Balneo-Research Journal Vol.3, Nr.1, 2012

DISPOZITIVE AJUTĂTOARE DE MERS

Dr. Irina Petruşcă1

1Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneoclimatologie

Rezumat

Mijloacele ajutatoare sunt dispozitive folosite pentru a creste gradul de independenta a pacientilor.

Batavia si Hammer au stabilit 4 criterii importante in evaluarea si selectia dispozitivelor asistate (1): 1.Eficacitatea 2.Accesibilitatea 3.Operativitatea 4.Fiabilitatea.

Obiectivele mijloacelor ajutatoare de mers sunt: imbunătăţirea echilibrului, asigurarea unui feed-back senzitiv, diminuarea durerii.

Bastonul largeste baza de sprijin si scade stresul pe membrul inferior afectat opus (5,6,9), putand descarca pana la 25% din greutatea corporala a pacientului.

Carja are 2 puncte in contact cu corpul asigurand o stabilitate mai buna decat bastonul (5,6,10,11). Carjele axilare au avantajul principal ca permit descarcarea pana la 80% a greutatii, asigurand un suport al trunchiului mai bun decat cele nonaxilare care permit un transfer de 40-50% a greutatii pacientului.

Cadrul de mers este cel mai potrivit dispozitiv pentru pacientul confuz sau care are un mers nesigur putand fi folosit si pentru recuperarea precoce a mersului. Are avantajul ca asigura un suport maxim al pacientului.

Fotoliul rulant este folosit de catre pacientii la care ambulatia este imposibila sau posibila dar pe distante scurte. Toate fotoliile rulante necesita un sistem pe care se sta, unic si trebuie sa asigure o stabilitate adecvata si sa creasca functionalitatea.

Ortezarea membrului inferior urmareste pastrarea relatiilor normale, atat statice cat si dinamice, intre

articulatiile sold-genunchi-glezna-picior. Ele pot fi folosite pentru a corecta un pattern de mers incorect si pentru a creste eficienta mersului.

Tipul de dispozitiv ajutator ales depinde de gradul de asistenta si in general, cu cat dizabilitatea este mai mare cu atat complexitatea dispozitivului ales este mai mare (2,3,4,5,6,7).

Mijloacele ajutatoare sunt dispozitive

folosite pentru a creste gradul de independenta a pacientilor si pot fi clasificate astfel:

dispozitive pentru mobilitate/ambulatie dispozitive pentru ADL-uri si pentru

autoingrijire dispozitive pentru auz, vaz, vorbit,

siguranta. Batavia si Hammer au stabilit 4 criterii

importante in evaluarea si selectia dispozitivelor asistate (1):

1.Eficacitatea 2.Accesibilitatea 3.Operativitatea 4.Fiabilitatea. Tipul de dispozitiv ajutator ales depinde

de gradul de asistenta si in general, cu cat dizabilitatea este mai mare cu atat complexitatea dispozitivului ales este mai mare (2,3,4,5,6,7).

Obiectivele mijloacelor ajutatoare de mers sunt: Îmbunătăţirea echilibrului Asigurarea unui feed-back senzitiv Diminuarea durerii Deficientele care necesita dispozitive

ajutatoare de mers sunt : Deficiente usoare de echilibru/stabilitate –

baston cu un punct de sprijin; Deficiente moderata de echilibru/stabilitate

– baston cu 4/4 puncte de sprijin Deficiente moderat-severa –

hemicadru/cadru Scaderea fortei musculare la nivelul

ambelor membre inferioare – carje bilaterale sau cadru (eventual cu roti)

Afectarea severa a stabilitatii – cadru (eventual cu roti)

Afectarea functiei pumn/mana – cadru cu platforma

18

Balneo-Research Journal Vol.3, Nr.1, 2012

Dificultate in urcatul scarilor – cadru special pentru urcat scarile (8).

Bastonul largeste baza de sprijin si scade stresul pe membrul inferior afectat opus (5,6,9), putand descarca pana la 25% din greutatea corporala a pacientului.Lungimea bastonului este importanta deoarece o utilizare inadecvata duce la formarea unui pattern de mers incorect. Pentru a determina marimea optima se masoara distanta de la varful bastonului la marele trohanter cu pacientul in ortostatism, cotul fiind in flexie de 20 grade.

Figura 1. Bastonul Modul de folosire: de partea opusa

membrului inferior afectat, bastonul va avansa simultan cu membrul inferior opus, primul pas fiind facut de catre membrul inferior neafectat. La urcatul si coboratul scarilor regula este ‘sus cel bun, jos cel rau ‘ (urca cu membrul inferior indemn si coboara cu membrul inferior bolnav, sau eventual imediat dupa acesta). Exista mai multe tipuri de bastoane: Bastonul în C, in J, standard cu un singur

punct de sprijin Bastonul cu prehensiune funcţionala Bastoanul cu 3/4 puncte de sprijin.

Indicatii de folosire a bastonului: boli degenerative, afectiuni neurologice, afectiuni ortopedice, etc. Carja are 2 puncte in contact cu corpul asigurand o stabilitate mai buna decat bastonul (5,6,10,11). Exista 2 tipuri de carje frecvent folosite: axilare si nonaxilare.

Carjele axilare au avantajul principal ca permit descarcarea pana la 80% a greutatii, asigurand un suport al trunchiului mai bun decat cele nonaxilare. Pacientii trebuie avertizati de posibilitatea aparitiei neuropatiei

brahiale compresive si sfatuiti sa evite repausul si sprijinul cu toata greutatea corpului in carje.

Figura 2. Carja Lungimea carjei se calculeaza astfel:

distanta de la plica axilara la 15 cm lateral de degetul 5, piesa pe care se tine mana va fi plasata astfel incat cotul sa fie in flexie de 30 grade, pumnul in extensie maxima iar degetele in flexie. Modul de utilizareeste urmatorul: strânge piesa axilară între braţe şi cutia toracică şi împinge în jos cu mâna piesa pentru mână.

Carjele nonaxilare permit un transfer de 40-50% a greutatii pacientului asigurand un bun control al trunchiului. Carjele Lofstrand/ Canadian sunt cele mai populare si frecvent sunt folosite bilateral.Au avantajul ca asigura o ambulatie usoara si sigura (12), substituie foarte usor bastonul insa asigura un suport mai scazut pentru ambulatie decat carjele axilare.

Kenney stick (Wooden forearm orthosis)- seamana cu carjele axilare, dar se termina proximal cu o banda din piele situata in jurul portiunii proximale a antebratului. Sunt indicate in special bolnavilor care au o forta buna pe membrul superior dar scazuta distal.

Carja cu platforma este folosita de pacientii cu o prehensiune deficitara si celor cu flexum la nivelul cotului, avand avantajul ca greutatea pacientului este suportata in majoritate de antebrat in loc de mana cum se intampla in cazul celorlalte tipuri de carje.

Carja Everett (orteza pentru

slabiciunea tricepsului)- seamana cu o carja axilara dar care se termina proximal la nivelul 1/3 medii a bratului si care prezinta 2 mansete la nivelul cotului ce mentin cotul in extensie. Cadrul de mers este cel mai potrivit dispozitiv pentru pacientul confuz sau care are un mers nesigur datorita tulburarilor de echilibru putand

19

Balneo-Research Journal Vol.3, Nr.1, 2012

fi folosit si pentru recuperarea precoce a mersului. Are avantajul ca asigura un suport maxim al pacientului. Dintre dezavantaje amintim: mers lent si incomod, creeaza o postura si un pattern de mers incorect, are utilizare limitata in interior si nu poate fi folosit in siguranta pentru urcatul si coboratul scarilor. Modul de utilizare si dimensiunile cadrului sunt importante: plasarea se face la 30cm in fata pacientului, inconjurand partial pacientul, iar inaltimea ideala trebuie sa asigure o flexie de 20 grade la nivelul cotului.

Figura 3. Cadrul de mers Cadrul de mers rulant prezinta roti la

nivelul picioarelor anterioare care promoveaza miscarea cadrului iar forta si echilibru necesare pentru manevrare nu sunt asa cum o cere cel standard. Are dezavantajul insa ca poate crea instabilitate daca nu este folosit corespunzator si necesita sedinte de antrenament supravegheat pentru asigurarea sigurantei pacientului.

Cadrul de mers cu sprijin pentru antebrate este indicat pacientilor cu deformari la nivelul mainii, pumnului si antebratului, durere sau celor cu flexum de cot. Singurul dezavantaj al acestuia este greutatea mare.

Cadrul de mers pentru urcarea si coborarea scarilor este indicat pacientilor tineri cu paraplegie. Acest dispozitiv necesita un echilibru bun si o forta buna pe membrele superioare. Fotoliul rulant este folosit de catre pacientii la care ambulatia este imposibila sau posibila dar pe distante scurte. Toate fotoliile rulante necesita un sistem pe care se sta, unic ce trebuie:

-sa asigure un suport adecvat pacientului in pozitia sezand

-sa mentina aliniamentul ortopedic si sa ajusteze orice asimetrie fixata

-sa asigure o stabilitate adecvata si sa creasca functionalitatea

-sa asigure o distributie adecvata a presiunii, confort si sa creasca toletanta de a sta in pozitia sezut (13).O distributie deficitara a preziunii poate duce la dezvoltarea escarelor. Punerea in miscare a fotoliului se poate face manual sau electric.

Figura 4. Fotoliul rulant

Ortezele sunt dispozitive externe aplicate la nivelul unui segment al corpului pentru a preveni sau corecta disfunctionalitatie acelui segment. Scopul ortezarii membrului inferior consta in:

-restaurarea functiilor si abilitatilor normale prin controlul miscarii, corectarea eventualelor deformari si compensarea diferitelor disfunctionalitati

-obtinerea unui dispozitiv confortabil, usor de purtat si cat mai estetic cu putinta. (15)

Ortezarea membrului inferior urmareste pastrarea relatiilor normale, atat statice cat si dinamice, intre articulatiile sold-genunchi-glezna-picior. Ele pot fi folosite pentru a corecta un pattern de mers incorect si pentru a creste eficienta mersului.

Figura 5. Orteza pentru glezna (picior) Tipuri de orteze in functie de segmentul

la nivelul caruia se aplica dispozitivul (American Orthotic and Prosthetic Association):

-FO=orteza pentru picior -KO=orteza de genunchi -HO=orteza de sold

20

Balneo-Research Journal Vol.3, Nr.1, 2012

-AFO=orteza pentru glezna-picior -KAFO=orteza pentru genunchi-glezna-

picior -HKAFO=orteza pt sold-genunchi-

glezna-picior -RGO=orteza reciproca de mers. Ortezele membrelor inferioare trebuie

să fie utilizate numai in gestionarea specifica a unei tulburari selectate ca de exemplu: orteze pentru incarcare, orteze pentru fractură, orteze pentru deformari articulare, orteze pentru luxatia congenitala de sold.

Concluzii

Scopul tuturor acestor dispozitive ajutatoare de mers prezentate este de a creste gradul de independenta al pacientilor prin preluarea şi transmite greutatii corpului si furnizarea unui sprijin. Recomandarea lor se face tinandu-se cont de gradul de echilibrare necesar (echilibru) si de proporţia de decărcare necesară (descărcare de greutate) (16).

În general, cu cât gradul de dizabilitate este mai mare, cu atât este nevoie de un dispozitiv de mers complex.

Bibliografie: 1. Batavia DI, Hammer CS. Toward the

development of consumer-based action for the evaluation of assistive devices. J Rehabil Res Dev. 1990;27:419-24.

2. Burgess E, Alexander A. Mobility aids. In: Atlas of Orthopedics. St. Louis, Mo: CV Mosby; 1975.

3. Deathe AB, Hayes KC, Winter DA. The biomechanics of canes, crutches, and walkers. Crit Rev Phys Rehab Med. 1993;5:15-29.

4. Jebsen RH. Use and abuse of ambulation aids. JAMA. Jan 2 1967;199(1):5-10. [Medline].

5. Varghese G. Crutches, canes, and walkers. In: JB Redford, ed. Orthotics Etcetera. 2nd ed. Baltimore, Md: Williams & Wilkins; 1980:453-63.

6. Hennessey WJ, Johnson EW. Lower limb orthoses. In: Physical Medicine and

Rehabilitation. 2nd ed. Philadelphia, Pa: WB Saunders Co; 2000:326-52.

7. Rudin L, Lisa S. Basic Rehabilitation Techniques. Germantown, Md: Aspin System Corp; 1977.

8. Divakara Kedlaya, MBBS; Chief Editor: Consuelo T Lorenzo, MD more...- Assistive Devices to improve independence http://emedicine.medscape.com/article/325247-overview

9. Blount WP. Don't throw away the cane. J Bone Joint Surg Am. Jun 1956;38-A(3):695-708. [Medline].

10. Deaver GG. What every physician should know about the teaching of crutch walking. J Am Med Assoc. Feb 18 1950;142(7):470-2. [Medline].

11. The classic. Art, history and the crutch, by Sigmund Epstein, in Ann. Med. Hist., 1937, 9:304. Clin Orthop Relat Res. 1972;89:4-9. [Medline]

12. Slavens BA, Frantz J, Sturm PF, et al. Upper extremity dynamics during Lofstrand crutch-assisted gait in children with myelomeningocele. J Spinal Cord Med. 2007;30 Suppl 1:S165-71. [Medline]. [Full Text].

13. Requejo PS, Kerdanyan G, Minkel J, et al. Effect of rear suspension and speed on seat forces and head accelerations experienced by manual wheelchair riders with spinal cord injury. J Rehabil Res Dev. 2008;45(7):985-96. [Medline].

14. Cinteza D, Poenaru D. Ortezarea in recuperarea medicalaBucuresti, 2004 (1-18).

15. Robert H Meier III, MD Lower Limb Orthotics and Therapeutic Footwear http://emedicine.medscape.com/article/314838-overview

13. Mincer AB. Assistive devices for the adult patient with orthopaedic dysfunction. Why physical therapists choose what they do. Orthop Nurs. Jul-Aug 2007;26(4):226-31; quiz 232-3. [Medline].

21