Jerome Bruner: Motivatia si perceptia

Celebrele “Experimente clasice ale psihologiei” inglobeaza-asa cum arata si titlul- o serie de prezentari ale celor mai cunoscute incercari de aflare a raspunsurilor la diverse intrebari.

In articolul cu numarul 50,Jerome Bruner incepe prin a se intreba: Oare motivele noastre ne influenţează percepţiile?

Astfel,ne este relatat faptul ca intr-un experiment,Hastorf si Cantril (1945) le-au cerut unor studenti ,unii din Darmouth,altii din Princetion,sa urmareasca impreuna un film,bazat pe un meci de fotbal american intre Darmouth si Princeton.Sarcina acestora era sa observe si sa catalogheze incalcarea regulilor in acest joc,drept urmare,s-a constatat ca studentii de la Princeton au vazut echipa Darmouth incalcand de doua ori mai multe reguli decat au vazut ceilalti.Acest rezultat i-a determinat pe Jerome Bruner si echipa sa cerceteze ideea conform careia si cele mai simple perceptii sunt influentate de motivatiile si valorile noastre.

Printre numeroasele contributii aduse psihologiei cognitive ,Jerome Bruner a fost fondatorul “Noii perspective”(New Look) in domeniul perceptiei.Punct de plecare a fost un experiment,bazat pe conceptia ca valoarea obiectelor ar trebui sa influenteze modul in care sunt percepute,astfel ca aparatul nostru perceptual ar trebui sa puna accent pe lucrurile importante.

In primul experiment(1947) desfasurat de Bruner si Goodman,participanti erau copii de 10 ani,unii proveneau dintr-o comunitate influenta din Boston,altii dintr-un adapost dintr-o zona defavorizata din Boston.Ipoteza era ca pentru acestia din urma,monedele aveau o valoare mai mare.

Asadar,experimental consta in faptul ca fiecarui participant i se prezenta pe un ecran o pata de lumina .Fiecarui participant ii era pus la dispozitie un buton prin care putea controla marimea luminii.Inainte de fiecare experiment,copiilor li se facea un instructaj,cu scopul de a observa cum estimeaza fiecare marimea monedelor.In timp ce manipulau butonul,fiecare copil tinea in mana cate o moneda cu diferite valori;experimentul s-a facut mai intai cu monede,find substituite apoi cu discuri gri.

De asemenea,pentru copiii de la adapost,estimarile erau mult mai mari decat pentru cei din zona influenta.

Rezultatele obtinute au aratat ca toti copiii supraestimau marimea reala a monedelor,nu in functie de marimea acestora,ci in functie de valoarea lor.De exemplu,daca moneda avea valoare de 25 centi,media supraestimarii a fost de 20%, pe cand la ceilalti a fost de 50%. De asemenea, s-au observant erori mult mai mici in cazul discurilor gri.

In alt experiment,Bruner si Postman(1948) au folosit simboluri pozitive si negative pentru testarea perceptiei asupra marimii,folosind discuri de plastic,pe care erau desenate diferite semne.Pentru reprezentarea pozitivului, pe unul dintre discuri a fost desenat un dolar, pentru neutru s-a folosit un desen abstract, iar pentru negative s-a folosit svastic(la putin timp dupa finalul celui de- Al Doilea Razboi Mondial). Ipotetic, svastica poate fi perceputa ca fiind mai mare pentru ca stimuli periculosi sau amenintatori, la fel ca si in cazul celor valorizati pozitiv, pot fi amplificati de sistemul perceptual.Un alt factor poate fi reprezentat de o capacitate mare de discriminare, care sa distorsioneze estimarile privind marimea.Cu toate acestea, efectele nu s-au dovedit a fi foarte de incredere, unele iincercari de replicare ale descoperirilor esuand.

Pe de alta parte, alte experimente sugereaza ca perceptiile pot fi influentate de un principiu de tipul “mai bun e mai mare”.Spre exemplu, s-a observat ca in apropierea Craciunului copiii deseneaza imagini ale lui Mos Craciun mai mari, nefiind la fel in cazul obiectelor neutre. De asemenea, in cazul alegerilor din 1960 dintre J.F.Kennedy si Richard Nixon, participantii au fost intrebati care dintre cei doi este mai inalt, rezultatul fiind ca mai multi dintre sustinatorii lui Kennedy credeau ca acesta este mai inalt decat Nixon. In alt caz, unor student americani le-a fost prezentat un barbat drept “Dl.England,un student de la Cambridge”, iar altora ca “Profesorul England de la Cambridge”. Drept rezultat, cand studentilor li s-a cerut sa estimeze care dintre cei doi este mai inalt, “Profesorul England” a fost considerat in medie ca fiind cel mai inalt.

Altfel spus, se sustine faptul ca motivele noastre-preferinte ,valori si dorinte-influenteaza judecatile si impresiile pe care le avem despre lume. Un alt exemplu arata ca dorintele noastre ne pot influenta judecatile privind probabilitatea unor evenimente. Unor copii de scoala le-au fost prezentate doua pachete de carti,

unele valorau un numar de puncte, iar altele nu. Copiii stiau cate puncte erau in fiecare pachet de carti, dar ,inainte sa traga cate o carte, copiii supraestimau in mod constant probabilitatea rezultatului favorabil. La fel se intampla si in cazul studentilor care au testat jocul. Asadar, observam ca valoarea nu afecteaza perceptia marimii, ci aprecierea posibilitatii.

Alta problematica pusa este iluzia controlului, bazata pe credinte conform carora o persoana poate controla rezultatul evenimentelor. Plecand de la aceasta, indivizii tind sa creada ca pot face sa se intample lucruri bune sau sa impiedice lucruri rele, desi acestea nu depind obiectiv de ei.

Din perspectivele si experimentele acestea, intelegem ca dorintele noastre pot genera o perceptie distorsionata asupra lucrurilor si probabilitatii evenimentelor din viitor. Aceste procese duc la optimism intens, cel putin in societatea Americana. De exemplu, un om de rand crede ca va trai mai mult decat media, ca este mai putin predispusa la un accident si ca este mai avantajata decat alti oameni, aflati in circumstante asemanatoare lui. In cazul pacientilor bolnavi, credinta ca ar putea avea un control asupra bolii duce la imbunatatirea starii(Taylor,1989). Optimismul ne poate ajuta foarte mult sa facem fata diferitelor obstacole,provocari, chiar daca e nejustificat.

Ca in fiecare situatie, exista parti pozitive si negative, insuficiente sau lucruri duse la extreme, asa ca depinde de fiecare individ in parte cu ce valente-pozitive sau negative- abordeaza fiecare situatie. Una dintre celebrele zicale spune ca nu exista pesimisti, ci doar optimisti bine-informati.

IP, Stoica Maria-Beatrice

(grupa a III-a)