orgoliu. “ Nu iese din cameră pînă nu le dovedeşte „ tuturor că este cel mai deştept”, afirma un prieten despre Al Gore. Dacă o astfel de perspectivă îl defineşte pe candidatul

. democrat, el trăieşte acum necesitatea implicării riscante a Tui Clinton în alegerea sa ca pe un eşec personal.

Cu atît mai mult cu cît vicepreşedintele şi-a axat campania pe

de culoare Iui AI Gore

ideea omului lipsit de tutelă, iar tactica distanţării de şefuî său i-a adus iniţial foloase. înaintea Convenţiei democraţilor din august, Gore se afla la 17 puncte în urma lui Bush, moment în care a hotărit să facă mutări îndrăzneţe. L-a desemnat vicepreşedinte pe senatorul Joseph Lieberman, evreu foarte religios, o voce care l-a criticat sever pe Bill Clinton în scandalul Monica Lewinsky. Mai apoi, pentru a sublinia deosebirea dintre el şi Clinton în comportamentul familial, Al Gore a folosit podiumul Convenţiei ca recuzită de voluptate. în faţa asistenţei, el şi-a sărutat soţia îndelungat şi cu atîta pofta încît un comentator TV a trăit impresia că urmează sâ-i dea jos hainele. Mărturia sa pasională, .reluată'asiduu de televiziuni, ' a fost într-atît ;de, convingătoare încît Gore s-a distanţat • curînd în sondaje de contracandidatul' său republican. Dar, deşi e puţin probabil ca pofta amorului de cuplu sâ i se fi diminuat, Gore n-a izbutit să-şi conserve avantajul în sondaje şi acum suportă ironiile republicanilor, distraţi de remarca preşedintelui Clinton. “Domnul Gore este Următorul, după domnul Clinton, în stare să facă bine. Corect spus. Mulţumim câ ne susţineţi cauza, domnule preşedinte”, spune un purtător de cuvînt al lui George W. Bush. Echipa de campanie a lui Gore se străduieşte sâ diminueze daunele: “E ca şi cum Mickey Mantie îl înlocuieşte pe Joe Di Maggio. Sînt doi mari jucători, dar epoca unuia începe după ce se încheie a celuilalt”.

Caius CHIOREAN

George Bush şi("The New York Times")

George W. Bush este o fiinţă paradoxală. Fiu de preşedinte, acesta a fost puţin interesat de politică. Necunoscut pînă acum 6 ani, el guvernează unul dintre cele mai mari state ale SUA. Deşi este seducător, pledează pentru ordine morală. Acesta este portretul unui încrezător instinctiv.

în urmă cu 6 ani, atunci cînd G. W. Bush candida / pentru postul de guvernator al Texasului, chiar şi

părinţii săi se aşteptau să piardă. Acela care beneficia de întreaga încredere a familiei a fost fratele său mai mic, Jeb, care îşi pregătea candidatura pentru postul de guvernator ai Floridei. Ambiţiile politice ale lui George păreau întîmplătoare, iar mama sa îşi dădea toată silinţa să îl abată de la un proiect care părea de-a dreptul donquijotesc. în modul cel mai

, neaşteptat, Jeb a fost înfrînt, iar George a cîştigat.Traiectoria excepţională a iui George Bush jr. ne

arată îp acelaşi timp faptul că el continuă să ascundă unele enigme. O bună parte a convingerilor sale şi a stilului său politic rămîn necunoscute. Deocamdată, este extrem de cunoscut pentru că torturează adesea limba engleză şi pentru lapsusurile sale frecvente. Cu toate acestea, are un farmec excepţional, un imens talent, o încredere de nezdruncinat în sine şi o foarte mare popularitate printre-texani. Toţi aceia ' care au lucrat cu el - fie ei republicani sau democraţi - afirmă că, împotriva opiniei rău-voitoare, este un om inteligent şi plin de spirit.

Insă, paradoxurile nu se opresc aici. El este candidatul legii şi al ordinii, predicatorul valorilor tradiţionale, iniţiatorul unei convenţii care le cere

..tinerilor să aibă forţa morală să refuze drogurile. Cu' toâte acestea, a fost arestat de două ori: ş-a,sustras serviciului militar în timpul războiului din Vietnam, a avut probleme cu alcoolul. El este outsider-ul perfect, foarte mîndru de rădăcinile sale de cowboy texan. Dar, în acelaşi timp este şi reprezentantul perfect al timpului său: este absolvent al Universităţii Yale şi Harvard. în liceu şi la universitate a căutat permanent să fie în centrul atenţiei, fără însă să arate uri interes specia! pentru dezbaterile politice.. George a primit botezul politicii în momentul în

' care s-a hotărît să îl ajute pe tatăl său în timpul campaniei pentru Senat, în 1970. Mai apoi, atunci gînd tatăl său a candidat pentru prezidenţiale. Este adevărat că era vorba mai degrabă de loialitate filială decît de pasiune pentru problemele politice. Prietenii săi afirmă că s-a hotărît să candideze pentru Congres în 1978 nu dintr-o profundă motivaţie ideologică, ci pentru că a fi congresman 1 se părea “cool”. Atunci cînd devii matur, uria dintre cele mai bune modalităţi de a fi sub luminile rampei este aceea de a,reuşi în politică. Se pare, deci, că George a fost atras de scena politică mai puţin datorită convingerilor sale şi mai mult pentru că aşa a vrut şi pentru că este bun în ce face. Dacă nu este animat de ideologie, ceea

ce îl pune în mişcare este instinctul. Sensibilitatea sa exprimă în mod esenţial o minimă dispoziţie pentru impozite şi stat.

George W. Bush rămîne un profund anti-intelectual. Nu are o fîlosofie politică, un discurs vid despre subiecte care nu există. Preferă rapoartele succinte în locul lecturilor lungi. Faimosul joc al întrebărilor legate de numele unor preşedinţi străini, unde a eşuat lamentabil, a fost stupid sub anumite aspecte, însă ne-a dat posibilitatea să înţelegem ceva: că este un candidat neobişnuit. Nu are prea multe legături cu elitele ţării. Pentru a, înţelege lumea care îl înconjoară el preferă să deschidă o Biblie decît un dosar politic. Atunci cînd este întrebat care este filosofia Iul răspunde: “Hristos, căci el mi-a schimbat inima”. Cu toate acestea nu îşi afişează ostentativ credinţa.

O problemă fundamentală este aceea de a şti dacă George va evolua pe aceeaşi direcţie. Insă, există semne evidente că a început să se maturizeze. în cea mai mare parte a vieţii sale marea sa capacitate de a face conexiuni a fost invalidată de temperamentul său şi de pornirea de ă fi ranchiunos.

fH G o r e :P r e a bun p e n tru a f i a d e v ă r a t

Destinat să ajungă preşedinte încă din copilărie, _ fostul senator democrat este un animal politic. Iubeşte exerciţiile intelectuale - lucru util unui candidat la Preşedinţie. ■

Al Gore a candidat la prezidenţiale din 1988 şi a pierdut. Tocmai împlinise 40 de ani. După confirmarea eşecului, el a .organizat o serie de dineuri în cursul cărora făcea turul asistenţei cerînd fiecăruia să îi spună care au fost erorile pe care le comisese. Unele momente erau de-a dreptul penibile, însă acesta , insista să i se vorbească cît mai sincer cu putinţă. Campania a început ca o cruciadă în favoarea mediului şi s-a încheiat la New. York printr-o discuţie aprinsă între- aliatuj său diri acel moment - primarul Edward Koch - şi singurul săli prieten printre ceilalţi candidaţi la învestitura democrată, reverendul Jesse Jackson. In acel moment a aflat că nu are nici o viziune economică şi că vorbea despre tehnologie şi mediu într-un limbaj pe care electoratul nu îl putea înţelege. A mai aflat în plus că trebuie să îşi revizuiască fundamental modul său de a se comporta în public. , ..

Ca întotdeauna cînd intervine un moment critic în viaţa sa, prima sa reacţie a fost aceea de a se întoarce la şcoală. A început prin a-şi fixa un program de studiu, care cuprindea lectura unor serii de opere fundamentale, încercînd să se familiarizeze cu problemele fiscale şi cu istoria economică. El a apelat la serviciile unui matematician pentru a înţelege teoria haosului şi-la cele aie unui consilier, care să îi redacteze discursurile. Apoi, a angajat un profesor de dans pentru a învăţa să se mişte mai graţios.

Politicienii învaţă adesea lecţii preţioase din înfrîngerile electorale; unii ies chiar transformaţi: însă, puţini sînt aceia care vor să asimileze atît de mult precum Al Gore.'Voinţa sa extraordinară de a învăţa şi de a evolua l-au ajutat enorm, însă au şi Impus imaginea publică a unul om care vrea să se reinventeze permanent. în 1981, atunci cînd războiul rece lua o turnură dramatică, el s-a specializat, pe durata unui an, în controlul armamentelor. După anii ’90 a fost printre primii care s-au aplecat asupra unor probleme precum tehnologia şi încălzirea globală.

Capacitatea sa intelectuală şi voinţa de a învăţa sînt cele două atuuri ale sale. Mentorul său de la Harvard, Richard Neustadt, a afirmat că printre preşedinţii americani ai secolului trecut, Roosevelt a fost singurul care a posedat un spirit mai pătrunzător decît cel ai lui Gore. Prietenii săi îl consideră un vizionar. Unul dintre lucrurile Tn care ar excela dacă ar ajunge la Casa. Albă ar fi acela de a stabili noi legături, ca acelea între mediu şi economie. Cu toate acestea, anvergura sa intelectuală nu îl ajută să impresioneze publicul.

Cîteva dintre convingerile sale cele mal puternice - ataşamentul pentru liber-schimb şl sindicate - generează contradicţii pe plan politic. Poate fi un om de o incredibilă prudenţă, alteori însă se situează cu voluptate pe poziţii extrem de vulnerabile. Este considerat, un om insuficient de omenos, dar asta poate tocmai pentru că s-a dovedit prea uman. într-o lume în permanentă mişcare, Gore se aşază să reflecte: el recurge foarte adesea la psihologie pentru a înţelege lumea. în urmă cu vreo 20 de ani, după ce fiul său a fost lovit de o maşină, Ai Gore a recurs ia ceea ce un prieten de-al său a numit "o psihologie prin corespondenţă - el şi-a dat silinţa să aprofundeze înţelegerea propriei vieţi citind. şi ascultînd casete de dezvoltare a personalităţii. Chiar şi în nebunia campaniei electorale, Al Gore se poate dovedi foarte rezervat, capabil să se retragă brusc în sine.

La mai puţin de 2 ani de la alegerea sa în Senat, prezentatorul unui talk-show, John McLaughin, declara în cursul unui interviu: “Aveţi un nume magic -sAI Gore. Tatăl dv. a fost merhbru în Senat timp de 32 de ani. Sînteţi o persoană cu caracter. Sînteţi inteligent. Sînteţi bine jnformat. Aţi obţinut decoraţii în Vietnam. Aţi fost jurnalist de investigaţie. Vă cunoaştem convingerile religioase: aţi studiat teologia un an şi sînteţi baptist practicant. Sînteţi aproape prea bun pentru a fi adevărat”. Insă procedura de destituire a lui Bill Clinton şi implicarea iui Ai Gore în scandalul colectării de fonduri au mai - modificat această imagine. El a fost criticat pentru că a încercat să colecteze fonduri de la biroul său de la Casa Albă, ca şi pentru faptul că a participat la un miting organizat într-un templu budist din Los Angeles.

Redefinireaprovinciei

Kosovo(Transition on-line)

Partideleîn' ce priveşte programele, întreî

partidele politice din Kosovo nu pare să fie prea mare diferenţă. Toate susţin independenţa provinciei, numai că în moduri diferite. Mulţi se tem că prea puţini politicieni sau partide sînt în stare sâ dea un răspuns adecvat provocării reprezentate de schimbarea de regim de la Belgrad.: - La 21 octombrie, la o întrunire din oraşul Peia, din sud-vestul provinciei, principalul rival al lui Ibrahim Rugova, Hashim Tachi, fost

7p a r t e a â l l - a E 3lider al UCK: (Armata de Eliberare din Kosovo), T-a aelizat pe preşedintele Ligii Democratice că a uitat adevăratele aspiraţii ale albanezilor din Kosovo. “Rugova a spus că doreşte un Kosovo independent, care sâ.aibâ relaţii de prietenie şi cu Serbia, şi cu Albania”, a.amintit Tachi. “Dar nu s-a întîlnit :cu preşedintele Albaniei, Rexhep Meidani, venit în-vizită aici anul trecut, şi nici anul acesta cu ministrul său de Externe, Paskal Milo. Afirmă totuşi că-este gata să-l întîincascâ pe Koştuniţa”. Refuzul de a-i întîlni pe liderii albanezi, veniţi dintr-o ţară înrudită: a fost un semn râu, a declarat Thaci, ca şi “trădarea” pe care a comis-o declarîhdu-se dispus să întîlneascâ un lider iugoslav.

Alianţa pentru Viitorul Kosovo (AAK), a fostului comandant al UCK şi radical Rramush Haradinaj, este un alt actor important pe scena politică a provinciei.

Aceste noi partide au o trăsătură distinctă: susţinătorii lor provin din aceleaşi regiuni ca liderii lor. Cei care votează pentru AAK sînt probabil din Peia şi regiunile dc şes Dukagjin, .zona natală a iui Haradinaj şi baza gherilelor sale din UCK. Susţinătorii PDK tind să provină din Valea Dreniţei, regiune din centrul provinciei unde s-a dus greul primelor lupte dintre forţele sîrbe şi UCK şi regiunea natală a ui Thaci. : •

LDK .a lui Rugova a-deţinut practic monopolul pe scena politică din Kosovo în deceniul anterior apariţiei UCK. Xre ramificaţii în întregul teritoriu şi experienţă ca guvern din umbră din-anii ’90.j Rugova,: deşi a salutat cotitura spre democraţie de la Belgrad,, nu şi-a abandonat dorinţa de independenţă.

Totodată, LDK a dobîndit reputaţia de a fi format o elită de oameni cu înaltă pregătire şi cu o atitudine . mai moderată decît a iderilor- UCK. • , - . T

După alegerile din Kosovo, LDK a afirmatcâ a obţinut aproape 70 la sută din Priştina" şi peste 50 îa sută în alte oraşe-importante‘ din provincie. Victoria LDK ar arăta că albanezii din Kosovo sînt mai curînd conservatori ca afiliere politică şi se tem de schimbare. Mai mult, haosul şi jaful menţinute de foştii lideri ai UCK după război nu le-au atras in nici un caz simpatia etnicilor albanezi de rînd. UCK s-a dovedit incapabilă sâ producă stabilitate. Paradoxal, siguranţa publică, deşi situaţia ei s-a ameliorat în ultimul timp, s-a aflat la cele mai scăzute cote după încheierea dominaţiei sîibe, lucru pentm care este învinuită chiar UCK. --

ar putea fi reclama dumneavoastră

luni, 6 noiembrie 2000

P !? g « sc iip île vă3' ^

w J rp ţsLJJB ]»?«'!■<»»’

Declaraţiile raportorului european privind sfadiul de îndeplinire de către România a condiţiilor de aderare rămîn valabile, iar statul român trebuie să facă în continuare progrese în cîteva domenii, a declarat, sîmbătă,’Aurel Ciobanu Dordea,

- negociatorul şef din partea României pentru Uniunea Europeană.

“In privinţa „pregătirii generale pentru aderare, cred că, în principiu, declaraţiile raportorului Parlamentului European pentru România, baroana Emma Nicholson, sînt corecte”, a spus Ciobanu Dordea.

El a amintit, în acelaşi timp, câ, pînă în prezent, România a închis provizoriu negocierile de aderare Ia şase capitole (IMM, ştiinţă şi cercetare, educaţie şi formare profesională, poiitică externă şi securitate comună, relaţii economice externe,

statistică), situîndu-se, din acest punct de vedere, pe aceeaşi poziţie cu Bulgaria.

Potrivit informaţiilor primite de autorităţile române din partea Comisiei Europene, raportul care va fi prezentat Parlamentului European pe 8 noiembrie a.c. conţine îndemnuri legate de progresele ce trebuie făcute de România în domeniul protecţiei copilului, al celui economic, precum şi în cel vizînd administraţia publică centrală şi prevenirea corupţiei.

“S-a făcut doar o evocare generală a acestor subiecte, iar detaliile vor fi aflate doar în momentM prezentării raportului”, a precizat Aurel Ciobanu Dordea.

Baroana Emma Nicholson a declarat, cu o zi în urmă, că Uniunea Europeană aşteaptă ca guvernul instalat după alegeri' să realizeze, în primele 100 de zile, progrese clare şi tangibile

în ’ procesul : de reformă. “Următorii: ani, dar mai ales următoarele luni, sînt vitale pentru şansele României de aderare”, a declarat Emma Nicholson.

Ea a spus că UE doreşte ca România să devină membru “cît mai curînd posibil”, însă, la această oră, nu are altă cale de ales decît accelerarea reformelor în vederea aderării. Raportorul, a arătat că România ar trebui să se inspire din progresele realizate de Bulgaria, care a realizat în acest an o creştere economică de cinci la sută. “Bulgaria a realizat progrese remarcabile în procesul de reformă economică. Aşteptăm ca noul guvern de la Bucureşti să vadă cum a reuşit Bulgaria să obţină astfel de rezultate şi să caute acolo învăţăminte”, a spus Nicholson, precizînd că nu a fost stabilită data sau datele la care vor adera cele două tări.

“Mă voi bate pentru ca trinomulînvăţămînt-cercetdre-producţie sâ capete valori reale“

Interviu cu conf.univ.dr. GRIGORE ZANC, |locul I - Senat din partea PDSR Cluj I

1. Care sunt problemele specifice Clujului identificate - traficului în oraşele judeţului, crearea de zone libere, de dumneavoastră? precum şi aplicarea unui pachet de măsuri concrete

pentru depăşirea'de către clujeni a lunilor de iarnă.Grigore Zanc: Regresul economic înregistrat an de în ceea ce mă priveşte, mă voi implica activ în

an a creat un portofoliu de probleme atît de consistent, / viaţa socială,'cu precădere asupra învăţămîntului şi îneît doar enumerarea lor ar acoperi pagini întregi de culturii: domenii unde mă pricep şi pentru care m-am ziar. Este suficient să arunci o privire pe statisticile furnizate chiar de guvernanţi pentru a, constata amploarea dezastrului: practic un singur indicator al vieţii social-economice a progresat: acesta este şomajul. în atari condiţii, am identificat cinci teme majore: infrastructura, economia, cultura, învăţămîntul şi problemele sociale.

2. Care sînt măsurile pe care le veţi lua pentru rezolvarea lor?

Grigore Zanc: PDSR a pregătit şi a lansat un program anticriză, menit să stopeze declinul economic şi socio-cultural, capabil sâ combată sărăcia şi să promoveze o politică de stimulare a productivităţii muncii-gârant al unei dezvoltări economice sănătoase şi durabile. îi invit pe top cei interesap de soarta ţării, în general, şi a Clujului, în special, înainte de orice comentariu, să-l cunoască,

în baza acestui program, care cuprinde şi problemele specifice Clujului, măsurile ce se vor lua, imediat după alegeri, vor acoperi fiecare latură a viepi socio-economice, acţionîndu-se rapid, unitar şi interactiv pentru depăşirea acestei situapi. De altfel,Consiliul Judeţean Cluj, condus de reprezentanţii PDSR, ‘a şi detnarat un plan de măsuri privind infrastructura judeţului.

Succint, mă refer aici la construcţia de drumuri, modernizări şi construirea de noi reţele pentru alimentarea cu gaz şi apă a localităţilor, fluidizarea

format.Nu concep viitorul mandat fără impunerea unui statut

nou al intelectualului, în general, şi al celui umanist, în special: o prioritate absolută atîta vreme cît intelectualul român strivit fiind de goana după profit, este împins de non-valori la marginea societăţii. Ignorarea vieţii spirituale, în toată complexitatea sa, este o ofensă adusă istoriei colective, evoluţiei noastre ca popor.

Şcoala clujeană, prin domeniile ei, trebuie repusă pe temeiul competenţei şi competiţiei. Pentru existenţa sa, Clujul este obligat să pulseze permanent valori compatibile pe plan mondial.

Mă voi bate pentru ca trinomul învăţămînt;cercetare- producţie să capete valori reale.

Nădăjduiesc că proiectele privind campusul universitar clujean, localul Academiei de Muzică, al TVR Cluj, lansate încă de pe vremea cînd eram prefectul judeţului, vor căpăta contur. Veniturile personalului didactic trebuie aduse la un nivel decent. De asemenea, numărul şi cuantumul burselor vor fi majorate. Baza materială în învăţămînt este aceeaşi de acum patru ani. Ea trebuie adusă la nivelul optim propice performanţei.

Există resurse, ele vor fi cu fiecare an mai mari, dar trebuie canalizate spre zonele prioritare ale culturii şi învăţămîntului.

Aflate doar în stadiu de proiect, cele enumerate mai sus vor fi 'rezolvate în funcţie de rezultatul alegerilor.

• Radu Sîrbu, candidat al, CDR 2000 Cluj pentru Camera Deputaţilor, s-a întîlnit sîmbătă cu locuitorii Gherlei, iar duminicâ a stat de vorbă cu electoratul din comunele Rugâşeşti, Câţcâu, Sălişca. Azi,

Sârbu va vizita SC Termorom şi SC Tehnofrig din Cluj-Napoca.

• Dorin Marian, primul pe lista de Senat a CDR 2000,- a vizitat ieri Bonţida şi Icold. Azi, Dorin Marian1 se va întîini cu cadrele militare şi militarii în termen din Garnizoanele Cluj-Napoca şi bej. \ V -

• Candidaţii PNL Cluj pentru Senat şi Camera Deputaţilor şi-au făcut lansarea oficială în municipiul Turda. Vineri seara, Anton Ionescu, Norica Nicolai, loan Petran, Horea Uioreanu

şi Valentin Naumescu şi-au expus proiectele în faţa turdenilor. Sîmbătă, toţi candidaţii liberali au avut întîlniri în satele judeţului. ■

• Programul electoral al candidaţilor P-DSR Cluj pentru Parlamentul Rdmânipi cuprinde, astăzi, 6 noiembriş' a.c; în intervalul orar 10,00 - 17,00, întîlniri cu locuitorii comunelor Căianu, Mociu, Cămăraşu şi Erata. Acestora li se vor face cunoscute Programul politic şi Oferta electorală ale partidului şi ale

preşedintelui Ion Iliescu. Începînd cu ora 18,00, la Cercul Militar Dej, candidaţii PDSR Cluj se vor întîini cu cadrele militare din garnizoana Dej, într-o dezbatere organizată la iniţiativa acestora.

• Candidaţii pentru Senat şi Camera Deputaţilor din partea filialei Cluj a Alianţei Naţionale PUNR-PNR, Vasile Miclăuş, loan Gavra, loan Mihaiu, Cornelia Nagy/ Mircea Creţu, Mariana Zaiu şi Lucian Cordiş, au organizat în 4 şi 5 noiembrie a.c., caravane

electorale în mai multe localităţi ale | judeţului Cluj. j

Au avut loc întîlniri cu cetăţenii . în care a fost prezentat programul politic al Alianţei Naţionale PUNR- I PNR. I

I

Sub masca libertăţii de opinie, dezinformarea a devenit o lege pentru denigratorii de toate nuanţele. Nu sînt puţine publicaţiile, inteme şi externe, puse în slujba intereselor străine care, bine finanţate de cercuri oculte, practică insulta şi calomnia. Dacă unii acţionează pe faţă, împotriva statului şi a poporului român, fără ca organele abilitate sâ se sesizeze şi sâ ia atitudine, alţii se refugiază în spatele unor publicaţii străine, pentru a lovi în unitatea statului şi a caracterului său naţional. O astfel de publicaţie apare la Paris, în limba franceză, sub denumirea de “GEO”. în paginile ei îşi găsesc spaţiu uneltele hungârismului contemporan, care încearcă să renască ideile revizionismului unguresc. în numărul din 4 oct. 2000, revista publică, sub titlul “Maghiarii în România”, o serie de materiale şi fotografii din viaţa populaţiei maghiare din România care, spune autorul, “trăieşte cu groaza unei asimilări rapide şi refuză să fie considerată o minoritate, insistînd să fie recunoscută ca o naţiune constitutivă cu acelaşi titlu ca românii”. Sub semnătura Iui Claude Landal, textele cuprind etapa istorică deschisă de Tratatul de la Trianon şi pînă în zilele noastre. Autorul îşi începe materialul astfel:: “în 1920, la Tratatul de Ia Trianon, Transilvania, pămînt unguresc de 1000 de ani, este încorporată în România. Locuitorii săi unguri, numiţi maghiari, devin o minoritate pe propriul lor pămînt. De atunci ei îşi păstrează şi îşi apără identitatea”. . Adevărul istoric nu-1 contestă nimeni. Ungurii au venit în Europa la sfirşitul secolului IX. Autorul însă nu spune nimic despre autohtonii acestor meleaguri transilvane care n-au venit de niciunde. Ei sînt aici dintotdeauna. Urmele materiale ale strămoşilor noştri se află pretutindeni, chiar şi în Budapesta, păstrate ca punct de atracţie pentru turişti. Autorul nu vorbeşte nimic despre formaţiunile politice româneşti din Transilvania, în sec IX şi X, înainte de venirea ungurilor, confirmată chiar

de cronicile ungureşti. Atunci, de cînd este, Transilvania pămînt unguresc? După ce trece în revistă epoca Ceauşescu, acuzat câ “a instalat numeroşi români în Transilvania, pentru a restabili un echilibru între populaţii”, autorul, ironic şi oarecum compătimitor, vorbeşte despre soarta tinerilor de la Liceul “I. Bolyai” din Tg. Mureş, “această viitoare elită de tineri maghiari care defilează sub drapelul românesc”. în primul

Instigarea la nesupunere şi ură etnică este trăsătura fundamentală a textelor apărute, chiar dacă, pe ici pe colo, mai afirmă că, de la venirea la putere a lui Emil Constantinescu, UDMR participă la guvernare, avînd 25 de deputaţi şi 11 senatori; Şi aici s-ar putea pune întrebarea: oare parlamentarii unguri şi UDMR-ul luptă pentru apărarea intereselor statului naţional român, unitar şi independent? Oare în mesajele

j ^ r a S i B ' f f l B B s â s s i s B s t

m a s c a trînd, el trece sub tăcere datele statistice ale vremii. Istoricii străini confirmă, de-a lungul secolelor, preponderenţa elementului românesc în Transilvania. La 1773, generalul Preiss, în “Descrierea Transilvaniei”,.dă următoarea statistică: români 677.308 (63,5%), saşi 130.884 (12,3%), unguri şi secui 257.825 (24%), total. 1.066.017 locuitori. în statistica istoricului maghiar Hunfalvy Pal, la 1856, populaţia pe naţionalităţi era următoarea: români 1,286.039, unguri şi secui 555.064, saşi 193.774. Se pune întrebarea: cînd au devenit ungurii minoritari “pe propriul lor pămînt?”. Analizînd cea mai neagră perioadă istorică a Transilvaniei, cea a dualismului austro-ungar, cînd au emigrat din Transilvania în sudul Carpaţilor 382.045 de români, structura etnică a populaţiei din această provincie istorică, în 1910, era următoarea: români 2.827.419 (53,7%), maghiari 1.662.184 <31,6%), germani 564.559 (10,7%), sîrbi-croaţi 1%,..slovaci, ruteni ş.a. 1,2% - arată o altă statistică ungurească. Vorbind despre tineretul maghiar, el învaţă şi astăzi, pe cheltuiala statului român, îşi desăvîrşeşte pregătirea profesională în România şi atunci, sub al cărui drapel să defileze?

sale Gy. Fninda candidat la. Preşedinţia ţării, a apărat interesele României Ia forurile politice internaţionale, unde a prezentat-o? .

Trecînd prin satele transilvane, locuite de unguri,-, autorul menţionează că fiecare casă are antenă parabolică “să capteze televiziunea ungară”. Păcatul constă în faptul că prea puţini sînt aceia care “captează’ şi posturile de televiziune româneşti. Trecînd- la latura economică, publicaţia arată că “La Tg. Mureş, Timişoara, Arad, Cluj-Napoca mici magazine şi mici societăţi se deschid şi- înfloresc graţie investiţiilor ungare. O prosperitate care alimentează gelozia multor români de baştină”. Teoria este total greşită. Clujul colaborează, pe plan economic şi cultural, cu foarte multe centre din Europa şi nu numai. Recentul protocol de colaborare între judeţele Cluj şi Fejer (Ungaria) a stîrnit oare gelozia românilor? S-au făcut jară voia populaţiei şi autorităţilor româneşti? Referindu-se la climatul dintre români şi unguri, autorul spune că “în spatele unui calm aparent, cele două comunităţi continuă să se suspecteze una pe alta”. Iată neîncrederea pe care încearcă să o alimenteze autorul materialului. El nu se

opreşte aici ci, ca un “observator neutru”, spune câ “Budapesta evocă drepturile sale asupra Transilvaniei, câ frontierele statului ungar nu coincid cu frontierele de naţiune ungară”. Noi ştim bine că Budapestei i-ar conveni, împotriva legilor firii şi a istoriei, să-şi întindă frontierele pînă în Americă şi peste tot unde există un ungur. Budapesta ar trebui să înţeleagă că Trianonul i-a nedreptăţit pe români, în privinţa graniţelor din Vestul ţării. Dar s-au supus în faţa hotărîrilor Conferinţei de pace. Autorul, cu patimă şi răutate, arată că prin “integrarea Transilvaniei Ia Balcani, în 1920, s-a stîrnit lumea multiculturală a acestei jumătăţi europene”. Incitînd la separatismul pe criterii etnice, înşiră obiectivele pentru care luptă UDMR: universitate maghiară, autonomie locală etc. în timp ce ia ca martor pe “jurnalistul Sabin Gherman - care s-a săturat pînă peste cap de România”, nu omite calomnierea unor formaţiuni cultural-patriotice şi partide (Vatra Românească, PUNR) ca fiind extremiste, “motiv care explică succesele în alegerile locale, la mai multe primării din oraşele Transilvaniei, precum şi la cea din Cluj-' Napoca”. Nu-i o surpriză pentru nimeni că, pentru a-şi susţine falsele idei,, iredentiştii apelează şi la trădătorii plătiţi pentru serviciile aduse intereselor , străine de neam şi ţară. Organizaţiile care mai apără fiinţa naţională sînt catalogate ca extremiste. După autor, s-ar părea că numai UDMR-ul promovează o politică democrată. Este regretabil că, în loc de apropiere şi bună înţelegere, revizionismul unguresc apelează la sprijinul străinătăţii, pentru ponegrirea poporului român şi a intereselor sale. Poate că politicienii din UDMR se vor sesiza ei înşişi şi vor lua atitudine împotriya acestor manevre periculoase, care nu fac altceva decît să tensioneze atmosfera, liniştea şi buna înţelegere între cetăţenii României.

Prof. loan CÂMPEANU

comemorativem i—ţ ♦/ ' M •** *1 " ' * »■ B < i S®A ♦ « ~<W *«Gyorgy, '

Un TEATRUpentru

ETERNITATE• Ceea ce face.Tompa Gabor un succes, . numit simplu cadrul, ea reprezentînd şi datele

la Teatrul Maghiar de Stat spectacole, invitaţi, manifestări' esenţiale ale ultimelor 12Cluj-Napoca poartă însemnele adiacente. în: rîndul cărora se-; stagiuni, ale Teatrului Maghiarprofesionalismului. Se defineşte înscrie inaugurarea expoziţiei de Stat clujean, cunoscuteastfel o puternică personalitate, Harag, ce cuprinde imagini din datorită medjatizării de careactivă în plan artistic, un viaţa şi creaţia lui Harag, sursele s-au bucurat.

documentare fiind diferite. Sînt Programul de astăzi, 6 imagini puse la dispoziţie de noiembrie, cuprinde proiecţiallona Harag, de teatrele din piesei Unchiul Vanea pe scenaTîrgu Mureş, Novi Sad, Cluj- Teatrului Maghiar din Novi SadNapoca, un material, (ora 11), iar de la ora 19, extraordinar din care nu lipsesc spectacolul Teatrului deimaginile de referinţă. La comedie din Budapesta cu TheUnchiul Vanea, Cain şi Abel, Striker de Caryl Churchill,Furtuna de Ostrovski, regia Zsoter Sandor, spectacolTragedia omului, Caligula, studio..Livada de vişini, Staţia deautobuz..:, practic tot atîtea Demostene ŞOFRONsuccese. Expoziţia îşi depăşeşte Foto: Ion PETCU

manager de tip occidental, exigent şi cu un simţ estetic deosebit, care ştie de ce are nevoie teatrul pe care-1 conduCe, care ştie să se înconjoare de oameni competenţi. Demersul

■ managerial reprezentîndu-1 manifestările Cu valoare de unicat. • •

Şi unicat sînt şi. Zilele comemorative .“Harag Gyorgy” inaugurate sîmbătă, 4 noiembrie, care se anunţă deja

Toamne Muzicală Clujeană

• xxxv»• Sub titulatura Filarmonica de Stat Tg. Mureş, Orchestra Simfonică din acest oraş funcţionează dc o jumătate de secol. ' :

Nivelul muzical şi artistic la care a ajuns simfonicul din Tg. Mureş i-a permis' acestei orchestre să întreprindă cu succes turnee în Germania, Austria, Ungaria, ■ Rusia, Lituania, Bulgaria, Iugoslavia, Polonia, Franţa, Elveţia, Olanda, Angliai La pupitrul dirijoral şi pe podiumul de solist au fost prezente numeroase personalităţi muzicale din ţară şi străinătate: Aldo Ciccolini, Monique Haas, Carlo Zecchi, Dimitri Baskirov,

C oncertu l O rchestrei S im fonice a F ilarm onicii din Tîrgu M ureş

Rudolf Kerer, Viktor Tretiakov, Annie Fischer, Radu Lupu etc. Prezenţa Orchestrei Simfonice a Filarmonicii de Stat-din Tg. Mure la Festivalul “Toamna Muzicală Clujeană” ediţia a 35-a marchează, de fapt, deschi­derea concertelor simfoniee şi de cameră ale acestei manifestări de tradiţie. Ansamblul simfonic din Tg. Mureş s-a aflat la Cluj- Napoca cu dirijorul suedez Mika ' Eichenholz, avîndu-i ca solişti pe violonistul Ştefan Ruha şi pe soprana Agneta Eichenholz. S-au interpretat două piese de mare rezistenţă artistică: Concertul pentru vioară şi orchestră de A. Haciaturian şi

Simfonia a 4-a în sol major de Gustav Mahler. Ar fi fost bine venită înscrierea în program şi a" unei piese simfonice româneşti.' Simfonicul din Tg. Mureş este un ansamblu ce reuşeşte să pună în valoare capacităţile expresive ale pieselor interpretate. Desigur, o orchestră simfonică doar cu 6 violoncele şi 4 con(rabaşi; a ridicat problem.e serioase, pentiru redarea în condiţii optime i a dificilei simfonii de G. Mahler. Cu toate acestea, dozajul instrumentelor de suflat a realizat un echilibru sonor adecvat pentru reliefarea tensiunilor muzicale ale partiturii.

E.D.

T R U B A D U R U LI U R P

Programarea de două ori, în. decurs de o espressivo” din “Ah si, ben mio, coli essere iosăptămînă, a dificilei -creaţii Verdiene tuo” (actul III) sau în celebra cabaletâ Dique aTRUBADURUL reprezintă un veritabil tur de pira” (cu acuta strălucitoare!). Insuficientaforţă pentru orice interpret, oricît de rutinat; iar concentrare, însă, din unele momente, l-a costatcînd, în plus, apariţia soliştilor este marcată şi de pe Ion Pojar; un neajuns care poate fi surmontat,emoţiile debutului, factorii care influenţează fără probleme în viitor, ca şi îmbunătăţireacalitatea spectacolului se multiplică într-un ritm ■ evoluţiei actoriceşti. Debutul baritonului Fulopşi la un nivel greu de controlat. Cu toate acestea, Martin în “Contele de Luna înscrie o nouăcele două reprezentaţii cu Trubadurul pe scena . -reuşită în palmaresul artistului clujean, recitativo Operei Române din Cluj-Napoca se înscriu în cantando’ din actul I fiind redat cu nobleţea peseria celor constant bune, din ultima perioadă, care rolul o pretinde (l-a ajutat şi vocea foarterealizate de instituţia -clujeană. - frumoasă), pentru a creşte apoi spre admirabilul •

în rolul trubadurului “Manrico” a debutat “II balen del suo soriso , în care Verdi a plasattenorul Ion Pojar, o voce de aur a Operei clujene, una dintre cele mai frumoase mărturisiri decare adaugă încă un personaj de bravură - dragoste din repertoriul de’operâ. în primul dintre repertoriului lirico-spint pe care îl abordează spectacole, rolul “Contelui a fost foarte bineacasă sau în turnee peste hotare. Calităţile

‘ r * '

i f

r

4.L.

' K

sssaa,Ion Pojar în rolul

trubadurului ,Manrico",

tenorului au fost excelent puse în valoare în serenada de dragoste din actul I, în terţetul din finalul aceluiaşi act, în scena şi duetul cu “Azucena” din actul II (“Mal regeendo all’ aspro assalto”), în acel superb “cantabile con

7 f o'M W

interpretat de baritonul Gheorghe Mogoşan, pe aceeaşi linie care l-a consacrat şi cu care a repurtat numeroase succese. Partitura “Leonorei a fost susţinută de soprana Veronica Ungureanu, căreia i-au reuşit, mai ales, cavatina din actul I, recitativul şi aria din actul IV “D ’amor sull aii rose” etc. în evoluţii de bun nivel i-am remarcat pe: mezzosoprana Ana Oros - “Azucena , cu interpretarea de mare.efect a baladei din actul II, a solo-ului din actul III în care îşi povesteşte viaţa, dar şi în duetul cu “Manrico” din ultimul tabiou; basul Szabo Bâlint, în “Ferrando , a rezolvat cu siguranţă exigenţele rolului (v. recitativul din actul I). în roluri de mai mică întindere: Maria Ghircoiaşu - “Ines"; Dan Dumitrana - “Ruiz”; Ştefan Zelei - “Un ţigan bâtrîn”; Radu Pintea - “Un trimis". A dirijat

Adrian M orar (debut la primul spectacol cu T r u b a d u r u l) ; regia artistică şi a d a p t a r e a scenografică sînt semnate dc Rodica Popescu Moisa: corul, pregătit dc maestrul Tiberiu Popa a realizat frumoase momente in corurile soldaţilor sau în coralul sever cu “Miscrcrc”.

Michaela BOCU

Foto: /. PETCU

# . ' - v i

- '" l'-

Fiildp Martin - "Contele de Luna"

ACI'UALIÎZInformaţii de la CCF

i c e n t r e în această săptămînă, j c u l t u R E L Centrul Cultural Francez I f r a n c a is din Cluj-Napoca I cluj-napoca propune publi cului

: interesat cîteva manifestări care reţin atenţia: miercuri, 8 noiembrie, la ora 13, lansarea traducerii în limba română a cărţii Philosophie de I’alchimie de Franţoise Bonardel; profesor de filosofia religiilor la Sorbona. Lansarea ya avea ioc la Librăria Universităţii, iar cartea* va fi prezentată de prof. Aurel Codoban • a doua zi, joi, 9 noiembrie, la ora 11, va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie a artistei franceze Brigitte Agnes, în Sala mare a Casei Matei (expoziţie cu intrare liberă, deschisă în perioada 9-23 noiembrie) • sîmbătă, 11 noiembrie, Ia ora 18, concertul Ansamblului Baroc “Transilvania”, în Sala “Tonitza” aMuzeului Naţional de Artă Cluj, cu un program care va cuprinde lucrări semnate de Marais, Boismotier, Vivaldi etc.

Recitaluri si concerte la9

Academia de MuzicăCea de a . 36-a Stagiune

recitaluri şi concerte a Academiei de Muzică “Gh. Dima” programează mîihe seară, de la ora 18,30, în Studioul de concerte, recitalul de pian susţinut de Sântha Huba, anul V,» clasa

~conf. univ. Adriana Bera. în program lucrări de L. van Beethoven şi R. Schumann.

■ Vineri, 10 noiembrie, la ora 18,30, tot în Studioul de concerte, eVoluţia corului ANTIFONIA dirijat de Constantin Rîpă, cu un program de . muzică romantică.

Mail Art: OCHIUUŢHE EYEDupă cum am mai anunţat,

Fundaţia Culturală “Bienala, Internaţională de Grafică

• Cluj”, Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga” şi Muzeul. Etnografic, al Transilvaniei din Cluj-Napoca organizează expoziţia internaţională de Mail Art, intitulată Ochiul/The Eye. Vernisajul va avea loc mîine,7 noiembrie, ora 16, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr. 21). Expun 278 de artişti din 38 de ţări ale lumii. Expoziţia va fi prezentată de dr. Alexandra Rus (critic de artă) şi de Cristina Dobre (medic oftalmolog).

Seminar pe tema minorităţilorOrganizaţia Proiecte Rome Etno-Culturale,

Centrul Naţional Interetnica, cu sprijinul Departamentului pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale din cadrul Guvernului României şi al Centrului pentru Resurse şi Diversitate Etnoculturală organizează la Cluj-Napoca, în perioada 9-12 noiembrie a.c., seminarul cu tema Aportul minorităţilor naţionale la patrimoniul cultural românesc. Deschiderea lucrărilor seminarului va avea loc vineri, 10 noiembrie a.c.,

cu începere de la ora 10, în sala de conferinţe a Hotelului “Napoca".

Sărbătoarea dansului şi a cîntecului popular. La sfîrşitul săptămînii trecute municipiul Gherla a găzduit cea de a IV -a ediţie a Festivalului folcloric al dansului şi cîntecului popular de pe Cîmpia Transilvaniei.Organizată de Fundaţia culturală “Tek'a” din localitate, festivalul ‘s-a bucurat de participarea unui mare număr de invitaţi, peste 200(!) de artişti amatori fiind prezenţi la întîlnirea tradiţională a soliştilor şi dansatorilor populari din această zonă a judeţului nostru. Manifestările au început cu o masă rotundă pe tema moştenirii şi valorificării folclorului de pe Cîmpia Transilvaniei. Au fost susţinute zece lucrări de specialitate, printre invitaţi aflîndu-se şi un oaspete tradiţional al clubului “Teka”, domnul Imre Harangozo din Bekesccsaba (Ungaria), care a prezentat cîteva dintre cercetările sale de folclor efectuate în. ultimii tţei ani în satele din împrejurimile Gherlii. De asemenea, la masa rotundă organizată cu acest prilej au participat şi cîţiva studenţi clujeni.

Sîmbătă seara la Casa de cultură în prezenţa unui numeros public a avut loc tradiţionalul spectacol de gală al festivalului. Au evoluat pe scenă toate formaţiile artistice invitate la cea de a IV-a ediţie a manifestării folclorice printre grupurile prezentate aflîndu-se dansatorii populari din Ceaba, Sînmărtin, Cutca, Buza, Bontida, Vişea, Valea Unguraşului, Suatu, Lacu şi Chesău, localităţi cu vechi tradiţii în mişcarea artistică de

amatori de pe Cîmpia Transilvaniei. Festivalul folcloric de la Gherla s-a încheiat cu un reuşit Bal al cîntecului şi dansului popular de pe Cîmpia Transilvaniei, unde alături de tarafurile de muzică populară înscrise în concurs a cîntat şi cunoscuta formaţie clujeană ‘Terisznyâs”. A fost o seară reuşită, unde toată lumea s-a simţit foarte bine.

SZ.Cs.

Pentru melomani BĂRBIERUL DIN SEVILLA

de G. Rossiniîn această seară, de la ora 18,30, Opera

Română din Cluj-Napoca prezintă capodopera rossiană Bărbierul din Sevilla, operă în trei acte pe un libret de Cesare Sterbini, după piesa cu acelaşi titlu a lui Beaumarchais. Distribuţia serii îi va aduce în faţa spectatorilor pe: loan David în rolul “Contelui Almaviva”; Doina Neculce Sâmpetrean - “Rosina, pupila lui Bartolo”; Titus Pauliuc - “Don Bartolo, doctor în medicină”; George Petean - “Figaro, bărbier din Sevilla”; Marius^ Chioreanu - “Don Basi'lio, maestru de muzică ; Ludovic Kendi - “Fiorello, servitorul lui Almaviva ; Ana Oros - “Berta, cameristă”; în roluri de mai mică întindere: Dorin Simionescu - “Un ofiţer”; Simion Pop - “Ambrozio”. La pupitru: Cristian Oroşanu: regia: Emil Strugaru; scenografia: Andrei Şchiopu; maestru de cor: Tiberiu Popa: acompaniamentul recitativelor: Eva Cuşmir Oroşanu.

Rubrică realizată de M. BOCU

7,00 Telematinal; 9,00 Jurnal regional; 9,30 Agenda electorală; 10 00 Practic TV; 10,40 TVR Cluj; 11,30 TVR laşi; 12,20 TVR Timişoara; 13,10 Şapte

zile (s/r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 CiberFan; 14,30 lartă-mă! (r); 15130 Puncte cardinale; 16,00 Cronica (magazin cultural în limba maghiară); 17,00 Studioul electoral; 18,00 Corect!;‘ 18,10 Pentru dv. Doamnă!; 19,00 Info-Mania; 19*10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Alegeri 2000;

i l l l M i e r c u i i £ 8 noiembrie ^

7,00 Telematinal; 9,00 Jurnal regional; 9,30 Agenda electorală; 10,00

loMAmA Practic 1V’ 10'30 Cluj: 11.20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 12,55 Fotbal Cupa României optimi de finală; 15,00 TVR Craiova; 15,30 Panorama (magazin în Ijmba germană); 17,00 Studioul electoral; 17,30 Film serial; 18,00 Corect!; 18,10 Impas în doi; .19,00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00. Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Recurs la

oi^9 noiembrie ar V in e r i ,! 0 n o i e m b r i e ® ^

7,00 Telematinal; 9,00 Jurnal regional; 9,30 Agenda electorală; 10,00

komaTua' Practic TV; 10,40 TVR Cluj; 11,30 TVR laşi; 12,20 TVR Timişoara; 13,10 Medicina pentru

22 16 Amnronto- 90-50 ' « w ^ o™ I morală: 21.35 Justiţiarii (s); 22,30 Alegeri 2000; , Jurnal. Meteo; 20,40 Sport; 20,45 Alegeri 2000; , Pasiuni (s); zu.uu Juma , iiimaini ri ’* ' ’ 0,00 Jurnalul de noapte; 0,15 Oaspeţi ai sălilor 22,15 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: * 20,45 Ploaia de stele (div.);Jurnalul de noapte; 0.15 Vâ place opera? . \ ^ concert. ’ . ’ I Poveste imorală (s); 23,00. Cu ochii'n 4; 0,00 I 22,30 Alegeri 2000; 0,00 Jc

■ • ■ . - . . . . _ . . , — D a h I / In m m T i ii n A rv fn ..

tvr@ , 7,00 Obsesia (s); 8,35 Toţi, J împreună; 9,25 Obsesia vitezei® I

(r); 10,10 Spectacolul lumii văzut de. Ioan f Grigorescu (r); 10,40 Veni,.Video, Viei (r); 10,55 | Ştiri; 11,00 Roger, Roger (s/r); 11,50 Femeia

tVT@

7,00 Telematinal; 9,00 Jurnal J j regional; 9,30 Agenda electorală;

«ojSa iSa 10,00 Practic TV; 10,30 TVR Cluj;11,20 TVR laşi; 12,10 TVR Timişoara; 13,00 ..... . , . . _____r ____Tezaur folcloric (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,15 | toţi (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,10 Justiţionarii CiberFan, Lumea multimedia; 14,30 Recurs la | (s/r); 15,15 Cu ochii’n 4 (r); 16,00 Tribuna morală (r); 15,20 Amprente (r); 15,35 Convieţuiri . partidelor parlamentare; .16,30 Fereastră spre (mag.);r 17,00 Studioul electoral; 18,00 Corect!; ‘ America; 17,00 Studioul electoral; 17,30 Film18.10 Medicina pentru toţi; 19,00 Info-Mania; | serial; 18,00 Corect!; 18,10 O vedetă... populară;19.10 Avanpremieră Ştiri; 19,15 Pasiuni (s); 20,00 1 19.00 Info-Mania; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,15

Pasiuni (s); 20,00 JUmal, Meteo; 20,40 Sport;; 22,15 Reflecţii rutiere;

Jurnalul de noapte; 0,15Rock la miezul nopţii.

7,00 Obsesia (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,40 Serbările galante

(f/r); 11,10 Ştiri; 11,20 Atlas; 11,50 Femeia ispititoare (s); 12,40 Cronici votive; 13,15 Cei trei

J Jurnalul de noapte; 0,15 Marele Jazz.

i f l f r â ) 7,00 Observator (s); 8,35 Toţi, I împreună; 9,25 Pe muchie de[ cuţit (r); 10,55 Ştiri; 11,00 Mike Hammer - detectiv

' ' “ 12,40

tvr@ . 7,00 Obsesia (s); 8,35 Toţi, împreună; 9,20 Viaţa la 17 ani

(f/r); 11,00 Ştiri; 11,05 Mike Hammer.’.. (s/r); 11,55 Femeia ispititoare (s); 12,40 Germaine şi

i Benjamin (s); 13,15 Cei trei ursuleţi (s); 13,45ispititoare (s/r); 12.40 Tribuna ’ partidelor ursuleţi (s); 13,45 Cinci pentru naţiune; 17,10 Mit I particular (s/r); 11,50 Femeia ispititoare (s); _______ _______ __________parlamentare; 13,15 Cei trei ursuleţi (s/d.a.); 13,45 I ?' istorie; 17,40 Stăpînul animalelor (s); 18,30 ■ n ana ha i e or pa amentare, , i Animale dispărute (do); 14,15 Arca lui Noe; 14,45Cinci pentru naţiune; 17,10 Călătorind prin ţară: Telejurnal TVR 2; 19,05 Studioul electoral; 19,40 ursuleţ, (s) 13,45 C,nc, pentru naţiune; 17 10 ş tirj; U £ Q bărbaţi|or {s). 1515Legendele Cemei; 17,40 Stapînu! animalelor • Mike Hammer detectiv particular (s); 20,30 Pe I Lumea fantastică; U 40 Stăpînul animalelor (s), | Documentar; 15 45 Seria| de că|ătorjj; 16,40 On(s);18,30 Telejurnal TVR 2; 19,00 Serbările I muchie de cuţit; 22,00 Ştiri; 22,10 Să ai sau nu | l 8 -30 | eieJumal 1VR 2; 19,05 Germaine şi ţ n 17,10 Preţul succesului (do); 17,40 Stăpînul

' ’ ’ - -------------------------- ------------------ BenJamln <s>: 19’40 Mlke Hammer - detectlv i animalelor (s);’ 18,30 Telejurnal TVR 2; 19,05Studioul electoral; 19,40 Mike Hammer... (s);

galante (co. România/Franţa 1966); 20,30 Alegeri I (dramă Franţa 1995); 23,40.Stăpînul animalelor ■ BenJamln (S), ia,4U MiKe Hammer - detectiv 2000; 22,00 Ştiri; 22,10 Televiziunea, dragostea , (s/r)l 0,25 TVM Mesager. . J particular (s); 20,30 Alegeri 2000; 22,00 Ştiri; Imea! (div.); 23,10 In numele sportului (r); 23,40 Stăpînul animalelor (s/r); 0,25 TVM Mesager;

a n t w ^ (

a n t e » ^ ,

| 22,05 Viaţa la 17 ani (dramă Irlanda 1996); 23,45 j 20,30 D’ale Iu’ Mitică; 21,30 Beavis&Butthead (s);7,00 Observator; 8,00 'Neaţa | Stăpînul animalelor (s/r); 0,30 TVR Mesager. - j 22,00 Ştiri; 22,05 Ţinta: Preşedintele Statelor

(mag. matinal); 11,00 Doi fraţi la 1 - j j 1 Unite (f. SUA 1997); 23,30 Veni, video, viei (r);| Rio (co. Franţa 1987); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 ! 7,00 0bservator; 8-°° ‘Nea}a j 23,45 Stăpînul animalelor (s/r); 0,35 TVM• Tată în vacanţă (f/r); 15,00 Dragostea învinge • (mag. matinal); 11,00 Gelozie | Mesager „| (s); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 Ştiri; f c0' ®*"!A 1972); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15| 17,10 Simţul dreptăţii (s); 18,10 Te voi iubi mereu |

7,00 Observator; 8,00 'Neaţa (mag. matinal); 11,00 Misiunea

lui Leonard (co.SUA 1987); 13,00 Ştirile amiezii; , . ....,_______ , . .13.15 Capitolul 2 (co. SUA '80); 15,00 Dragostea 1 17,10 Simţul dreptăţii (s); 18,10 Te voi iubi mereu l Ultimul detaliu (ca SUA 1974); 15'00 Dragostea j 7,00 Observator; 8,00 'Neaţaînvinge (s); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 J (s); 19,00 Observator; 20,00 Drumul Cotrocenilor; . mvinge (s); 16,00 Zile din viaţa noastră (s); 17,00 j a r n w ţ ' (mag. matinal); 11,00 DinŞtiri; 17,10 Simţul dreptăţii (s); 18,10 Te voi iubi I 22,00 Marius Tucă show; 23,00 Observator; 23,30 • Teleeurobingo 2; 19,00 Observator; 19,50 Din | dragoste (div./r); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15mereu (s); 19.00 Observator; 20,00 Tată in | Noaptea tîrziu cu Mircea Badea (div.); 0,30 | Dragoste-(div.); 21,30 Brigada mobilă; 22,00 j Cuvinte pe geam (dramă Irlanda 1994); 15,00vacanţă (co. SUA 1997); 22,00 Marius Tucă 1 Vinâtor în spaţiu (fSUA 1983)- 2 30 Te voi iubi I Marius Tucă Show; 23'00 ° bservator.' 23.30 1 Dragostea învinge (s); 16,00 Zile din viaţa noastrăShow; 23,00 Observator; 23,30 Noaptea tîrziu cu J mereu (s/r)- 3 15 Zile din viaţa noastră (s/r)- 4 00 NoaPtea tîrziu cu Mircea Badea (div-)l 0,30 J (s); 17,00 Ştiri; 17,10 Tu decizi (studio electoral);Mircea Badea (div.); 0,30 Dl Smith merge la I NoaDtea tîrziu (div./rV 500 Uraaanul fsV 600 * Norocul ghinionistului (co.Franţa 1981); 2,00 | 18,10 Te voi iubi mereu (s); 19,00 Observator;Washington (co.SUA 1939); 2,30 Te voi iubi | Ape |injştite (S) j Dragostea învinge (s/r); 3,00 Zile din viaţa noastră | 20,00 Desperado (f.SUA 1995); 22,00 Stargatemereu (s/r); 3,15 Zile din viaţa noastră (s/r); 4,00 Noaptea tîrziu (divir); 5,00 Uraganul (s); 6,00 Ape liniştite (s).

U i i

7,00 Bună dimineaţa!; 10,00 ! Agendă culturală; 10,20 Tînăr j

învinge (s/r); 3,00 Zile din viaţa noastră I 20,00 Desperado (f.SUA 1995); 22,00 Star Noaptea tîrziu (div./r); 5,00 Uraganul > SG-1 (s); 23,00 Observator; 23,30 Noaptea t(s/r); 4,00

(s); 6,00 Ape liniştite (s).

I Ş B 3 jă .J= S S şi neliniştit (s/r); 11,10 Lege şi 7,00 Bună dimineaţa!; 10,00 j ordine (s/r); 12.00 Oglinda timpului (s); 12,25 Fiorii

Agendă electorală, 10,20 Tînăr morţSj (horror SUA 1985). 12i50 ştiri|e pro TV; şi neliniştit (s/r); 11,10 Lege jşi I 1415 Rtz (s); 15 05 Mortg| Kombat (s/r); 16 00

■ Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile | Pro TV; 17,30 Viaţa bate filmul; 18,20 Teo; 19,00

ordine (s/r); 12,00 Oglinda timpului (s); 12,20 Dallas: J.R. se întoarce (dramă SUA '96); 14,15 Nesfîşita iubire (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s);

7,00 Bună dimineaţa!; 10,00 ' Agenda electorală; 10,20 Tînăr

^ : şi neliniştit (s/r); 11,10 Lege şiI ordine (s/rj; 12,00 Oglinda timpului,(s); 12,25 | Hotărîre crucială (dramă SUA 1982); 14,15 Fitz

(s); 15,05 Mortal Kombat (s/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile PRO

. w /, tîrziuI cu Mircea Badea (div.); 0,30 Luptătorul de oţel (f. . | SUA 1992); 2,00 Aici Power. 98 (thriller 1995);| 3,20 Te voi iubi mereu (s/r).

I / 7,00 Bună dimineaţaI K M - (mag.matinal); 10,00 Agendai K s î j j& l S â . electorală; 10,20 Tînăr şi neliniştit J (s/r); 11,10 Trinity (s/r); 11,45 Oglinda timpului I (s); 12,10 Focul ucigaş (f/r); 14,15 Incertitudini

16,50 Sens unic-17,00 Şbrile Pro TV; 17,30 Viaţa I Pr° W : 19'55 A9endă electorală; 20'° ° I TV; Agenda electorală; 17,30 Viaţa bate filmul; I <draf c SUAumiu, I>,uw yu.nc I IU I ¥, i. i. nn rhacHunu n b ' 01 W - — - L ____ ______ . AR 6onc nn <-■ 17 00 Rtir o Prn T\/- 17 60 \4ntflbate filmul; 18.20 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV; 19.55 Agendă electorală; 20,00 Mortal i Kombat (s); 21.00 Nikita (s); 21,55 Ştirile Pro TV; J 22.00 Eu vreau să fiu preşedinte; 23,45 Omul I care aduce cartea; 23,50 Pro TV te ascultă ce J vezi; 0,00 X şi Zero; 0,05 Ştirile Pro TV/Profit; i 0.30 Fotbal rdzumatul Ligii Campionilor; 1,30 J Seinfeld (s); 2,00 Lege şi ordine (s); 2,45 Veronica 1 (s). |

Mortal Kombat (s); 21,00 Chestiunea zilei; 21,30 Fotbal Liga Campionilor; 23,35 Omul care aduce cartea; 23,40 Ştirile Pro TV/Profit; 0,00 X şi Zero; 0,05 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,15 Fotbal Liga Campionilor (rezumatul serii); 1,15 Seinfeld (s); 1,45 Lege şi ordine (s).

1 18,20 Teo (talkshow); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,55 I '16-45r f en,s “ q ^ ’J 7,00 f î ln'® P.TO "P7;, 17.’30, Viat a -A o n n n cL . ftkriiior . bate filmul; 18,20 Teo; 19,55 Agendă electorală;

I c m <qoii « ţ.. D t\ / nn t | 20,00 Vineri seara nd distrăm cu Florin Călinescu;BUA1991); 21.55 Ştinte Pro TV; 22,00 Eu vreau prQ Seductie ,,I să fiu preşedinte; 23,45 Omul care aduce cartea; I (thrillerţ UA 1999); 0,10 Omul care aduce cartea;

0,15 Zero; 1,15 Pro TV te ascultă ce vezi; 1,20| 23,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 0,00 X şi Zero; |

. 7,00 Milagros (s/r); 8,00 Primat f j f! j I Mix; 15,00 Milagros (s); 16,00

* P.rnnim rîrrntacului /rV 17.00

•VUs. ;?, - . ; i 7,00 Milagros (s/r); 8,00 Primar j rf l r r I r j Mix; 15,00 Milagros (s); 16,00

x J Motor ,(r); 16,30 Exploziv (r); 17,00 Detectivi de elită (s); 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 19,50 Cronica cîrcotaşului;

0,05 Ştirile Pro TV/Profit; 0,30 Seinfeld (s); Trinity (s); 1,45 Veronica (s).

1,00

7,00 Milagros (s/r); 8,00 Prima Mix; 15,00 Milagros (s); 15,55 Clip art; 16,00 Stil (mag./r); 17,00

Detectivi de elită (s); 18,00 Focus - emisiune de Cronica cîrcotaşului (r); 17,00 | 20,00 Credinţă oarbă (dramă SUA 1990, p.ll); | ştiri; 19,00 Real TV; 10,30 (mpact; 19,50 Cronica

Detectivi de elită (s); 18,00 Focus; 19,00 Real | -■ ‘ ^ on

| Seinfeld (s); 1,45 Incertitudini (f/r); 3,15 Oglinda | timpului (s/r).

TV; 19,30 Impact; 19,50 Cronica cîrcotaşului; 20,00 Credinţă oarbă (dramă SUA 1990, p.l); 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30 Exotic; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r).

7,00 Bună dimineaţa. România; / / 10,25 Economic ABC (r); 10,50

Z / O D C GUra lumii; 11,00 Daţi vina pe Corina (r); 12,00 Telemedicina; 13,00 Ora unu a venit" 13,15 Cinetour (r); 14,00 Rendez-vous la Tele 7 (r); 15,20 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00

7,00 Milagros (s/r); 8,00 Prima Mix; 14,00 Cu Tibanu la pescuit şi vînătoare; 15,00 Milagros (s);

■ 16,00 Obiectiv (r); 17,00 Detectivi de eţjtă (s); - , . . . . . I 18,00 Focus; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00

21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30 • cîrcotaşului; 20,00 Joker; 21,45 Ştiri pe scurt; | Vrei să fii miliardar?; 21,00 Un bacşiş deStil; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/r); , 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Focus; 22,30 j 2.000.000 $ (co.SUA '94); 22,50 Cronica

6biectiv; 23,30 Impact; 0,00 Detectivi de elită (s/ J cîrcotaşului; 23,00 Impact (r); 23,30 Detectivi de r); 0,55 Clip art; 1,00 Focus (r). I elită (s/r); 0,30 Stăpînii visului (f.er. SUA ’96);

■ . | 2,00 Focus’ (r); 3,00 Clanul Philadelphia (dramăT E L ? -/ 7,00 Bună dimineaţa, România; i SUA 1979).

/ 10,25 Economic ABC (r); 10,50 r p i p yQ D C Gura lumii (r); 11,00 Daţi vina pe I / / 7,00 Bună dimineaţa, România;

I unu a venit; 13,15 Lumea misterelor (r); 14,00 j Corina (r); 12,00 Reporter Tele 7 (r); 13,00 Ora- | / / ~ iPrimul pas (r); 15,20 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00 ■ unu a venit; 13,15 24 din 24 (r); 14,00 Clubul i £ / v J lPost Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 j microbiştilor; 15,20 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00 .Corina (r); 12,00 Linia întn (r); 13,00 Ora unu a

I Clubul Microbiştilor; 19,00 Telejurnal; 19,30 I post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 ■ venit; 13,15 Documentar; 14,00 îţi mai aduci| Economic ABC; 19,45 Gura lumii; 20,00 Dan | Cutia muzicală (r); 18,50 Pariu trio-LOTO; 19,00 I f ^ iata’ D°„a™n^ 15-20 Tinereţe fără

0,455 Clip art; 1,00 Focus (r).

T -L/cx t7,00 Bună dimineaţa, România;

10,25 Economic ABC (r); 10,50 Gura lumir (r); 11,00 Daţi vina pe

Corina (r); 12,00 Măştile puterii (r); 13,00 Oraf 10,25 Economic ABC (r); 10,50■ C ID C Gura lumii (r); 11,00 Daţi vina pe

Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Corina; 18,00 J Diaconescu în direct; 22,00 Reporter Tele 7; 23,00 . Telejurnal; 19,30 Economic ABC; 19,45 Gura I bătrîneţe; 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vina 24 din 24; 18,30 Documentar; 19,00 Telejurnal; Dreptu, |a apărare; 2315 viaţa noastră ^ de |Umii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 20,50 Pariu î P® Corina; 18,00 Domino; 18,50 Pariu trio-LOTO;19,30 Economic ABC; 19,45 Gura lumii; 20,00 Dan Diaconescu în direct; 22,00 Măştile puterii; 23,00 Dreptul la apărare; 23,15 Viaţa noastră cea de toaţe zilele; 1,00 Ora unu a veniL

toate zilele; Meridian. Iiuifiii, ^u.uu i-fcMi L/iaiAJi icatju m un cot, ranu > .

Tri<T - LOTO; 22,00 Linia întîi; 23,00 Dreptul la • l,9-09 Tele|ama':n19'30 Economl.c ABC’ j,9'43I anărare- 23 15 Viata noastră cea de toate zilele- I Gura ,ur™: 20'00 Dan D,aconescu ln dlrect'' 21 -50I apărare, 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele, | LQ Q Denick 23 0q Dreptu| |a apărare;

r - 10,00 Ştirile de acasă (r);10,35 Acasă la bunica (r); 10,45

Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12,20 90-60-90 Fotomodele (s/r); 13,10 Luisa Femanda (s/r); 14,00 Războiul pasiunilor (s/r); 15,00 înger

10,00 Ştirile de Acasă (r); 10,35 Acasă la bunica (r);. 10,45

f Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere 1 | (s/r); 11,30-Fiorella (s/r); 12,20 90-60-90 | | Fotomodele (s/r); 13,10 Luisa Femanda (s/r); j

| 1,00 Ora unu a venit; 1,05 Post Meridian.

10,00 Ştirile de Acasă (r); 10,35 Acasă la bunica (r); 10,45

Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,Ş0 Fiorella (s/r); 12,20 90-60-90 Fotomodele (s/r); 13,10 Luisa Fernanda (s/r); 14,00 Războiul pasiunilor (s/r); 15,00 înger

I 23,15 Viaţa noastră cea de toate zilele; 1,00 Ora | unu a venit. .:

10,00 Ştirile de Acasă (r); 10,35 Acasă la bunica (r); 10,45

| Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere | (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12,20 Dragoste nebună

13,10 Luisa Femanda (s/r);14,00 Războiul pasiunilor (s/r); ,15,00 înger

ih.uu rs.az.uoiu! paaiuuuu. yzn,. iu.uu ,,,a=, - sălbatic (s); 15,50 Miracolul iubirii (s); 16,45 » 14,00 Războiul pasiunilor (s/r); 15,ou înger • (s/r); 13,10 Luisa Femanda (s/r); 14,00 Războiulsălbatic (s); 15,45 Miracolul iubirii (s); 16,45 | Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Dragoste şi putere I sălbatic (s); 15,50 Miracolul iubim (s); 16,45 | pasiunilor (s/r); 15,00 înger sălbatic (s); 15,45Căsuţa poveştilof (d.a.); 17,00 Dragoste şi putere I (gv 17,30 Fiorella (s); 18,20 Acasă la bunica; I Căsuţa poveştilor (d.a.); 17,00 Dragoste şi putere j Miracolul iubirii (s); 16,45 Căsuţa poveştilor (d.a.);(s); 17,30 Fiorella (s); 18,20 Acasă la bunica; »-18 30 Ştirile de Acasă-19,05 Războiul pasiunilor 1 (s); ^7'39 Fiorella (s); 18,20 Acasă la bunica, . 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s);18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor I (J . 20 00 90-60-90 Fotomodele fsV 20 55 Luisa î 18'30 ? tirile de Acasă; 19-05 Războiu' pasiunilor J 18,20 Acasă la bunica; 18,30 Ştirile de Acasă;,.v. r------- - ^ 1 (s)- 90 bu 9U rotomoaeie (s/, zu.oo misa j ^ 2Q QQ DragQSte nebună {s); 20i50 LuiSa | 19,05 Războiul pasiunilor (s); 20,00 Dragoste

1 Femanda (s); 21,50 Nimic nou pe frontul de vest I nebună (s); 20,50 Luisa Fernanda (s); 21,50 1 /.,— x o. ia . Urmăreşte-mă'(co.Anglia 1972).

(s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 20,55 Luisa Femanda (s); 21,55 Mergi sau mori (f. SUA/Anglia 1977). .

15,00 Retransmisie Tele 7 abc; ‘ 17,50 Videoclipuri; 18,00 Chemarea

pămîntului - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului. .

Femanda (s); 21,50 Aranjamentul (dramă SUA 1969).

ei& ancma 15,00 Retransrnisie Tele 7 abc; 17,50 cW w fp cA Videoclipuri; 18,00 Vîrful de lance - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

(dramă SUA 1979).

Eifem nova 15,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50 cuLtNAPpcA Videoclipuri; 18,00 Drumuri ale cunoaşterii - realizator Nicoleta Ţăranu; 19,30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

{A 15,00 Retransmisie Tele 7 abc; 17,50‘Videoclipuri; 18,00 Daniela - prietena

ta - realizator Daniela Dumbravă; 19,30 Spoturi şi I reportafe publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; | 23,00 închiderea programului. *

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, ' ' marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.___________________luni. 6 noiembrie sonESBE

SC AGRESSIONE GROUP ROMANIA SRL

angajează:Şef coloană auto

Cerinţe: studii superioare (inginer mecanic), experienţă, seriozitate, disponibilitate pentru program prelungit, stagiumilitar I

I satisfăcut. ' . - II Cei interesaţi sînt rugaţi să depună C. V. la sediul firmei din str. |■ Dîmboviţei nr. 77, et. IV, sau prin fax la 414.061, pînă la data de ■ ^10J

Concernul german Rehau face cunoscut că a chemat în judecată, pentru recuperarea datoriilor, următorii rău-platnici: 4

WESTELEMENTE - 34.044 DMdatoraţi din iulie 1998 g-

Urbino SRL - 50.050.774 lei 9datoraţi din mai 2000.

C O R A M E T

c . s? * 3® nMtiSEm Mmi: >' • v JiikWimimk : . •

i f il î l t lm i

W i

- *« > >

p l a n9 THERM ITHERM

-SLSE.IL..

Centrale termice F E R R O L I §

Ţevi Multistrat PE-A L-PE uns?i?E Iproduse de firma germană um c(^^R

Pompe de circulaţie şi hidrofoare W I L O Radiatoare V O G E L & N O O T, PASOTTI

Calea Moţilor nr. 102, teî./fax: 064-197870, e-mail: plan@măii.dntcj.ro

S.C. TELECONSTRUCŢIA S.A., sucursala 2 Cluj, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Cojocnei nr. 15-17 angajează inginer. .

Condiţii:• absolvent al Facultăţii de

Electronică şi Telecomunicaţii;• cunoştinţe de operare PC. Informaţii la sediul unităţii

sau la telpfon 064/41.03.12 (Birou. Personal) (3974825)

Depozit: str. Tractoriştilor 2, Tel. 417075) 094664062R E P R E Z E N T A N Ţ A :

• Policolor Bucureşti: vopsele auto, lavabile, emailuri, lacuri;• Sinteza Color Oradea: vopsele ulei, emailuri, grunduri;• Azur Timişoara: email, nitroemail, lacuri, grunduri;• Caparol - vopsele lavabile - import Germania;• Civic Bucureşti: aracet;• Den Braven România: silicoane, spume poliuretanice;• Peram ciul: pensule, bidinele;• Perind Oradea: perii, mături, bidinele uz casnic; g• Retco Braşov: chit auto; §• Sinto Braşov: chit auto =

Şi multe alte produse chimice: antigel, oxizi,coloranţi, adezivi, produse de întreţinere.

' —1------- mm

7 ■ ri

Citiţi

ADEVĂRULde

[ " n a p o c a * p r e s s " ]J angajează JI vînzători presă şi carte 1

j Ia tonete stradale. jl Informaţii la tel. 064-19.68.58. IU — — — — — — _ — — — J

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T E 1

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ăm aisimplun u s ep o a t e e

nstanţa

ADEVARUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tei/fax: 064/19-73-04

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. A D E V Ă R U L

d e C l u j

-

i

I ' o b l i e n C I

C , ( c 1 1

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04"

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

_____________ marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.Adevărul I ‘

O M Y Rom âniaŞ a n s a D v s . p e n t r u v i i t o r

Pentru dezvoltarea reţelei noastre de distribuţie lubrifianţi căutăm un

DIRECTOR VÂNZĂRI Zona Cluj Napoca

Candidatul ideal va avea:Studii tehnice superioare

Experienţă în domeniul vânzărilor . Disponibilitate pentru un program flexibil de lucru

Disponibilitate pentru deplasări Cunoştinţe bune de limbă germană sau engleză

Carnet de conducere Vârsta maximă: 35 ani

Iniţiativă, capacitate de a lua decizii, independenţă în gândire.

Noi vă oferim:salariu + bonificaţii, maşină de serviciu

şi training temeinic.

Trimiteţi un CV convingător la fax 01-230 80 32.(F.P. 0046)

P-t a U n ir ii 4 -5 T E L ./F A x : 0 6 4 -4 3 0 .4 2 3

RECONDIŢIONÂRI CARTUŞE IM P R IM A N T E

L A S E R J E T ¥

mm

SC CONSUMAX s SERVICES SRL 1

Oferă la preţuri avantajoase■ Vînzare contoare Zenner de apă rece şi caldă■ Montare contoare Zenner de apă rece şi caldăTel. 195.038,198.978 int. 28; Fax 198.978 Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 109 et. 2.

S.C. "PRODPAN" S.A. ZALĂU

Str. Fabricii nr. 10, tel: 060/614220 VINDE:

FĂINĂ tip 650, 550 grifică •FĂINĂ preambalată tip ”000", 650 şi griş alimentar PASTE FĂINOASE MĂLAI EXTRA degerminatTĂRÎŢE GRÎU VRAC la preţul de 1.765 lei/kg + TVA (numai îrfperioada 30 oct. - 19 nov.)

CUMPĂRĂGRÎU panificaţie, plata pe loc. (3974194)

^p,MUT \

U R S U S S .A . . c o m p a n i e c e

d e ţ i n e f a b r iq i d e b e r e în C liţj,

P i te ş t i ş i B u z ă u , m e m b r ă a

g r u p u l u i S o u t h A fr ic a n B r e w e r ie s I n t e r n a t i o n a l

- a l t r e i l e a p r o d u c ă t o r d e b e r e

d in l u m e - a n g a j e a z ă

p e n t r u f a b r i c a d in

C lu j-N a p o c a :

. URSUS S A .C a l e a M ă n ă ş t u r Nr. 2-6

3 4 0 0 C lu j-N a p o c a

F a x - (0 6 4 ) 199.511

MEMBRU AL GRUPULUI SOUTH AFRICAN BREWERIES INTERNATIONAL

ASISTENT PLA N IFIC A R E ÎN TR E ŢIN E R EM

A f la t in s u b o r d i n e a R e s p o n s a b i lu lu i P la n i f i c a r e ş i în t r e ţ in e r e ,- » p r i n c i p a l e l e d v s . r e s p o n s a b i l i t ă ţ i v o r fi:

> c o n t r o l u l d o c u m e n t a ţ i e i î n c o n f o r m i t a t e c u ' s t a n d a r d e l e ş i c o n c e p t e l e m o d e r n e a p l i c a t e în c a d r u l c o m p a n i e i

> î n t o c m i r e a d e r a p o a r t e _

> u r m ă r i r e a p e r m a n e n t ă a f i ş e l o r d e i n t e r v e n ţ i e r a p i d ă s p e c i f i c e t u t u r o r a c t i v i t ă ţ i l o r d e î n t r e ţ i n e r e c e s e d e s f ă ş o a r ă I a n iv e lu l î n t r e g i i f a b r i c i .

C e r i n ţ e :

> S t u d i i s u p e r i o a r e t e h n i c e - p r e f e r a b i l M e c a n ic ă , 1 U t i la je ş i I n s t a l a ţ i i Ş

> E x p e r i e n ţ ă d e c e l p u ţ i n u n a n î n d o m e n i u

> C u n o ş t i n ţ e a v a n s a t e d e o p e r a r e p e c a l c u l a t o r

> C u n o ş t i n ţ e f o a r t e b u n e d e l i m b ă e n g l e z ă

> C a p a c i t a t e d e a d a p t a r e r a p i d ă l a s o l i c i t ă r i l e s p e c i f i c e p o s t u l u i

D a c ă s u n t e ţ i o p e r s o a n ă a m b i ţ i o a s ă ş i e n e r g i c ă , a v e ţ i d o m ic i l i u l î n C lu j - N a p o c a ş i d o r i ţ i s ă v ă a l ă t u r a ţ i u n e i e c h i p e d e s u c c e s , t r i m i t e ţ i u n C u r r i c u l u m V i t a e ş i o s c r i s o a r e d e i n t e n ţ i e D e p a r t a m e n t u l u i d e R e s u r s e U m a n e , p e a d r e s a m e n ţ i o n a t ă a l ă t u r a t , n u m a i t â r z iu d e 17 n o i e m b r i e 2 0 0 0 .

N o tă : N u m a i c a n d id a ţ i i s e l e c t a ţ i v o r fi c o n ta c ta ţ i . ________________

In conformitate cu Legea nr. 137/1995, §S.C. Electrica S.A. f

Sucursala de Distribuţie Cluj -anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru următoarele lucrări:1. Reglementarea alimentării cu energie electrică a consumatorilor din Sânnicoara; ' ,2. Extindere reţea joasă tensiune Boian.Eventualele sugestii sau reclamaţii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.

(F.P. 0043)

ftlT & S & F îBM P

?ÎN ?ATENTI A^PENSION ARILORIŞtiaţi c ă :► se apropie iama?► puteţiaveacăldură24hdin24?► puteţi economisi până Ia30% din consumul de gaz?V în luna octombrie beneficiaţi de o reducere de 10% din preţul a

automatizărilor cu termostat pentru sobele de teracotă şi cazanele de 5 baie dacă sunteţi pensionar?

► ne puteţi găsi zilnic pe str.Tache Ionescu nr. 80 (cart. Gheorgheni) | sau la numerele de telefon 064-418.626 (8), 094-620552?

^Societatea de Asigurare Româno-Germană

- 5 \ -

UNITA s aSUCURSALA CLUJ I

Lansează campania de informare şi documentare în domeniul asigurărilor prin organizarea unor seminarii săptămînale, în fiecare miercuri din perioada 8.11 - 13.12.2000, ora 17,00.

Seminariile vor avea un caracter informativ - instructiv, adresîndu-se persoanelor dinamice şi cu capacităţi de comunicare.

Aveţi astfel ocazia să vă puneţi în valoare aceste calităţi pentru bunăstarea dumneavoastră Noi vă acordăm tot sprijinul de care veţi avea nevoie.

Tema seminariilor este "Asigurările, lux sau necesitate?"Participarea la seminarii este gratuităDetalii suplimentare puteţi obţine la tel.: 182.204,182.252, 199.129 sau

direct la sediile, noaslre din str. Musicescu nr. 3A şi Piaţa Unirii nr. 10.UNITA SA oferă clienţilor săi toată gama de asigurări viaţă şi non viaţă.

• Vînd garsonieră, în Mărăşti, etaj intermediar, confort 1, nefinisată, preţ 124 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd garsonieră, pe str. Parîng, finisată, confort 1, preţ 140 milioane. Tel. 430.423." (Ag.i.)• Vînd garsonieră, pe str. Padin, nefinisată, confort 2, preţ 115 milioane. Tel. 430.423. (Ag.i.) . -• Vînd apartament 3 camere, pe str. Actorului, confort 1, finisat, garaj, preţ 36.000 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, etaj intermediar, finisat, beci, bucătăria mobilată, pe str. G. Dima, preţ 17.500 USD. Tel. 430.423. (Ag-i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, mobilat, utilat, pe str. Fîntînele, preţ 175 DM. Tel. 430.423. (Ag.i.)• Dau îi) chirie garsonieră, pe str. Cojocnei, preţ 100 DM. Tel. .430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 3 camere, pe str. Gîrbău, mobilat, preţ 100 USD. Tel: 430.423. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Răşinari, finisat, mobilat, preţ 100 USD! Tel. 430.423. (Ag.i.)• Vînd casă în D. Rotund, 3 camere, 2 băi, bucătărie, balcon,, 1 cameră la demisol, terasă, preţ 350 milioane.- Tel. 430.423.(Ag.i.) ’

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd casă în Apahida str. T. Vladimirescu, nr. 8. Tel. 18-54-78. (1194614)

• Vînd imobil 2 camere str. 21 Decembrie 1989 nr. 28, ap. 1; 51,15 mp. Tel. 1349-70, 095-82-20-45; preţ 19000 DM. (1194618)

• Vînd casă cu etaj şi grădină. Tel. 092-44-85-57. (1194637)

• Vînd apartament 2 camere, etaj II, în zona Calvaria. Tel. 16-15-40 între orele 18-21. (1194668) '

• Casă familială de vînzare în Cluj-Napoca. Tel. 42-16-39. (1304195)

• Vînd locuinţă 50 mp compusă dintr-o cameră, bucătărie, baie, hol, cămară, pivniţă, cu curte şi grădină. Tel. 06242-04-85. (1304210)

• Vînd în casă particulară, lîngă Abator, apartament 1 cameră cu sobă, bucătărie, baie, cămară, cu telefon, curte mică. Tel. 42-00-03. (1304228)

• Vînd căţei Visla maghiară, de cinci săptămîni. Tel. 14-63-27. (1304222)

DIVERSE• SC ELLE Institut SRL

anunţă începerea unui nou CURS DE MASAJ, cu data de 13.11.2000. Se eliberează diplomă atestată de M. E. N. Informaţii la tel. 44-60-02. (1194688)

• Slăbiţi garantat! Tel. 12- 11-86. (1116324)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătâ 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.luni, 6 noiembrie 20

UESUS S.A., companie ce deţine fabrici de bere în Cluj, Piteşti şi Buzău, membră a ,

grupului South African Breweries International

- al treilea producător de bere din lume - angajează

pentru fabrica din Cluj-Napoca:

URSUS S.A.Calea Mănăştur Nr. 2-6

3400 Cluj-Napoca

Fax - (064) 199.511

MEMBRU AL GRUPULUI SOUTH AFRICAN BREWERIES INTERNATIONAL

RESPONSABIL PLANIFICARE ÎNTREŢINEREAflat în subordinea Managerului Inginerie Mecanică şi Electrică, principalele responsabilităţi vor consta în organizarea, conducerea şi coordonarea tuturor activităţilor de întreţinere ce se desfăşoară la nivelul întregii fabrici, conform standardelor şi conceptelor moderne aplicate în cadrul companiei.

Cerinţe:

> Studii superioare tehnice - preferabil Mecanică, Utilaje şi Instalaţii

> Experienţă de cel puţin trei ani în domeniu' > Cunoştinţe avansate de operare pe calculator

> Cunoştinţe foarte bune de limbă engleză> Capacitate de adaptare rapidă la solicitările

specifice postului

Dacă sunteţi o persoană am biţioasă şi energică, aveţi domiciliul în Cluj-Napoca şi doriţi să vă alăturaţi unei echipe de succes, trimiteţi un Curriculum Vitae şi o scrisoare de intenţie Departamentului de Resurse Umane, pe adresa menţionată alăturat, nu mai târziu de 17 noiembrie 2000.

Notă: Numai candidaţii selectaţi vor fl contactaţi.

S A U E X S . A .O u r newly appointed President requires the Services of a well organised, efficient and com petent

Personal Assistantto support and 'assist him w ith:

■ organising his office and maintaining his schedule;■ translation of correspondence and i nterpretation during meetings and discussions

with staff, officials and clients; and .■ secretariat and protocol duties.

A pp lican ts interested in this exciting and challenging n e w position sh o u ld m e e t the following criteria:

■ thoroughlyfluent in English■ fully competent in the use of computers and Microsoft Office applications■ demonstraţie organisational, prioritisation and communication skills■ willing to accept responsibility and act accordingly when the President is not

in the Office■ able to work extended hours.

Interested candidâtes should present their C V to Ms. Erica Tam as at our headquarters located in Cluj Napoca, str. Beiusului no. 1, by no laterthan 10 N ovem ber2000.

• Domnul Gheorghe Funar se va întîlni cu electoratul în cartierul Gheorgheni, la Şcoala Generală nr. 16 (zona Complex Diana), în ziua de marţi 7.11. a.c. ora 16. Vă aşteptăm. (1304241)

• Firmă de construcţii angajează sudori W1G (sudare în mediu de argon) pentru Germania. Testarea se efectuează în condiţii FN 287 pe ţeavă de inox. Informaţii la tel. 064-44-04-44 între orele 15- 17. (1116302)• Angajăm distribuitori fluturaşi.

Relaţii: Hotel Melody între orele 1L- 12. Tel. 093-59-12-98 (şi pensionari). (1116347)

• Iepure Vasile a lui Gligor cu ultimul domiciliu cunoscut în sat Sălicea, comuna Ciurila este citat la Judecătoria Turda pentru data de 16 noiembrie 2000 ora 8, în dosar civil nr. 4136/2000 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. în caz de neprezentare se va judeca în lipsă. (3690822)• Numiţii Bucur Şandor, Sollosi

Estera, Filip Alexandru şi soţia Moldovan Ana cu ultimul domiciliu cunoscut în comuna Viişoara nr. 161 sînt eitaţi la Judecătoria Turda pe data de 9.11.2000, ora 8, în dosar civil nr. 4330/2000 pentru recunoaşterea dreptului de proprietate. în caz de neprezentare se judecă în lipsă. (3690821)'

* Kupa Silvia îl cheamă pe numitul Kupa Andrei din Cluj-Napoca în instanţă pentru data de 20.11.2000, la Judecătoria Cluj-Napoca, la sala nr. 16, ora 8, în dosarul cu nr. 9152/2000 pentru desfacerea căsătoriei. (T.)

DECESECOMEMORĂRI• Cu adîncă durere în suflet

anunţăm trecerea în eternitate a scumpului nostru sot, tată, frate VASILACHE OVIDIU MARIUS, în vîrstă de 39 ani. înmormîntarea va avea loc luni 6 noiembrie 2000, ora 13, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace. Soţia Anca şi fiica Ileana. (1304224)

• Sîntem alături de Anca şi Ileana în marea durere pricinuită de dispariţia prematură la numai 39 de ani a dragului nostru DIDI VASILACHE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia Radu Horea, Doina şi Dănuţ. (1304225)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bunic CRĂCIUN SIMION în etate de 69 ani. înmormîntarea va avea loc în localitatea Apahida nr. 124,' marţi 7 noiembrie, ora 13. Odihnească-se în pace'.Soţia Victoria, Marcel şi Adrian cu familiile. (1304243)

• Îndureraţi ţie luăm rămas bun de la PINTEA VASILE (GUŢĂ). Înmormîntarea va avea Ioc luni 6.11.2000 la Capela Mănăştur, ora 12. Te vom iubi întotdeauna. Familia îndoliată. (1304226)

. • Profund îndureraţi, cu sufletele zdrobite de durere anunţăm încetarea prematură din viaţă a unicului nostru fiu POP OVIDIU. Dumnezeu să-l odihnească. Mama şi tata. (1304244)

• Regretăm nespus de mult dispariţia- dintre noi a celui care a fost un prieten şi un vecin drag IOAN FEIER. Sincere condoleanţe familiei. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Asociaţia de locatari Negoiu 5. (1304227)

• Sîntem alături de voi, Ileana şi Anca, în marea durere pricinuită de trecerea în nefiinţă a prietenului nostru DIDI. îl vom păstra mereu în sufletele noastre. Tudor, Dana, Dudu şi familia Traian Pintea. (1304230) -

• Familia Marian Morar este alături de îndoliata familie Vasilache la pierderea lui OVIDIU (DIDI). Sincere condoleanţe. (1304231)

• Cu inimile îndurerate ne alăturăm familiei Vasilache la dispariţia fulgerătoare a lui OVIDIU (DIDI). Sincere condoleanţe. Familia Silivan Moldovan. (1304232)

* Cu sufletul îndurerat sîntem alături dc familia Vasilache la dispariţia fulgerătoare a lui OVIDIU (DIDI). Familia Mia şi Liviu Raţiu. (1304233)

• Cu durere în suflet sîntem alături de familia Vasilache Ia dispariţia fulgerătoare a lui OVIDIU (DIDt). Familia Mircea Pop. (1304234)

1 Conproiect SRL Cluj este alături de familia Vasilache Ia fulgerătoare,-] dispariţie a lui OVIDIU (DIDI). (1304235)

* Sincere condoleanţe familiei Pop şi întreaga noastră compasiune pentru durerea pricinuită ia trecerea în eternitate a prietenului meu POP OVIDIU. Odihnească-se în pace. Dumnezeu să-l odihnească. Familia Vlad. (1304236)

• Sincere condoleanţe familiei Vasilache pentru pierderea fulgerătoare a lui OVIDIU (DIDI). Colegii şi prietenii de la DP-Consult SA Cluj. (1304237)

* Anunţ împlinirea a 6 ani de la moartea neaşteptată a fiicei mele dragi CARMEN MARIANA, studentă. Comemorarea are loc la data de 5. XI. 2000 Ia Biserica din str. Universităţii ora 9 şi în data de 6 noiembrie la Biserica Bob ora 17. Odihnă veşnică! Mama îndurerată. (1304204)

• Sincere condoleanţe familiei Vasilache pentru dispariţia fulgerătoare a lui OVIDIU (DIDI). Colegii şi prietenii de la Signaldrum SRL Cluj. (1304238)

Colegii ^i prietenii de la Eurialtrans Cluj sîntem alături de familia Vasilache momentele grele pricinuite de pierderea lui OVIDIU (DIDI) Sincere condoleanţe. (1304239)

• Familiei îndurerate sincere condoleanţe pentru pierderea fulgerătoare a Iui OVIDIU (DIDI) VASILACHE. Colegii şi prietenii de la Dromet SA Cluj. (1304240)

• Un ultim omagiu fostului nostru colocatar GOCAN SIMION. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Asociaţia de Proprietari Al. Vaida Voevod nr. 68 Cluj- Napoca. (1304242)

■ Azi 6 noiembrie 2000 se împlinesc 11.ani de lacrimi şi durere de cînd a plecat dintre noi pe drumul fără întoarcere cel mai bun şi drag fiu, frate, tată, soţ, unchi şi cumnat SOCACIU VASILE (SALY). Chipul lui blînd şi bun va rămîne veşnic viu în sufletele noastre. Nu te vom uita niciodată. Familia Socaciu Vasile şi Lucreţia, Nelu, Cuţa, Cipry, Seby, Adriana, Ionela, Radu. (1304215)

• Azi, 6 noiembrie 2000, sc împlineşte un an de cînd nc-a părărsit iubita noastră soţie, mamă şi bunică, BODNARUK GABRIELA. Păstrăm în suflet amintirera chipului ci drag. Cît ai trăit tc-am iubit şi cît vom trăi tc vom plîngc. Soţul, copiii şi nepoţii. ( I I 16056)

• Cu tristeţe şi durere în suflet aducem un pios omagiu iubitei noastre mame, bunici şi străbunici, LUCREŢIA DEJEU, la împlinirea a I I ani de la trecerea in eternitate. Dumnezeu sâ o odihnească în pace. Familia îndurerată. (1116344)

* Cu inima plină dc durere anunţăm încetarea din viaţă a celei care a fost TURC CLAUDIA, în vîrstă de 78 dc ani, soţie de protopop greeo catolic. Înmormîntarca va avea loc marţi, 7 noiembrie, ora 12, în cimitirul din Ocna-Murcş Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (T.)

Inimile noastre nu au cuvinte. Cel mai bun tătic şi soţ: POP OVIDIU a trecut în eternitate după o lungă şi grea suferinţă, Ia data de 03.11.2C00, la vîrsta de 31 ani. Sufletul lui curat va rămîne întotdeauna alături de noi. Nu te vom uita niciodată. Fiul Sergiu şi soţia Floriana. (T.)

Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru ginere şi cumnat, POP OVIDIU. Întotdeauna ne vom aminti bunătatea lui. Socrii Augustin şi Veronica şi cumnatul Florin. Odihneşte-te în pace. (T.)

ADEVĂRUL!de Cluj

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

'S f /

' ) o nR e d a c ţ ia , S IF O R T ^

Tel: 1 9 .2 0 7 i * a

rul de CI1. luni. 6 n

N U M I V I C T O R I I A L E G A Z D E L O Ri_Z3

Faţă de formula cu trei “acte” - vineri, sîmbătă şi duminică - etapa cu numărul 12 a intervenit cu o schimbare: şase dintre partide au fost distribuite în primul “act”, cel de sîmbătă, 4 noiembrie,

restul de două duminică, 5 noiembrie. Toate partidele de sîmbătă au revenit gazdelor. De subliniat asprimea fluieraşilor, sîmbătă, ei fluturînd de şase ori culoarea roşie a cartonaşului eliminator, recordul în materie fiind stabilit la Suceava, de “lupii galbeni”, care au terminat disputa în 8 oameni Cu doi în minus au încheiat “partitura” de la Bistriţa si “cîinii roşii”. Cel de-al şaselea elimiat a fost un nemţeau. Vorba lui Arghezi: “s-au făcut ai dracului şi arbitrii”.

“M ister” Cornel Dinu s-a supărat foc GLORIA - DINAMO 3-1. Prima

supărare a lui “mister” cînd, în debutul partidei, arbitrul M. Dorobanţu (Rm. Sărat) i-a “fluturat" lui Gică Mihali (3) direct un “roşu". A urmat apoi o "liberă"

transformată impecabil de Cioloboc (6) şi supărarea lui “mister” s-a amplificat, l-a mai trecut ceva cînd Mihalcea (16) a egalat. Din nou supărarea s-a accentuat cînd Mîndrean (31) a marcat golul doi al bistriţenilor. în ultimul minut al primei reprize verticala stîngă, apoi cea dreaptă l-au salvat pe Ştefan Preda de-a scoate din nou balonul din plasă. Nici n-a început bine repriza secundă şi Bîrsan, scăpat pe contraatac, i-a “întors pe dos” pe Onuţ

şi Todi, ultimul i-a întins pe gazon, Marian Dorobanţu i-a fluturat un “galben” şi cum în prima repriză mai văzuse respectiva culoare a urmat şi ... "roşu”, haita rămînînd în opt jucători de cîmp plus

■ portarul Ştefan Preda, obligat de Bîrsan (84) să scoată pentru a treia oară balonul din plasă. Furia lui “Mister” a atins culmea, ecourile ei făcîndu-se simţite în declaraţiile de după meci, principal vinovat fiind fluieraşul Dorobanţu. Exagerată acuză.

"Pădurarii" au venit de hac "lupilor ga lbeni"

FORESTA - PETROLUL 3-1.“Pădurarii” i-au aşteptat cu teamă pe “lupii galbeni” şi, pînă să se dezmeticească oaspeţii, tabela de marcaj a şi arătat 1-0 prin reuşita lui D. Ene (2). Pînă să-şi revină din şoc, “pădurarii” au mai pus o botniţă “lupilor galbeni" prin Robert Niţă (10) şi 2-0. Cel de-al treilea gol a picat după pauză, semnat tot de Robert Niţă (53). Era prea mult; “lupii galbeni” au început să-şi arate colţii prin ' faulturi ce l-au determinat pe arbitrul Sorin Corpodean (Alba lulia) să dubleze “galbenul” cu cîte un “roşu” în cazul lui Lupşa, E. Tudor şi Fl. Pîrvu, “găzarii" rămînînd în opt jucători (7 în cîmp şi unul în poartă). în inferioritate numerică “lupii galbeni" au redus din handicap prin V. Voinea (63). '

Istoria nu s-a mai repetat la Ploieşti ASTRA - F.C. ARGEŞ 2-0. De două

ori în ultimele două ediţii piteştenii au cîştigat pe terenul “astralilor”. De astădată, istoria nu s-a mai repetat, astralii reuşind să puncteze de două ori prin Petroesc (33) şi R. Ilyes (34) - de reţinut că ambele reuşite au avut Joc de-a lungul unui... minut..

Sub Timpa, scoru l italian, 1-0 a fost in firm at

- F.C. BRAŞOV - ROCAR 2-0. Toate cele cinci victorii de pînă acum braşovenii le-au obţinut cu scorul tip italian de 1-0. A lipsit destul de puţin ca acest scor să fie înregistrat şi sîmbătă, pentru că după golul lui Vaşko (37) a urmat o lungă pauză, desprinderea la 2-0 fiind reuşită de Stere abia cu zece minute înainte de ,

.fluierul final. Chiar şi cu 2-0, braşovenii tot pe ultimul loc rămîn la capitolul eficacitate (dar, ca o compensaţie, ei ocupă primul loc în ierarhia defensivelor). Importante sînt, în ultimă instanţă, punctele acumulate şi toamna a fost darnică pentru braşoveni.

Mare noroc cu reuşita lu i Sabin Ilie F.C. NAŢIONAL - GAZ METAN 1-0.

Luptă acerbă şi disperată a "bancarilor" pentru evadarea din groapa retrogradării. Se părea că partida va fi “floare la ureche" pentru “bancari” după ce, rapid

de tot, Sabin Ilie a deschis scorul în min. 3 al partidei. Pînă la urmă victoria “bancarilor” a fost una cu mari emoţii.

Blesteme pe adresa lu i Marcel LicăSTEAUA - CEAHLĂUL 3-0. început

înverşunat de partidă, supervizat de fluieraşul Marcel Lică, spre disperarea lui Pinalti. în min. 4 nemţeanul Costel Ilie intră tare la un stelist şi Lică îi arată primul “galben”, repetat două minute mai tîrziu şi Ceahlăul rămîne în zece oameni pînă în final. Din acel moment - practic - s-a jucat la o singură poartă, cea a nemţeanului Blid, obligat să scoată balonul din plasă la golul marcat de Cristi .Ciocoiu (21) după o fază fixă (corner). După înscrierea golului, pentru vociferări vehemente, armeanul Florin Halagian a fost poftit în tribună, unde a stat pînă în final, intervenind prin telemobil pentru transmiterea unor sarcini de joc. De astădată, Pinalti a stat în banca lui”. Dominare insistentă, în continuare, a steliştilor, dar una oarbă, spre disperarea lui Victor Piţurcă. Steaua mai are mult^ de învăţat pentru a reveni la strălucirea de altădată. Actuala echipă este una de rodaj, fără perspective deosebite. Cristi Ciocoiu recidivează în min. 71 înscriind al doilea gol stelist, dar faza ca atare a avut un iz de ofside. în ultimul minut de joc, Jean Vlădoiu şi-a cinstit ziua de naştere (duminică, 5 noiembrie, a împlinit 32 de ani), înscriind golul trei (servit ca pe tavă de Cristi Ciocoiu). Chiar dacă scorul victoriei a fost unul de forfait, Steaua rămîne, deocamdată, o echipă de pluton.

Rezultatele de duminică• UNIVERSITATEA CRAIOVA -

F.C.M. BACĂU 1-0 .. • RAPID - OŢELUL 2-1 . Cu adnotări lâ partidele de duminică, plus clasamentul “la zi" şi programul etapei viitoare în numărul de marţi.

Romeo V. CÎRTAN

BĂTĂLIILE CONTINUA LA AMBII POLI Al CLASAMENTELOB, J R I A ' H o ■

SPORTUL STUDENŢESCA PRELUAT JILŢUL ŞEFIEI; >

Miercurea trecută, alb-negrii din Capitală, I antrenaţi de l o a n :Andone - una din cele ţ /■ *mai sărace formaţii - au jjggyg*'.-/ jucat în devans partida ş ţ din etapa cu numărul ( ,15, cu Farul Constanţa ; şi a cîştigat cu 1-0 pre luînd şefia iclasamentului, pe care I au consolidat-o I sîmbâtâ cîştigînd în j deplasare la Borsec, distanţîndu-se astfel la 5 puncte de Midia |Năvodari care are unmeci în minus (pe care chiar de-l cîştigă, în etapa viitoare, tot pe locul doi rămîne, la două puncte de lioer). Rezultatele etapei:

• Metalul Plopeni - Midia Năvodari• Apemin Borsec - Sportul Studenţesc• FC Oneşti - Poli laşi• Farul Constanţa - Laminorul Roman

- • Precizia Săcele - Cimentul Fieni• Tractorul Braşov - Fulgerul Bragadiru• Juventus Bucureşti - Callatis Mangalia

Poiana Cîmpina - Metrom Braşov

0-01-32-0 3-1 1-2 1-0 0-0 1-0

• ARO C-lung Muscel - Diplomatic Focşani 1-1

CLASAMENT1. Sportul Studenţesc 15 11 1 3 22-10 34 (+10)2. Midia Năvodari 14 9 2 3 22-10 29 (+11)3. Farul Constanţa 15 9 2 4 26-15 29 (+8)4. Laminorul Roman 14 8 2 4 24-18 26 (+5)5. Poiana Cîmpina 15 8 2 5 20-16 26 (+5)6. Diplomatic Focşani 15 6 5 4 16-7 23 (-1)7. ARO C-lung Muscel 14 6 4 4 22-16 22 (+1)8. F.C. Oneşti 14 7 1 6 20-21 22 (+1)9. Fulgerul Bragadiru 14 4 7 3 15-13 19 (-2)10. Metalul Plopeni 14 5 4 5 14-14 19 (-5)11. Callatis Mangalia 14 5 4 5 13-16 19 (-2)12. Metrom Braşov 14 5 3 6 16-15 18 (-3)13. Tractorul Braşov 14 4 4 6 12-16 16 (-5)14. Apemin Borsec 14 4 3 -7- 15-20 15 (-6)15. Cimentul Fieni 14 4 2 8 9-19 14 (-7)16. Juventus Bucureşti 14 3 3 8 15-22 12 (-9)17. Precizia Săcele 14 3 1 10 10-27 10 (-11)18. Poli laşi 14 1 2 11 8-25 5 (-16)

ETAPA A XV-A (sîmbătă, 11 noiembrie): Callatis - Metalul Plopeni, Fulgerul - Juventus, Poli laşi - Precizia, Cimentul - Tractorul, Midia - ARO, Laminorul - F.C. Oneşti. Diplomatic - Poiana 2-0 şi Sportul Studenţesc - Farul 1-0 s-au disputat în devans.

SCORUL ETAPEI LA TG. JIU

• A.S.A. Tg. Mureş - U.T. Arad 2-0. Mureşenii aveau nevoie de victorie ca de aer şi au obţinut-o vîrînd în sacoşa “Bătrînei doamne" două goluri, înscrise de Dumitraşcu (34) şi Tibi Gabor (61).

• Inter Sibiu - J iu l Petroşani 0-1. Ghinionul şi neputinţa se ţin scai de sibieni. După o repriză albă “ortacii” au deschis scorul prin Stancu (47). Ar fi putut fi 1-1, dar CI. Şomfălean (78) a ratat un penalty. .

• Pandurii Tg. Jiu - F.C. Drobeta Tr. Severin 5-0. Scorul etapei. Dezlănţuiţi, pandurenii i-au desfiinţat pe severineni prin golurile marcate de Rodin Voinea (9 şi 35, prirnul din 11 metri), Popete (59), Barbu (69) şi Nicolescu (79). De reţinut şi faptul că autorul primelor două goluri, Rodin Voinea (44) a recepţionat cel de al doilea galben, transformat automat în roşu.

• F.C. Baia Mare - F.C. Bihor Oradea 1-0. Portarul băimărean Papp Deak a recidivat ca marcator, el transformînd un 11 metri în min. 16 al partidei, golul rămînînd singular pe tabela de marcaj, toate strădaniile băimărenilorîn continuare fiind... sterile. Pentru ungurul Lajos Detari a fost ultimul meci la cîrma tehnică â

.formaţiei bihorene, el anunţîndu-şi retragerea. “Las pentru cel care mă va urma o echipă foarte bună” - a spus Detari. Aşa o fi, dar clasamentul parcă arată altceva. Ar mai fi de adăugat că la faza cu penalty, .Fărcaş de la bihoreni a primit direct un “roşu” şi orădeniiau jucat în 10 oameni.

• Extensiv Craiova - Olimpia Satu Mare 2-0.Ex-divizionarii “A” i-au servit lui Sorin Cîrţu, bolnav, acasă, medicaţia cea mai potrivită, victoria, reuşită prin golurile marcate de ex-sibianul Lucian Cotora (37) şi Muşat (68). Afluenţă de personalităţi din Bănie la meci: Petre Deselnicu, Gheorghiţă Geolgău şi Emil Săndoi.

• U.M. Timişoara - Cetate Deva 4-2. Suita celor 6 goluri a fost deschisă de Popa (9) şi 0-1. A egalat Voinea (24... autogol). După pauză două goluri ale gazdelor marcate de Ritter (61) şi Giuchici (69). Devenii au redus din diferenţă prin Petre Narcis (73, din 11 metri), scorul final al disputei fiind stabilit prin Săvoiu (79). '

• C.S.M. Reşiţa - Corvinul Hunedoara 2-0.Hunedorenii s-au apărat organizat în prima repriză şi au schiţat rare 'contraatacuri. Spre marea bucurie a suporterilor reşiţeni, favoriţii lor reuşesc să deschidă scorul prin Perşa (56). Se părea că 1-0 va rămîne scorul final dar, în ultimul minut, Nica a transformat o lovitură de la 11 metri şi 2-0.

• F.C.M. Rm. Vîlcea - Poli Timişoara 2-0. Timişorenii au trecut pe lîngă deschiderea scorului de două ori. Vîlcenii mai norocoşi au avut doUă ocazii şi le-au fructificat prin Ciudean (65) şi Roşea .(88). Aşa-i în fotbal: contează cine înscrie, nu cine ratează.

• F.C. Apullum A. lulia - U.F.C. Electro Craiova 2-0. Cîte un gol de repriză, înscrise de Dogâru (43, din 11 metri) şi Rareş Oprea (84). O rază de speranţă pentru albaiulieni de-a părăsi zona “cu cîntec” a clasamentului.

1. F.C. Baia Mare2. U.M. Timişoara3. C.S.M. Reşiţa4. Olimpia Satu Mare5. Pandurii Tg. Jiu6. U.T. Arad7. Poli Timişoara8. Extensiv Craiova9. U.F.C. Electro Cv.10. F.C. Bihor Oradea11. F.C. Drobeta Ti Sev.12. ASA Tg. Mureş13. Jiul Petroşani14. F.C. Apullum15. Corvinul H-doara16. F.C.M. Rm. Vîlcea17. Cetate Deva18. Inter Sibiu

CLASAMENT14 112 1 14 102

’ 14 8 314 8 14 7 14 7 14 f 14 615141414141414

7 5 5 5 5 5 4

15 3 4 14 3 1 14 2 1

27-11 35 37-14 32 21-11 2719-15 24 21-18 24 21-19 2320-12 22 16-13 2116-19 21 15-10 19 21-23 1817-20 18 13-18 18 15-23 16 12-16 14 12-23 13 19-36 10 5-26 7

ETAPA A XV-A (sîmbătă, 11 noiembrie): Corvinul - A.S.A., Cetate - C.S.M. Reşiţa, F.C. Drobeta - Extensiv, Olimpia - U.M. Timişoara, U.Ţ. Arad - F.C. Apullum, Poli Timişoara - Inter, Jiul - F.C. Baia Mare şi F.C. Bihor - Pandurii. Partida U.F.C. Electro Craiova - F.C.M. Rm. Vîlcea 3-1 s-a disputat în devans.

Victor E. ROMAN

Aici ar putea fi ,reclama dumneavoastră

JM z $9 .21 .270

Seria a Vll-a1

• Şoimii Sibiu - Textila Prejmer 0-3;• Nitramonia Făgăraş - CFR 2-0;• Arieşul Turda - ISCT 1-2;• Romradiatoare Braşov - Olimpia Gherla 1-0;• Cimentul Hoghiz - Chimica Tîrnăveni 3-0;• Gaz Metan Tg. Mureş - Laminorul Beclean 3-1; Viromet Victoria si Minerul Iara au stat.

devărul de CI I I

w W l l 1 T E I

Seria a VII l-a• M in e r u l S ă r m ă ş a g - U n ir e a / S e le n a 1 -0 ;• W e s t P e t r o m A r a d - S o m e ş u l S a t u M a r e 3 -2 ;• O ţe lu l Ş te i - T e le c o m A r a d 0 -0 ;• L ă p u ş u l T g . L ă p u ş - C r i ş u l A le ş d 2 -0 ;• A r m ă t u r a Z a l ă u - A s t r a A r a d 1 -0 ;• Ş o im ii S a tu M a r e - O a ş u l N e g r e ş t i O a ş 1 -0 ;• M in e r u l O c n a D e j - P r o g r e s u l Ş o m c u ta M a r e 3 -1 . “ U ” C lu j- N a p o c a a stat.

6 noiembrie• în anul 1968, în această zi,

a evoluat la Bucureşti deţinătoarea titlului mondial, selecţionata de fotbal a Angliei. A avut loc cea de-a doua întîlnire din istoria “bilateralei” România - Anglia. Primul joc a avut loc în perioada interbelică, la 24 mai 1939, cînd englezii au cîştigat la Bucureşti cu 2-0. Al doilea joc dintre echipele celor două ţări s-a terminat nedecis, scor alb: 0-0. Acest “draw” a dat aripi echipei, învingătoare două săptămîni mai tîrziu cu 2-0 în dauna Elveţiei, în preliminariile CM! Dar, iată formaţiile:. România: Gornea - Sătmăreanu, Barbu, Dinu, Mocanu - Gergely III, Petescu (Nunweiler V I) - Pîrcălab, Dobrin (Domide), Dumitrache, Lucescu. ANGLIA: Banks - Wright (Newton), Labone, Moore, Newton (McNabb) - MuIIery, Bobby Charlton - Petres, Ball, Hurst, Hunt.

LÂSZL6 Fr.

FC firieşul Turda - ISCT 1-2 (O-O)Stadion: Municipal; Timp: însorit; Teren: excelent;1

-Spectatori: 3.500;- Echipe: FC Arieşul: Bîcîin - Buglea, L. Căpuşan,: Codescu - Filip (30 Bean), Szabo, Bozdog, C. Fărcaş. Buzgar (46, V. Rus) - O. Căpuşan, Tilincă.ISCTr Ceclan1- Keresteş (66 Kallqy), Gatea, L. Rus, Roşu, Şimon - Foro, Hunyadi, Bratu (88 Oroîan), JCiss - Mîţiu (69 Fodor).

Marcatori: V. Rus (74), respectiv Mîtiu (53, Bratu (76).

Arbitri: Florin Vericeanu, Mircea Rîmniceanu, Constantin Popescu - toţi trei din Rîmnicu Vîlcea.

Observator: Andrei Fanici — Topliţa.Avertismente: Codescu, V. Rus, respectiv Keresteş,

Şimon, Gatea.

Stop-cadru: Gafa.monumentală comisă de goalkepeerul Bîcîin ; a spulberat orice vis de redresare a corăbiei turdene aflată în continuare în derivă.

Omul meciului: L. Rus -. respectînd strategia impusă de ? Adrian Coca, acesta a izbutit

, din" postura de fundaş central' sâ închidă toate căile de acces spre propriile buturi.

Pierzîndu-şi cu mult din farmecul derby-urilor de altădată, jocul extrem de confuz practicat la centrul terenului de ambele echipe nu a făcut altceva decît să-i deziluzioneze pe cei circa-3.500 de spectatori veniţi să urmărească un regal fotbalistic menit a fi presărat, cu o sumedenie de goluri şi faze electrizante care, din păcate, s-au lăsat mult aşteptate în prima parte a jocului. Titulatura de derby şi meci al orgoliilor folosită oarecum în mod exagerat a afectat în plan psihologic gruparea turdeana care a şi gafat nepermis în două rînduri în minutele 53 şi 76.

De prima gafa a lui Bean din min. 53 a profitat Mîţiu care din marginea careului de 16 m a făcut

inutilă ieşirea disperată dintre buturi a lui Bîcîin. Speranţele turdenilor vor renaşte odată cu golul izbutit de V. Rus în min. 74, acesta înscriind plasat în urma unei centrări venită de pe partea dreaptă," de la Tilincă fază coroborată cu luftul inexplicabil al lui Foro. în min. 76, inimoasa galerie sîrmarâ va jubila la reuşita lui Bratu care astfel a speculat din interiorul careului de 16 m un balon degajat neinspirat de Bîcîin în spatele coechipierului său Codescu. Această importantă vieţorie coroborată cu un rezultat bun obţinut în etapa viitoare poate netezi, dacă se poate vorbi dc pe acum de o promovare în eşalonul doi fotbalistic.-

Alin BOŢIOC

^ ^ 1 - - " z z L - z n m f â m

Minerii aduc bucurii colegului Vereş

omcutaMare3-l(l-1Stadion: Unirea; . ..Vreme: frumoasă;Spectatori:'300;Teren: bun; *Arbitrii: G. Gal - B. Laszlo (Odorheiul Secuiesc), L.

. Kecseti (Porumbeni);Marcatori: Bereczki (’62 - din penalty, ’89), Câtineanu

(’31) - Pataki (’29). . _ ■’a Avertismente: Revnic, Miklos, Neag, Moldovan, Chişiu, .>

Zaiaţi, Iaţo. , - 'Echipe: Minerul: Szatmari - Moldovan, Miklos, Buricea,

! : Ilieş - Câdar, Neag, Revnic - Bereczki, Câtineanu şi Roman;! Progresul: Stancuna - Mic (62 Cemat), Hoţea,•Zaiaţi, Chişiu 7 - Gyulai, Icler (74 laţo), Loi - Pataki, Bîrle (90 Chei) şi . Călin.

Stop-cadru: Ieri, după meci toţi componenţii echipei.în frunte cu conducerea clubului au participat la nunta colegului lor Adrian Vereş, care s-a căsătorit la Gherla, oraşul lui natal. După victoria cu 3-1, toată lumea s-a simţit excelent!

O m u l meciului: Bereczki - autorul a două goluri.

Minerii au prestat unul din cele mai bune jocuri în actualul campionat, luptînd cu'mare ambiţie să învingă pe maramureşeni, care în etapa trecută au făcut mare vîlvă în jurul partidei cu concitadina Unirea. Elevii lui Teofil

Silvăşan au dominat mai ales a doua parte a meciului, cînd pc lîngâ cele 2 goluri înscrise, atacanţii Câtineanu şi Roman au mai irosit cîteva ocazii dc a marca.

SZEKELY Csaba

Z

V

Fotbalul este recunoscut ca fiind “sportul rege”, însă această disciplină poate primi acelaşi apelativ şi la capitolul violenţe înregistrate în tribune şi în afara lor. Violenţa suporterilor- s-a născut odată cu fotbalul şi se va încheia odată cu dispariţia acestui sport, adică niciodată. Rivalitatea dintre galerii dă culoare fotbalului, însă doar pînă în momentul în care cele două tabere întrec limita bunului simţ.

Potrivit legii, Poliţia este cea care are rolul de a asigura siguranţa în afara arenelor sportive, fiind şi cea care trebuie să-i însoţească pe suporteri şi fotbalişti la şi de la stadion, iar Jandarmeria este cea care se ocupă de securitate în incinta stadionului. în cîteva cazuri, cluburile au fost nemulţumite de prestaţia celor două instituţii şi au apelat la serviciile firmelor de pază şi protecţie.

Dintre-cele 16 divizionare A, cluburile Steaua, Rapid, Dinamo, Rocar, FC Argeş Dacia Piteşti şi Universitatea Craiova au contracte cu firme private de pază şi protecţie, celelalte grupări apelînd doar la serviciile Jandarmeriei.

In data de 6 august, în prima etapă-

a actualei ediţii a Diviziei A “Ursus”, la întîlnirea dintre formaţiile FC Naţional şi Dinamo Bucureşti, de pe stadionul din Complexul “Cotroceni”, meciul a fost întrerupt, în minutul 57,' timp de zece minute, din cauza intervenţiei cu gaze lacrimogene a jandarmilor asupra suporterilor dinamovişti. Atît suporterii, cît şi fotbaliştii, arbitrii şi antrenorii au necesitat îngrijiri medicale.

în timpul-partidei dintre Dinamo Bucureşti şi Petrolul Ploieşti, disputată pe stadionul din Şoseaua Ştefan cel Mare, pe data de 1 octombrie, doi juniori dinamovişti, Răzvan Dumitrescu şi Valentin Lipitor, au fost bătuţi de jandarmi.pentru un schimb de replici. “M-au ajuns la vestiare şi au început să mă lovească cu pumnii şi cu picioarele”. Nici Dumitrescu nu a scăpat furiei forţelor de ordine, acţiunea jandarmilor soldîndu-se pentru tînârul fotbalist cu o contuzie puternică la gambă, zgîrieturi si vînătăi pe faţă. După acest incident, părinţii copiilor le-au scos certificate medico-legale fotbaliştilor şi au cerut socoteală jandarmilor. în loc să-i pedepsească pe cei vinovaţi, conducerea Jandarmeriei

V

a încercat să-i contacteze pe fotbalişti pentru aplanarea conflictului. “M-au sunat mai mulţi colonei şi mi-au cerut sa ne împăcăm”, a spus Lipitor.

în ultima vreme, stadionul din Bulevardul Ghencea al echipei Steaua a căpătat reputaţia unei arene pentru gladiatori. Arenă unde intră în luptă, cu sau fară voia lor, jucători, suporteri sau ziarişti. Scenele înregistrate, pe data de 29 octombrie, la sfîrşitul partidei dintre Steaua şi Rapid, cu intervenţia angajaţilor firmei particulare VVT General Security, spun totul. Aceste pelicule au fost difiizate şi de

. postul naţional spaniol de televiziune TVE, speakerul buletinului de ştiri spunînd doar: Ningun comentario. Body-guardul personal al lui Gigi Becali, unul dintre acţionarii grupării steliste, care a fost în centrul partidei de catch de pe stadion, a fost internat în spital la cîteva zile după acel conflict, în urma unei “corecţii” primite. Portarul echipei Rapid Bucureşti, Răzvan Lucescu, care a declarat în presă că niciodată' nu a putut suporta formaţia Steaua, a avut proasta inspiraţie de a flutura în faţa galeriei steîiste un steag în culorile clubului feroviar. în acel moment, mijlocaşul stelist Pompiliu Stoica i-a luat lui Lucescu steagul şi l-a rupt, spre

satisfacţia fanilor militari. Acesta a fost momentul care a declanşat scenele de violenţă. Revoltaţi dc violarea stindardului,- jucătorii Rapidului-, în frunte cu căpitanul Nicolae Stanciu, s-au dus sâ recupereze steagul, însă angajaţii firmei de pază VVT i-au înconjurat şi i-au “premiat” cu pumni şi picioare. Mai mulţi oficiali ai clubului Rapid, dar şi asistentul Daniel Lăzărescu şi rezerva Florin Chivulete, au reuşit să rezolve situaţia, însă situaţia a cunoscut o nouă depreciere în momentul în care un pretins suporter stelist a pătruns pe gazon pentru a şe război cu jucătorii rapidişti. în incidentele cu angajaţii “VVT” s-au aflat şi preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu şi fostul selecţioner Anghel Iordănescu, care au avut mari probleme-în a intra pe arena Steaua, înaintea întîlnirii dintre reprezentativele României şi Lituaniei, de pe data de 3 septembrie, în preliminariile Cupei Mondiale din anul 2002. De asemenea, Adrian Dobre, redactor la , cotidianul Gazeta Sporturilor şi Ştefan loniţă, fotoreporter al ziarului Naţional, au, fost şi ei victime ai acestor bodyguarzi, ca să nu mai pomenim de alţi oameni simpli.

Şi lista cu incidente înregistrate între forţele de ordine şi suporteri, jucători

sau chiar ziarişti nu sc încheie aici.în cîteva situaţii, reprezentanţi din

conducerea Poliţiei şi Jandarmeriei au recunoscut câ unii dintre angajaţii lor au dat dovadă de cxccs dc zel în încercarea de â anihila actele dc indisciplină ale suporterilor,' însă, * întotdeauna, aceşti “mardeiaşi” nu au prea avut de suferit. Nici angajaţii firmelor de pază şi protecţie nu au dovedit mai mult tact în confruntarea cu suporterii.

De cele mai multe ori, persoanele care au fost puse să asigure ordinea pc stadioanele din România nu au făcut decît să declanşeze conflicte între suporteri, incidente care au degenerat în lupte de stradă. Se zvoneşte câ o parte din galeriile grupărilor bucureştene îşi au propriile comandouri alcătuite din foşti sportivi de performanţă sau angajaţi ai firmelor de pază, care “rezolvă” anumite conflicte înainte sau după meci. Se vorbeşte despre cazul unui suporter bucureştean care a primit o corecţie de la membrii unei galerii rivale (n.r - i s-a tăiat nasul) sau despre luptele sîngeroase de dinaintea sau de la sfîrşitul meciurilor în care s-au confruntat un număr egal de suporteri, pentru a se stabili anumite ierarhii.

g u & t

CI" Modena - Some; De) 3-2 (-19,24,23,-19,10)

Final de infarct!Prin prisma locurilor ocupate în

clasament, a ideii de derby local, se anticipa lin joc greu, cu final imprevizibil. Nu sînt deloc departe de adevăr cînd afirm câ acest meci putea fi cîştigat la fel de bine şi de oaspeţi, mai exacţi şi mai precişi, mai atenţi în jocul din linia a Il-a, cu un Daniel Giurgiu în zi de graţie. Universitarii au greşit mult la capitolul preluări, servicii, şiînclin să cred că doar plusul de fizic şi deluciditate din final i-au adus victoria: Preţioasă, pentru că, cel puţin pe moment, “U’ se îndepărtează de zona locurilor periculoase, altul fiind moralul cu trei victorii. Dejenilor le-a scăpat victoria după un meci bun şi convingător, locul 11 ocupat în prezent nefiind cel al echipei. în a cărei

f Sala sporturilor "Horea Demian", spectatori circa 300 • *11" Modena: Lobonţ/'c; - '[ Verdeş, Boroiajiu, Cotuţiu (Colcer), Stanca (Filip), Lotei, M. Moldovan/ libero, antrenor -i; Ovidiu Vasu. Someş: Lazăr, Giurgiu, Cocoradă, Mărginean/ c, Moldovan (Bama), s i Stoica, Manţ/ libero, antrenori: Neculae Pop, Tiberiu Schubert * arbitri: Dan Negroiu/ :: Timişoara, Gheorghiţă Mitraşca/ Zalău. Observator-FRV: Adrian Arbuzov/ Baia Mare f • puncte din serviciu 7:3; servicii greşite 11:4,.greşeli tehnice 9:6; blocaje punct 13:13 ţ • • durata: 78 minute • .

redresare cred şi, poate, următoarele etape ne vor convinge de adevăratul potenţial al echipei.

Rezultatele complete ale e ta p e i a 7 -a , 4 n o ie m b r ie : “U” - S o m e ş 3-2, T r a c to r u l B r a ş o v - M i d i a 1?3, D e l t a T u l c e a - P e t r o m 3-2, “U” B a c ă u - “U” B R D B a ia M a r e 3-0, D in a m o - A r c a d a G a la ţ i 3-0, “U” C r a io v a - R I F I L 1-3.

C L A S A M E N T :1. Delta 7 7 0 21-6 142. Petrom 7 6 1. 20-5 133. Dinamo 7 5 2 16-8 124. “U” Bacău 7 5 2 17-12 125. RIFIL 7 4 -3 14-11 116. “U” BRD 7. 4 3 13-14 117. “U” Craiova 7 3 4 13-16 108. “U” Cluj 7 3 4 13-17. 109. Tractorul 7 2 5 11-16 910. Midia 7 2 5 9-17 911. Someş Dej 7 1 6 10-19 8 '12. Arcada 7 0 7 5-21 7

E t a p a a 8 - a , m ie r c u r i , 8 n o ie m b r ie : .P e t r o m - “U” M o d e n a , S o m e ş D e j - “U” B a c ă u , T r a c t o r u l - D e lta , M id i a - R I F I L , A r c a d a - “U” C r a i o v a , “U” B R D - D in a m o . •

«atolii Mi w-»t

A fost prezentat presei, sîmbătă. 4 noiembrie...

C e n tru l d e R e fa c e re ş i R e c u p e ra re NAPOCA 2000’*

■ w p w ş iş p

G " Dacia F d ix - Poli Timişoara 3 - 0 ( 1 7 .1 5 .1 1 )

Simplă formalitate pentru fetele celor doi antrenori, Alexandru Mureşan, Marcel Popa - Voivod/ libero, Vîju, Veprig, Manca/ c, Pop, Frincu, Mărgineanţu, Rusnac, Tuşa, Pintilie, Giloveanu - în faţa unei echipe timişorene sub orice critică. Prezentă doar fizic pe teren, nimic mai mult sau altceva, dezarticulată şi fară orizont tehnic sau tactic. La cum s-au prezentat timişorencele, meciul nu poate fi considerat nici măcar... amical!

în cealaltă întîlnire, Bihorul Oradea - CSU Tg. Mureş 1-3.

CLASAMENT:1. “U” DF Cluj 3 3 0 9-0 62. Banatul 2 1 1 5-3 33. CSU Tg. M. 2 1 1 3-4 34. Poli Timş 2 1 1 3-5 35. Rom. Bv. 2 0 2 0-6 26. Bihorul 1 0 1 1-3- 1

Etapa a IV-a, 11 noiembrie: Banatul Lugoj - “U” DF, Romradiatoare Braşov - Bihorul Oradea.

Demostene ŞOFRON Foto: Ion PETCU

i . .

Deschiderea oficială vineri, 10 noiembrie, ora 18 •

Pentru , un oraş de talia Clujului, un asemenea centru este o necesitate. Una cu valoare de eveniment de excepţie, pentru care organizatorii - DJTS-ul Cluj, dr. Dorin Andea - merită toată gratitudinea noastră. Pentru că un asemenea-centru vine în întîmpinarea sportivilor, ajută la recuperarea şi refacerea lor, la menţinerea lor în formă pentru performanţa , sportivă, scutindu-i, acesta este adevărul, de un inutil şi obosit drum pînă la Bucureşti.

Investiţia depăşeşte două miliarde de lei, ea reprezintă amenajări interioare şiexterioare, dotări cu aparatură de ultimă generaţie, personal calificat, urmărindh-serecuperarea după diverse traumatisme, refacerea tonusului muscular, a capacităţii de efort, efectuarea de analize clinice şi paraclinice, amenajări. Se referă

la o. sală de forţă, de fitness, saună, masaj, bazin, Sala sporturilor “Horea Demian” dovedindu-se un spaţiu ideal. Cu atît mai atît mai mult cu cît putem vorbi despre un veritabil campus sportiv. în zonă aflîndu-se Sala Sporturilor, Bazinul Olimpic, Parcul sportiv “Haţieganu”, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport a UBB, Stadionul municipal “Ion Moina”, complexele hoteliere Sport, Napoca, Stadion, ştrandul municipal, o bază de care trebuie să se ţină cont.

Ce mai trebuie reţinut? Centrul nu va face concurenţă deloc şi sub nici o formă Policlinicii sportive, fiind vorba, de departe, de două unităţi cu profile distincte.

Nu ne rămîne decît să aşteptăm încrezători şi optimişti ziua de vineri, 10 noiembrie...

Demostene SOFRONFoto: I. PETCU

în*derby-uke ■PPmpiiWiSmm 1

Clujenii victime a propriei neputinţeUnde sînt derby-urile de altădată, dintre “U”

şi Dinamo, care ridicau tribunele în picioare, calitatea disputelor, ardoarea cu care protagonistele şi în special studenţii luptau pentru victorie, evoluţia captivantă a scorului, fiind atributele acestor jocuri de neuitat. Ce am văzut sîmbătă seara în Sala Sporturilor “Horia Demian”, alături de aproape 1.000 de spectatori, avizaţj şi entuziaşti, a fost departe de noţiunea de derby, jocul fiind unul încrincenat, dar mai mult decît modest ca valoare tehnică, clujenii trecînd pe lingă o victorie de prestigiu, absolut necesară în economia finală a clasamentului (înainte de play- .ofî), ei fiind victimele propriei neputinţe. Au avut în faţă un Dinamo în zi nefastă, cu Fometescu prea puţin inspirat, salvat la “pupitru” de Helcioiii în ultimele două reprize, cu Markovici mult mai “discret” decît îl ştim, cu patru pivoţi (cîţi au jucat) greoi în exprimare, trupă ce putea fi învinsă

mai uşor decît altădată, dacă... Dacă studenţii aveau un conducător de joc mai decis şi inspirat, Mihai Popa râmînînd singur pe post, evoluînd o bună parte a timpului accidentat, de multe ori în contratimp şi fără argumente pentru a-şi surprinde, adversarii, dacă Sâftescu nu era uitat toată repriza a treia pe banca de rezerve (cu 3 greşeli personale la activ), ca de 'altfel şi Cristi Marin, dacă experimentatul Mircea Cristescu nu greşea nepermis de mult în ultimul “sfert”, în fine dacă echipa, excepţie facînd doar Tudor Dumitrescu, avea inspiraţie şi juca ceva. Chiar şi aşa, cum spuneam, cu ajutorul celor din Capitală, care n-au strălucit în nici un moment al disputei, victoria putea fi obţinută, deşi gazdele n-au înscris nici un coş timp de 6 minute în al.doilea “sfert”, dar şansa a fost de partea lor, ei conducînd în min. 35 cu 48-44, iar cu 4 minute înainte de final erau Ia egalitate cu adversarul (min. 36: 50-

(I" Carbochim - Dinamo Bucureşti 55-594?

~ F i J 1

50). O suită de greşeli însă (cine ,le-a comis nu mai prezintă importanţă), le-au bferit pe tavă bucureştenilor o rivnită, dar, la; un moment, nesperată, victorie. Sâ mai amintim că Dinamo a folosit 10 jucători, pe cînd lotul lui “U” s-a subţiat îngrijorător, ceea ce a contat enorm în economia partidei,- Dan Moraru avînd la dispoziţie doar doi jucători la schimb (Guşti Şchiopu fiind ţinut ca... decor pe bancă), posturile 1 şi 3 fiind cele mai descoperite. Cum anticipam în cronica precedentului meci cu CSU Romradiatoare Braşov, prezenţa în lot a Jui Gyuri Grunwald (inexplicabil, cedat la Sânex) ar fi rezolvat poate dublarea lui Popa şi suplinirea lui Marin, încărcat de greşeli personale. Revenind, scorul final al partidei a fost de 55*59 (14-8, 26-21, 39-39), realizat de: Dumitrescu 17(3), Săftescu 11, Pintea 7, Sebestyen 6, Popa 6 (1), Cristescu 5 (1), Marin 3 (1), pentru “U”, respectiv Căruţaşu 15, Markovics 13(1), Helcioiu 13(2), Popa 9, Ştefan 5, Caraiani 1;-1. Mocanu 2. în nota meciului,

confuz, arbitrajul cuplului S. Dabija (Bucureşti) - V. Butuc (Constanţa). Celelalte rezultate ale etapei a VlII-a: CSU Romradiatoare Braşov - Rapid 76-84, ELBA Timişoara - Cimentul Fieni 79-62, CSU ISA Piteşti - Politehnica Iaşi 70-64, West Petrom Arad - Herlitz Tg. Mureş 85-55, CSU Sibiu - Vega Ploieşti 85-71.

CLASAMENT:1. Dinamo . 8 7 ,1 717:483 152. Vega Ploieşti 8 6 2 625:524 14*3. W.P. Arad' 8 6 - 2 646:514 144. CSU Sibiu 8 , 6 2 . 628:598 145. CSU Piteşti 8 5 3 583:557 136. .Herlitz Tg.M. 8 4 4 609:661 127. “U” Cluj-N .7 4 3 572:498 118. Rapid 8 . 3 5 618:661 119. CSU Braşov 8 2 6 626:716 1010. Poli Iasi 8 2 6 664:740 1011. ELBA : 8 1 7 503:716 912. Cimentul ,7 . 1 6 464:589 8

v Mircea Ion RADU

L i RUGBY«U " Cluj pe locul 3 -

Pauzâ pîriâîn14 aprilie 2001

“U” a avut parte din nou de două reprize , diametral opuse. Prima, în care a cedat terenul în ultimul sfert, cînd Dinamo a reuşit nu mai puţin de 31 de puncte, o a doua net superioară, 14-20, cînd au punctat V. Samuil, Săuan, Roman şi Hîmpea/ eseuri. A fost depăşit de miza jocului ieşeanul Ioan Dănăilă.

Antrenorii Petrică Motrescu şi Octavian Chihaia i-au avut în teren pe Cerceş, V. Samuil, C. Podea, Gheţa, Socaciu, Dragomir, Cantor, Marin, Daschievici, Hîmpea, Săuan, Brădăţan, Petre, Roman, Lazăr, Panaite, în general la înălţimea aşteptărilor. Şi se ştie ce greu este să învingi pe Dinamo la ea acasă...

• Dinamo - “ U” Cluj 45-20 (31-0) Farul - Poli laşi 32-5

• CSM Sibiu - Bîrlad 27-19 •REMIN - Steaua 13-26

- ' • Cupa României, 29 noiembrie: Rulmentul Bîrlad - “U” Cluj •

, CLASAMENT1. Dinamo 5 5 0 0 226-82 ' 152. Steaua 5. 4 "0" 1 161-69 133. “U” Cluj 5 3 0 2 100-141 11 :4. Farul 5 2 0 3 86-73 9 ^5. REMIN 5 2 0 3 86-94 96. CSM Sibiu 5 2 0 3 108-141 97. Poli Iaşi 5 1 0 4 93-136- 78. Rulmentul 5 1 0 4 63-189 7

Campionatul se întrerupe pînă în 14 aprilie2001. Din anul în curs a mai rămas de jucat o etapă în Cupa României, meciurile internaţionale ale Naţionalei de seniori, adversare Italia şi Noua Zeelandă, tot în cursul lunii noiembrie. ■ -

Demostene SOFRON

Adevărul e că se fură...

Adevărul e că, 'în România, se fură. Şi încă pe rupte! Începînd cu portarul de la întreprinderea cei urmează să fie

" “ privatizată prin lichidare” (care mai duce acasă, sărmanul, cîte o ţcavă, un picior de scaun ori o clanţă ruginită) şi pînă la ; d irecto rii u n o r im portante in s titu ţii financiare care se bălăcesc pînă la gît în banii populaţiei (mirarea lumii cum de nu se îneacăl).

Se fură la preţ (căci vînzătorii nu se mai obosesc să dea rest una, două sute■; de lei), se fură la cîntar la piaţă, se fură la calitate (plăteşti pentru calitatea I şi primeşti calitatea III bis), se fură în tramvai şi in alte locuri publice, iar mai nou (de, ne-am civilizat) se fură şi prin Internet. Se pot fura (teoretic nu e exclus) chiar şi voturi! De ce nu?

Pe piaţa de capital se fură acţiuni, pe cea valutară... do larii şl mărcile s în t “ delicatesele", iar pe piaţa bancară se fură banii din conturi. Rîndurile ce lor 17 milioane de români făcuţi acţionari peste -. noapte (prin deja arhicunoscutul PPM - Programul de Privatizare în Masă fiind doar una dintre explicaţiile care pot fi date : acestor iniţiale), după numai doi ani, s-au subţiat serios. Unii s-au lăsat duşi de nas şi şi-au înstrăinat acţiunile Ja preţuri derizorii (deci au fost furaţi), altora le-au fost vîndute acţiunile fără ştiinţa lor, adică» tot furaţi se poate spune că au fost. -

Cei care nu s-au avîntat să investească

pe piaţa de capital şi au fost mai prudenţi (vorba vine), şi-au plasat banii pc piaţa bancară. Unde, evident, că au fost furaţi. Şi acest lucru nu s-aîntîmplat la una, două bănci, ci la mai multe; azi, mîine ne apropiem vertiginos de rotunda cifră zece»

Şi la investiţiile în valută oamenii sînt furaţi. Ca lumea de tot! Dacă scapă şi nu cumpără bancnote false, pierde omul cînd vrea să-şi răscumpere vreun certificat aniversar şi constată că dobînda pe care o are de p rim it e mai mică decît comisionul de retragere astfel că, în final, recuperează mai puţin decît a investit.

Statul fură de la populaţie m ii de miliarde de lei pentru a acoperi găurile la marile întreprinderi de stat, ori bănci falimentare, găuri rezultate, evident, to t din furtişaguri. E drept, în acest caz e vorba de furt legalizat: înainte de a face scamatoria cu banii se emite o ordonanţă = de urgenţă care, cică, reglementează mişcarea banilor în cadrul bugetului de stat.

Isteţi din moşi strămoşi, românii au ajuns, după ceva vreme, la concluzia că. nu e prea rentabil să fure de la semenii lor, nu de alta dar prea mari bogăţii nu au mai rămas de furat. Aşa că mai iau cîte ceva şi de la cei care vin de peste graniţă Cu gîndul de a face bani în România. Spre ghinionul lor, însă, aceştia nu numai că nu se aleg cu nimic în plus,, dar după o scurtă şedere la noi riscă să.nu-şi mai poată recupera nici măcar banii investiţi iniţial. Căci, în România, sînt furaţi. Pe de o parte de statui român, iar pe de altă parte de partenerul român de afaceri. Discutam zilele trecute cu un important businessmân din străinătate care îmi spunea că prin m ediile de afaceri occidentale circulă o glumă referitoare la * România. Toată lumea o gustă - căci e foarte bună, îmi spunea el - partea tragică e, însă, că reflectă întocmai realitatea zilelor noastre. Cică, înainte de a investi la noi în ţară, un important om de afaceri ■< occidental încearcă disperat să afle ce trebuie să facă ca să vină din România ' cu o grămadă de bani. într-un fina l, primeşte răspunsul de la un investitor care a avut “ norocul” de a călca pămîntul românesc: “ .-..trebuie să mergi acolo cu cel puţin trei grămezi de banii” Pentru că, • în România, se fură! Şi încă pe ruptei

Aşa că, fericiţi cei săraci căci acelora . nu mai are ce să li se fure...

Alin TUDOR

Degringolada economiei şi responsabilitatea capiului administrator-cenzor

Date fiind pasiunile exagerate ale românilor pentru confruntările politice, cei mai mulţi dintre ei consideră acceptabilă explicaţia facilă, dar în bună parte adevărată, că marasmul economic în care am ajuns se datorează exclusiv guvernelor care s-au perindat la conducerea ţării în ultimii 10 ani. Desigur că este foarte riscant, în lipsa unor studii corespunzătoare, să afirmi câ managerul unei societăţi comerciale este vinovat de performanţele ei slabe. în schimb, o altă judecată de valoare nu poate fi contestată ţinînd mîna pe piept în dreptul inimii. Anume câ actul de conducere şi de control colectiv al societăţii

şi cenzori este incomparabil mai redusă decît a foştilor activişti de partid care răspundeau de fiecare întreprindere şi că, prin urmare, sîntem martorii nu numai ai creşterii birocratismului, ci şi a parazitismului deghizat. Or, cum economiei de piaţă îi este proprie eficienţa, responsabilitatea şi profesionalismul înseamnă că ori ea nu s-a făurit în ţara noastră ori a dobîndit o configurare păgubitoare de tip struţo-cămilă.

Dar structura şi utilitatea consiliilor de administraţie şi ale comisiei de cenzori au adesea conotaţii şi implicaţii nu numai de ordin moral, ci şi juridic, chiar penal, deoarece Legea 31/1990 conţine prevederi restrictive cu

comerciale este în cele mai multe privire Ia posibilitatea dobîndiriicazuri formal, foarte costisitor şi calităţii de administrator şi dechiar păgubitor pentru firmele în cauză. Toate, aceste caracteristici ale activităţii consiliilor de administraţie şi ale comisiei de cenzori se verifică integral la societăţile comercialeneprivatizate şi la regiile autonome în care clocăie reprezentanţii FPS numiţi dupâ anul 1996. Mulţi dintre aceştia sînt parlamentari sau acoliţi a i , acestora, ori surogaţi de specialişti din rîndul celor cunoscuţi ca facînd parte din celebrul grup de 15.000.

Fenomenul se regăseşte însă, într-o altă proporţie, şi la societăţile comerciale cu capital privat. Conştientizarea acestei realităţi i-a făcut pe unii sâ afirme câ utilitatea multor administratori

cenzor. Ne vom referi în cele ce urmează Ja un singur aspect. La art. 156 (2) lit. b din această lege se precizează că nu pot fi cenzori, iar dacă au fost aleşi, decad din mandatul lor “persoanele care primesc sub orice formă, pentru alte funcţii decît aceea de cenzor, un salariu sau o remuneraţie de la administrator sau de la societate său ai căror angajaţi sînt în raporturi contractuale sau se află în concurenţă cu aceasta”. Cu toate acestea sînt adunări generale ale acţionarilor cărora li se impune să aleagă administratori şi .cenzori care încalcă aceste prevederi. Iar urmările în plan economic sînt infinit mai grave decît cele de ordin' legislativ fiindcă se preiau

structurile de conducere de la societatea administratorilor şi se implantează în societatea administrată îneît mediul rezultat favorizează sau întreţine infracţiunea şi jaful.

Astfel o societate care activează în domeniul financiar sub denumirea aproximativă “BEDROAS” are trei cenzori. Fiecare din ei este director economic la societăţile SC “PICO” 1 . SA, ' SC “TROMEXPERA” şi SA "SILVEXPERT" ai căror directori generali sînt administratori la : SC“BEDROAS”. Ceea ce se întîmplă în respectiva societate financiară este uşor de intuit: deturnări de fonduri, cheltuieli frauduloase, consumarea capitalului social într-o veselie acompaniată şi stimulată de cenzori prin lipsa oricărui control asupra faptelor administratorilor, şefi direcţi asupra lor la locul principal de muncă. Astfel că acţionarii minoritari se simt nu numai trădaţi în încrederea acordată iniţiatorilor afacerii, dar şi păgubiţi în mod ireversibil.

Faptele de acest fel, şi altele care privesc activitatea . administratorilor şi a cenzorilor, s-ar putea preveni, cel puţin parţial, de către Oficiul Registrului Comerţului dacă Declaraţia cerută a fi completată de către ei_ la înregistrarea în Cererile de înscriere Menţiuni ar cuprinde şi alte prevederi în afara celei câ nu sînt membri în mai multe C.A.

Petru PRUNEA

i

D t r B A N C A T U R C O - R O M Â N Ă - S u c u r s a la C l u jD i r i B.du) 2 i Decembrie 1989, nr. 16, Cluj-Napoca Te|.: 190.203,197.700; Fax: 199.281

oferă clienţilor săi

- DEPOZITE LA TERMEN:COD VAL. | SUMA MINIMĂ 1LUNÂ 3 LUNI 6 LUNI 9 LUNI 12 LUNI

Pers. fîz. Pers. jurid,ROL 5 mii. .25 mii. 36% 38% :38% 35%USD 500 3.000 6,25% 6,50% 6,75% 7.10%EUR şi DEM 500 USD 3.000 USD 4,00% 4,20% 4,50% 4,70%

Avantaje:-Dobînzile sînt fixe pe toată perioada depozitului "- Comisioanele pentru deschiderea şi retragerea unui depozit Ia termenul stabilit: 0

CERTIFICATE DE DEPOZIT LA PURTĂTOR CU PAROLA

■ -

COD VAL 1 LUNA 3 LUNI 6 LUNI 9 LUNI 12 LUNIROL 38% 40% 40% 36%USD 6,75% 7% 7,25% 7,5% - 7,8%DEM 4,5% 4,7% 5% 5,2% 5,5%

Avantaje:- Comisioanele pentru cumpărare şirăscumpărăre: Q*\ . -- La răscumpărare înainte de termen se primeşte 60% din dobîndă, înfuncţie de perioada de deţinere* -Valoarea certificatului poate f i aleasă de către dumneavoastră '-Puteţi alege termene fixe sau orice alt termen .- Pot f i cumpărate fără a avea cont în bancă* Dacă perioada de deţinere a certificatului depăşeşte 30 de zile. * . . ^

tea*i k -iW J-sC V 1- , ' , 1 . \ »

rt

E fflK HAveţi parteneri de afaceri la New York? Vreţi sâ vizitaţi Parisul? Prietenii v-au invitat la Sidney? Nu vă mai faceţi griji cu formalităţile legatei de schimbul valutar. Aveţi acum cârdul de debit Maestre MONDO emis de Banca Transilvania Maestre MONDO se al.menteaza cu lei în România şîpoate fi folosit atât în (ară, cât şi în străinătate la orice bancomat pentru obţinerea de numerar tn moneda locală. Cu Maestre MONDO puteti achita direct la orice magazin si punct de vânzare unde este afişata sigla Maestre. Cârdul Maestre MONDO face schimbul pentru dumneavoastră.

5ter-~

publicităţii™ i raport p o t i# | tâ ra la s a î if iW

s lm tltia ce a s tă screşte fe d umrieâvoastră?j“ “

AKMIVANW

(3974738)

Alexandra Popa, laborant, Cluj-Napoca:; Creştere de trei la sută? Am auzit la ştiri de chestia asta, dar cei puţin mie nu mi-a crescut , salariul. O fi crescut prin altă părţi, pe la Bucureşti. Nu cred .că o asemenea creştere ar putea fi resimţită de cineva. Trei la sută nu înseamnă nimic. ■'

Gheorghe Toma, econom ist, Gherla: Creşterea salariilor de care vorbiţi nu poate fi - resimţită de cineva pentru că aceasta abia a acoperit inflaţia pe luna respectivă. Intr-un fel ; tot e birie, pentru că nu am mai mers pe minus.- Măcar atîta sâ iasă bine din tot programul guvernului, să nu depăşească inflaţia creşterea veniturilor, .pentru că şi aşa sîntem într-o situaţie destul de proastă, nu mai avem nevoie ’ să ne scadă salariile realei - . - ' -

Emilia Bartha, studentă, laşi: In primul rînd ; eu nu am salariu, lucrează numai părinţii. Oricum ei au salarii foarte mici şi nu îşi permit, să-mi dea prea mulţi bani, aşa că o creştere aşa de mică a salariilor nu o pot resimţi. Pentru a putea simţi, ar trebui ca salariile să crească de două ori. Ca să nu mai.vorbin de burse, care sînt la fel ca anul trecut, chiar mai mici. Să fim serioşi, cine ar putea simţi o creştere de trei procente?

Anam arla Sălă jan, educatoare, C luj Napoca: Abia am început anul şcolar şi nu pot să-mi dau seama dacă am ceva în plus la salariu. Totuşi indicele de creştere, tradus în lei, mi se pare insesizabil. La salariul unei educatoare o creştere de 3% ar însemna două kilograme de fasole boabe. Vorba celor de la televizor: .Perfect pentru familia mea!'

Mircea Gurulanu, Informatlcian, Zalău Nici nu ştiam de o asemenea măsură. Trei la sută înseamnă aşa de mulţi bani, că le-a şi fost ruşine sâ facă publicitate. Aici esto o chestie: vin alegerile. Trebuie făcut ceva. Nu ai de unde sâ dai bani, dar mişti ceva, chiar dacă rupi din. alte necesităţi. Cred că numai pe statele de plată se va reflecta măsura asta, câ în buzunare... Ei dau 3%, piaţa îţi cere 5%. Ei dau încă 3%, piaţa cere dublu, şi tot aşa... Atunci? Mai bine s-ar implica în menţinerea unui echilibru intre cît se produce şi c il se consumă. Asta înseamnă guvernare, nu poveşti electorale cu măriri de salariu, însoţite de sforăieli.

loan Trăpaş, sudor, Cluj-Napoca: Măsură bună, dar bani puţini. Eu, dacă aş fi la guvern, nu m-aş încurca cu aşa ceva, totuşi. Ori dai ceva serios, ori nu. Personal nu am Simţit o creştere salarială, chit că lucrez la stat. Dacă salariul ar fi în dolari, aş înţelege sâ dai 3%. Dar cînd cîştig) un milion şi jumătate, co înseamnă asta? De curiozitate, aşa; o voi întreba pe contabila noastră dacă a trecut ceva în plus la salariu. Şi dacă zice .Da", mintenaş dau fuga şl-i spun muierii că rjjf-or mărit ' salariul. Să vezi planuri! . ' :

Rareş Mateescu, Inginer, Bucureşti: S înf plătit într-un sistem ce nu intră sub incidenţa ‘ acestei legi. Dar astfel de decizii frizează caraghiosul. în; loc să-şi bată capul cum sâ creştem productivitatea muncii', care te poate ' .arunca" la mai mult de 20-30.000 de :lei, cît- înseamnă 3%, guvernul se joacă de-a ihai sâ: le mai aruncăm ceva firimituri". Nu ştiu de ce se merge pe linia asta... Cultivăm prostia, asta’ . este. - - !-'4: Irina Turda, m uncitoare, S lghe tuU Marmaţiei: Dacă s-ar da lunar cîte ceva,- măsura n-ar fi rea. Cu condiţia să ţină preţurile.", sub observaţie. Măcar la pune, ulei, Zahăr,V gaz,:benzină... Dar vedeţi, degeaba dai ceva- la salariu dacă ăştia, cu creşterea' combustibilului, scumpesc tot întruna. Nu - putem; ţine pasul cu ei. De-aid pleacă totul

.după .mine. Scumpeşti gaz,- curent, benzină,: poţi să-i dai omului oricît, că tot nu ajunge preţurile din urmă. în România salariile n-au putere. Numai acolo sus, la ei, acolo da. Eu n-am.auzit treaba asta cu 3%, dar la o familie cu trei copii, ce poate însemna asta?

Adrian Bărăceanu, medic stagiar. C lu j-; Napoca: Ei cred că o astfel’ de hotărîre ne; caracterizează" perfect: slabi în dedai majore şi puternid în gargară. Ce însemană pentru- un medic stagiar, cu venit ce mi-e ruşine. să-l spun, aşa ceva? Cu banii ăştia nu voi putea să-mi cumpăr nid măcar un halat nou. Sigur, şi ă it i este o tactică. Cu ceva trebuie sâ ieşi şi tu, guvern, In faţa oamenilor înainte de ieşirea acestora ia ume. Şi ieşi cu .praful în ochi". Adevărul este câ tot ce înseamnă .măsură, hotărîre" înainte de alegeri este ceva lipsit de fond, de susţinere. Este ceva efemer. Toată lumea îşi dă seama. Eu cred că astfel

jde decizii mai rău îi întărită pe oameni:

ofic iul judeţean pentru protecţia consumatorului-431.367. din România a emis un comunicat de

presă în care TVR era acuzată de a fi dezinformat opinia publică, făcînd

jocurile puterii-neocomuniste.

sănătate înÎncepînd cu anul şcolar 2000-

2001, între Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi o serie de asociaţii sau ONG-uri s-a concretizat o colaborare benefică, în primul rînd pentru îmbunătăţirea actului de învăţămînt. Astfel, prin majoritatea proiectelelor organizaţiei World Vision România (WV) se urmăreşte atît realizarea stării de bunăstare a copilului, cît şi protecţia acestuia. Educaţia pentru sănătate este prezentă în

proiectele WV încă din 1992. De acest proiect beneficiază în prezent aproape 3.500 de elevi cu vîrste cuprinse între 11 şi 18 ani, aproximativ 300 de profesori şi peste 40 de voluntari formaţi în educaţie pentru sănătate. Metodele folosite sînt dinamice, interactive, la care participanţii sînt activ implicaţi prin mijloace didactice modeme (grupuri mici de discuţii, brainstorming, îmbunătăţirea comunicării şi a sistemului de lucru în echipă).

Tematicile abordate acoperă un domeniu vast: autocunoaştere, dimensiunile sănătăţii, condiţiile în care se pot lua cele mai bune decizii, ' sexualitate, responsabilitatea în ceea ce. priveşte debutul vieţii sexuale,' avantajele şi dezavantajele avortului, bolile cu transmitere sexuală, metodele contraceptive, fumatul şi etapele dependenţei, organele afectate, alcoolul şi drogurile şi nu în ultimul rînd alimentaţia. Echipele-de lucru sînt formate din profesionişti:

medici, asistenţi sociali şi psihologi. Proiectele se desfăşoară în şcoli din Cluj- Napoca, Cîmpia Turzii şi Gherla prin ore de educaţie

. pentru sănătate, prin formare de profesori şi voluntari, tabere organizate cu profil de educaţie pentm sănătate şi cluburi cu aceeaşi tematică. Prin colaborarea cu IŞJ Cluj se are în vedere ca în. scurt timp programele WV cu privire la educaţia pentm sănătate să fie introduse şi în şcolile din

mediul rural, prin colaborarea cu medicul din comună, adaptarea tematicilor şi pentru copiii de . vîrste mai mici. Totoţadâ se urmăreşte introducerea programelor de informare despre tematica familială pentm mamele tinere din mediul rural. Cu sprijinul IŞJ se caută soluţii prin care WV împreună cu celelalte ONG-uri care susţin în şcoli ore cu tematică de educaţie pentm sănătate să convină asupra unei programe comune şi crearea unui circuit informaţional funcţional între toate aceste institutii.

C.V.

S A N A T 7 V r E # S Ă N Ă T A T E ^ S Ă N Ă T Â T E 0 S Ă N Ă T A T E # S Ă N Ă T A T E if îS Ă N Ă T A T E # S Ă N Ă T A T E fg J S Ă N Ă T A T E

Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate

vor răspunde pentru modul în care

gestionează fondurileCasa Naţională pentm Asigurări de

Sănătate (CNAS) va controla modul în care Casele Judeţene de Sănătate vor gestiona fondurile asiguraţilor, a declarat, într-o conferinţă de presă, Şerban Bubenek, preşedintele CNAS.

Potrivit Ordonanţei de Urgenţă 180, privind modificarea şi completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate, directorii generali ai Caselor de Asigurări Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, devin ordonatori secundari de credite, avînd obligaţia de a organiza şi coordona activitatea de control a colectării fondurilor asigurărilor sociale de sănătate şi de a dispune executarea sfiită a datornicilor. In plus, el este răspunzător de modul în care sînt utilizate fondurile Casei de Sănătate pe care o reprezintă, a precizat Bubenek.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Caselor Judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti, pierd atribuţia de ordonatori de credite, aceştia pâstrindu-şi funcţiile de conducere la nivelul Consiliilor de Administraţie.

în opinia preşedintelui CNAS, această modificare permite un control mai eficient asupra folosirii banilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. ’>Ju este o revenire la centralizare, aşa cum s-a crezut iniţial, ci de o evidenţă

permanentă a modului în care sînt folosiţi banii asiguraţilor, în condiţiile în care pentru prima dată sistemul sanitar beneficiază de un excedent bugetar şi, cu toate acestea, sănătatea se confruntă: cu cel mai mare blocaj financiar”, â adăugat Bubenek.

Datornicii la Fondul Asigurărilor Sociale de Sănătate vor fi obligaţi

să-ţi plătească restanţele

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va trece la executarea silită a societăţilor care au datorii la Fondul Asigurărilor Sociale de Sănătate.

Pînâ în prezent, datoriile la acest fond au depăşit 7.000 de miliarde de lei, recuperarea acestor bani fiind imposibilă din lipsa unui cadru legislativ care sâ permită executarea silită a datornicilor. Din cauza acestor datorii, Fondul Asigurărilor Sociale de Sănătate a înregistrat în permanenţă deficite, a afirmat preşedintele CNAS. Prin adoptarea OUG 180/2000, însă, a devenit posibilă executarea silită â datornicilor.

Recuperarea datoriilor se va face eşalonat, după o discuţie prealabilă cu societăţile debitoare.

în ultima lună, CNAS a reuşit sâ recupereze o parte din datoria pe care Casa de Sănătate a Transportatorilor o avea la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, iar după aprobarea OUG 180, o parte din societăţile restanţiere au

solicitat sistarea executării silite, promiţînd câ vor achita creanţele acumulate.

Farmaciile sînt obligate sâ vîndă şi medicamente

ieftine. Farmaciile acreditate sînt obligate să

aibă permanent în stoc şi medicamente la nivelul preţurilor de referinţă, stabilit prin Ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale a’ Asigurărilor de Sănătate(c n a s ). ;

Această prevedere este reglementată prin OUG 180/2000, care modifică şi completează Legea asigurărilor sociale de sănătate. Actul normativ prevede de asemenea câ unităţile farmaceutice care nu vor respecta această obligaţie vor fi sancţionate prin pierderea acreditării.

Farmaciile au, în acelaşi timp, obligaţia de a onora reţetele compensate şi gratuite. Persoanele care doresc să cumpere medicamente mai scumpe trebuie să plătească diferenţa faţă de preţul de referinţă.

Măsurile prevăzute prin OUG. 180/ 2000 au fost luate ca urmare a constatării faptului că multe farmacii comercializau doar medicamente scumpe.

Numărul bolnavilor de SIDA este în creştere

Numărul bolnavilor de SIDA este în creştere, la nivel naţional înregis- trîndu-se peste 8.500 de cazuri, aproape 45 la sută dintre cei infectaţi fiind în tratament medical, iar restul aflîndu-se

doar sub supraveherea specialiştilor, a declarat Adian Streinu Cercel, preşe­dintele Comisiei Naţionale de Luptă Anti-SIDA şi director al Institutului de Boli Infecţiose “Matei Balş” din Bucureşti. Dintre cei 3.682 de bolnavi aflaţi în tratament, pentru mai mult de jumătate trebuie schimbat tratamentul în anul 2001, întrucît acesta nu mai corespunde stadiului bolii, iar alţi zece la sută necesită terapii de salvare, din

. cauza degradării stării de sănătate.Costul tratamentului lunar al unui

bolnav HIV/SIDA oscilează între 15 şi 36 milioane de lei, România fiind printre puţinele ţări din Europa în care sînt

: alocate fonduri atît de mari pentru: tratamentul celor infectaţi. Folosirea celor mai modeme tratamente a făcut ca speranţa de viaţă a unui bolanv de SIDA să crească de la şase luni, în urmă cu un deceniu, la aproape patru ani, a precizat directorul Streinu Cercel. Lipsa unui buget constant a făcut ca în 2000 tratamentul bolnavilor să fie oprit de trei ori. Pentru a evita astfel de situaţii, un concern american (BMS) a alocat, vineri, medicamente în valoare de 750.000 de dolari, pentru tratamentul gratuit, pe durata a şase luni, a 500 de bolnavi. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Şerban Bubenek, prezent la spitalul bucureştean cu ocazia donaţiei, a declarat că pînâ la. sfîrşitul anului, programul naţional SIDA ar putea beneficia de aproximativ 80 de miliarde de lei, la 1 noiembrie fiind deja aprobată acordarea a 35 de miliarde de lei.

SĂNĂTATE#SĂNĂTATEţ*lSĂNĂTATE|»îSĂNĂTATE#SĂNATÂTE|ISANATATEs«iSANATATE|fSANAŢATE-jp-

1

«rr

• PETE. Nu folosiţi niciodată neofalina la scoaterea petelor de pe. ţesăturile din fibre sintetice. Se poate deteriora iremediabil.

• PETELE DE ALCOOL. Se spală cu apă limpede, călduţă.

• PETELE DE CAFEA. Cînd sînt proaspete, se scot cu apă sărată, sau se opăresc cu apă clocotită în care s-a pus glicerinâ.

• PETELE DE CACAO. Nu e voie să fie spălate cu apă cu săpun. Locul murdar se înmoaie în apă rece, apoi frecăm cu glicerina.

• PETELE DE CEAI. Cele care nu sînt prea vechi se pot scoate cu o soluţie formată din apă amestecată cu suc de lămîie. Petele de ceai persistente de pe feţele de masă şi şerveţele de culoare deschisă se pot scoate în felul următor:

( puneţi partea pătată peste o ulcică şi turnaţi deasupra apă clocotită din ibric. Repetaţi operaţia. Dacă petele nu cedează, puneţi în apă 1-2 linguri de glicerină şi cînd turnaţi frecaţi bine cu un burete deasupra petei. Petele de ceai de pe feţele de masă albe se îndepărtează cu suc de lămîie. Stoarceri lămîie

"deasupra lor, lăsaţi să acţioneze vreme de cinci minute, frecaţi-le uşor cu un burete, apoi clătiţi-le cu apă călduţă. în cazul ţesăturilor de lînă, petele se şterg cu un amestec în părţi egale, de spirt

medicinal şi oţet. Apoi se usucă locul cu un tampon de vată. ,

• PETELE DE CEARĂ. Puneţi o foaie deasupra petei, iar alta dedesubtul stofei pătate, iar apoi treceţi fierul de călcat peste sugativă. Dacă nu aveţi fier de călcat, puteţi folosi un cuţit încins, în caz că rămîne o pată de culoare, ştergeţi pata cu apă amestecată cu oţet, apoi spălaţi materialul în mod obişnuit.

• PETE DE CERNEALĂ ŞI PIX. Atît petele de cerneală şi pix de pe degetele şcolarilor, cît şi cele imprimate" pe ţesături, se curăţă cu ajutorul laptelui. Petele de pe piele se scot frecînd locul murdar cu o'cîipă muiată în lapte; Petele de pe rufe se scot înmuiridu-le cîtva timp în lapte, apoi spălîndu-le cu apă şi săpun. Petele de cerneală, dacă sînt proaspete, se freacă cu sare, apoi se spală cu apă" caldă. Petele de .cerneală de pe îmbrăcăminte de in se curăţă cu lapte rece, apoi se freacă cu lămîie. La sfirşit se clăteşte rufa cu apă rece. Gum se scot petele de pastă de pix? Pulverizaţi Tocurile murdare cu fixativ pentru păr. Petele dispar imediat,

• PETE DE CIOCOLATĂ. Dacă o rufă de culoare deschisă s-a pătat vizibil - cu ciocolată, recurgeţi la apă săraţă. Petele dispar imediat -

• PETELE DE FOND DE TEN. De pe bluze şi rochii se scot uşor prin

frecare cu miez de pîine. *• PETE DE FRUCTE. Iată cum

puteţi scoate repede petele de fructe de pe cămăşile şi bîuzele albe: înmuiaţi rufa pătată mai întîi în apa în care a fiert fasolea albă uscată, apoi puneţi-o într-un amestec de lapte cu suc de lămîie. Lăsaţi rufa să se înmoaie o jumătate de oră. Glâtiţi-o apoi cu apă rece. Hainele de pînză sau mătase în culori deschise, pătate cu vişine, , mure, afine etc. şe curăţă în felul următor înfieibîntaţi puţin alcool alb şi amestecaţi-1 cu o linguriţă de amoniac, apoi frecaţi locul pătat cu o cîipă moale. Feţele de masă sau hainele pătate cu suc de. vişine sau cireşe -se curăţă în felul următor: spălaţi-le întîi în apă câlîe înmuiate în lapte, pînâ cînd petele dispar. .

• PETELE DE GRĂSIME. Se scot foarte bine cu pastă de dinţi. Lăsaţi-o să se usuce, apoi îndepărtaţi-o cu peria. Petele de grăsime şi de ulei de pe materialele albe se scot cu o soluţie preparată cu sare de bucătărie (1 lingură)

- şi amoniac (4 linguri). Se agită soluţia pînă la dizolvarea sării. Prin frecarea cu o cîrpă înmuiată în soluţia respectivă, petele dispar. Petele de grăsime de pe stofe se curăţă cu tutun de calitate inferioară. într-un litru de apă se pun

. 150 gr. tutun, se fierbe bine şi se obţine o soluţie cu . care se freacă porţiunea pătată.

• PETE DE GUMĂ DE MESTECAT. Cînd guma moale de mestecat se lipeşte de îmbrăcăminte,

singura soluţie este să băgăm haina într-o pungă de plastic, iar apoi în fonge- lator. Guma îngheţată se desprinde uşor.

• PETELE DE IARBĂ. Se scot cu suc de lămîie amestecat cu puţină apă, cu vin curat sau spirt; fierbinte. Petele vechi.de iarbă trebuie înmuiate în lapte L acru, spălate şi frecate cu lapte dulce.

• PETE DE ÎNGHEŢATĂ. Se înmoaie rufa cca o jumătate de oră în apă rece, apoi se unge pata cu un detergent lichid sau pulbere, se lasă puţin să acţioneze apoi se freacă şi se clăteşte.

• PETE DE MUCEGAI. Se scot în felul următor: dacă' ţesătura e albă şi ' petele sînt proaspete, înmuiaţi cîteva ore locul pătat în oţet, apoi clătiţi rufa cu apă si săpun.

• PETELE DE OŢET. Vin roşu şi ' alb, fructe, praf, grăsime se curăţă cuamoniac amestecat cu zece părţi apă.

• PETE DE PARFUM. Se scot cu glicerină caldă. -

T • PETE DE SÎNGE. înmuiaţi hainele pătate de sînge în apă rece cu sare, cu perhidol cu apă oxigenată. Nu folosiţi niciodată apă caldă!

• PETELE DE TRANSPIRAŢIE. De la subsuoara, cămăşilor, bluzelor şi rochiilor uşoare se pot scoate cu oţet. Pregătiţi o soluţie de doi litri apă călduţă amestecată cu un dop de oţet în care

. înmuiaţi partea murdară a rufelor cca o oră, apoi spălaţi întreaga haină în mod obişnuit. .

ComunjcaT]Centrul Artemis de

consiliere’ pentru fete şi femei împotriva abuzului sexual şi violenţei doreşte să anunţe că şi-a reluat activitatea de consiliere psihologică şi juridică pentru persoanele care suferă sau care au suferit de pe urma violenţelor fizice sau sexuale. -

Dorim să anunţăm programul după care putem fi contactate direct sau telefonic.• Consiliere psihologică:

luni, miercuri,- vineri între orele 10-13; ■ • .

- marţi, joi între orele 14-17 . '• Consiliere prin telefon - 19.81.55 - ; v

- marţi, joi între orele 10-13, 'VTuni,- vineri între orele 14-17 . ' '• Consiliere juridică ' .

- luni, mierciiri,' vineri între orele 10-13 ;,

- marţi, joi între orele 14-17

“H rana ta să-ţi f ie medicament'*

Hipocrate

Extenuare fizică şi psihică

Organismul nostru este capabil să suporte oboseala fizică şi psihică chiar pe o durată mai lungă de timp, dar pentru ca performanţele sale sâ fie repede restabilite, iar noi să ne simţim din nou în formă, trebuie să-i acordăm - din cînd în cînd - cîte un răgaz. Insomnia şi stress-ul, fară faze de refacere, pot reveni critice pentru sănătatea noastră.Polen şi miere

Se amestecă polenul şi mierea în părţi egale şi se iau cîte două linguriţe pe zi, vreme de două săptămîni. în- felul acesta, energia dvs se va reface garantat şi foarte repede.Miere cu zer

^ O combinaţie fără egal: zerul va oferă toate substanţele vitale existente în lapte, iar mierea vă redă energia consumată. Dacă vă simţiţi obosiţi său sînteţi foarte solicitaţi fizic sau psihic, beţi în fiecare zi un pahar de zer în care amestecaţi două linguriţe de miere. 'Vin de rozmarin .

Puneţi şase rămurţle proaspete într-o sticlă de vin alb, astupaţi sticla ş i. lăsaţi-o să stea aşa patru zile. Beţi cîte puţin vin ori de cîte ori simţiţi nevoia. Este un întăritor care stimulează circulaţiasîngelui.

Alimenterecomandate:

• Cimbru• Alimente bogate în .

albumine şi sărace în' grăsimi, ca: peştele, laptele degresat şi iaurtul slab. Toate stimulează activitatea creierului.

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1990 - în Piaţa Revoluţiei a avut loc o manifestaţie organizată de tineretul universitar al PNŢCD în memoria tinerilor care, la 8 noiembrie 1945, au

demonstrat împotriva comunismului.

------------------------

Cea de a-ll-a Adunare Generală a Asociaţiei Youth

Hostel RomâniaSîmbătă, 4 noiembrie, a avut loc cea

de-a ll-a adunare generală a Asociaţiei Youth Hostel România. Această asociaţie s- a'înfiinţat, la Cluj-Napoca, în luna mai a anului 1999 şi are ca obiect de activitate, distribuirea de legitimaţii studenţilor şi tinerilor români în sistemul hotelurilor pentru tineret (Youth Hostel), sistem care în Occident funcţionează de foarte mult timp. Ideea e că tinerii aflaţi la burse sau în schimburi educaţionale şi culturale pot locui în hoteluri confortabile şi nu foarte scumpe sau pretenţioase. Asociaţia Youth Hostel din Cluj-Napoca are umiumăr de 40 de paturi la Hotelul Continental şi alte cîteva paturi, la complexul DOREMI, sezonier. Matyas lldiko, secretar general al YHR, a declarat că membrii Asociaţiei fie ei români sau străini, beneficiază de cazare f/7< aceste hoteluri de tineret. Costul unei legitimaţii Youth Hostel în România este de 2 dolari americani, la cursul zilei de la Banca Naţională, iar ■■ în Occident, costul legitimaţiei este de 10 dolari la cursul zilei. Cu această legitimaţie, studenţii români pot să se cazeze în baza de hoteluri YH din 10 ţări europene.

Cu . ocazia unui an de funcţionare, YH România a dezbătut teme referitoare la “Standarde şi reglementări ale Autorităţii

Naţionale pentru turism ”, acceptarea de noi membri, tipărirea de legitim aţii noi, voluniarii Asociaţiei. Totodată s-a discutat despre raportul activităţilor Asociaţiei pe anul 2000 şi idei în ceea ce priveşte obţinerea de fonduri pentru perioada următoare.

Corinâ G Ă M A N

' M o d i f i c a i e a * ş i c © n iip E © t a ff© au n o r d isp o ziţii d in O od ul PonuE

Curtea Constituţională a hotărît că sînt constituţionale textele referitoare la viol şi raportul sexual cu un minor prevăzute de Legea pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul Penal, astfel că legea a fost trimisă, preşedintelui Emil Constantinescu pentru' promulgare, se arată într-un comunicat de către preşedintele Curţii, Lucian Mihai.

Guvernul a înaintat Curţii Constituţionale, la 13 octombrie 2000, o sesizare referitoare la neconstituţionalitatea art. I, pct. 10 şi 14, din Legea pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul Penal, adoptată de Senat la. 25 septembrie 2000 şi de Camera, Deputaţilor la 3 octombrie 2000.' Dispoziţiile legale -a -căror constituţionalitate a fost contestată au modificat prevederilor art. 197 alin. 1 (referitoare la viol) şi celor

ale art. 198 alin. 1 şi 2 (referitoare la raportul sexual cu un minor) din Codul Penal, prevederi care, ca urmare a acestor modificări, au următoarea redactare:

Art. 197 alin. 1: “Actul sexual de orice natură, cu o altă persoană, prin constrîngerea acesteia, sau profitînd de imposibilitatea' ei de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa, şe pedepseşte cu închisoarea de la trei la zece ani”; ■

Art. 198 alin. 1 şi 2: “Actul sexual, de orice natură, cu o persoană care nu a împlinit vîrsta de 15 ani se pedepseşte cu închisoare de Ia unu Ia şapte ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează actul sexual, de orice natură, cu o persoană între 15-18 arii, dacă fapta este săvîrşită de tutore sau curator, ori de supraveghetor, îngrijitor, medic curant, profesor sau educator, folosind calitatea sa”.

în motivarea sesizării formulate de Guvern, se arată că, în condiţiile menţinerii în vigoare a dispoziţiilor art. 200 alin. 2 din Codul Penal (referitoare la relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex), noua redactare a dispoziţiilor articolelor 197 şi 198 din Codul Penal încalcă prevederile. constituţionale referitoare Ia statul de drept, precum şi pe cele referitoare la egalitatea în drepturi şi egalitatea între cetăţeni, fară deosebire de sex. De asemenea, în cuprinsul motivării mai erau invocate, ca fiind încălcate, prevederile referitoare la respectul vieţii private şi familiale şi cele referitoare la interdicţia discriminării din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor şi a libertăţilor fimdamentale ale omului.

Curtea Constituţională, însă, susţine cânu sînt încălcate drepturile constituţionale, arătînd că în cazul

infracţiunii de viol sau în ce priveşte actul sexual cu un' minor, atît subiecţii activi (autorii), cît şi cei pasivi (victimele) pot fi persoane de orice sex, iar pedepsele sînt identice, indiferent de sexul autorului şi de cel al victimei. De asemenea, Curtea mai spune că nu poate fi acceptată afirmaţia ' privind încălcarea Convenţiei europene, întrucît modificările Codului Penal nu aduc atingere vieţii personale şi de familie a persoanei, ci sînt incriminate şi sancţionate faptele care aduc atingere vieţii sau libertăţii sexuale, integrităţii fizice şi psihice a persoanei, în legătură cu viaţa ei sexuală - mai precis: faptele care sînt comise prin constrângerea persoanei sau profitînd de imposibilitatea ei de a-se apăra ori-de a-şi exprima voinţa' făptuitorului sau asupra minorilor aflaţi sub o anumită vîrstă, indiferent de calitatea făptuitorului.

Peste 60 la sută dintre decesele din România sînt cauzate de bolile cardiovasculare

Peste 60 la sută dintre decesele din România sînt cauzate de bolile

.cardiovasculare, care se manifestă într-o măsură mai mare la bărbaţi, acest procent fiind printre cele mai ridicate din Europa, a declarat, într-o conferinţă de presă, doctorul Dan Ivan,-directorul reprezentanţei din România a companiei farmaceutice franceze Sanofi- Synthelabo. Conform statisticilor, numărul deceselor cauzate de acest tip de boli tinde să crească la" persoanele sub 40 de ani, din cauza lipsei unor programe de sănătate specifice, iar Ia nivel mondial decesele cauzate de boli

cardiovasculare sînt, de asemenea, printre cele mai numeroase.

Doctorul Ivan a precizat că. aterotromboza, care este o boală la nivelul vaselor de sînge, a devenit, prin manifestările sale (infract, accident cerebral etc), cauza a 30 la sută dintre decesele înregistrate, anual, în întreaga lume.

In acest sens, Sanofi-Synthelabo va derula, începînd cu anul viitor, în România, un program de informare şi prevenire. Compania farmaceutică va organiza conferinţe naţionale anuale, informări ale pacienţilor şi medicilor de familie asupra riscului major al bolilor

cardiovasculare, simpozioane şi mese rotunde pe această temă,. precum şi atragerea atenţiei autorităţilor asupra costurilor umane şi materiale imense generate de lipsa prevenţiei şi a unui tratament corespunzător.

Un alt program care va fi derulat, de anul viitor, de compania franceză în România se referă la prevenirea şi tratarea insomniei. Programul se numeşte “Somn şi sănătate”, este organizat în colaborare cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi are în vedere educarea medicilor de familie şi a pacienţilor, în scopul creşterii duratei şi a calităţii

somnului. în prezent, aproape 50 la sută dintre adulţii din întreaga lume suferă de insomnie, 13 la sută dintre aceştia prezentînd simptome cronice, în consecinţă, insomnia sc numără printre cauzele scăderii performanţelor profesionale, tulburărilor dc memorie, accidentelor rutiere şi de muncă.

■ Conform specialiştilor, un om cu o durată medie de viaţă doarme aproximativ 25 de ani, în ultimul secol durata somnului scăzînd cu 20 la sută, faţă de secolul trecut, insomnia fiind neglijată dc 70 la sută dintre persoanele la care aceasta sc manifestă.

U niunea E u ro p ean ă va aco rda p este 130 d e m ilio an e d e e u ro pentru d eru la rea unor proiecte de m ediu In R om âniaUniunea Europeană (UE) va acorda .

României un împrumut nerambursabil de 131 de milioane de euro, destinat finanţării, cu 75 la sută din valoare, a trei proiecte de reabilitare a unor sisteme de epurare a apei, informează Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului (MAPPM).

Primul proiect vizează reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate şi a colectorului principal pentru .oraşul Craiova. Valoarea totală a investiţiei se ridică la 70,5 milioane de euro, din

care 52,8 milioane de euro sînt acordate de Uniunea Europeană.

De asemenea, va fi îmbunătăţit sistemul de alimentare cu apă potabilă şi de epurare a apelor uzate din municipiul Iaşi, astfel îneît sâ fie respectate standardele europene în domeniul calităţii apei şi a protecţiei mediului. Din cele 51,7 milioane de euro reprezentînd costul lucrărilor, ■ Uniunea Europeană va acoperi 39,5 milioane de euro.

Un alt program presupune o serie

de lucrări la staţia de epurare a apelor' uzate “Danutoni” din Valea Jiului, în valoare de 9,7 milioane de euro, din care 7,3 milioane de euro reprezintă grantul european.

în cazul fiecăruia din cele trei proiecte, UE asigură trei sferturi din fonduri, diferenţa urmînd să fie acoperită din bugetele locale şi prin împrumuturi din partea Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Potrivit MAPPM, granturile acoperă în întregime bugetul

aferent anului în curs pentru proiecte de mediu în România, respectiv 120 de milioane de euro.

Proiectele menţionate se adaugă unor lucrări a căror finanţare europeană a fost aprobată în luna iulie a anului curent şi care se referă la colectarea deşeurilor urbane din reginea Piatra Neamţ (în valoare de 15 milioane de euro) şi la îmbunătăţirea epurării apelor uzate în Constanţa (în valoare de 105 milioane de euro).

MAPPM a propus Comisiei

Europene alte cinci proiecte de mediu, pentru oraşele Timişoara, Brăila, Braşov, CIuj-Napoca şi Arad, în valoare totală de 273 de milioane dc euro. Propunerile experţilor români vor fi analizate la Comitetul de Management al Comisiei Europene din luna noiembrie, iar aprobarea lor ar însemna absorbţia fondurilor europene disponibile pentru programele de mediu din România pînă în anul 2002, se mai precizează în comunicat

| D i s p u t e c u t o v a r ă ş u l D u l e a ! ( 8)

u

liu

/ [

L

• 6 octombrie 1983. Am adresat un lung memoriu tovarăşului Petre Enache, secretar al C.C. âl P.C.R. în esenţă, i-am făcut cunoscut următoarele: 1. Mi-a scos piesa “Mă propun director” din toate teatrele; (era în vreo 4 repertorii!). 2. O carte de proză, povestiri şi nuvele, de la Editura Dacia, în plan pe acest an, a fost amînată fară explicaţii. 3. “Valsul de Ia miezul nopţii”, piesă jucată în 3 teatre (şi în limba germană!) tradusă de Fodor Şandor în maghiară,’ a fost scoasă dintr-un-volum de dramaturgie românească şi maghiară, ce urma să apară la Editura Kriterion!, (Iată-mă cenzurat chiar şi în maghiară!!) 4. Tot “Valsul”... a;fost interzis la Baia Mare, unde s-a jucat cu săli pline de peste 60 de ori. 5. Volumul de teatru stă de trei ani la Editura Cartea Românească. îl rog pe Szabo,- un om de omenie, care mă ştie bine,-să‘ se intereseze dacă memoriul meu ajunge unde trebuie.

21 octombrie 1983. Sînt chemat la judeţeană de partid de către Mihai Dulea, adjunct de şef de secţie la C.C. Un tip slab, firav, cu ochelari, cu o mînă.moale şi rece, dar oarecum acasă, cu ale scrisului. Mă primeşte cu atenţie în biroul secretarului clujean loan Noje. Mi-a vorbit calm şi cu o anume eleganţă:

- Aţi trimis o scrisoare tovarăşului secretar - Enachefmemoriu suna altfel!) şi aţi procedat

bine. Unii colegi trimit scrisori la diverse posturi de radio; e firesc-să ne rezolvăm noi problemele aici,- acasă, democratic şi în concordanţă cu realităţile noastre. Noi acceptăm o comedie vitriolantă împotriva duşmanilor de clasă, dar să se vadă în jurul ei zidul de nepătruns ăl comuniştilor. Al partidului. Să nu se creadă că la noi e numai mizerie şi viciu. Avem nevoie de eroi pozitivi. Piesa o voi citi şi vă voi da un răspuns: Ce mai doriţi?! ’ '

Să-mi apară cartea de la Ed. Dacia. Am mai multe puncte în memoriu. Măcar unele să fie acceptate. •

- O să văd ce e cu volumul. Trebuie sâ ne ataşăm prin scrisul nostru ideilor tovarăşului Nicolae Ceauşescu, sâ scriem despre eroii clasei muncitoare, despre viaţa nouă...

- Poate muncitorii vor să mai şi rîdă..." ■ - Poate, dar ne trebuie un teatru constructiv, care să răspundă cerinţelor zilei... :

- Despărţire simplă, rece...• 6 decembrie 1983. Dulea e din nou la

Cluj şi mă cheamă la o altă discuţie. E mai tranşant, mai dur:

- Tovarăşul Cacoveanu, am piesele dvs, nu le-am citit, sînt foarte prins. Am discutat cu organele de la Reşiţa şi au spus că vor să 'Vă ajute, dar piesa e deprimantă,-temă, tOtul e negativ şi fără speranţă în ea. ' ;

- Am scris-o cînd se cereau astfel de piese.

Şi apoi, lumea vine, se joacă numai cu săli pline...

- La Mangalia tovarăşul Ceauşescu ne-a cerut eroul model, modelul revoluţionar. Noi rin asemenea erou şi o asemenea piesă aşteptăm de la dvs! Vă rugăm (elegant spus!) să scrieţi o astfel de piesă. Vine Congresul al XlII-lea al partidului!

- Eu scriu comedie... Daţi-mi un conflict cu un: model şi scriu piesa!

- Eu nu am conflicte. Găsiţi-le! Trebuie să înţelegem nevoile momentului, ale epocii...

- Tot într-un asemenea moment cineva a s"cris Mitrea Cocor şi azi ne e ruşine să vorbim despre ea... -

- Scrieţi o piesă despre acest moment, o piesă politică şi veţi fi jucat în toată ţara. Se vor juca şi comediile... trebuie să fiţi mai receptiv. Aştept! Eu v-am întins o mînâ de ajutor. ' <

- Mă mai gîndesc, spun încet, convins câ nu voi scrie nici o piesă şi nici la albumeleomagiale.

Viorel CACOVEANU

într^m m ? a,te 18 Pers°ane au fost răniteHi imirr a»cc.'^®nt njtier Produs în noaptea de sîmbătă spre

uminică, tn Austria, a anunţat direcţia de securitate a - provinciei Austria Superioară; citată de AFP.

Primul ministru francez, Lionel Jospin, a cerut AutorităţiiPalestiniene şi liderilor israelieni să facă “gesturi

semnificative în sensul pacificării zonei de conflict- ■ " • ' . •' .. . . . relatează AFp’

Ion Iliescu i-a spus raportorului Parlam entului European că după alegeri Rom ânia se va angaja deplin peniru îndeplinirea criteriilor de aderare la UEPreşedintele PDSR, Ion

Iliescu, s-a întîlnit, ieri, cu baroana Emma Nicholson of Winterboume, raportor pentru România al Parlamentului European, în cadrul întrevederii liderul PDSR arătînd- că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă prioritate absolută pentru partidul său şi că, după alegerile din noiembrie 2000, România se va angaja deplin pentru îndeplinirea criteriilor de aderare la UE, în paralel cu adoptarea unor măsuri economice imediate'referitoare la standardul de viaţă al cetăţenilor români.

“în ceea ce priveşte temele

' abordate de d-na Nicholson, domnul Ion Iliescu a subliniat faptul că acestea reprezintă priorităţi ale PartiduluiDemocraţiei Sociale . din România şi, de aceea,Programul politic al PDSR şi Oferta domnului Ion Iliescu ca şi candidat la Preşedinţia României caută să găsească răspunsuri pentru rezolvarea rapidă a acestor probleme”, se arată într-un comunicat al PDSR.

Potrivit comunicatului, în cadrul întrevederii, Emma Nicholson a subliniat sprijinul pe care Uniunea Europeană îl acordă României, relevînd în

acelaşi timp obstacolele care stau în calea aderării. PDSR informează că, la întîlnirea cu Ion Iliescu, Emma Nicholson a relevat necesitatea creării unui sistem eficient de administraţie publică, depolitizat, unitar şi profesionist, problema corupţiei, care “s-a transformat într-un autentic flagel al societăţii româneşti”, iar cea mai importantă problemă pe care România trebuie să o rezolve este, în opinia raportorului, situaţia copiilor instituţionalizaţi - temă care figurează printre criteriile de aderare la Uniunea Europeană adoptate la Copenhaga.

P e ric o lu l îndepărtării de realitateurmare din pagina 1

coincidenţa rămîne şi ridică semne de întrebare. Nu atît de serioase însă ca declaraţiile aceluiaşi Emil Constantinescu, făcute la puţine zile după ce chestiunea ANMR a inflamat opinia publică. In ultimele zile de şedere la Cotroceni, acesta a reuşit să dea măsura îndepărtării sale de realitate, făcînd nişte afirmaţii de tot hazul. Omul a pretins, nici mai mult, nici mai puţin decît că "Situaţia a fost permanent sub control. Eu am fost permanent informat şi am luat toate măsurile care se impun. Insă am considerat că o dezbatere publică era necesară şi de aceea am lăsat acestei asociaţii libertatea de a se întruni. Am dorit să testez modul de reacţie al ofiţerilor din armată, care a fost exemplar". Nici câ ce poate o declaraţie mai demagogică. Ea ne aminteşte de un alt caz, în care Emil. Constantinescu s-a lansat în afirmaţii care i-au distrat pe români. Atunci el fusese la curent cu "flagrantul minuţios organizat" pe aeroportul Otopeni în momentul în care se descârcau baxurile cu ţigări ce urmau să fie duse, conform declaraţiilor unuia dintre cei implicaţi, la reşedinţa prezidenţială de la Scroviştea. Acum, Emil Constantinescu i-a lăsat pe generalii Chelaru şi Văduva să-şi producă opera, a asistat la preparative, probabil a influenţat aprobarea actelor necesare, numai pentru a vedea cum va reacţiona armata română, oferiţii pe care i-a înaintat în grad el însuşi cu cîteva zile înainte. Unii dintre cei răsplătiţi pentru merite deosebite l-au dezamăgit probabil, dar aceştia sînt într-o minoritate profundă faţă de " ceilalţi, care au plecat din Alianţă imediat ce presa a făcut scandal, iar românii obişnuiţi au început să-şi pună întrebări în legătură cu ceea ce se întîmplâ în ţară fără ştirea lor. Emil Constantinescu îi linişteşte: totul se află sub controlul său riguros. E adevărat, acest control se produce, de regulă, după ce evenimentele o iau razna şi numai în mintea locatarului de la Cotroceni. Ceea ce ar putea fi foarte grav dacă nu am şti că severul controlor mai are cîteva zile şi pleacă acolo de unde a venit în 1996.

Constantin D u d u Ionescu îşi re p ro şe ază ca în m a n d atu l sau de m inistru d e In te rn e nu a fă c u t m a i m u lt p e n tr u p r o m o v a r e a S ta tu tu lu i poliţistului

Preşedintele PDSR a subliniatobiectivele majore de politică externă, în cadrul cărora

: aderarea la Uniunea Europeană reprezintă prioritate absolută. Iliescu a arătat că este interesat în stabilirea unei relaţii de lucru permanente şi directe cu toate organismele Uniunii Europene, se mai arată în comunicat.

Raportorul Parlamentului European pentru România, baroana Emma Nicholson of Winterboume, a declarat'că Uniunea Europeană aşteaptă ca guvernul instalat după alegeri să realizeze, în primele 100 de. zile, progrese clare şi tangibile în procesul de'reformă.

Ministrul de Inteme, Constantin Dudu Ionescu, a declarat la Suceava că îşi reproşează că, în mandatul său de ministru, nu a făcut mai mult penţru promovarea, cu o viteză mai mare, în Camera Deputaţilor a Legii privind Statutul poliţistului. “E o lege modernă şi care, cu siguranţă, va fi trecută în legislatura viitoare, şi care consacră calitatea de funcţionar public civil, cu un statut special, al poliţistului. Legea a fost introdusă de anul trecut, din septembrie şi, din păcate, nu s-a găsit timp pentru dezbaterea ei. E o lege modernă, care a fost

apreciată şi care are măsuri proactive pentru lupta împotriva corupţiei. Este, de fapt, singura lege care are astfel de măsuri, acele teste de integritate pe care cei care depun jurămîntul ca poliţist le acceptă implicit în momentul cînd depun acel jurămînt”, a spus Dudu Ionescu. El -a spus că îşi mai reproşează că nu a reuşit să reformeze complet sistemul de pregătire şi educaţie în Ministerul de Interne, dar că această reformă este începută şi va fi continuată indiferent de cine va conduce ministerul.

Cetăţenii din Republica Moldova vor putea intra în România de la 1 ianuarie ZOOI

numai pe bază de paşaportMinistrul de Interne, Constantin Dudu Ionescu, a declarat la Suceava că

România va Introduce, de la 1 Ianuarie 2001, obligativitatea paşapoartelor pentru cetăţenii din Republica Moldova. “Marea problemă, şi va trebui să o rezolvăm, este ca intrarea în România să se facă cu paşaport, şi nu numai pe baza unui act de identitate simplu” , a spus Dudu Ionescu, care a anunţat că această măsură va fi Introdusă de la 1 ianuarie 2001. “Nu se limitează numărul de intrări, nu se limitează accesul, dar intrarea în România se va face pe bază de paşaport”, a spus ministrul de Interne. El a mai spus că circa 70.000 de cetăţeni ai Republicii Moldova au dobîndit cetăţenia română.

Teodor meleşcanu apreciază că decizia U E de ridicare a vizelor pentru români m

are tm caracter poililc ş i im va fi influenţali de rezultatei alegerilor

Preşedintele ApR, Teodor Meleşcanu, fost ministru de Exteme, a declarat că decizia UE de ridicare a vizelor pentru români nu are un caracter politic şi nu va fi influenţată de rezultatul alegerilor, ci va fi determinată de capacitatea României de a avea o politică în măsură să reducă tendinţa foarte mare de emigrare care există la români.

Meleşcanu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că problema vizelor pentru români este, pe de o parte, legată de diminuarea tendinţei “extrem de mari” pe care o au românii de a emigra legal şi de a lucra ilegal în străinătate, iar pe de altă parte, de asigurarea măsurilor necesare pentru ca România să nu fie o ţară de tranzit pentru emigrarea ilegală în Uniunea Europeană.

“Termenul anunţat de ministrul de Exteme, Petre Roman, pentru luna mai 2001 mi se pare optimist şi nefundamentat, la ora actuală, avînd în vedere şi declaraţiile extrem de negative care au fost făcute de înalte oficialităţi, inclusiv din Germania, în legătură cu această problemă”, a spus Meleşcanu.

Meleşcanu a explicat că din cauza politicii economice din ultimii patru ani România s-a îndepărtat de Uniunea Europeană. “A crede că în aceste condiţii se vor înregistra decizii de acest fel pînă în mai anul viitor mi se pare ultra optimist”,- a mai spus Meleşcanu.

o * * ! 1’* * .

Punct final în C.N.W.K.C

Salbă de medalii pentru clujeni• Liviu Crişan - membru în Comitetul

Director W.K.C. •

223 de karateka reprezentînd 23 de cluburi din ţară şi-au disputat titlurile naţionale la Cluj-Napoca, 4, 5 noiembrie, într-o competiţie de un nivel tehnic-spectacular ridicat.

MS opresc acum asupra rezultatelor obţinute de karateka celor cinci cluburi şi asociaţii prezente în finale. Cu

alte cuvinte, Cristian Voinea (Vulturul Cluj, antrenor Ioan Prunean, locul 3,- jiyu ippon kumite, 9/11 ani, +1,40), Kertesz Robert (Poli Karate Cluj, antrenor Liviu Crişan, loc2 jiyu ippon kumite, -1.40, Kelemen Robert, Flavia Selejan (ambii Poli Floreşti, antrenor Adrian Gherman, ambii locul 3 jiyu ippon kumite, 9/11 ani, -1.40, Elena Clima (KC Turda, antrenor Sever Cucu, loc3 kata ind), Ovidiu Radu (Poli Karate, loc 3 kata ind, 12/14 ani), Kertesz Robert (Poli Karate, loc 1, kata ind, 9/11 ani), Raluca Andruşca (Poli Karate, loc 2 kata wado ryu, 12/14 ani), Codruţa Lăpădătescu (Poli

Karate, loc 2 kata wado ryu), Poli Karate locul 1 echipe la kumite, Flaviu Pop (Poli Floreşti, loc 1, kumite ind), Rareş Chira (Poli Karate, loc 2 kumite ind), Mihai Bălaie (AS Shotokan, antrenor Cristian Romanul, loc 3, kumite ind), Cristian Fisca (KC Turda, loc 2, kumite ind, 15/17 ani, -73 kg), Dragoş Cocişiu (Poli Karate, loc 1, kumite ind, +78 kg), Bogdan Sopterean (Poli Karate, loc 1, kumite ind, -68 kg), Emanuel Popan (Poli Karate,, loc 1, kumite ind, -78 kg), Raluca Andruşca (Poli Karate, loc 1 kumite ind 12/14 ani), Anca Iosif (Poli Karate, loc 3 kumite ind -52 kg), Lengel

i

Kertesz Robert, un karateka . pentru Mileniul III

Gyongyi (Shotokan, loc 3 kumite ind +60 kg), Ana Clima (KC Turda, loc 3 kumite ind - 53 kg).

Demostene S O F R O NFoto: ion PETCU

r r i t H a i - t p h i ţ i

Campionatele Mondiale de seniori

De trei ori bronz peniru Rom ânia!

Finale inedite în Mondialele de seniori de la Prostejov, Cehia. Finalele mari, locurile 1/2, s-au disputat între Cehia şi Slovacia, în timp ce finalele mici, locurile 3/4, între România şi Ungaria. Finale încheiate cu următoarele configuraţii şi ierarhii finale... sim plu: Cehia, Slovacia, Florin Purice / România; dublu: Slovacia, Cehia, Tabarcea/ Stoica/ Purice/ România; triplu: Slovacia, Cehia, Tabarcea/ Săsărman/

FOOTBALLTENNISl>b WO*l£> CHAMriONSMIP -

. C IE C H * « fU U IC « P R O S T 8 j© V N O V E M B ÎR 2 .-5 ,

Onuţu/ Stoica/ Gheorghiu/ România, un clasament care plasează naţionala noastră pe locul 3 în lume. Loc la care sîntem, de ani buni deja, abonaţi." Aşa cum sînt abonaţi, tot de decenii, cehii şi slovacii la primele două locuri.

Să le mulţumim sportivilor • noştri, antrenorului-jucător Ioan Zîrnă, sponsorului ARDAF Cluj, rezultatele lor confirmînd din nou rolul şi calitatea de ambasador ă l sportului pentru România.

Demostene S O F R O N

Autorizată prin S.C. nr. 198/1991, judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 29.03.1991 cod fiscal R 204469

REDACŢIA: C lu j-N apoca , s tr . Napoca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA;' ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALIN TUDORBĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - . - - , STELA PETCU; CONTABILITATE:TEL.: 19.73.07-LIVIAPOP;

Secretar de redacţie: C/ So subredacţiaturda:-tel/fax:31.43.23Horea PETRUŞ 19.74.18 SUBREDACŢIA DEJ: TEL /FAX: 21.60.75

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia

•’. i . ' • t ^ 1* ‘ • k ţ I C J

* JîyitTri '

th i

TIPARUL EXECUTAT LA Garamond