1)1-

T a x a poştală plătită In numerar, conform aprobării Nr. 13.83? 1942. Preţul acestui număr 7 Lei

Blaj, Duminecă la 25 Iulie 1943 Cenzurat

Nr. 30

ABONAMENTUL t Pe un an 360 Lei .

ţuhii abonaţi au de plătit încă 70 Lei pe anul acesta.

Abonamentele se plătesc nu-j tl înainte I

înscrisă in esg'afru] publlcatjunilor periodice al Tribunalului Târnavn-Mică iub Nr. 3—1933.

întemeietorii f Al. Lnpeanu-Melin şi Iullu Maior Proprietar şi directori IULIU MAIOR

Redactor: SEVER BARBU Adresa: BLAJ, jud. Târnava Mică. Telefon Nr. 68.

ANUNŢURI ŞI RECLAME Un sir Corp V, adică de lărgimea e doi milimetri, Lei 12, Lărgimea ds

1 centimetru Lei 60.

Limba şi portul naţional Limba, portal şi obiceiurile

iaot cele mari comori ale cnai neam. Poporal, care ştie să pă ttrtxe aceste trei avuţii, există u naţiune deosebită dintre cele-!tlte neamari. îndată Insă ce le u pierde, dispare din istoria na-ţianilor.

Noi, Românii, am fost înxes-tiiţi de Dumnezeu ca cele mai ibe calităţi. Avem o limbă frumoasă, ca

a' soarele sub care s'a năsen*, cerată, ca şi picarii de rouă in Wneţile senine ale verii,

ltt decursul veacurilor, numc-toiii daşmani pe csri i-am avut «a căutat pe toate căile să ne- o fipească, pîntin a putea pane nina pe bogăţia pământului no rtm. Dar na aa reaşit. Zadarnică Is-a fost încercarea.

Părinţii şi strămoşii noştri an perlat jngal strein o mie de ani. An «oferit bătăi, aa Înfundat temniţe, Insă na aa renanţat la 'CDfnpa lor limbă, învâ ţaţă lângă tlnnl cald al mamei,

ta doine duioase şi an vărsat «fiarol inimii lor; în aceste cântece, care sunt namai ale noa-l t r e » Şi-au înecat durerea vre-arilor de orgie.

Portal naţional a uimit streină-«tes, pri n frumuseţea loi.

Ciluşerii români, cari In nenu-«rate rânduri ne-au reprezen-

t . ; , , n «Ite ţări, cu ocazia dife-î I o r wrbări, aa stârnit admi-

"P* streinilor. Hărnicia româncelor este cu-s c n t * Ş» lăudată pretutindeni. Ga

ieşti soarele şî ţesăturile româ-Z J " 'xpasc In expoziţiile de Ţ notare ne-au tăcut cinsfe.

fcít i ! ?** B e c o n s t a t ă — , Q C r D Mtti l d a î r . c r o s — c ă î n D n c , c Port ** r-' • dispare frnmoBcl >ibc d n > t i . o n ^ - Cămăşile şi iile fetei, j , l n » C Q snte cu amici de

°wa sate, se întâlnesc tot

"Bile, U

U8Jf.r' L O C Q Î lor l-au luat mace sg mă necăjesc —

sptn acele din sătencele de a-stizi. Nu Ee plăteşte. Mai bint Ie compar din târg.

kdeotebi pe cei cui pleacă la orsş, rând re reîntorc în satele lor, nui recunoşti. fşi schimbi cu normai portul, dar chiar şi 1 mba. Întrebuinţează cuvinte, pe care nu !e înţeleg nici ei, făcân duse de rât, căci, vorba i c n â nulei, Ie nirreresc ca roca -în perete.

In locul minunatele r doire, iţi cântă „cânttce mt de ine". Ir, locul dansurilor nsţicnaJe, sr juc* „targonri şi valsuri".

Multe din cuvinte'e dela oisş sunt împrumutate dela streini. Dece să folosim astfel de cuvinte? Sunt mai frumoase decât cefe renrâceşt ? Niciodată.

Dece ar fi mai frtmcs „pardon" detât iarlâ-rr.S, „rrem" decât malţcmcsc, „bonjui" decât bunăziua ?

Dregi cetitori, sâ ne întcsrcero la cele invitate In satul copilăriei! Să vorb m aşa cum ce a învăţat m m a coastii! Şi să ce purtfm portul, care este fala oetmulu !

Straefc de mneşti, mstăEurile şi streinitmele sâ le iăfâm pe £csma acelora csri su rătăcit dela drumul cel drept a! părinţilor!

Prin limbă şi port ne am păstrat pată acum unitatea naţio cală. Să cu le părăsim, căci tot prin ele trebee săttăim căneam între nesmeri şi de aici înainte !

Petru P. Baciu

Împrumuturi pentru p l u g a r i . Pentru a veni in ajutorul plugarilor, Banca Naţională a hotărît să le dea coui împrumuturi. Cererile de împrumut ale plugarilor re vor trimite la Creditul Naţional Agricol, Creditul Raral, Casele de Credit Ţărănesc. Iropru muturiîe făcute vor fi folosite numai pentru lucrarea pământu lui şi eumpîrsrea de vite şi unelte.

Canonicul Nicolae Brînzeu Un foarte harnic scriitor

bisericesc, Pâr. Nicolae Brh: zeu dela Lugoj, împlineşte 60 de ani de viaţă şi 40 de ani de muncă rodnică în ogorul scrisului.

Ciiitorii Unirii Pc porului îl cunosc atât din cele ce s'au scris aci despre Sfinţia Sa, cât şi din articolele trimise uneori dela Lvgoj şi din ceeace a scris în Calendarele dela Blaj. Cu puteri mereu tinereşti scrie prin toate foile noastre bisericeşti. Ptopozădueşte cu cuvântul scris miilor de cetitori.

In foi şi în reviste se scriu de multeori lucruri cari nu sunt după învăţătura Bisericii. Mă gândesc la foile şi la revistele nebi-sericeşti. Frumos lucru este ca o faţă bisericească să scrie lucturi creştineşti în cât mai multe foi, pen-truca în felul acesta să propovăduiască la cât mai mulţi cititori. Se sice că dacă Sfântul Apostol Pavel ar mai vini odată pe pământ, s'ar face gazetar, ca ,să vestiască la cât mai mulţi cititori pe Domnul şi Mântuitorul nostru lsus Hristos.

De 40 de ani Păr. N. Brînzeu, pripozit capitular la Episcopia^ din Lugoj, scrie cu multă însufleţire creştinească prin toate foile bisericeşti şi nt bisericeşti. Are şi o foaie pe care o conduce Sfinţia Sa: ,Misionarul" dela Lugoj. Pe lângă că scrie foarte mult în foile noastre din Ardeal şi în foarte multe foi mari din Bucureşti şi din alte oraşe mati ale ţării, a scris şi în linbi străine despre Biserica noastră, în foi franceze {L'union de l'Eglise) germane (Salsburger Tage-blaty precum şi în foi un

gureşti, pe când era, din nenorocire, stăpânire ungurească pe plaiurile ardelene.

A scris şi o r> ultime de cărţi de rugăciuni de mare lipsă pentru vieaţa noastră sufletească. Omul, care nu se roagă, e rău la suflet. A scris catechisme pentru toate clasele primare şi pentru aproape toate clasele liceale.

A mai scris şi o mulţime de lucrări de teologie. La şcoalele noastre de Sfânta leologie dela Blaj, Oradea şi Cluj clericii învaţă felul în care să propună religia, în şcoală şi felul în care să se îngrijească de credincioşi* după cărţile scrise de Păr. Brînzeu (Catehetica, Hodi-getica). 'îmi scria de curând că lucrează la o carte mare despre Sfânta Liturghie, a-şezământtd măreţ, lăsat de Domnul, in timpul căreia se întâmplă marea taină a prefacerii pâinii şi vinului în scumpul trup şi sânge al Domnului şi Mântuitorului nostru lsus Hristos. Ştiinţa care se ocupă cu Sfânta Liturghie şi cu toate sfintele servicii {Liturgica) este foarte bogată, având multe de studiat mai ales în Biserica noastră. Cardinalul Doici spunea că în bisericile răsăritene sunt foarte multe imnele de preamărire ale lui Dumnezeu şi de rugă cucernică către sfinţi şi mai aleşjcăjre Maica Preacurată. O carte mare de Liturgică se scrie după ani îndelungaţi de studii. .Ne place să credem că atunci când se va tipări cartea, va fi o lucrare să facă cinste ştiinţei teologice româneşti.

Păr. Brînzeu scrie şi alte lucruri. Scrie şi lucrări de istorie, despre cele trecute vremi ale Ardealului şi Banatului şi multe lucruri

V

Pag. 2 O N I R E A P O P O R U L U I

GRĂUNŢE SUFLETEŞTI

Ce este religia? Intre tată şi fiu este o strânsă

legătură de prietenie. In urma acestei legături fiul îşi desvălue înaintea tatălui tot sufletul, toate secretele. De are vreo bucurie, tatălui i-o spune; de are vreo durere, tatăiui i-se jelule: „Tată, mi s'au, rupt hainele; tată, îmi trebuesc nişte bani". Iar tatăl se bucură împreună cu fiul, sau caută s ă i mângâie când e supărat, precum se sileşte să-i împlinească şi cererile, dacă i-Ie găseşte îndreptăţite. Dar pentru ce toate acestea? Pentrucă fiul atârnă dela tatăl, care vrea să-I îndrume pe băiatul său numai pe cărări bune şi să-1 apere de rele. Dar fiul, vrând nevrând, se simte îndatorat fată de tatăl său, cu cinste şi cu ascultare.

Intre noi oamenii, cari suntem fiii lui Dumnezeu, şi între Dumnezeu, care ne este nouă tată, încă este o strânsă legătură de prietenie, pe urma căreia, în

despre marii scriitori. A început să scrie în 1903 în Unirea şi de atunci scrie în toate părţile, despre foarte multe lucruri. împlinirea vârstei de 60 de ani este un prilej binevenit de re-privire, şi această reprivire te bucură.

Iosil E . Naghtu

timpul verii, când suntem învăluit! de cale o furtună năpraz-nică, ne îndreptăm ruga către D u m n e z e u , zicând fierbinte: „Doamne, apără-ne viaţa". Tot aşa când suntem bolnavi greu în spital pentru operaţie, sau după operaţie, zicem cu căldură: „Doamne, nu mă lăsa să mor, mai ales pentru pruncii cari îi am acasă". Iar când am scăpat cu bine din astfel de greutăţi, în semn de mulţumită, spunem din toată inima: „Iţi mulţumesc, Doamne, că m'ai ascultat, că m'ai scăpat şi din asta*. Deci iată că Dumnezeu ne ascultă cererile, dacă ne sunt îndreptăţite.

Şi oare de ce îndrăznim cu atâta căldură sufletească, să ce -cem în strâmtorări ajutorul lui Dumnezeu? Apoi pentrucă în măsura în care am văzut că fiul atârnă dela tatăl, tot aşa depindem şi noi oamenii dela Dumnezeu. Lucru pe care îl vede aşa de clar fiecare om, îndată ce începe să judece mersul lucrurilor. Astfel cu judecata lui proprie, omul se convinge că atârnă dela Dumnezeu, dela care are viata, sănătatea • şl tot binele. In urma acestora omul datorează lui Dumnezeu ascultare, supunere şi recunoştinţă, ca la adică să-i poată cere cu încredere ajutorul...

După ce ştim că suntem dela

Dumnezeu, ne vom sili s ă - L cunoaştem cât mai bine. De unde? Apoi dela Biserică şi din Sf. Scriptură, unde vom auzi şl vom citi despre facerea lumii, despre răscumpărarea lumii prin Isus Cristos şi despre sfinţirea lumii prin Sf. Spirit. Ori cunoscând cu de -

Nu peste mult, dap* p 5 narea slujbei, toţi s'au r«v la casele lor. , j jD<

Dar.Sf. Hie tot-Sf. J " % t » dată după masă, Încape \

U N I R E A P O P 0 R U L 1 Pag. 3

„.tei *"el A 1 U 3 t ' a P e ' ' C U V 8 n t U l Kt'0" „ notarul comnnei, arătând că i

V

Pag. 4 0 N 1 R E A P O P O R U L U I

cietăţii, s'aa laat ca unanimitate armatoarele hotăttri:

1. Urgitarea prin Ordinariate a achitării taxelor de cotizaţie de către Reuninni, precum şi a sumelor oferite benevol pentru iondul iniţial al U. M. F . R. U.-lui.

2 Exoperarea aprobării forului in drept, ca In xiua de 8 Sspt. să se facă colecte In toate bisericile în favoarea U. M. F .R. Ului.

3. înfiinţarea imediată a unui Comitet Regional al U. M. F . R. U-lni la Bacorcşti, pentru Reuniunile Mariane din Vechiul Regat, Basarabia şi Bucovina, pentru eare să se ceară propuneri din partea Protopopiatului nostru din Ba sare şti.

4 . înfiinţarea, în oraşele mai mari şi lângă biserici de chioşcuri pentru vânzarea ziarelor, cărţilor şi revistelor catolice şi moralizatoare, precum şi a obiectelor de pietate. Acţiunea aceasta are o conducere centrală la Blaj, prezidată de d-na viceprezidentă generală Măria Canonic I. Maior, prezident a secţiei de colporta] al CJ. M. F. R. D-lui.

5 PiOcurarea deia Tipografia Seminarială din Biaj alor 10 000 de iconiţe cu imaginea Venerabilului Ieremia Românul şi cu rugăciuni potrivite, care vor fi distribuite în marele public prin Reuniunile noastre.

6 înfiinţarea de leagăne de copii la sate, în timpul muncilor agricole, după propunerile prezentate In ssris de către dna prof. Valei ia Bozac.

In cursul şedinţei, păr. P. Onofrei, secretarul Reuniunii Sf. Măria din Sibiu, a adus la cunoştinţă, că Reuniunea Sf. Măria di a Sibiu a votat suma de 10.000 lei pentru fondul de iniţiativă al U. M. F . R. U.-lui şi a Început la 1 7 Iunie a. c. un ciclu de cinci novene în onoarea Venerabilului Ieremia Românul. Comunicarea Pâr. Onofrei a fost primită cu multă satisfacţie, iar Reuniunii Sf. Măria din Sibiu i-s'au adus mulţumiri protocolare.

^dunărea generală a „Acrului" din £eiuş. In sărbătoarea Sfinţilor ApoBtoli Petru şi Pa vel, Agrul din oraşul Beiaş şi a ţinut adunarea generală, după sfânta liturghie la sala de gimnastică a ii ce alai de băieţi, la care au luat parte toţi Românii uniţi intr'un a a măr foarte mare.

In cadrul acestei adunări M. On. Mitei I. profesor a ţinut conferinţa cu titlul „Papii şi Românii', iar la urmă s'a ales noul comitet în frunte cu dnii: Dr. ioan Bozac, p r e şed in t e , Ioan Cionca şi Aiex Riţiu vicepreşe-•d nţi, I. Oreţu secretar, Ardelean Qh cassar, Călugâru I. bibliotecar, Pop I. Sooş Cornel, Marian D. censori, Başiţialoan profesor, Dr. Cosma St. Micuşan Val. Pop Augustin magistraţi şi Mare şan Ioan primar al oraşului ca membrii. (N. Cristea),

însemnări delà Uric La poalele „ Rătesatului",

care stăpâneşte ca un Voe-vod Ţara Haţegului, în partea de către Pui, este satul Uric, veche aşesare românească, din care a roit, ca dintr'un stup bun, satul Uricani, de pe fiu, care azi e un târg cam americanizat, de când cu minele de cărbuni delà Petroşani. Spun drept că am rămas desa-măgit când am ajuns în el, în satul prietinului bun, d. Ion Danciu, care m'a purtat în jurul Rătezatului, ca să mă încerce dacă sunt vrednic să văd chiar faţa crăiască a Măriei Sale.. ? Eu, în gândul meu, mă aşteptam să văd un sat de munte, cu case de bârne afumate, co perite cu paie, sau cu şin-dile, cum y se şede bine satelor noastre de sub păduri. Când colo, ce să vezi? Curţi de piatră cu porţi, ca la oraş; case cu mair multe porţi, ca la oraş; case cu mai multe încăperi, de zid, co perite cu ţigle. Gospodării cuprinse de oameni de seamă, cari nu mai au nimic arhaic (bătrânesc), cum mă aşteptam eu, la Uric, cum şi numele îi sună à vechime patriarhală.

Ei, unde-şi pune Dumnezeu mila sa şi unde pune d. Danciu mâna sa de ispravă, acolo se cunoaşte progresul în bunăstare. Aşa-i şi la Hobiţa- Grâdiştei, — că mai este o Hobiţa şi aci lângă Uric, dar riam văzut-o încă. — Acolo încă am găsit un sat, ca un oraş, cu case de zid, cu gospodării bine orânduite. Mia spus mie un om, că tot d-lui Danciu i-se datoreşte şi asta. Că lea înlesnit oamenilor să cumpere un munte de 400 de jughere şi de atunci le vine sporul în toate.

Cam aşa, se pare, e şi la Uric, locul de baştină a Danciuleşlilor.

Ce mai găseşti vechiu aci, sub poala Retezatului, pe unde poţi urca cu trăsura, sau cu automobilul, dacă ai, la Balea, pe Răt&zatul — graţie d lui Danciul

In strana bisericei de zid şi ea, se găsesc cărţi bătrâne. De o pildă, aci se găseşte Noul Iestiment, tipărit româneşte, la Alba Iulia, 1648, sub Rakoţi Gheorghe, Pe aceasta carte se poate ceti această însemnare:

„Să se ştie, că eu Popa Ghiorghe am scos acest Testament delà Popa lonaş, cu 8 zloţi, că au fost zălo-git-o Popa losif, la el, cu 8 zloţi vechi... anii Domnului 1714 în luna lui Mai 20 zile".

Viaţa unui — Sf. Ioan

mare sfânt delà C r u c e —

Aaul trecut s'au împl nit patru-sute de ani deia naşterea Sfântalul Ioan dtla Cmii, unul dintre cei mai mari sfinţi ai Bisericii. Un co-mitet compus din episcopi şi mireni de seamă din înalta societate spaniolă, în frunte cu ministrul elitelor, a pregătit serbările de comemorare.

Sf. Ioan deia Cruce s'a născut îa anul 1542, la Foatibera, nu departe de Avila, în Spania. A învăţat carte în colegiul Iezuiţilor din Medtna del Catnpo, fiind între cei mai sâr-guincioşi şi cei mai evlavioşi elevi. Conşcolarii săi îl stimau foarte mult pentru multele sale însuşiri bune şi pentru virtuţile sale creştineşti, dar îl iubeau mai ales pintru evlavia ce o avea faţă de Preacurata F e cioară Măria. Administratorul spitalului din Mtd,na, un om foarte priceput în gospodina creştinească a spitalului, dar şi un foarte bun cunoscător de oameni, 1-a luat la sine, şi i a dat în seamă îngrijirea unor bolnavi. Tânărul absolvent de liceu şt-a împlinit misiunea cu atâta zel, încât a uimit pe administrator şi pe medici.

La douăzeci şi unu de ani, Ioan a intrat în mmistlrea Carm'îor din acclaş oraj, şi dupăce făcuse profesiunea (mărturisirea credinţii), a fost trimis la vestita universitate din Salamama, pentru a învăţa sfânta teologie. La etatea de 25 de ani a fost sfinţit preot La sfânta treaptă a preoţiei s'a ridicat cu multă frică, dându-şi bine seama, ce răspundere mire apasă pe umerii unui preot catolic. Di3 momentul ce a fost sfinţit de preot, a început să ducă o vieaţă foarte aspră, aşa cum numai în vieţile sfinţilor se mai poate ceti.

Locuia într'o căscioară nu ea de şi întunecoasă. Patul său dintr'o lada veche, î n care 8 " ^ îmbrăcat, fără saltes cu paie* fCî

fără acoperitoare, iar î n i 0 c ¿-«1 rină sub cap îşi a ş c z a 0 buca7> lemn. In jurul trupului D u d e

cingitoare de fier cu gh im^ ° cum va mai purta mai târziu' vlaviosul vlădică deschizător d / *' de la Blaj, Petru p a v e I Aro ragă mult. şi rugăciunile sale p" S t

cu adevărat îngereşti. Studia de^ menea foarte mult căci s l u j i t altarului oricât de mult ar în vieaţă, tot nu poate să înveţe ar trebui. * *

Hotărît să fugă cu totul de l U m e a voit să între într'o mănăstire Cii vieaţă foarte aspră. Dumnezeu j, trimis însă alt gând mai bun, ptfo sfânta Tereza de Avila, trimiţând^ si reînoiască vieaţa călugărilor cârmi ceeace Ioan a şi făcut. In 1568, aşi deschis prima mănăstire de „Cârmi iesiult i" Ia Durvelo. Cea mai mare sărăcie djmai în acea mănăstire Aceasti reînoire a fost aprobat» de Papa Sf. Plat al V-Iea şi coniir, mită ceva mai târziu de Papa Gri-gorie al X'U-lea. încetul cu încetul s'au mai deschis şi alte mănăstiri după chipul celei din Durvelo. Odată cu această reformă savirşită, lom şi-a luat şi numele de „Ioan ith G'uce"

Diavolului nu i a plăcut înoirea adusă de Ioan de la Cruce şi a \i< t vodit prin oamenii săi tot feiul it' calomnii, (învinuiri nedrepte, miiv cinoase) împotriva robului lui Dum* nezeu, aşa încât atât e! cât şi unii dintre călugării lui s'au pomenii într'o bună zi ia temniţă la Toleifo.

„Anii Domnului 1914 s'au cumpărat această carte a-nume Nou Test&ment pe sama bisericei Hobiţa şi liricului, să fie pomzna viilor şi morţilor".

Pe o carte, nu aşa veche, anume Apostol, deia Sibiu, 1851, se face aceasta însem> nare de însemnătate istorică:

„Spre orientare să fie, ca biserica aceasta din cbmuna Uric s'a sfinţit în 7\t9 Oct. 1861 prin Rvsm. D. Gavrilâ Pop, ca vicar foraneu al E-piscopiei gr. cat. a Haţegului, asistat de Vas. La-dislau din Livadia de câmp, şi de Ştefan Traian, parohul Barului şi subscrisul. Câni s'a edificat biserica din Uric dintre toţi credincioşii săteni cel mai credincios a fost Petru Cocolea, ca curator şi soţia sa Cătălina cari au dat una sută şl 60 de fior. pentru pomenirea sufletelor şi a fiilor, au mai dat Ioan Manicea cu soţia Şara, Ion Floronescu, cu soţia Ancuţa, ca titori bis. Ion Făeaşiu campanator

(clopotar) fiesce carele c« câte 5 fi. apoi la toate celelalte materiale cu tofu şatenii după împrejurării* dânşilor au luat parte pâni s'a săvârşit aceasta sf. biserică .-

Am semnat in Rlu-Bărbat, 26 Martie 1869.

Ştefan Sora paroh al Rtu-Bărbatului ?i» filiilor Uric şi Hobi{a=U'!c

Pe evanghelia deia' Blaj, 1816, se pomeneşte de ol* pâneasă fordâneasă Eva, care a dat bisericii un 0c-toih, iar un Atanasie Cocote» a cumpărat sf. Evanghelia la 1840.

Vedeţi, iubiţi cititorU

D N I R E A P O P O R U L U I Nr. 30

Războiul diu Răsărit

Lupta dintre Bielgorod, Orei jjKwsk, începută în 5 Iulie, continuă cu înverşunare şl acum. foate atacurile bolşevicilor au joSt respinse, ca pierderi foarte jjari. Numărul tancurilor bolşe^

ĉe nimicite în cursul acestei \ j,pte este foarte mare, peste ' $00, iar al tunurilor de 2 0 0 0 .

In ultimele zile, bolşevicii au încercat atacuri mai puternice în regiunea Orelului. Şi în acea stă parte au fost respinşi de trupele germane, cari înaintează. In alte părţi ale frontului răsăritean au fost lupte în regiunea Leningrad, Volhov şi Kalinin. Artileria germană a bombardat puternic oraşul Leningrad.

Aviatorii de luptă români au bombardat localităţile ocupate de bolşevici de pe râul Mius.

Avioanele germane au atacat poziţiile bolşevice din Caucaz, 4in regiunea capului de pod de pe Cuban, din ţinutul Doneţului ?idela Bielgorod. Aceasta este •iiuaţia frontului răsăritean, până .aerai.

Pe frontul din Mediterană

Bătălia pentru Sicilia este din *e In ce mai înverşunată. In primele zile, Americanii şi E n glezii au izbutit să ocupe cinci «pete de pod: la Licata, Gela, Siracuza, Augusta şi Pachino. Dintre toate acestea cel mai însemnat este capul de pod dela

Slracuza. Aici Americanii şi Englezii pot debarca mai uşor trupe, Vapoarele fiind mai bine apărate, când se apropie de ţărm. Frontul este între Licata şi Augusta, cuprinzând toate aceste capete de pod, unde Germanii şi Italienii atacă cu o înverşunare destul de mare şi unde Englezii şi Americanii debarcă încontinuu noui trupe.

Trupele americane şi engleze debarcate între Licata şi Augu-gusta au izbutit să lărgească aceste capete de pod şi să pătrundă în marea câmpie a Cata-niei. Alte forţe americane debarcate lângă Pachino au ocupat oraşul Ragusa. Deasemenea sunt crâncene luptele cari se desfăşoară între Gella şi Catania

, Frontul din Sicilia are o lungime de aproape 90 de kilometrii. Ţinta spre care se îndreaptă atacul trupelor americane este oraşul Catania, aşezat în câmpia Catania, oraş care are peste 250 .000 locuitori (un sfert de milion).

In strâmtoarea Messina au fost deasemenia lupte crâncene, cu pierderi mari şi pentru Italieni şl Germani, cât şi pentru Americani şi Englezi. Se spune că dnii Roosevelt şi Churchill au adresat un apel către poporul italian cerându-i să pună armele jos, căci în caz contrar vor considera c ă se găsesc în război şi cu naţiunea italiană, nu numai cu conducătorii.

Dar Dumnezeu nu îngăduie nici o-ca slujitorii săi să sufere înza-

T?r; Atât Mântuitorul nostru Isus H«stos cât şi Preasfânta sa Maică, 1 J u apărut în mai multe rânduri amanului călugăr întemniţat fără m « o vină.

Scăpat din închisoare, a continuat formarea călugărilor cârmi. In 1579

ajuns director al vestitului colegiu •'weu) din Baeza, apoi în 1.585 mai *a'ele călugărilor din Andaluzia * a?a mai departe. A fondat nu>

joase mănăstiri în oraşele sp«u Mad', h S e v i U a ' C a d i x ' Grenada, «Ui i G o t d o v a ?* a l t c l e A lăsat

multe scrisori ascetice (pustnice) î W

l C f t r e b u i n c i o a s c bieţii călu, î l t e*t-denia pe pământul Siciliei, dân du

Fag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I

multe încercări. A cunoscut războaie şi atacuri înverşunate. Au asediat-o Cartaginezii, R e manii, Normanzii. S'au des-lănţuit pe ea urgii mari. In anul 1906 oraşul Messina a fost nimicit de un uriaş cutremur, în care au murit 80.000 de oameni.

Acum se varsă peste ea iarăşi prăpădul şi pustiirea. Peste 400 mii de soldaţi italieni şi germani sunt hotărtţi s'o apere împotriva năvălitorilor englezi şi americani.

Regele Ferdinand şi Regina Măria

In ziua de 18 Iulie s'au împlinit cinci ani dela trecerea la cele veşnice a Reginei Măria îa 2 0 Iulie 16 ani dela trecerea în lumea drepţilor a marelui Rege Ferdinand. Sunt două amintiri scumpe, cari vor trăi dea-pururi în istoria şi în sufletul neamului românesc.

Regele Ferdinand este întregitorul de ţară, făuritorul României Mari, pentru care au luptat părinţii şi strămoşii noştri.

El este marele ostaş» care a dus, prin suferinţe şi jertfe mari, armata tânără a României Ia biruinţă, în faţa vrăjmaşilor de atunci.

Alături de el, până în ceasul din urmă al biruinţei şi al întregirii depline, a stat Regina Măria. Ca o mamă bună a co borît în tranşeele ostaşilor, în spitalele celor tăniţi, pentru a le duce un cuvânt de mângâiere şi alinare. Prin munca şi străduinţa lor, prin jertfa celor opt sute de mii de eroi s'a clădit atunci o ţară nouă, cu hotarele frumos rotunjite, până unde se auzia limbă românească şi se simţia suflet românesc.

Azi, Regele, Regina-şi armata eroilor din războiul de atunci şi cel de azi s'au întâlnit in veşnicie. Sunt morţi scumpi ai neamului, căzuţi pentru împlinirea unui gând mare.

Jertfa lor nu va fi zadarnică, împlinirile Regelui Ferdinand, a Reginei şi a armatei lor, tăiate prin judecăţi strâmbe, hotere nefireşti nu pot rămânea aşa. Nădejdile de mai bine trăiesc în toate sufletele lomâneşti.

Cine face roată in jurul alarmismului, ajută la nimi cirea fraţilor săi de sânge şi de arme.

Pâră să fiii, lupţi si tu intr'un fronty şl arma tă este tăcerea.

"Pilde pentru viată

Scandalul trebue reparat

Un tânăr din Sevilla (Spania) îşi permise nelegiuirea, să mutileze statuia venerată a Maicii Domnului, cunoscută sub nu-mele de Madonna de la Espt-rânza. Tânărul săvârşi scandalul într'un moment de beţie? Trî-bunalul civil îl osândi la doi ani de puşcărie... In temniţă, tinărul se căi şî-şi ispăşi fărădelegea. Ca bun creştin ce devenise în urma pedepsei şi a catehizării ce^i făcu spiritualul închtsoriir, tinerul se hotărî să repare cât se poate maî bine scandalul săvârşit. Se hotărî deci, să se pună în lanţuri de puş-căriaş ordinar şi astfel să ex-corteze statuia Madonei la pro-cesiunea din 1885. Aşa şi făcu spre zidirea tuturor celor de faţă.

E bine şi trebue ca scandalul săvârşit să-1 reparăm pânăce suntem încă în lumea aceasta, scutîndu-ne de pedeapsă în lumea cealaltă.

Pentru declamatorii răutăcioşi

O ţărancă franceză venea dela Lourdes. In acelaş compartiment al trenului acccelerat, între alţi călători, se afla şi un învăţate r afiliat logelor masonice. Sărmanul avea mâncărime la limbă. La un moment dat se adresă peregrinei: „Ei bine, femee, trebue că Maica Domnului ţi-s'a arătat şi d-tale?" — „Da, dom-nule, răspunse numai decât femeia; mi/a apărut Maica Domnului şi nu numai ea, ci întreaga sfântă familie din peştera Bet-leemului. N 'a lipsit decât măgarul, dar acum mî-se arată şi el*.

Călătorii începură să batâ'n palmi şi să râdă foarte satisfăcuţi; iar francmasonul îşi caută loc într'alt compartiment, fără să maî sufle un singur cuvânt.

Glorie unică Un proverb arab spune că

oamenii nu aruncă cu pietre şi lemne decât în pomul cu roade. Acelaş lucru se. poate spune şi despre catolicism. Celelalte religii sunt aproape pretutindenea lâsate'n pace; lumea nu-şi prea batecapulcuele. Catolicismulface excepţie. „El are această glorie unică, excepţională, — zice Monseniorul Gibler, episcop de Ver-sailles, — de a suscita (stârni) ura şt furia-tuturor acelora care au rupt definitiv cu onoarea, cu virtutea, cu conştiinţa, Toţi duşmanii binelui sunt duşmanii săi*.

Lumea rea prigoneşte catolicismul, pentru că el este pomul pe care Dumnezeu ]-a sădit si care rodeşte vieaţă.

Mântuirea sufletului înainte de toate

Sf. loan de Goto, unul dintre cei 26 martiri din Japonia, tu condus la locul de osândă, la etatea de 19 ani, puţin după intrarea sa în seminarul Iezuiţilor. Tatăl său se duse să-şi ia adio In momentul când călăii îi pi ' roneau trupul pe cruce, tânărul martir zise tatălui său: „După cum vezi, tată, mântuirea sufletului trebue asigurată înainte de toate; ai grijă, să taci totul ca să ţi-o asiguri şi d-ta şi mama*. — „Fiule, îţi mulţumesc, răspunse bătrânul tată; şi eu te îndemn din adâncul sufletului meu de tată să rămâi tare în credinţă până la moarte; atât maică-ta cât şi eu suntem gata să murim pentru aceeaş cauzal" Ş i tatăl, se retrase stropit de sângele fiului său ucis din ură faţă de Biserica catolică. Pe drum nu înceta să sărute petele de sânge ale martirului şi se mulţumească lui Dumnezeul că 1-a învrednicit să aibă un astfel de vlăstar. (Scoase din cartea Nouă culegere de exemple, asemănări Si cugetări, a Părintelui 1. Vultur, profesor în Blaj. Cartea va apare în curând).

Măsuri în legătură cu recoltarea cerealelor

Vremea secerişului a sosit. Nu peste mult în satele noastre vor începe a urul batozele de tree-rat, vărsând în hambare aurul ogoarelor. Fiecare plugar trebue să cunoască noua lege a cerealelor, pentruca să-şi ştie apăra munca lui şi pentru a seferi de a călca poruncile acestei legi.

In fiecare comună va fi o c o misie, compusă din primar, notar, agent agricol şi doi gospodari din sat.

Batozele de treerat vor funcţiona sub controlul acestei c o misii, care va delega un controlor ce le va controla zilnic. Fiecare proprietar de batoză va a-vea un registru de batoza în care va scrie pe toţi proprietarii cari ao treerat.

Toţi producătorii de- cereale, după treerat, vor declara la primărie: suprafaţa însămânţată, cantitatea de cereale treerate şi cantitatea de care are nevoie pentru gospodărie.

Proprietarii cari au peste 2 5 de ha vor face declaraţii în scris.

In urma acestei declaraţii fiecare proprietar va primi un certificat de recoltă, fără de care

nu va putea vinde din r recoltate. n C e r e ^ i e

Aceia cari vor călca lege vor fi pedepsiţi cu ^ în lagăr, dela 1 l u n ă . ^ f t

şi cu amendă până la 20.0001^

Căminele de ucenici P e vremuri, când un tânăr voi»

s ă înveţe vre-o meserie sau n e gotul, se angaja ca ucenic |j stăpân, care îl lua la el. Stăpâ nul — sau cu alt nume .patronul»

— se îngrijea de întreţinerea |U | îi dădea mâncare şi u n ADĂPOST în vre-un ungher al atelierului, Iar ucenicia dura ani îndelungaţi

E r a cam amară, ce-i drept a-ceasta stare; totuşi, ca voinţă de fier, mulţi ucenici au trecut-o învăţând cu temeiu meseria, a-legându-se din ei oameni'de seamă.

Să povestesc numai o întâm< plare. Văduva săracă a unul meseriaş şi-a dat băiatul de ucenic la un cojocar. Copilul a fost 7 ani ucenic. A învăţat bine meseria, apoi s'a angajat calfă. Cu bani puţini în pungă, dar cu multă dorinţă de a cunoaşte tainele meseriei sale de blănar, a plecat în oraşele mari din Apus: laViena, Lipsea, Paris şi Londra, A muncit mereu, prinzând meşteşugul — căci este o vorbă: meseria nu se învaţă, ci se fură, — şl a venit după mulţi ani acasă . Bani nu avea nimic, Mani! lui văduvă murise, era singur. Dar avea o mare comoară, ascunsă, nevăzută de nimeni i pe care nici o putere nu io putea fura: — meşteşugul. Era meşter cu hârtii doveditoare ca cel mai priceput cojocar, cel mai iscusit blănar, mare maestru în vopsitul blănurilor.

Ou greu şi-a întemeiat un atelier modest. I-a mers vestea. I-au venit apoi mereu comenzi' Atelierul a crescut şi s'a făcut fabrică, cu lucrători mulţi şi c« maşini complicate. Azi este u

i ' '

Ü N I R E A P O P O R U L U I Nr. 30

'i fia

c a stăpânul să fie străin. In f. el de împrejurări Statul nos-

a l « a t m ă s u r i p e n t r U î m b U " lăţ irea acestei stări de lucruri

, a ' n f i i n ţ a t 0 S e a m ă d e C â ~

(V» vito*) Graţian Marcus

Stirile săptărnânji

í)l prof Jvtiriai Antonescu a tel decorat de Sfârcul fărinte. /teafericitul Pariate Papa Piua g decorat pe dl prof. Mihai An-tonesca, vicepreşedintele consi-liolai de miniitri, ca Marca Crace a ordinului „Pios al IX-lea", cea mii înaltă decoraţie care se poate da cuiva. Dl prof. Mihai Anto-neica, primind însemnele înaltului ordin, a trimis o telegramă de mulţumire.

freţuî grâului. Io anul acesta preţul grâului va fi de 2 6 de Lei kilogramul, socotindu se acest preţ la grâul mijlociu, cu 3 la sută corpuri streine.

ajutor Ia gazetă. Am primit dela soldatul Popovici Gheorghe Nr. 10 .228 Lsi 50 lei. Această samă este cu atât mai bine primită, cu cât vine dela un soldat. Banul Damnezeu si-i răsplătesscă \amiitl

Perrtru ]Yionurn,entuI Iui lacob Jlfureşanu am primit dela dl învăţător loan Rusu din Dftmbu lei 300, căruia i mulţumim pentru «ducerea aminte de profesorul sin. Iar dela abonatul Pocan loan din Căpâlna de jos Lei 10. Avem deci depuşi Ia Banca ,Axente Sever 8 cu totul Lei 24.610, cari astăzi sunt foarte puţini pentru un monument.

A murit un mare scriitor român. Vineri, în 16 Iulie a murit la Bucureşti profesorul Lovinescu, unul din cei mai învăţaţi profesori români E . Lovinescu a fost profesor la Bucureşti şi a fost cunoscut în lumea cărturărească română, ca un mare învăţat. A scris

0 mulţime de cărţi foarte cunos-cate şi citite de aceia cari se ocupă cu literatura română.

i o c mare în Căpâlna de^jos. «mbăta în 9 Iulie a fost un foc * a r c 'a comuaa Oăpălna-de-jos, «zând două casi şi o şură. Fo-¡ J a «Prins la al treilea vecin '* iiiea Constantin. Fiind v?- ' r ° - t t e , n , a r e ' f o c " l » trecut lSíí J e c i n > , a Bănea Ană, Junzându-Bc casa şi arzând a ran t o t ' B Î f i i n d c a oamenii »ânfPiC . c â m P I a I n c r u d i n c a ' «aiului alarma cu clopotul .

tor V*î i m î i d ' a t i ca să vină aj

° Q i doilea. -Aci a iost

vânt la a-

acO' e-

icauza nu in

vernai

trist, căci s'a aprins casa care era acoperită cu paie şi fiind lipsă de oameni, focul a trecut şi In lăuntrul căsii: arzând tot ce s'a aflat In casă, lada cu haine, patul cel mare, masa şi scaunele şi tot. Focul a trecut apoi la şură unde se afla car, plug, maşină de săpat, teasc, neşte baţi goale şi diferite anelte şi coteţul ca porcul. Nn i a rămas la vecinul al doilea, care este Nechita Şotron, nici ce să cine sară. Focul, s'a aprins din cauza unor copii cari sau jucat de-a focal.

Zăpadă îrţ luna lui Cuptor. Zilele friguroase cu vânt şi ploaie de ps la noi din săptămâna trecută, au adus zăpadă pe munţii din apropierea Braşovului şi Făgăraşului. Locuitorii din acele părţi s'au minunat mult de acest musafir nepoftit In luna Iui Cuptor.

S'a descoperit leacul împotriva muşcăturilor cobrei. Cobra este un şarpe toarte veninos care trăieşte prin ţările calde. Până de prezent nu se cunoştea leacul împotriva muşcăturilor acestui veninos şarpe. Toţi cti muşcaţi de un şarpe cobra muriau. De curând insă un învăţat japonez a descoperit leacul împotriva muşcătorilor veninoase ale cobrei.

O m a m ă şi-a aruncat copilul în fântână Întâmplarea aceasta aşa de îngrozitoare s'a petrecut nu de mult, la Arad. Soţia mun» citorului Gheorghe Birbu, suferind de o boală de nervi, într'un moment de întunecare a minţii şi-a aruncat copilaşul In fântână. Fapta ei a fost aliată mai târziu de vecini cit i au anunţat poliţia. Mama nebună a fost trimisă la spital. A fost anunţat şi tatăl copilaşului, care era concentrat.

fentru o mână de ceapă. Locuitorul Florea N. Jitia, din Z m-sicea, fiind de pază prin oraş, a ninţit că cineva umblă să i fure ceapa din grădină. încercând să alunge pe hoţi, a fost împuşcat In cap şi a murit. Istă ce este viaţa omului şi pentru ce este in stare cineva să verse sânge omenesc!

f)z unde virje nenorocirea Tânărul Vasile Tătara, în vârstă de 17 ani, pe când muncea la câmp, a găsit o grenadă. Fără să se gândească la primejdia ce-1 aşteaptă, ei a dus grenada acasă şi a dat-o surorii sale mai mici Didina să se joace cu ea. Fetiţa arun:ând jos grenada, aceasta a explodat, omorând-o pe loc. schijele au rănit tncă şase persoane cari se aflau în apropierea fetiţei.

33'tetul t ibleş! Cine n'a auzit de muntele Ţibieş, care se ridică asemenea unui crai, ca cel mai Înalt pisc al munţilor Maramureşului, In teritorul cedat Ungurilor ajungând până la Înălţimea de 1842 metri!? Ei bine, acest munte

cu nume atât de româneai, care stăpâneşte ţinutul atât de curat românesc al Maramureşului, se numeşte astăzi, ştiţi cum? Horthy Mikloş! Bietul Ţibieş, oare ce va fi zicând el In sinea sa, auzindu-şi nonl nume?

Contra leneşilor. Citim In ziarele din capitala că guvernul a luat măsura bună ca să trimită in lagăr pe toţi leneşii şi pierds-vară, cari n'au de lasru şi dac lume albH prin restaurantele oraşelor.

A apărut „rrietilicur Cetitorii noştri iţii mai amintesc de vremea când prin multele cârciame lumea era otrăvită cu spirt >me-tilic«. Cetim acum tntr'o gazetă, că la Bicureşti s'au irit iar cazări de otrăviri cu „metilis". S i fim cu grije. Richiul nu-i bun nici cum, dar mai ales este otravă mare, dacă este fâcat din „me-tilic" (sau spirt de lemn).

f hortensia Suciu nasc. Jrtol-dovarţ vidura preotului nostra din Teiaş, mama exactorului nostru arhidiecezan OnoriaSiciu şi a profesoarei noastre LVia măritată Popa, nepoata marelui Moldovănuţiu, o cetitoare veche şi regulată a gazetei noastre, a adormit în Do un al, dapi scurte suferinţe, împărtăşită fiind cu sf. Tains, în ziua de 5 Iulie la Bucureşti, in casa fiicei sale Hor temia măritată Teodor Ghsrman. înmormântarea i-s'a făcut a treia zi la Teiuş, slujind prohodul Pâr. canonic mitropolitan Gheorghe Dânilă dela Blaj. O deplâng doi fii şi trei fiice, două surori şi doi fraţi, trei gineri şi o noră, 3 nepoate şi un nepot. Ia veci pomenirea ei 1

O armă primejdioasă Cetitorii' gazetei au auzit,

poate, vorbindu-se de către cei răniţi de pe front, de o armă nouă, foarte primejdioasă, folosită de Nemţi în luptele din Răsărit. Este vorba de bombele cari ucid, nu numai prin schijele lor, ci şi prin apăsarea puternică deaier, pe care o pro roacă in clipa exploziei. Se zice despre aceste bombe că au un „suflu mortal0. Oamenii atinşi de „suflul6 ucigaş al acestor bombe mor, fără a avea vreo rană pe trapul lor, Schimbarea da aier pe care o provoacă „suflul" a-cestor bombe, este aşa de puternică, incât poate face să se prăbuşească o casă cu patru «au cinci etaje, să rupă o casă In două, ori să arunce in aier a-acoperişarile caselor unei străzi întregi.

Iată cum explică învăţ i ţ i i puterea ucigaşă a acestei bombs: Atunci când explodează, ea provoacă mari a p ă B ă r i de aier Intr'o parte, iar in alta mari goluri de aier. Din această cauză se întâmplă apoi mişcări repezi de aier, asemenea vânturilor celor

mari, numite cicloane, cari dărâmă totul.

Schimbările acestea de aier provoacă şi în sângele omului mari schimbări şi cloeotiri, cari aduc de cele mai mnlte ori moartea.

Acestea sunt lămuririle date de învăţaţi despre noua bombă, care face atâta rău şi pe care omul s'a trudit s'o descopere pentru nimicirea semenilor săi.

A P E L U L Liceului Cemerctal român Unii de băieţi din Blaj către absolvenţii săi

din «mii 1 9 3 2 1 3 3 - 1939]40

Direcţiunea Liccnlui comercial român unit de băieţi din Blaj roagă stăruitor pe toţi absolvenţii acestei şcoli, ori unde se află e i In ' prezent, începând cu seria întâi, din anul şcolar 1 9 3 2 — 3 3 şi până la anul 1 9 3 9 — 4 0 inclusiv, să-i comunice, în timpul cel mai scurt, situaţia lor actuală, anume: funcţia ce ocupă, cu arătarea instituţiei sau întreprinderii in care lucrează, studiile ce le fac (as&dsmia sau facultatea), serviciul militar al celor cari se găsesc sub arme (activi sau rezervişti), precum şi orice alte informaţii caracteristice activităţii lor publice din trecut şi prezent.

Având In. vedere că datele de mai sus sunt necesare la întocmirea unei lucrări statistice şi s'au cerut de către O i . Minister al Culturii naţionale, Direcţia învăţă «ântului Profesional ca ord. Nr. 5 2 . 6 4 1 — 1 9 4 3 , comunicarea lor din partea celor vizaţi se impune ca un lucru de mare importanţă.

Cunoştinţe folositoare

Camera Agricolă a lud. Târnava MicS

Arătura de vară Una din principalele lucrări

pentru sporirea producţiei agricole este ogorul de v a r ? .

O parte din plugarii noştri nu dau încă atenţiunea cuvenită ace stei lucrări; el pasc miriştele, fiindcă nu cunosc cauzele pentru care ogoarele de vară măresc recolta şi anume:

Pământul arat vara şi grăpaf imediat precum şi după fiecare ploaie, suge ca un burete apa pe care o păstrează bine, ţinân-du-1 reavăn.

într'un Ioc astfel lucrat trăesc acele vietăţi mici (microorga-nizme) cari au nevoie de aer, căldură şi umezeală şi care fac dospirea pământului, îmbogăţin-du-1 totodată în acele săruri, pe cari ştiinţa le numeşte nitraţl şl cari formează hrana de căpetenie a plantelor.

file:///amiitl

Pag. 8 Ü R I R E A P O P O R U L ' .

Miriştea şi toate rămăşiţele diferitelor plante ajung sub brazdă şi îngraşe pământul.

Arătura distruge o mare parte din ouăle diferitelor gângănii, viermi, ciuperci vătămătoare, precum şi altă sămânţă a diferitelor boale. Toate acestea scoase la suprafaţă pier Ia raza soarelui sau sunt nimicite de diferite păsări şi animale folositoare.

Seminţele de buruieni băgate sul) brazdă încolţesc, iar pătura verde ce răsare se întoarce din nou sub brazdă prin arătura de toamnă şi astfel se îngraşă pământul şi se distrug seminţele de burueni, cel mai mare duşman al plugarului.

Tot prin această lucrare distrugem rădăcinile de pir, rugi şi diferiţi lăstari care apoi se adună cu grapa.

Iată de ce ogoarele de vară sporesc recolta şh după constatările făcute în felul u rmă to r :

30% la grâul de toamnă 20% la porumb

'15% la celelalte cereale de primăvară

Numai dacă arătura o îacem ia timp, imediat după seceriş, chiar printre clăi, câştigăm sporurile sus amintite. Orice întâr ziere scade din recolta ce ur mează.

Dacă socotim o recoltă obişnuită de 800 kg. la jugăr grâu de toamnă, înseamnă că după o arătură de vară producţia creşte cu 30%, adecă cu 240 kg. care Ia preţui de 30 Lei face 7200 Lei. Se vede deci că este pe deplin răsplătită munca cu arătura făcută.

Plugarii, cari cred că pentru o plantă de primăvară de pildă, este destul o arătură de toamnă, fără a face înainte arătură de vară, greşesc. Aceştia astupă sub brazdă seminţele de buruieni, cari se păstrează aici ca într'o magazie, iar primăvara printr'o arătură le scoate la suprafaţă odată cu umezeala adunată din zăpadă şi se mai miră, de ce are holda plină cu buru ieni. Şi de aici se poate vedea, de ce nu-i potrivit să întoarcem primăvara brazda prin arătură.

Plugari, daţi atenţiunea cuvenită acestei lucrări, începeţi imediat arăturile şi nu uitaţi să le grăpaţl.

Blaj, la 15 Iulie 1943 leg. Agr. Şef Ioan Gherman

Nu semăna născociri d a c ă nu v r e i să sameni ruină. ;

C ă r ţ i n o u ă Fecioara din Fattma, regina sfân

tului rozar, prelucrata dc P. S. Ioan Suciu. Ed'Jura „SJ. NlthUa", TIpo-gnfia „Grafica" Najy ăad, 112 pa-giai de roărimîa 21/16 cm, prcţnl 1 80 ptngO.

Acelaş Preasfinţii a tipărit şi cartea a-ceasta despre arătările Prea:uiafet la Fa-tlraa din Portugalia celor trei ciobănaşi Cartea a scris-o din prilejul ImpHnirei a 25 da ani dela acea arătsre, care s'a Întâmplat la 13 Octomvrie 1917, adecă !a timpul războiului trecut. Descr'erea arătărilor şi a renaşterii poporului portughez pe urma acestor arătări ale Preacuratei este de toată frumuset?, Pe urmă arată, ce mult li place Preacuratei Rozaru! şi ce roade minunate aduce rugăciunea aceasta Cartea este împodobită cu mal multe chipuri frumoase.

Amândouă aceste cfr(i se citesc foarte cu drzg, fiind scrisa cu multă dragoste şt însufleţire £e Preasfmţitul.

IOAN M1CLEA: Oare aşa s'a gândit Hrlstos? sau Evanghelii din Evan ghelle. Blaj, Tipografia Seminarului Fundaţia literară „Mitr. p. Vasile Suciu". pag. 258 de mărimea 22/15 cm. Preţul 280 Iei.

Vrem să recomandăm cu toată căldura noua lucrare a Păr. Ioan Miclea, profesor la liceul de fete din B aj, scrisă pentru intelectuali (cărturari), cu gândul de a face mal bine cunoscute unele pagini din Evanghelie. Capitolele: Evanghelia Săracului, Evanghelia Durerii, Evanghelia Iubirii, E-vanghetia Picii şi celelalte ne fac să pse-ţuim mai bine sărăcia vhtuoasă, să preţu'm cum se cuvine durerea, să trăim mai puternic in iubirea creştinească şi să căutăm adevărata pace. E o carte care B C citeşte foaite plăci t şi uneori te mişcă până la lacrimi.

Amintim că această frumoasă lucrare a văzut lumina în Tipografia Seminarnlui diri Blaj, tipografie care nu poate fi indeîjnns lăudată pentru frumoasa execuţie tihnică. Prcţnl cărţii e m c , dacă se ţine seamă de scumpetca hârtiei şi tiparului.

Să se răspândească această carte cât mai larg printre cetitorii intelectuali ai «Unirii Poporului».

Fel de fel

O sticlă foarte tare Oamenii învăţaţi -au izbutit

să fabrice o sticlă foarte tare, de patru ori mai tare decât sticla obişnuită. Noua sticlă poartă numele de herculită şi este aşa de tare că nu poate fi spartă, nici cu ciocanul. Nu poate fi tăiată însă în bucăţi, ci trebuie turnată în tipare a-nume. Dacă es 'e sgâriată cu diamantul, această sticlă se preface în praf.

Ţigări din hameiu La Stokholm in Suedia se fa

brică un fel de ţigări, numai din frunze de h a m e i i . Aceste ţigări sunt destul de bune şi ieftine. Statul suedez le-a scutit şi de impozite.

De vânzare O sufragerie modernă în s tare nouă.

Adresa Ia ziar 6i o -31

Poşta gazetei Spinean Nicolae, Târnăveni. Ancntul des

pre cumnatul D-Voastre il facem bucuros. Trimiteţi-neadresa şi taxa redusă de lei 150.

Preot-Traian Marcu, Bistra. V'am răspuns printr'o cartă poştală.

Pri V. Modorcea Grid. Strigăturile sunt binevenite şi le vom publica. Adunaţi tot cc pnteţi, că e pagubă să se piardă atâta comoară.

0/ . Par. Cârnecea. Comanda pentru cetitorul Petre Piţu a cart'celei: >Lucrîtoare fără pîată — a',binele< de I. P. Câmpianu, nu se poate face, fiindcă costează mai mult poşta decât cărticica.

Păr. Vasile Modorcea. Am primit suma de iei 1715 In 4 VI P43 şi i am introdus !a următorii: "¡125, 330 Lei, 7726 330 Lei 7728 330 Lei 12044 230 Lei, 12046 165 Lei, 12050, 165 Lei, 12052 165, Lei.

Teodor Moldovan 10927. Am primit Lei 260 In 15 VII 943. Ara introdus pe 1942,200 Lei' şl pe 1943, 60 Lei.

Pr. Ispas Moldovan, Boiaa j . C!uj-Turda îbonafilcr care i-aţi ficut D-Voastră cu data de 15 XI 1942, E U le-a mers gazeta până acnm, fiindcă au rătăcit tn Boian j .Tr . Mică şi Bucovina, h r acum "cu data de 15 VII 1943 vă trimitem in jud. Cloj-Turda iar dacă nu vreau ca să o primească abonat1), vă rugăm să le retunţi.

Văd Georgina Sofia 13804 Silivaşul de jos. Am primit b*nil sunteţi sb.nîtt pâoă la 1 Ianuarie 1944.

Chezan Simion Latnita: Am primit 150 Lei şl i-zm introdus până Ia 1 Ian. 1944 Mai trebuie T0 Lei pe 1943.

J I U N E

Un singur număr dc gazetă în 8 pagini, trimis cetitorilor nojtri acasă, ne costează aproape 40 000 Lei. Deci 52 numeri peste 2 milioane Lei. De unde să plâ^ tim noi atâţia bani, dacă D'voastră, iubiţi cetitori, nu ne trimiteţi abonament tul?

Vă rugăm deci, înţdegeţi greutăţile noastre şi ne tri" miteţi abonamentele înainte. Altfel nu putem .exista.

Tipograf Sentianirahci Bit]

România Judecătoria Mixtă Blaj, sect ;a CF

Nr. 3 7 6 - 1 9 4 2 CF.

E X T R A S m P U & I I C A Ţ I A N E L I C I T A Ţ I E

La cererea urmăritoarei Banca Industrială ». a. CU sediul in Sighişoara impetriva t r -măritulci DsndOrler Gheorghe domiciliat în Valea Lungă; Judecătoria mixtă Blaj a ordonat licitaţie execuţională asupra imobilelor cuprinse in CF a com. Valea Lungă Nr. 246 şi :493. Nr. ord A f 32, 33,35, 39, 46. A f 1 - 3, Nr. top. 606/1 vie în valoare de 2000 Lei CU preţ de strigare Lei 1600; top. 620 vie in valoare de lei 3000 cu preţ de strigare lei 2250; top. 678/1 vie in val. de Iei 10C0 CU preţul de strigare de 750 lei; top. 1485 vie în val. de 1000 lei CU p EŢUÎ de strigare de 750 lei; top. 1486/1 vie in val. do Iei 250 cu preţul de strigare de 190 lei; top. 3515/1/2, 35U/I luncă şi arător în val. de Lei 1?,000 CU preţ de strig, lei 97t0-t o r . 3596/4/3 luncă în valoare de lei 500 CU preţul de strigare de lei 375 ; top. S554/2 3553/3, 3555/1/2 a.âtor luncă şi păşune în valoare de 15000 CU preţul de strigare de lei 11250, pentru încasarea creanţei de lei 10.872 cap. redus deja CU 50«/0 conf. lfgii de lichidare din 1934, cu dobânzi legale dela 15 Nov. 1938 lei 2403 spete de judecată şi urmărire stabilite Iei 620 spete ce

l te stabilesc pentru cererea de licitaţie.

i " v " i . - j Imobilele supuse licitaţiei B u v

dute Ia un preţ mai mic decât r t l n -strigare. PrMul i t

Cei cari doresc să liciteze , U E . a consemna la dekgatul judecate m

din preţul de strigare drept g ^ . H numerar sau să predea deleg a t ţ l t c . '» de corjsemnsre garanţiei i n depc/r 1 "" cătoresc, şi să semneze conditim,!' c d t * citaţiei e d«lj.

Dacă nimeni nu oferă mai m u ' t a oferit un preţ mai urcat decât p j e , , c s

strigare este obHgat a întregi. g , ' ? ^ aceiaţi paite procentuală a preţului of

Blaj, la 25 Aprilie 1942. ' Judecător ss. 1LIEŞ j^r, ? 2

. Ai« d i r - D C C F - B». B i io^ .

Nr. 1058-1943 .

Pubiisafiufie fia L I C I T A Ţ I E Subsemnatul portărel prin aceasta ptblici

în baza decisului cu Nr. G 1058-1943 4 jedecătoriei Mixte Blaj, in favorul extevj. torului Biserica Reformată din Buceidej grânoasă, pentru încasarea creanţei de lei 4416 capital şi accesorii, se fixează termen de licitaţie pe ziua de 9 Acguit I943 0 , j 15 p m. la faţa iocului în comuna Baeer-dea grânoasă, unde se vor vinde prin iicj. Uţie publică judiciară: 2 porci abi de5 luni lei 3000. — 2 care lemne de foc lei 2000, — un războiu de ţesut lei 1000, -una ladă de hiinc lei 500.

In caz de nevoe şi sub preţcl de estimare.

Biaj, 17 Iuiie 1943 Nr. 73 1—1 Delegat jud. ss. Gherhep

Nr. G 2843/1942

Pubiicaţiune de licitaţie Subsemnatul portărel prin aceasta pi'

bl lccăînbaza decisului cu Nr. C 2843/1« a Judecătoriei Mixte Blaj, tn favorul exec-vatorului Pop Liviu din Blaj, pentru iaci-sare» creanţei de lei 7500 capital şi iţise fixează termen de licitaţie pe z'uifc 7 August 1942 ora 16 pm. la faţa lot»'»' în comuna Cergăul-Mare, unde se vor vinde pria licitaţie publică judiciară: 2 cir oiţe prmitlve cu stupi lei 2000, 1 ciut* cu osii de lemn Iei 1000, 1 şopru scoptro cu ţiglă pe 6 stâlpi Iei 2000, 2 hamuri«• pîe'e pentru cai lei 2000, 10 feldere d£ porumb nesfârmit Iei 1000, 1 coteţ «ope* cu ţiglă legat de grajd lei 1000,2 «re de trifoi lei 2000, 1 butoi de stejar de*' vedre lei 1000, 1 coşer acoperit cu W Iei 1000, 1 car economic lei 1000.

Ia caz de nevoie «I sub preţnl dt tf timare.

Blaj, 15 Iulie 1943. Delegat judecătoreic

71 ( l — l ) ss Ghe-he?

Mitropolia Română Unită — B j 3 j ,

Nr. 3956-1943

Post vacant La Çcosia Urbana de

Gosffl[ darle din Bla), este vacsnt posl de pedagoga cassiera.

Refìectaatele Iii vor I « i D t * ' t e lerile împrccnâ cu 8 Ç t c > e p C r b ! i c i t de Codul FoncfionErtlor ro» c P A N A la data de 10 Aogf t *

Vor fi preferate abso lve^ Scoalei Normale de G w P ° d a r

Trai» 0

70 ( 1 - 1 )

iospc

Administra 0 1 A p u