C. D. ARICESCU.

IVEYSTERELE

CASATORIEL

PCATEA 10.

BARBATUL DIPLIMATO,

BIJCURESCI.TIPOGRAPHIA STEPHAN RASSIDESCU.

Strada Nemtesert, OMNI German Nr. 27.

1863 .

r.

r

Jain;

#-?11---.4

Femeea este onera blrbatslsi.BA LZAC.

CAPITOLU J.

Betrbatulg f i femeea.

Era la 1860. insogitg d'ang amikg, ms dsgeamss ksllstoreskg nrin mutual Rominiei din distriktalIIraxova. Anrortiindune de frontiera Austria treks-rsm in Transilvania, de unde amikul ma voia s&kumnere kini va kai nentra trebuinga sa.

Treksimm mi in 5ngaria. La Resta atungi eraoborul de kai de ueste ants.

Emti bung kansskstorg de kai? intrebaig neamikal meg.

Tref nassisni am avut In vieaua mea, kallal ,

arma mi klinele, din kare gelle duos d'intiig, ka mifemeea, nu sant tukmai fidele.

Vorbemli ku uagin resnektg nentru femei, ai-tind kb mamele, soauele m'amantole omulal sant femei.

Isbeskt nil resnektil femeea nu mai nu-gin dekit tine ; dar am avat neferigirea a intilni Inkallea viegei me119 num! gialini, In lokg de krini;astfe] nsmele kiar de femee imi attain nervii ....

Ns 'ml mai nlakg krinii sogiall, flind-ks ag mi-

-6rost urea tare; nisi rosele burin saloane, find ks

mulgi gimni . . . .

nerd mai ulaqe dar nisi un fel de Hoare?Ba-da; viorelle mi gioqe1; flori simple de kim-

nie: flori naturale, ns artifiqiale aqeste foil le is-beskt ka ksllstorul aua fintlnelor.

Dar armele mi kaii ?0! asta e alt,ieva! Arma e oblekig neqes-

sarg, ka mi kallul: aminduos igI nrokurs nlsgerl, miII aims averea, onoarea, viaga mi libertatea. inurivinga kallulul, uogl intrebuinga mi asnrimea, la ne-voe, kallsl neavind, ka femeea. Ent su ffl etg de gazg,kare arde mi lumins tot d'odats ; mi ksm e azi so 'aie-tatea, mai mult to arde ; mi et nu volt' ss morn arsgde gazul aqesta.

Fiind ks ne aiism in oborul de kal, urine is o-kii Be kutare kallg, mi 'ni voig snune esakt kalifs-gile mi defektele Isl.

El bine ! kallsl aqella negru?Kallg de Bugeak, foarte iste ; dar ks teknefesg.Dar =Jells laltg, albg ?De rasr arabs ; dar suetit.Dar kavala aqeea neagrs ?Kallg de rasa magiars uling d'orgolit mi de

kuragig, ka sng nenott al lui Atilla ; dar vezi kumminks mi asvirls din niqioare ! Harks s'ar aurad'ung lung se o vineass. Voig s& kumnsrg eg ageakavals, de nu va fi urea skumus.

Ku asemenea tlefekte?Tokmai nentru ate defekte.Kuriost omii

Amikult meg kumusrs kavalla ks un nregg fo-

at

;

-ant

7

arte mikg ; kcal, din kausa defektelor, nimeni nuvoia s'o kumnere.

Mare analogie, observ& amikul ma, intre kallgmi unele femei 1

Ilrotestea . . . .

Ilrea bine! Dar s'askultsm ne Buffon, marelenaturalists &wrest%

Ilea mai nobils konaists a omului asuura Na-tura este konnista kallului : nobilg, mindru, fugosg,intelliginte, aaestg animalg inartarte ku omul trudelenresbellului mi gloria lattelor.

Kane se 'mlsdie sub mina no '18 konduae ; ellghare ks konsults doringele omului, se sunnune kualsgere imuressiunelor aaestsia, renunuie la flinga sasure a esista numal arin voinga aaelluia Jae mtie a,' 'lg dirrige, m'a ksruia sunerioritate o simte m'o re-kunoamte ; Mg servs ku tot devotamentul sus, ninslade de osteneali, mi moare ka ung soldatg, mul-aumitg ks 'ml a imulinit fie deulin datoria sa.

Arta a nerfekgionat kalitsgile naturale alle kal-lului, kreatg tants ajutorul mi mulgumirea omului ;ellt Merle edukagiunea sa ruin nierderea libertsgilsalle, m'o termins urin silninia omului.

Kum Ai se Hare aaeasta ?Komnaraniunea noate fi jasts ; este Inn nu -

gin resnektuoass nentru seksul frumumellt.Adevsrul inainte de toate. Ss venim la ties-

dune.Allegerea unui kallg, ka mi a unei femel, este

ung lukru fires, tot ama de grey ka konclunerea for ;ku femeea mai alles n'o skogl, la kalle, de va aveadefekte inrsdminate ; ksui ne ea n'o nogi trata ku

8

asnrlme. Defektul kallului se indreants , al femeil, kuanevoe!

Reguls generals. ant 1)8[18 ksllsreut, ka ariant bunt bsrbatt, anevoe sunt, until trintitt de kalt,altul inmellatt de femeea

Omul materialmente e unS animalt : kutare omtare anliksrile mi fisionomia kutsruia animals; katareonit seamsns ks vulnea, kutare orat ks lsnsl, Ware()nit ku bosh ete ; uri iarstui, kutare °nit' seamsns kuvulturul, kutare Its qiurezul, kutare ks nrivigetorul, etc.

Kind edukagiunea nu lumins suffletul ku faklaadevsrului, korumunisnea sottials rstsgemte agent suf.-flett intunekatt ; kind naturellul e mi nerversS, lutuldoming suiritul; at-until omul este un Neron sat oAgrinins, sn XaIna8 sat. o Borgie, o Messalins sato

Ss venim la femee. 0 femee ka Avestiva, nemsna Ilerbureanului este Brit kall8 ku nsravt, kon-dust (rung koni118 sat; d'unt nevoiatnt : kallul mikslIsregul Knit in nerikolt. Tot ageasts femee, ks-ria Nafura 'I a dat singele inflamabils alit vrsbielm'orgollisl ksria edukagiune a fost

mi kare in ksrui n'a 'nvsnat dekit koketsria,uri okil el n'at intilait dekit esemnle triste, mi in fa-millie 'uti in soitietate; aAea femee seamsns ks kalls1=le nu suffere friul, kare loveutte mi musks, mi karetrintemte ne bells *te are kuragiul a TS inksIlika.

Mistigesku. duoi aui anitroatte, aria influintta amoru-lui nlatonik8. a luminat, (duns mIrtsrisirea sa), rrri ku fa-kla adevsrului, sufletul intunekatt all fiitoat el salle kon-soarte ; duoi ani, ellt a nutrit in inima el fokul sa-kru ally virtugii, insnirindn'i groan, nentru viHisrile

lvi.

Brinvilliers.

kallalui m'a ne-'n-grijits,

-9soqiale ; dsol aril, elle a smuts din aqea grsdins nirul,nslsmida mi qiulinul, semsnsnd, in tsrimul ingrate,grill, trandafirul lin nortokalul. Duns qe a reformatmorals) el, dmie qe inima ei a ingenst a '18 stima, a 'Itadora, a 'It nrenui, in teats valoarea 181., attilltli Mis-tiqesks s'a deqise a o faqe konsoarta sa ; mi aqeasta,mai milt de kuriositate, sere a se 'nkredinna dakainteadevsrt femeea este qeea qe voietute bsrbatEl eiss fie.

Dar find la naturellul nu se modifiks inteuntan sat duol; find ks denrinderile vale relic, ks-nstate in zeue sat qinqi-snre-zeqe alai, ns not disnareinteun an sat dEoi ; fiind ks nuorii innorannel. mum-kiEl nrejudiillor, veninul korrEngiumi, nu noat treqeinteunt timnt awa skirt; find ks Nature invinge Kul-tura; fiind ks o femee ka Avestiva, ka ss deviie souiaMistiqeskului, a nutut a'ari maska mite defekte inainteakssstoriel,iar duns kunsnie maska a kszst; find la infine qiulinsl, nirul mi nslsmida (korunniEnea) Sneaksmeret florile (virtsnile), inkit grsdinarul treble a smul-ge din grsdins ne toat' zioa ierbsrile relic ; nentruaqeste kEvinte am komtrarat o femee ka Avestina ksins kallt ks nsrave; mi ne bsrbacul ei, ks kIllsre-pi dibaqit, kare e tot d'asna ks grijs a nu fi trin-fit de kallt ; mi kare se silemte, nrin toate mifloagele,a desbira kallsl de defektsl 8 T1 8 vent nerikulose.

Balzac ziqe:DbLI1 ksm qivilisallia a format ne femee, ea

este azi mai nerikuloass dekit Ent kall8 ks nsravt ;mi ks toate agestea. kallul este kreatsra vea maikandidr, in komnaragie ks o flings ne kare snasmiiksgearii nil affekyisnile organelor salle o fake, din

10

kind in kind, mai nrudinte de kit Servite Fra-IIaolo,unel din gel mai terribill membril al Konsiliului dezee din Venegia ; mai ,nrefskuts de kit sn rege; maidibaqe dekit. Ludovik XI al Franqiel , mai nrofundsdekit Makiavel; sofistiks ka Xobbes ; fins ka Voltaire;mai faqils dekit fidangata lui Mamolin ; mi kare ns-mai in bsrbatul el n'are inkredere."

Monstruosul e esaengia in ordinea Naturel ; ast-felmi femeea nerverss este o esqengie in Soqietate ; femeeain genere e kans d'onerL al Nature' ; e intermedia-rsl °mg' mi angelg; e instrumentg diving de qi-vilisare.

Nanoleon I. ziqea:Dumnezeg s'a 'nqerkat a

nrosa e bsrbatul, noesiaziqea

Thimneze'8' a dat omuluiinalgs nins la dinsul Amon]

Aimd Martin ziqea:Femel! Vol suntegi domnitoril

faqe mi ells oneree femeea."

duos arrive kari Tgmi Ragisnea."

regenera-toril omeniril, fokarul ; voi domnipi nes-te fii vostrii, neste amangii vostril, nest° bsrbagilvostril. Ka oameni, vol komnletagi esistinga noas-trs ; in demert ne lsudsm nol ks sunerioritatea noastrsgloria sag ruminea noastrs vine de la voi. in minavoastrs sts a fi nol buni sag rsi, Angel! sag Demon!."

Chateaubriand ziqea:Fsrs femei, bsrbatul ar fi asnrs, grossolang

mi solitary; n'ar anti qe este grania, aqesfii surissg alamorsiut Femeea imialetemte imnrejsrul bsrbatuluiflorile viegei, tokmai ka edera qe orneass trunkixlarborilor ks girlantele el itrofumstoare."

Intro

lsi lsiIllaton

lsmii,

- 11Evangelists] ziqe:5) Femei, vi se vor erta multe nskate, ksqi malt

isbigi vol Fi va in vett, duoa venire, mal maltsbukurie nentru Eng 'singsr nskstosg qe se va ksidekit nentru 99 dreugi qe n'ag nevoe de ksings."

Divins morals a salvatorulul ! Ts ne invent' kskarnea, de mi subordinats sniritslsi, e sunnuss ks-derii ; dar kr singera ksings, singera usrssire a vi-sislui, sterge nata, vindeks rana, afls indurare ina-intea ragiunei; omul kszut este atunqi ridikat, nska-tul fskutg este ertatg; desmomtenitul oronsitg esteimbrsuimat ; uskstosului i se deskid Emele affekgi-unei; hon. orbs] a vszut lumina adevsrului, rKsqi le-nrosul s'a kursgit de lenra iar time din tolde mai e drent, is niatra, mi Ernigs ne nskstosii.

°mule, to -al fskut sznstosg ; natal, mi =-his ; mi in viitor nu mai nskstui."

llskkatul este desonoarea mi sufferinna ; nskkatul este moartea, fisiks mi morals ; nskkatul estenata nemtearss ne memoria

Ilriiraeasks dar femeea , ziue Aimd-Martin, onqe fel de edukagiune, bsrbatul e dator a ingene e-dukagiunea sa, a duoa zi duns kununie, ks devota-mental ks kare o mams kremte konillul sbs ; femeeava fi atunqi qeea qe treble ss fie : nrovedinga fami-liei, angels] kustode al bsrbatului."

Venim la kssstorie.Bsrbatul mi femeea sunt duos jumstsni alle u-

nsi tote armonikg : mil e kanul, alts] inima ; unulalts] logika: unul soarele, alts] luna ; u-

ntil Lira, alts] Anollon deqi, luna nriimeste luminami ksldura della soare ; kanul dirige mi inkslzetute

l'a

simgimintsi,;

I

,

ia-'gl

combs!.

12

korusl; logika infrineass mi modereass nassiunele;Arlo llon kints ku lira, Ilan ku fluerui, iar 8radig-8-tans] nu noate kint., niul ku &ergl niul ku lira.

0 inims kasts mi lurninats de fakla moralei m'amtiinuel, se konduue, ku amorul mi delikateua; ini-melor nerverse mi koranutte le trebtre severitatea ns-rintelui nentru konillul desmsuatg. Kallsl sake& lasaka. Femeea inkorrigibils, la nsrinnil el.

Natura, in marea ei inkrellenuiune, a voit ka fe-meea si fie subt o kontinus enitronie ; ka fats, eni-tronia m-amei; ka femee, enitronia bsrbatuiul; mi a-ueasta, in interesul aronrit al femeii.

Mil ire este o fats fire mams ? 5n8 nui8 fsrs ar-rine, ling, gaura ullBi mune

Ile ete o femee fsrs bsrbatt ? 0 floare frumoass,in marginea drumului

Ss nresununem ks D-nu X . . .. . si 'nsoars, mik& is de nevasts o fats sat o vsdurs; fata are mareanalogic ku kallul din xergelie ; vsduva, ku Kontessamea (kavala magiars)

IIrotestest, Donntule, . . .

Vei nrotesta la sfirmit ; akum to rog ST) m& as-kulgi. 0 fats imi noate askunde mai umor de kit ovsduvs defektele ei, defekte kontraktate dela edukaAisne on dela souietate, sat momtenite dela usringi.In kondiniunea d'astszi a souietsnii noastre, kssstoriaku fete este o karats lotsrie , din 100 ismere, nuemti sigsr ki, klintigi unul. I)efektele unel vsduve,ka mi kalitsuile el, le noui afla mai senor. In sta-tele uncle souietatea e basats ne moravuri (de esem-His, ka in Anglia mi Germania) bsrbatul are multemijloaue a deskoneri karakterul mi anlikirile femeil,

--

13

kalitsuile uri defektele el. Jsnii akolo nu alms dekonfidinna nsringilor ; el se not stadia ks ingetzl.

In Rominia, bsrbatsl in genere e deuravatg, mi mer-ge la norokg; yeea qe stsdiass ellg este zestrea; singurszestrea nroksrs feriyirea konjsgals ; zestrea e sngmijlokt de feriyire, dar ns feriyirea Kinl aysglaunt neferiyigi, ka bsrbagi nri ka usringi de famillie

Kondinisnile essenniale alle ferrgirii konjugalesunt 1. konfol.mitate de edskagisne, de eta-te, de karaktere, de idei. 2. isbire mi stints re-yinroks.

Kondigisnele sekundare sent:1. Mijloaye d'o viegsi re °nests sim 111%.

2.Ekonomia kasniks, de ambele usrgl.esnliksm ayeasta, find o Yestisne vitals.

Zing bsrbatg de 50 de ani, insogitil k'o femee de18 ani, va fi nenoroyitt f n kssstorie, nentrs nenotri-vire de etate: kind until vrea s' doarms, aiml vreass se nrimble.

Zing bsrbatg ye a nriimit 0 edskanisne, fie infamillie, fie in nensionatg, va fi nenoroyitg k'o femeedin nemterile Karuagilor.

Zing bsrhatg luminatg ns noate fi feriyitg k'ofemee innorants. Talleyrand, vestitul dinlomatg desub Nanoleon I, avea o sokie foarte frsmoass, darfoarte innorants: inteo zi ea 13L ne Yelebrul Denondrent Robinson Brssoe, trats ka ast-fel ; fiindk'aszisse ks Denon fskssse malts

Zing bsrbatg de sniritli 113 va nutea fi feriyitgk'o femee qe di in groni.

Zing bsrbatg kK moravuri mi onestg este nefe-riYitii k'o femee ye ns'i seamsns is nicti sna

mi'lgksllstorii.

on

Ss

14

insouirea trebue sit fie dar basats ne konformitate'de etate, de idei, de edskagiune ; sit se faks de bu-ns voie,, in denlins ksnomtings de lukru, in tbatslibertatea inimel ; bsrbatul mi femeea menaje-se miqele defekte, sag gusturt nessusrstoare; in fine,'bsrbatal sz insaire femeil stim 5 mi femeea bsrbats-

isbire; ellg sit fie Mentoria, mi ea Angels1 kustode.In orl ae intreuindere, s3 denunne ?Dig kanitalg

kauitalul moralit illg antarsm ; dar kanitalul materi-als? Din nartea bsrbatslui, o nrdessisne, o mes-serie; munka bragelor, sag kauaaitatea ; urin aqeastase noate susaine famillia, mi se ajuts la neustinge mi ne-noroairi, assigudnds-se mi vittors1 koniilor ; din nar-tea femeil, se sere nsmai ekonomia kasniks, wi in-grijirea de kass mi de korril; in fine, isbire mi stimssincere bsrbatulsi qe inima ei l'a alles.

In statele Nnde domneskil bunele moravuri, ages-tea addsae o femee la kasa krbatslui ; aelelalte stuntIntImulstoare ; daka rrsrintele fete! are avere, ds fete! qe-ea ae voiemte ellg; ginerile nu se tokmemte ka la oborg;iaet thins moarfea asringilor, konii mosteneskg'matte tot rsmassl irsrinteskg.

La aei veki, femeea n'addssea nial o zestre labsrbatg, dekit virtugile kasniae; iar kaultalul bsrba-tslsi era intelliginga mi bragele7 Bsrbagil se 'nssragattune! intre 30-35 de an!; femeile, intre 18-20 deant I)

Ihrbats1 kare se tokmemte ku usringil fetelornentrs zestre, este sag ung vagabondg, sag snit omit

1) Vezi Voyage d'Anacharisis en Grece.

semi

lsi

fm-

15

f '&r'& kremtere, sat sift denravatt , in fine slitomt kare a mist gindt rst zestril.

Daka zestrea este neansrats, ss inkre-dingese ginerelui nsmal venitst banilor ; iar in nrivingaaverei nemimkstoare, s& fie ks mare nrivegere, snrea nu se instreina.

IJZZestrea e trebsingioass femeil, va obiekta si-neva; kssI femeea vine ku IAEA, ks konii, ks guvernante,ku moame, mi ks doisl; in fine, ks keltseli straordi-nare."

Resnundem : virtstea nu se tokmemte ; bsrba-tul se se resnekts ns suffers a fi kumnsratt mi ns-trits, ka Ent trintort , ale sogia sa ; In fine, darslse de buns voie not fate nsrinuil fetelor la ksnsnie,va fi konsiderat de bsrbatul onestt ka ilia denosittsakru al koniilor, tie nu se va nutea instreina, ku nisi inskin&

Virtutea fie kondinisnea essengials, sine qua non,a kIsstoriel; astfel numai kssstoria va fi 'ieea (le tre-bue Sb fie.

nmrinnii

omit

CAPITOLU II.

Paradisul ci Infernul.

Diderot, gng filosofg al Frannel din sekolula zis, vorbind de femei :

Frumoase ka Sera-hail lgi Kionstok, terribileka Diavolii NI Milton.'

IIroverbul roming zige :,F8111Ei, nikstura mi femeea r e a te skot din

kass slam."Kind bsrbatul mi femeea, kari se insoneskg de

buns vole, se igbeskg mi se stimeass, kr,sitoria aweseste naradiss1; din kontra, k &shtoriea Elide bsrbatulsail femeea, sag aminduoi, sunt vittiomi sag korgmngi,este haul kg torsi Demonii

Bstrinii notutrii zigeag:Halide iarba kare o kunotati; mi, on de jgne te

ItslIgg-Bremte, on de jgne te ksautoremte."Inteadevsrg. era sag times kind kssstoria nu se

fsitea kg staurinna mi. viklenia de azi; n'atungi o ks-sstorie era raja' kg torsi ingenii ttti ferigirile 151; a-

nsringii ironegiag ne konii ; soakrele ksutag

Jut

lortans!,

17

ne ginerii mi ae muerile for in familii oneste, al ks-rora nsrinni trsiat in frika lui llumnezeil; klutailinfine usmin Os' b s n 8', naturellrs bents; inss atunai soaie-tatea nu era ka azi-Ware4 de transiaiune, intre sim-nlitatea evutgeliks mi aivilisagiunea rafinats , ksss-toria mi soaietatea seamsti, ku omul ae 'mi face okass ; tot materials) sts grsmsditg in kurte, mi o-naul made ingesuit ku famillia luI sub korturi. ka no-mazii mi ka militaril. Nu suntemts nisi ku Regula-mentul. nisi ku Kolivenuisnea ; nisi kis obitieiurile na-triarkale, Dial ku obiaeiurile germane ; suntem kali] emai rig.

A se ksllugsri owe de june lusernneass a nu-tea ajunge mai umor la skaunul eniskonalis, in'a staavi mai multi's. N8 ssntem nentru kIllugbrie , loran'a fost 1112.81111 Xristos , kare , la nuns-a din Galileea,a binekuvintat kgssstoria, iar nu ksllugsria, intokmi-ts ka o miliAie nentru intsrirea mi nredominarea Ila-nilor Ufa Ilatriarxilor ; oars; mai mare este ssntulAn Louie dekst Xristos ?

A se insura mu' de june este, nentru femee (in-tie 20-25 ani) a nutea ekonomisi bsrbatul mi nun-ga ; a nutea avea namteti fsrs n4ikolri ; a nutea daedukamie koniilor ; a nutea konduae kasa mi ne SB-balterui : a nutea mti km ss se uoarte kis oameniiin soaietate, mi ks bsrbaiul mi konii in kass, etc etc.

nentru bsrbatiS (30-35 ani) este a adduce in fa-millie un8 korut ssnstosis mi nlin de vigoare , zeointros units de fokul mi de illusiunele juneuei; estea fi ekonomis an ingellent8 ; a avea tinan8 a 'ml krem-te konii m'a se bskbra de dinmii la bstrineue, assi-gursndule karriera, affekitia nii stima semenilor lor; es-

2

18

to in fine a se identifika k5 sonia , deviind de tim-fluffs un8 sufflet8 in duos korn5ri.

on alt8 filosof8 a zis8:Kssstoria este un8 rss trebuinqios8;

este 8n rs8, ksqi noate sonia 113 rssuunde la amtentareabsrbatului; mi atunqi, ange151 devine demon, naradisulse skimbi in infern8. Este un8 rs8 , find ki bsrbataluierde libertatea mi veselia sa de xoltei8 ; find kivin grijele kasei, grijele koniilor8 , kremterea lot,boajele, durerea morgii lor. Kiu toate aqestea , ki-sitoria e trebuinqioass ; toni imi nleaks yerbigelesub jugul Imen eu 181; qei qe nu se iiisoars la titnn8,se ksesk8 ; gei qe remsnt neinsurani , aunt nenoro-gift De qe oare ? Ksql omul8 e soqiabil8: ell8 sim-te nevoea a avea o konsoarti, o amiks sitmers, ka-re ss'IS konsole la nenorowl , ksria ab '1 komuniqekugete mi simuiri, kare ss '1 konservt: ainitatea kor-nulbi mi junegea inirnei ; kare sb '1 ingrijeaski laboale, ss '1 kazite la bstrinene, si ininarns ks 018bukuria mi intristarea, Si '1 irnblinzeaska karakters1ss8 selbatek8, si fie nsstrstoarea averii salle , siinkizs okit in ultimele momente , nomeneasklnumele duns moarte, si arunme o floare ne mormintulsii; in fine, un angels kustode ka,re se niie lokulunel mame; aeqi, numai o sogie noate nine lokulmantel ! Ana kurge, nietrile rsmsn8. Nu nine dek a 1 d8 n o sadnik a, zigea5 bitrinii nouttril, in ma-rea for ingellenqiune.

Aura! Omul, ka kortillt, are nevoe de ingrijirilemamei ; ka june , de deliqiile amorului, sa8 de kon-siliile unel arniqe intime; ka bsrbat8, de rnsngserile

ss 'I

'i

19

unel soage, kare ss swureze sargiaa grea a viegel , miss induigeasks amarul zilelor salle.

Femeea din narte'l, ajunss in etatea kritiks a a-raorsIsi, smite wi ea neuessitatea unul sutflett kare sl

gie lokul de mams, de tats, de amikt, de amantt,de Mentors ; toate agestea le 'mate afla numai in bsr-batul Ye inima el it ailege de konsoarte, negremit kskonsirngimints1 rtsringilor. Agestia Bunt datori a o a-juta in ageasts allegere delikath, to are a decide desoarta el uti de viitorul koniilor el, a o ajuta ks e-sneriinga lor, a o lumina ku judekata for (lea maturs.

1)ella krbatt se ere unt kanitalg kst de miktde sueriinga lumiI, dune km se sere de la lisnita-nul inei koribii stiinua de navigare bsrbatuleste karma vasului konjugalt ; ellt e bussola

; e rssnunzstot de esistinga, ferigirea u i onnoa-rea familiel , al ksria kant este ellt; , ku voea 181numnezet.

Della femee it se (Jere dekst kastitatea inimei,ekonomia kasniks, stium mi isbire singers kitregella kare are a Mine lokul nsringilor el ; ea e da-toare a nrokura ferigirile ge le viseass iairna bit-batulul la 16 ant; lid ellir e datort a o fate ss siteon to (Three'', nil kiar ne nsrinnil el.

Kati va lisa omit ne tatsl ssti viii no mamasa, uti se va Hui de soaga lui , wi voi fi aminduoIin sufflett in duos kornurI," zige ssnta skrinturs.

Din ne kauss MST, kssstoria este azi vszuts kuoki itii de junimea noastri ? Din kausa luksuluiufa denraysril ! Esenitilele nsringilor, unite ku esem-nlele scnietspii, koniribueskt foarte mult la ferigireasat nenorogirea kssstorigilor : geea to vede konil-

'1

'I

ksgifamil-

liel

a-

'I

4

20

131 in kasa nsrinteasks aqeea faqe mi in kasaka sons mi ka tats. Din ssnul familliei addaqem inkssstorie mi 'n soqietate virtunile sat viYlsrile ; bsr.bats]. inss noate, ks amoral, ku delikatena, ku Innellerr-qiunea, ks rsbdarea. a nrefaqe karakterul ini kondui-ta soniei salle : eats qe ne trrommem a demonstra inaqeasts a duos narte a onerel noastre.

Natura, mama, soqietatea, fskussers din Avesti-Ha an'it fintture, destinatt a sbura din floare in floare;fIrT, Alistiqesks , ilerbureanu (nrimul el bsrbatt) arfi fskut din Avestina o Messalins. Ori qe femee a-re in inima el o koards sinigibils , ne kare 1115 mtittorsi bsrbanil s'o attings snre a nroduqe armoniakonjugals. Mistiqesku kunouttea aqesit sekrett, fii nddotatii de naturs k'o inims k'o ,judekatsssnstooss. k'un suiritt fins mi nstrunzstort, ku malttaktt nolitiks, mi k'o mare doss de sneriinns.

Flit studiasse in ksrui mi 'n soqietate inima fe-meil. annliksrile suffletului studiasse in narte ka-rakterul Avestinei ; mi snera a fate din ea geea qetrebue ST) fie o femee. tie e drent, avu a se lunta miku natura mi ks soqietatea; dar nius in fine, emi tri-Emfstort din 'Buts; mi ajunse la north veselt k'anbtut deslega nroblemul feriqirii konjugale; fu mindruk'a sksuat But sufflett dela neire ; sns sufflett kare,la anusul vienei, ii era datort linimtea kugetulti, sti-ma bsrbatului, resnektul koniilor 'teal semenilor el.

Jill find ks kuvintul stims veni in vorbirea noa-strs, kats a mune ks Mistiqesku se sili intiis ssassigure stima AvestigeI; ksgi stima este bass kIss-tone', a amorului, a amiqigieI, a on ksrui nobils sim-gimintt. Avestiga, mai 'nainte trenesie,

1s1,

et;

'ml

isbi ks

simuibils.

21

stima ne Mistigesku, nentrs nobilsl sus karakterrs,nentrs frumoasele kalits1S1 alle inimel salle, nentruuringiniile salle evangeliqe. nentru manierile salle de-likate, nentru kondsita sa nlins de demnitate, mi nentrumite darurl asksnse.

Mistigesku era unr; diamant8 nerdut; AvestinaElls afls, mi orns fruntea ks ageasts nestimat &.Ea rekunowtea sunerioritatea agelluia =le voia a '18fatie regele inimel salle; ne mina agestul. artists, Ayes-tina era Isn't metal nreninst, din kare ellt fame okoroans regals; ksql inima el nu era togits , era oHoare tie trsisse intr'unt" tsrim8 mi 'ntr'o atmosfer&=le nu 'I uria; artistul o nusse lute° glastr'L ru'o In-griji ka o fats garoflga sa.

Mistigesku intrebuimL toate niijloagele ge 'I dik-tab °nom ea sa m'a familliei. ka si 'ml ajungs sko-

: 'Mita justifiks mijloksl. Avu a se luuta k'o so-gietate korumnts, mi k'o femes mobils ka unda, va-nitoass ka unti Lege, kanrigioass ka snx kouill8; ofemee ue kare tui tenineramentul el, mi (le o In-kungi8rar5, o imuingeals" in nekonsemins. Ent Invinsetotal, wi triumfs.

gei

CAPITOIAC III.

Eva in paradisii.

TrkEssers doss lunl annroarre della desnsIgireaAvegtirrei de gerbEreanu.

Era o noante frEmoass de 'Elie. NM' o Endsns inkreuea sErfaga oueanElEi d'azur, kurats ka kris-talsl. Lsna nlins nsrea o barks de asrg, lssats invoea zefirilor. Stellele nsreag niste gondole in dealt.-tare. Tsuere nrofEnds ulana neste kanitala Romsniei.

Eroii kontironlag in estass, dsn'o fereastrs, sE-blima nanoranls a tierElsi instellatg.

La ue ghdetnti-tn. angelE1 meg? intrebs A-vestina ne Afistimesku, denuind Eng ssrstg tsars nefrEntea 1E1' inkrenits.

Ax! ofts ka demtentatg din soiling. Veztis laws misterioass a nongilor? Vezi is nii auearosy din grsdins? Amludoss sEnt emblema ksssto-

rieste usnin, amts negrs dela orizontg,abia zsritg kE okii, va deveni nor negru, kareva intsneka luna, tai va akkoneri ku negsre frEmo-8E1 tablog qe aamirsm. Feriuini daka o vijelie nE

ells,

riel.uns

avellt

23

va nrefaqe grsclina intr'o nustie . . . Iar daka biotarosy va sksna de feria elementelor, ustea-va ea sks-Eta de kaurigiul BIIZ31 konills, kare o va srnulge mil-ne la; rsdsqina ? Gimnii, Ye 'I serve de ansrare,118 o vor nutea shm. Milne vom afla noate rosavesteda, in vr'unsg kolyr al grsdinei! Totul e nesi-gsei aril -jos !

Afars de amorul nostru, eternt ka kreatoruls'al't ! resnunse Avestiva oftind.

Ts esti amen rose : nrofumsis, fumusene, gra-Ail, dulgearts, gimni, nimik nu'AI liusemte a fi Bna dinreginele fiorilor soqietsmii dar soqietatea noastrs lionnine msini multi mi gusteri, ne vor invenina noateferkirea noastri konjugals.

El bine! vom merge a vielysi in atmosferamutz-verelor m'a viorellelor.

Omul, bella mea, este sklavul Destinului ! Amo reams nstimams, kare ns ne va nutea insoui lanears ; anoi, vor veni konii. kari ne vor nine in o-raur8. Hatria iarsuri imi ordons a sta la nostul me&

\Tom merge a trsi Iiini-va ani In Italia, aqeastsomdins a Euronel.

noesie! Dar unijloaqele?0 ! kite obstakule la feriqirea omului!aranoi, kit de nulrin i treble omslsi ka ss

fie ferigit8!Dar mouria mea e anuroane de °ram] B.... o

semiors densrtare. Ne vom strsmuta ks tont akolo, kiara duoa zi 38n% kununie. Maria n'are azi nevoe ne-ansrats de tine; m'anoi, o noni ajuta mi dela EearrT,

Vara, la Eearrs ; dar iarna? Mama in fine lollr iqi in nreij ns noate tnedea la oarrs ; rIl e2i iarsm

24

8n8 tireg8 n'o not8 usrssi. &tot' ts, amade j511%, ama de frsmoass, a te ingrona la gearrs, adsoazi dens ksn8nie!

Ks tine, in Iwrii; fsrs tine refus8 Raisl.Mersi. Bare femee a fost mai ferigitl dekit Eva

kind a emit din mina KreatorsIsi ? Ks toateaqestea, ismtii, nsgin a nin8t ferigirea 181 Adam ! LIe linsea E-vei ka ss fie feriqits ue denlin? Nimik. TIentrs qedar a asksltat ea ne ILIarnele amsgitort ? Snsne 'fflitx, angelsl mex . . . . "

Mistiqesks anints ne Avestiga oki8 karenitea 'Tins in funds' ssflet8lsi; ea deveni romie ka fo-ks1; auoi, risse ks xoxot8.. krezi is in fabslele aqestea?

Es krea in legile Nattsrei. Allegoriile sakrPasksndii veritsgi marl ssb vsllsl for transnarinte. gelleinante zille din Kanitolsl I al testamentslai lei Moise,qe alt want dekit mante enoqe, fie kare de sate de milde all, in kare erloqe ax anusrst toate fiingele. orga-'lige wi neorganiqe, qe le aflsin imnietrite in sinslnsmintsIsi ? In kestisnea de fags, marnele din BiblieLie alte de kit doringele nesigioase alle inimei omslsi,mi iu narte, alle femeii, qe n8 e malgsmits mai nisiodats ks soarta el?

Kst te amsgemti !tie alt este de kst ksr iosi tate a, kale la

krbatt este bolds1 deskotieririlor , iar la femee e a -desea surginte de uenorogiri?

-- LIe rItmire !tie alt este de kst vanitatea mi lsko-

m i a qe a uerdst atitea s8fflete ?Niqi o reguls fsrs esuenuisne.

ku nig!

k'unti

.

- -25Marne le mit nassisnile, kari, dirrigeate de

Ragisne, fak8 ferigirea omslsi; dar lssate iu voea lor,nrodsk atatea nenorogiri!Nekredinga Evet nti g e-losia Iii Kain us le afli)m oare in inima °mita? Denqi be a lsat Marele legislator-8 al Isdeii; elk ssntssdite in not de msna Kreatorslsi, noate nentrs bi-nele nostru, ksm ssnt uii nsoril wi vinturile ue invsllse atmosfera, destinagi a rekori m'a feksnda n-msntsl.

Uncle vrei ss vii ks toate mestea ?La amoral nostru.Te indoemti-ts WAS mint de amoral met ?Line a zis aneasta ?

Ea 1118 akkoneri ks ssrstsriisbetuti-ts alma de malt ? a intreln 018.

Te-am stimat mai 'nainte d'a to ; stima,ai e basa amorsIsi : ea este temelia Snel ka-se, ssnats in granitri ; este adevsrata ferigire , feri-virea angelilor, te-o ksnosk'S nsmai suffletele allese.

mslgumeskt, bella mea.Tea alles inima mea dinteo mie, dintre torsi.

HI (le m'ar nstea sill imitea ne Eva? Sniritul? Dar 'tine noate avea suirit8 mai ager8 , mai

finil, mai brilliant8, dekit allessl inimei 'Ilene? Ts estiIllaruele met, ingratule!"

Eva! Eva! se gindi Misthresks; hum igi sea-msns toate nenoatele!"

liar is surizi! ns krezi! ofti) Avistirta,lskrsmind. Aura suntegi voi, bsrbauii! Judekagi ds-

inima voastrs !Mersi de kotunlimentg, o intrersmuse Misti-

qesks, ssrizind.

isbi

BS

rbslsi

Ts

--

Mt

zis-to,

Igi

na

-2ti-- Aina! kontinus Avestiga, mtergind o lakrimr

din marginea okilor. Abusagi de slsbiuiunea noastri!Ne fEraul inima, ka Illarue le din biblie .... Vol sun-tegi Mernii; noir, viktimele Amorului. Ne furagi i-nima ; m'anoi o kilkaui in niuioare.

Nil o reguls fors, esuengisne, observslit; gravitate.

Bsrbatul noate faue din femee o Borgie saxo Kornellie, un angelg sag 13118 demon8.

Kind femeea este sot metal8 nobilg mi mls-diost; dar kind este fer'S sat arms?

Mi se uare avut destule okkasisni a teinkredihna de mine. Totul atirns de in maniera ta. Exnegi ert; in skimbil nentru amorul meg dekit de-likaterta de arrant.

o nromit8, ne onnoare. In skimb8 uerilde la tine isbire sinners mi s ti m I adevsrats.

Iui iromit, ne tot =le are o femee mai sakruin lEme.

Kokoul kinta a dsoa oars. Mistiuesla itui ad-dusse aminte d'aueste kuvinte alle 1E1 Krists:

lletre ! netre! nIn'n ns va kinta kokomul, de treion te vei lensda de mine !c(

fulgefg strebsts nrin kreerii Mistiueskului:o idee originals illumins ssffletul Ellis era mag-netisator8; otsri dar sti magnetisese ne fiitoarea lsikonsoarti,, tie era foal to nervoass, sure a se inkre-dinya daka Avestina i va nistra kredinga mi stiruaue '1 jErasse.

Lwn sn skaun8 mi se nusse In fana Avestinel,attingind genski 1 i de genukii el ; lf, n anoi mlineleel intealle salle, mi "I zisse :

Mi-stiqesks,

ssY3.

leaf

&ft

27

Angel& men, anoints -ms, FLA.% kliuire : vois s'nitesk8 destirail men in sdflet51 tbs, urin nrismsl 0--kilor tai

giteinte, zisse ea. beats de ferinire."Okii Mistineskslsi, asemenea ukilor marnelui

nstorS. agintars fora for magnetisstoare,okil Avestiuei ; skintel emiaS din okil amantasi ; eaintienu ss tremsre ka frsnza, kssks, se intinse, skoa-se gnS oftat4', inkisse okii, mi addormi. Era magnetisats !

Akzsin nu mai mini minus zisse Mistinesks.Aksm va vorbi sNffiets1 sing& ; sufflethl e Thnne-zeS, mi Dzsinnezeil e adevsrsl."

E118 nzisse mina sa nea stsngs ila mina stsn-gs a Avestinei, mi intrebs ssffletul el.

La ne gindesk8 en aksm ?La Avestina.Avestina iubenite ea ne Aleks MistineskE ?Ills isbeinte.Din tot sziffletul ei?Din tot sdfiets1 elIl va i8bi ea astfel nsns la mormsntii ?Of , Lass-msIni orclonS, vorbemteN8 vaIIIi nentrs ne?Lasss-nisVorbemte, ordonrs.

Kitti marnele o va amsgi.va fi marnele?

0 nersomm Mare.LIe 'I va nromite marnele ?Tots1 ne noate anasgi 0 femee !

---

ss-ks Coats

'IS isbi.

Iii

,

Dine

28

Va ti ea sonia mea ?Va fi.

MisiNesks o destents din letargia ei artifiuials,ziksnd : Destinul o voiemte ; vom intrerka "

Ax I oft Avestiga. Ksm ms doare kanul!Am donna, tis e am? Am dormit mutt ?

Ilunin, angels) met.De tie m'ai Ibsat ss dorm ?Dormiai ama de dulge! 'Mi era mill a tur-

bura duhele tse rsnaose.-- Kit emti de bune! zisse ea hilirmnind, an ss-

rutindu'i mina. Ds'rni 11511i/J1 ans, te rogt , mn simagama de slabs!

.1-17,118 addusse ung naxari; retie.Alekule, inezi igi lingo mine. Kit te iubeske!

Kind ai nutea is giti in inima mea, nlins d'amore rnide stis nentru tine!

Na m& indoesk! 8118 minute- de amoral ;

ingrijeske inss nugiu de ferNirea noastrb.Lili (le te fave a te ingriji?Koraninniunea sogials.Alekule, araorul meg este awn de nrofunde,

inkit, krede, n'ai a te teme de nimik. LTIoiniul, senoate elle teme de glonnul vsnstorului?

IIIarnele korumngiunii! oft Mistiqesku.Vei bdrobi kanul marnelbi.0 voie faqe; dar . . .

Dar Evel ? Ei bine! Moartea Evei e disnregullsi Adam. Kind kugetul imi va snsue kl am inmellatde buns voe ne allesxl inimel melle, 'fauna ne kare'18 adore ka ne Dumuezee, n'agella ne kare 'le iubeskeka safletal, n'auella kare, kreze, nu va da motive

ks ans

tigtug

'ml

29 --

de nemulgsmire, kugetul va fi streangsl laI Isda nen-trzi mine ; ksgetsl met te va resbsna. fil linitntifil.

Ins mulgsmeskg, Avestigo! zisse ellt. kszindin genskl. wi ssrstinds'i amindsot, tnilpele.

La rinds] 'nee, kontinue ellg, ms simu8 dator8a 'gi deskide inima mea, ka sr qitemti in 'a, ka in-tr'o karte, kalitsgile mi defektele melle.

A ! le kunosk8 !Nu tie toate, zisse 018 serios, skslindsse della

niqioarele amantei salle, mi smblind nrin kamers ksuaiui marl. Ns le lonoutti ne toate; qe118 nFuin, de-fektele. El bine! in nrezioa iasogiril noastre, afls,Avestigs. ki am ens defektis mare; sent fsriosii, kasn la intsrritatg; in feria mut, arsnkil konillal nefereastrs, injsrigi8 soma "ilea. Ia seama, Avestigo ....deskide bine okii . . . . "

Ilronungind aueste vorbe, stiletsl ssil fslgera nela okii Avestigei; flaksri einiait din okii ssi de fold; totkornul lui trernsra; avea in fine aersl lei Satan qesfids uerul

Avestiva skoasse sag ninst8 de snalms.Alekule 1 ! ! strip ea ..Ile este? zisse ellil, ka destentatg din &mid.0! arsiiks stillets1 il velia, daka am isbemtl.'Ile rsii faqe aqeasts arms?0! km m'ai sneriatis!

Ellis bags inqet stiletsl in buzunarii, nti se a-urers ne gindsri Hugs amanta NI.

Vorbewte, te askslfg, disse ellg ks gravitate.Esti ens le8, kind te infsriezi. Ei bine! et;

voit fi o oae, gala a ms jertfi ne altars! amorslsi.

30

Nu'rn voig da, motive de furie. Fii linitutit! Dar mitu, Alekule, ss ms menagesi

Ss nu venni ones ueste rays ; ai konfienns inmine; ss te norui ku mine ka kx ung konilig resfs-gatg, dada voemti sb fii iubitg ka sns konillg demama lsi In ok i lumii, te vei nurta kz mine kaministrii ku regii for konstitugionali: mi vei fi gel maiisbitg. qelig mai feriqitg dintre bsrbagl.

itni treble kite va zille BB ms gindeskg.Vag arutenta; nti snerg Amorul va tri-

umfa.Mistigesku di( ks: ajungind in noarts, nufui de

risg, nri zisse in sine :Kssstoria e o komedie azi; 'ie mai de forma-! mi ku toate aqestea, neansrate ; ksqi forma

skairs fondul ; adesea inn, forma inkurks mi kora-uromite fondul In fine, 'tni am jukat rolui binimorg;am sfimiatg nisika in okil nevestel, kumzi-qeag bstrinii nostril; 'I am dat ss innelleags ks area fade k'un bsrbatg ne kare noate viri sunatg "

A ! 'ie bsrbatg! zi'iea Avestiga, rsmiind sin-gum. Eats ung bsrbatg kurn treble! ini insuflis miamorg, uti stimm, mi rskori; iar nx ung nskstosg. katierbureanu, gurs-kasks. Kum se arnsgemte, biatafemee! 0 fats ss askulte numai inima el ; darkonsulte mi nL usrinnii si i, a'iemti Mentorii naturaliai koniilor. In fine, voig fi feriqits ku aqestg bar -bate! Voig fi sklava snui genig. k1? 0 im-blinzeskg eg!"

Aqeste kuvinte le ziqea Avestina ks okii inadmirind grannie, frumusenea, voqea el de

Sirens

sv

litsiti

Fula

o-

Its

nal

so

glindat,

31

A duoa-zi Mistiuesks zisse fidanuatel salle:M'ann g'uidit, mi m'am konvinsg ks de-

fekte k'alle noastre, o kssstorie n'ar nutea eRistadekit ka nrintr'o ruinsne Dsrun zeasks.

El bine ! disse Avestiila rsrizind, area minuneeste Amors1 Kunoskg o lissnitne unde bsrbatuleste snit tigrs, mi femeea o skornia ; ei bine ! find-ks skornia isberate ne tigrs. tigrul sfimiat skor-nia ; ei trsieskg amindsol de 25 (1:, ani, ka duol norumbei."

Al ksysntg , draga mea. Amami fat e minsni ; dar Amoral este zing konillg. legatg la old, ksarm la timed, ks ssgeni in msini. Iisnotuti allego-ria 1731 Psyche Legstsra dela okii Amoralsi esteemblema illssisnelor : azi in okii tsi es suet En an-gelg, sn genig, sn feniksg ; azi is vezi in amantslti numal kalitskti; kiar defektul meg tiellg mai ma-re in okii tsi e nrima mea kalitate.

zing omg straordinarig ! zisse Avestitia,intreruusndsTS, mi nrivindelg ks nirute oki in karese uitea mirarea , amorul stima, venerallisnea. 01kst te isbeskg ! adsogs ea.

0 krezg ; nu ms indoeskg, dar msine, kindlegstura va kadea dsne okri Amorslsi, (kisstoria seziue ks e mormintul illbsiunelor); mlinc,. kind singeleti se va linituti, kind flakara amorslsi se va no-toli, kind griji mi ssusriri vor inkremi fruntea meami ma vor fare a sits noate sniff singurg minutg res-nektul ue mitt datorg Angelulsi meg nszitorg, Mado-Bei koniilor mei; msine ksnd marnele amsgitorg,ssb felurite forme, va veni sa te amsgeasks ; msineis vel vedea defekte unde azi vezi kalitsni; msine

ki,

Eruti

,

li a

,

32

Amon! tIrs, imnins8 de Vanitat e, de Gelosi e,de G-lorie, d'A morul-nrouri8, Arnorul tstva sbura, ka o uasssre din kolivie ; mi ka nasssreagea libers, va voi a trsi noate fibers, n'o kraks ver-de; iar sigegile Amorulsi vor rsmsnea infinte ininima mea, ka veninul Vinerel in kornul

LIe imaginagie ! LIe teamed konil.breinti IAvestino, sunt snerimentat de kst tine;

am studiat m'amorul , nil lusstoria, wi femeea; msintereses8 la ferigirea ta, find kg, anti femee, mi a-dorg feuaeia , ka reams, mi ha konsnarts; ei bine!sent dator a fage ageasts singers msrturisire. I-nima mea , kare nisi o dats ns m'a inmellat, iminrevestemte geva tristg : nu'ml e friks de won) tsrr;'ml e friks de korungiunea sogietsail ; '031 e friksde slibigiunele omslsi. Inima omslsi, maI alles ini-ma femeil, este tot Ye noate fi mai skimbstoril. Fra-me iv; Imeneal , Amorul e inamikul 818 din namte-re : ksgi, de mi as ageeaml roams, n'a8 MST) agel-laml tats. Ksnd Imeneul se nresints , disnare A-morul

T voi imnska e3 n'ananduoi: voi fade snlokseasks amsnduoi in agellamg ksibs, ka duo' nui-moll de nitulige.

Subiektal e gravk Avestino ! Momentul e Ss-

Brant', draga mea ! zisse Mistigesku, k'o seriositatede germang. Treble ss ne ridiksm la inslnimeasubietului ie tratsm ; E,T) stem ku resnektli in faga al-tarulul konjugalrs.

El bine! strigs Avestina insnirats. SboareAmorul , va remsnea Arnigigia. Sslita iserutl salirs rui eterns ka Kreatorul ! Daka Amorul e

tit

mai

omelet. ...

'n1

Arniginie,

33

fiisl VenereI, (zeea voluntsgil). Amiqigia este fiieaMinervei, (zeea Ingellenqiunii). Am konsultat inimamea ; inima este ragiunea femeil; nmergi Inainte !'nil a zisst inima mea. De se va stinge Mad. ardekandela ; kandela este stima femeil nentru bsrbatt ;stima va konserva onnoarea konjugab va nsziminul uncle likurs fokul Vestei , va lumina kallea fe-riqirii noastre. Fil is toiagul kare susnine rte Ossi-ant ; et' volt, fi Malvina ta. 'Total noate agella ka-re iubemte mi stinieass. Vei menagia

mi et, n'alle talle. Niqi voinga nisi nu-tinga ha ne vor linsi."

Ferneea e zn8 , rssfsuatt mi de Naturs uiide Sonietate ; fii is Mentorul nentru Telemax ; et, iglnromitt resnektul mi sunnunerea de flit,, nromite'mlmi is affekuisne de frate mi nrotekuisne de usrinte.

Billa e arunkats, zisse Mistiqesks. Emtl kon-soarta mea legitims, Al narola mea. Fie aqeastaarvuna (logotna) maritagiului nostru!

Amangll se Irnbrvaimars, mi fiksats zioa kunu-niel for uentru 15 August 1861.

3

melle,

hs-

is shbisis-nele

CAPITOLU IV.

Constitutionalismul in famillie.

Lektorul ss ns niarzs din vedere pinta nsrgilII a alestei onere: ant bsrbatt de suiritt mi de i-nims iml nronsue a fare onests mi virBtoass n'ofemee analikats sure nekonseqings, mi ne kare o e-dukagiune vigioass mi kontaktul ku &mei korurontear fi fikueo o blessalins, fsts *torsi simi 1)10)08ka Mistigesks. Lektorul ss nu Bite inks ks agesttbsrbatii a konsimjit a fl aniantul auellei femei, surea use in nraktiks aksioma IB1 Balzae: ks fem e e aeste fauta mamei sat a bsrbatului.

Din observsrile sane, Mistiqeslo se inkredinsks Avestina are mare analogie ku uonorB1 franitestduns 1789. Franqesul seamsns ku vinul din Illamnania,ge kongine multt zazart mi 'LBW gazt ; urmeass darka stikia tie konnine Mamnania ss fie bine astunats,ka ss n8 se svanorese gaud, mi zazarB1 din tr'tnsa85 n8 se urefalcs in agidt (ogett).

Honors]. frangest are in vinele hi singe de Gailtsmi de Franks: eroismul sniff; ku lealitatea. Avestiga

-35--ka romins avea in vinele el singe de Dake mi de Ro-mans: dominarea snits ks libertatea ; deqi, mi Fran-qessl mi Rominsl nosseds, intesue mare grads,

libertEnii m'al gloriei; Franqessl sakrifiks a-desea libertatea nentrs glorie; eseninls. Franqia ssbNanoleoni.

Avestiva se kredea nssksts fibers mi indenen-dintE; edskagisnea qe uriimisse esagerasse aqeastsgremitE idee: gremit 'b, fiind ks natsra a voit ka fe-meea ST1 fie, nentru binele el kiar, sat ellitronia ma-met m's bsrbatslsi; adiks, MMUS% datorielor el demama, de soags mi de kasniks.

Femeea ns trebse sE site 8I18 singsre winstg k&este regina (matka) stsuslsi konisgalti, kiemats a ore-sida la ordinea mi urosueritatea familliel; iar bErba-ts1 e albina qe formeass fagsrul din sskul nrofsmateal florilor; ama dar, albino mi reginE, lysrbate mi fe-mee, ssnt duos jsmstEni nedesnErnite alle anal tote:kausl mi inima ontslui ; daka kausl dirrige inima, bEr-bats1 trebse S'b dirrige femeea.

IIe lingo simuindntsl esagetat8 al libertsgiiindenendingiii defekte kEnEtate dela soqietate, Ayes-firm avea mi alte defekte nriimite dela Natsrs; deesettrls, o mindrie esageratE (fiertatea), qe degene-rasse urin edskagisne in orgolie Tni vanitate; astfelea kredea ks tot qe ns e boere e kanallie; Mistiqesksavea sr regslese libertatea mi fiertatea sogieisalle, dirigindsle sure ginta for =tea adevsrats, inkitBs fie de folose, iar as sure vstEmare, [Hi el mi seme-nilor BEI.

WW1 oameni se naske ks disnosinisni frsmoase,kari, urin edskagisne mi soqietate, degeners atit de

sim-gimintal

[teal

.

36

mull, inkft kalitsgile devin8 defekte. Astfel, de e-setnnls, tsria de karakteat degeners adesea in inksnsginare (entetetnent); libertatea, in ligenas ; liuenna,in desnotism8 sag anarxie; fiertatea, in orgolig; amo-rul-nronriii, in egoism8; modestia, in sfials sari friks;kuragisl, in insolings. Totul atirns della edultallinine,della direkgiunea ge se ds de timrturi8 anliksrilorornului. listare omri, ku Ware mans, ks kutare nro-fessore, in kutare ininrejurbri, este sari er08 sari sarisitelleratri.

Am zis k'Avestiga semsna ku nonorul franites8,duns revolugiunea ilea mare dela 1789; Mistiueskaera dar Nanoleon III; iar so'jietatea Blida trsia8 el,semsna ku sogietatea frangess din thins] 1si Ludo-vik XV.

Sekolul XIX, sekolul konstitunionalistnului, sagal emanqinsrii nonoarelor de sub tutella desnotisms-lui feudalii, sere ka rui kssstoriele ss se konfortnenolitiqe1; adilts, ss se introduks in sinul kssnigielornrinqiniele regimului narlamentarg, 'ie este o stare detransigiune intre assolutismg rui renubliks.

Kssnigia Mistigeskului k c Avestina eta o starede transiAiune intre Ilerbureanului, eroul nsr-uii I, m'a Rafael, eroul nsriiii III, din ageasts 0E10'1.

Kare e sekretul regimului konstitunionalrt? Eki-librarea nuterilor statului; din neferinire, mai toateguvernele ginteass la desnotismul -autokratikg ; iarkamerele, la desnotismul oligarxik8; astfel ks, fsrsluminarea nressei s'a instrukniunii Brat cite u1i obli-gatorii, nonorul Inc se noate numi liberic nii ferivesub regimul narlamentar8, Esemnlu, Rominia in geinatru ani de regirn8 konstitugiona18.

kssnitlia1si

37

Se renets adesea nonorslsi de kstre trib8nil ssl,ks in ell8 resid& nsterea ssverans ; find ks ellt e-ste forjj,a m'avuia stat8Isl, ellif nine nsnga ks bani,din sinsl Isi se rekrsteass ostirea; dar am vszst gs-verne kari azi dat BD'S os8 de rosy nonorsIsi, ka ss'1'8 imnage ; mi, in skimb8, 'I a Int nsnga din mi-n1; g8vern81 se rezima ne omtire ka sl sfsrame Itsea Honors). Hins kind dar nonorsl 1373 se va lami-na, desnoail vor fi tarI; nonorsl remine ks ksvin-ts1 de suveranitate; tui in fants, sever anal estetiransl, Ye118 mai tare sa8 mai &CS', fie gsverns] s-nsf singsr om8, lie gsvernul snef nstusr8 oare karede oamenl. Kind nsterea eseksttvs e la logite ksYea legislative, sat. kind sua on amIndsos din elle Witsks Ilressa fibers mi indenendints, nonorsl este flattat8,de ambele usteri in litigi8, kart i nromit msnal detutril ; a trismfat hiss sna din *mile duos lister] bel-ligerante ? Ilonors1 e menrisatil; adesea e inksrkat8 delanorI. Singsral avantagi8 real8 al regimalsi nar-lamentarS este libertatea Ilressel, ne kare mi Desno-tisms1 monarxik'S wi genii oligarxik8 o ssgrums; dinnorogire, lamina se fate ! Hressa este ssnana d'assi-gurare a vassIsi smia18.

Ile komedie ! vor zige iuimele nobile. Ho-nors] e total, mi nonorsl ns e nimila I Femeea e to-tal, mi ferneea este 8n zero!

E! dar =le ns e komedie azi? Ell, sogieta-tea mi famillia eras o tragedie; azi sent o komedie ;miine vor fi noa,te o drams ; va veni inn timusl kindmi famillia Yea miks mi famillia Liea mare vor fi Ye-ea ne trebse s& fie: armonia intre bsrbatil mi femee,armonia Intro autoritate mi libertate.

38

TINE atunsi dar sa, ridem. Ridendo castigasmores Hrin risg kiattigs moraysrile. gel se ridgde ridikolsl farailliei , nu sent esnsini dekit la ErabErbsgilor nredestinagi, mi la era femeilor nekon-sesinte; 'lei se rids de drentsrile nonorsIsi, se es-11811.8 la soarta regelsi m'a aristrokraniei din Frangade la 1789. Desnogi, marl mi mini, warlatani no-Nisi. vedegi ss nu vE dea rissl nrin nielle. Nimenins [mate disureusi nenedensit libertatea mi olloarea8nui nouorg, nrekstn nimeni ns kalkE nenedensit legi-le sakre alle Natsrel.

SE ridem dar de ki,sitorii k'alle D. Ilerbstea-11E, ninE se vor indrenta.

Mind ks femeea searnEnE in genere ks nono-rsl, femeea mi 110110I'M vor a fi flatani, amsgini; lenlakg adesea a rensnsia la libertate nentrs gloriesag vanitate.

Mistisesks, ka bsrbatg dinlomatg, fsks ne Ayes-tirta, in nrima noante a kEsstoriel, a 'IS nroklama degsveransl inimei salle ; ellg o inkredings ks famillia,find tinsl sosietsgii , femeea gsvernE ; iar bErbats1Itsrmseurte ; nrin srmare, fsksri amindoi o marts lion-jsgals, &till esemn1s1 tuartelor nolitise din Esronakonstitsuionall.

Differinga intre Mistisesks wi regele konstits-gionalg este kE asesta konsslts nro forma nonorsl,in nrivinga legilor ; iar asella a desbEtst ks femeealsi, artikolg ks artikolg, toes marts konjsgals.

Differinga intre marta konjugall mi marta 'm-ilks este kE in aseasta regele nerfidg se silemte a noleilangsrile nonors1s1; ne kEnd in sea d'intsig bErbats1Ind nronsne a assigsra onnoarea femeii s'a familliel.

39

Daka am dat Mistiueskalui enitetal de dinlomatt,kausa este konduita sa Ilea dinlomatiks k'o femee nekare mi temneramental mi sogietatea o imningeatsure nekonsegings ; mijloagele Mistiveskals1 not fi

jastifikate in okil Ragisnil , nentra k'& 'ml nron8ne anreserva ne mama koniilor della desonnoare.

IIrin marta noastrs konjagals , tie e drent , asflateass amoral-nrourit al Avestigei : in forms, totaleste ea ; in realitate, total este bsrbatal el.

Mistiqesks zisse konsortel salle , tnaintea ks-sstorieI:

Femeea azi s'a emanuinat, ka mi nonoral ;azi femeea nu se mai noate gaverna , ka In trekatt,Ica toiagul de fart; in vekime . konsoarta blrbatalaiera servanta 181; in medial evt era ant instramenttnassivt de nlsuere; malgamits Mogresslal , femeeae kiemats az! a imnsrgi ka bsrbatal sqentra konja-galt , nsns se va fage demn& a imnsrgi noate mistieutral souialt , in ueea ue o iart's seksal, familliami fakaltsgile salle.

Kssstoria ta Its Ilerbureana este imagina re-gimulal monarxikt : asemenea nonoralsi frangest la1790, ta aI mstarnat nrintr'o revolagiane ne tiranaltat tient stunidt. Azi to mitl nonoral frangest la1852, kare allegf de bana voiea ta ire Napoleon al tat.

In sekolal XIX, regii desnogi sat nerfizi D8sant siguri de tronarile for ; nonoarele i restoarns,ka Ellenil ne Otton, sat ka Nanolitanil ne Bombils ;allegt anol Ent rege kare as balms de stima , deaffekgiunea mi de inkrederea nonoralui.

Vail observe; Avestina. Adesea nonoarele seeinmals In allegerea for ! Destinul mu ambigiunile joa-

-40k& stir; mare rolzi la allegerea Domnitorilor! Anoi,natimele nolitive, setea de dominare , skimbs karak-terele qelle mar thmoasse !

Al togs drentatea, angelul meg !Ku toate astea suveranul inimel talle este alles8

de inirna ta, annrobatii de Ragiunea ta, ingerkat8 inkurg d'uns' ans8 mi junistate nrin felurite inmerksri ;mi, nentru mar buns siguranns a ferigirii noastre, da-ka voiemti, vom fame o marts k o nj u g a Is, haress determine attribugiunele fie ksria usteri konjugale.

Ideea e ingenioass."Marta noastr's konjugals va [luta titlul de

K onvengiun e, fiind o invoire, de buns vole, in-tre duos nsrgi kontraktante.

Oare astfel a fort Konvemianea RowInilor de la7,, August 1858 ?

Mistimesks forms unt5 konmenf8 de Konvenuiunekonjugall, mi 'L stinnusse la kontrolul somiei salle,kare '18 modifiks; anol marta fu SBCIII8S% la sankaigneasoakrei, inalta kurte de kontrolg a familliel.

--

CAPITOLU V.

Conven(iunea Conjugald.

Famillia e baea sogietsnil ; este kiar soqietateain miniaturi ; iar onnoarea familliel mi feriuirea ko-niilor e legea suurems a kssstoriei.

Artikolg I. Bsrbatul este kanul familliei ; nrinsrmare, e nuterea esekutivs. Voima mi nersoana 181Font sakre mi neviolabile.

Art. II. Femeea e mama stunului konjuga18, ka-re nresids la armonia familliei ; in sinul familliei,

ei e sakrs, nersoana ei neviolabils ; nrin Erma-re, ka regins a kasei, femeea e nrovediva koniilor, ,este nsterea

Art. III. Bsrbatul este in nainistru konstitunio-na18, resnonsabilg de esistinua, onnoarea ail tiros-neritatea famillieT, in numele ki,ria lukreass.

Art. IV. Femeea, ka regins , ns noate lukra ni-mik firs konsimgimsntul sa`ii annrobarea ministrului

resnonsabil8,. kare este tot d'odatl. MentorBI re-ginel mi kirmnisl vas81s1 konjsgalg.

Art V. In kaz8 de ne'ngellegere Intre Esekutiva

vo-

inga

spit

42

mi Legislativa konjugale, elle anneleazs la KErtea dejEstigie mi de Kontrolt, kare este soakra mare: eaformeass &pats] konjuga18.

Art. VI. TIsterea esekstivs konjsgals are inigia-tiva legilor , ea se esergiteass de Osnodars1 konjE-gal8 ; ell8 fate nroiektele de legs mi regElaments1 interi-or8 al famillieI, mi sangioneass legile'de folost komsn8.

Art. VII. TIEterea jEdit.liars, in geea ge nrivestene membriI familliel, e inkredingats femeil: ea nE-meste in frinkgisnl ne servitoril qe 1 konvin8; ea res.nlsteste mi nedenseste ne konil ; bsrbatEl inn aredrentEl de veto mi de gr a Ili e, drent8 ge '1 noateeserilta mi femeea, kite odats.

Art. VIII. Amendamentele introdsse de Senatii innroiektele de legl, not fi modifikate sat anslate deBelle dsos nsteri-snite.

Art. IX. Ka simbol8 all8 suveranitsgii nonoru-lei, femeea pine nsnga kii ban! : ea este kassiers1 fa-milliel.

Art. X Onorariile ministrElE1 konjEgalt le fi-kseass Regina, odats nentrE tot d'asna, a dsoa zi densintronarea el.

Arf. XI. Uri -ge aka al Legislative! konjEgale,relativ8 la interesele familliel, va fi fsrs tsrie, de nsva fi sangionat8 de nsterea esekstivs.

Art. XII. Regina e resnonsabils de kslkareaKonvengisnil, mi de oil ne rissine a banilor, desti-nagi nentra esistinga mi inflorirea familliel.

Art. XIII. La kaa de kslkare vegeat& a Kon-vengisnii, din nartea vesnia din Belle dsos nEterikonjsgale, gel nsgin nentrs En8 ang, bsrbatEl is di-ktatsra konjugals.

43 --

Art. XV. La kasil de i n ss lts mi trsdarekonjugals, kmrstoria e desfsksts, onrind mama nar-tea femells, mi bsrbatul nartea masksls; zestrea sefaue duos nsrui egale, lsind fie-kare nartea sa, nen-trs edukagiunea koniilor.

Art. XV. &gets] konjsgalt va fi kontrolatil, nefie kare kilts, de nsterea esekstivs. Femeea va are-sinta konturi in regsls.

Art. XVI. La kaz8 de moarte, de linss, sag denenstings a Senatului konjsgalt, attribsgiile mi nre-rogativele auestuia trekt de drent8 (ipso jure) Ia ns-terea Esekutivs.

Art. XVII. Soakra mik'm formeass a dsoa sek-nine a Ksrgii de justigie mi de Kontrolt. In kaztde nerfidie in vre sna din sekgisnile Senatalni, attri-bsgiile ei trek Ia ueea-lalts sekuisne.

Art. XVIII. Edskagibnea koniilor e fanta mamei:ea le insnirs, ks lantele, simgimintele de dreritate,de natrie, de libertate, de smanitate. Basa edskagi-snil sent frsmoasele esemnle naterne. Ka mams, fe-meeea e intriadevsr sakrs, fiind nrovedinga familliei;ks auestg titls, mai ks seams, ea are drenal la stimami snrijinsl bsrbatsIsi, mi la omagele tstsror came-nilor onemti.

Art. XIX. La fie kare trei ani se vor modifikaartikolii ue snerienga va dovedi ks sint vigionii.

Art. XX. S'es fskst dsos asemenea kontraktekonjugale, legalizate de Inaltol korn8 allt familliel, misannionate ks semnstsrele mi sigillisl nostru; mi 'Iinterim ks narola noastrs d'onnoare.

CAPITOL'!" VI.

Interprekzrea applicarea legilor.

LIineva intreba ne Mi !tone, Omersl Englesilor :De ge sug rege noate la 14 ani es is kirma

statulsi, in slide Berri ; dar nu se [mate insura dekitla 18 ani, gel nsgin, sag la 21, gel ?

Milton resusnse :Fiind kv e mai senor a gsverna sng statg,

dekft o femee.Milton avea kuvintg ; iar kind zigea statg, fuel-

legea statsl konstitsgionale, 8nde regele e o fikgisne,omg-idea omg-nringinig ; din agestg nuntg- de ve-dere, regele ns noate fage rig: fiind kb ellgWare dekit a suskrie dekretele, kontrasemnate de mi-nistrul ssg resnonsabilg Toat& resnunderea Regeluieste a allege ministril kari se bskurs, nu numal deinkrederea maioritsgii Kamerel, vi mi de inkredercaOninisnei nsblige; kind Kamera e in kontradikgiuneks nublikul, urmeass a se sakrifika interesele 8ne1Oligarxii egoiste sag retrograde nentrs interesele no-norslsl futregt, dual. esemnlul Iui Viktor Emanuel

fi

45

'real regelsi Belgiel ; altfel, regele as inkrellege missis-nea 88, sag ginteass la tiranie.

Dar kiar statul monarxikg assolstg tot mai smorse noate gsverna dekit o femee. ka Avestiga: tiransleste ajutatg in sarqina Isi de bsrbagi lsminagi mi kola):netenni; ne kind bsrbatsl trebse 81 fie ellg singsrgmi rege, wi ministru, mi noligie, mi gendarmerie.

In genere, mai toate legile sunt bane, fiind ksnisi o lege nu sannioneass 1E11;1, omorsl, frauda; toatean de skong assigurarea averei, a libertsgii, a onnoa-ril, a viegei qetsgenilor ; tolul fuss atirns dela inter-nretarea legilor de nsterea jscligiars, mi dela anlika-rea for de kitre nbterea esekstivs.

De esemnls, Regslamentril mssksleskil, noreklitgorganikg, fsrs kiniva artikoli relativi la astonomiaHominid, ar fi fost noate o marts liberals. de s'ar fiaulikat in konurtiings de uei ue gsvernars Rominia25 de aril annroane.

Dar fiind ks s'a anrrlikat rsg, Rominii, kari agfost konsultani aro forma la 1832, 1114 arser'a la1848; mi Eurona Ill desfiings la 1858.

La 1858 ni se dette Konven ispi un e a, fskutstot de str.ini, wi iarsmI firs konsimuimintul instil; ;uel nugin, marta dela 1858 ne garanta autonomia, miintrodugea in legea fundamentals nringiniele salutariIdela 1789, desfiingind nrin art. 46 nrivilegiele mi mo-nonolurile klasselor nrivilegiate, kari sunt in souie-tate ueea ue ssnt trintorii In NatnrT,. Din nenoroqire,aqvasts lege tot desnogil regulamentarl furs kiemagia o amilika mi duns 24 Ianuarie; el DB innellessersmissisnea lor, sag mai bine, ns voirs a face 85 dis-nars aueasts anomalie, fatals libertsgil konstitsgio-

46

nale: astfel, natru ant ne invirtirsm Intr'ang gerksvigiosg, fiind naralisagl d'o maioritate retrograde, mi

de snirital de reakgiune allg uneI Oligarxiirierfide mi desuotige.

tIe este tristg, mi hare dovedeuite'tristele ef'ektealle korumugianii m'alle nassisnelor nolitige, dnot marllegisti esnlikars, fie kare in onere ad xok, disnosigi-unile liberale alle martei dela 1858; dar tot auestilegisti, ge furs mi nsbligisti, kiemanl a esnlika Kon-vengiunea, ka denstard, flea o aiinlika ha ministrii.detters Konvengiunit o internretare ka total gremits,kr; total in defavoarea cirentalal m'a libertsuii; astfelseal susnins guvernal 'mate merge mi 20 de antkg 'n bsgetg votatg de Kamers; altul zisse ks totale nermis xnst gaverng, sure a triumfa in allegeri.

ItagestI duoI legisti vrg ss imitese mi Mis-tigeska, al ksrsia skong ks toate agestea era nobilg,kum am nrobatg, mi kum se va vedea in karsul a-gestel (mere: era onnoarea familliel.

Mistigeska, ka dirtlomatg nerfektg, diskatasse kafemeea 1st marta konjugals, artikolg Ica artikolg, surea nu avea ea nretestg a zine, kum ag zis Romsnildesnre Regalamentg mi Konvengiune, ks legea fan-damentals le-a fest imnubs ; mi nevoea 'I a silita o adonta. ka o oners a tor; la kare obiekgiane,Areonagal esroneang ar ustea resusnde In minaRorasnilor sta, ka autonoml, ss modifige on ge klau-ss -din Konvenginne, nekpainatibill ka dientsrile miinteresele StatslaI for astonom8, silindu ne astfel areksnoamte, ka fantg imnlinitg, on ge modifikare amarteI noastre, nrelcurn am rekanoskat aktal Kamereidela 1836 mi aktal nonorului dela 1859."

ks

ka

47

tie-ar ustea oare regnande Rominil la ageasta?Venim la gestisne, gerind ertare lektors1s1 d'a-

geste digressisnI, iadisnen'sabile nentru ingellegereassbiektslsi ge tretsm: ksgi nrin komnaragisne nri-genem bine sn hirs.

Avestiga, kare ns ingellegea Naha uolitiksdar kare avea inkredere oarbs in blrbats1 el,

ksm a ayst nonors1 frangesn la 1830 in regele bar-ges/I', adonts din instinkal toate klassele nakts1s1 fan-damentaln 8118 familliel, strigInd, in entssiasmsl amo

ka nonorsi frangest la 1830, in entssiasrosl

Vivat regele men!Vivat Marta konjs.ls 1"

Ks toate agestea., Mistigesks, agestS Napoleonkonjggaln, dette resuektn Avestinel de meante zille,ka ss stsdiese in agestn timnn in linimte naktsl kon-jsgaln ; astfel elln i ridiks on ge nretestn de ssrurin-dere ; ea ssskrisse Marta in denlins ksnomtings deMrs, in toats libertatea konrutilanei sane.

Oare aura se srmeass ks toate legile uolitige misogiale?

Adersrats1 legislatorn este Sneriinna; d'ageealegile wit imnetfekte ; nil ar trebsi modifikate la fiekare zege ani, gel Huila.

Komentind, artikoln kx artikoln , marta noastrskonjsgals, aflsm ks, in forms, femeea este total ; iarin realitate, este urea usAin, ka ns nimikt.Femeea e regins, femeea fage legile, femeea e ss-verans, femeea nine minga ks bani, femeea raiment-te ne torsi servitoril, femeea e mama stsuslai konjs-gain, femeea (15 viags nil mitukare la mamina kon-

ma-

nib!, li-

bertsgii:

zikn

ritalo,

sn

48

,jugals, femeea dirige mi vegheas& ordinea konjugals,femeea e suffletul armoniel konjugale, etc. Toate ages-tea sunt vorbe frumoase; dar s'aseamsns ku nimte bs-miu'l de ssuun8.

Ne esuliksm : femeea voemte Bit lukru, bsrbatulse onnune. inuene disnuta. Bsrbatul deskide Icon-vengiunea, mi uiteass nevestel Art. II, ue ziue k &:voinaa femeii e sakrs, in sinul familieiKuvintele i n sin ul fa m i i li e I sunt atit de elastiue,Inkit ung bsrbatii, ka Mistiuesku, le noate Intinde ni-11% In LZ5115,

Angels] meb, ziue e1ls, voinua ta e sakrs ;numb In sins 1 familli el; adiks, In gel natru

nereji a; kasel; afars din kass, voinga ta e nulls,este Nu. ti,rie. Mal mini artikoli esnliks mi kom-nleteass artik. II. De esemnls, art. IV, kare ziue:ka femeea, ka regins (a kasei) nu no ate lukr anitnik far konsimnimintul sal annrobarea mini6terului, singuris resnonsabilii,mi kare e Mentorul reginel, kirmauircl

konjugalii.Astfel mi art. VI, ziue: Itsterea esek uti v E

are inigiativa legilor; bsrbatul fa' e regu-lamentul interiors, etc.

Mengionesil mi art. XI, kare e foarte esuliuit8:Ori ie akt8 ally legislativel, relativt

la interesele familliei (In kass) va fi fsrstsrie, de nu va fi sangionat8 de nuterea e-s ekui vs.

Daka gi se nitre vr'unii" artikorti trebles'amtentsm tree ka ss'18 Indrentsrn, konform ar-tikolul XIX.

in-

ss

va-sslst

visiosg,an',

49

Daka ui se narg togi auemti artikoli nedrengt,n'ai kuvintg: find logika mi sneriinga ksvoinga ta ns noate fade lege dekit in sinul famillieT,bade emti r e gins; degt, uncle s'afis nusg tronuldolului konjugalg? In altars]. k onj ug al g

Daka, gi se nary absurzi, agemti artikoli, at a-vst tiring a'i studia ; urmeass a resnekta semnstura ta.

Dar ji se narg k'askundi3 langul sklaviei? A-tunql, konform art. XIV, kustoria e anulats, find krekilibrul e mtg.

Dar vrei sa kalqi marta? Voig lua diktatsra,in interesul koniilor m'al demnitsgil maritale, mi ininteresul armoniel konjugale."

La aqeste observsri, logiqe mi legale, bsrbatulunemte konduita mamel kstre konillg ; mama indul-qemte ku ssrutsri mi ku kofeturi asurimea mustrs-rilor m'a nedenselor umoare; konillul nig' odats, fied'ori tie etate, ns se noate sErnsra ne mama o

mams tinsrs mi ingelleants se feremte a nrovokagerturi, iniBril, rmituri, katastrofe.

Daka trs nog! imita ne mama, imit& ne llalmer-ston sag ne Nanoleon III; imits nrefsksta linimtedinlomatiks: gragia manierelor, dslueaga vorbelor, a-mabilitatea amoresul31, delikatena tsrs margin!, noli-tega liurtisanslsi rientrs regele de la kare amteantstots!. tie to kosts ? Nimik. LIe kimtigi ? Tota Tedoremte femeea kind vrea a usurna drentarile bsr-batzdui Vrea a emi ka ss se ulimbe, kind bsrbatsln'aregustg ss se nlimble. Voemte s& mearg& la balls,kind bsrbatul noate vrea n mearg& la o adunare delitteragi, sag de oamenl nolitini. Ea voiemte s& mear-

4

zikg

i-

Is!:

Ira

50

gs la biseriks, singurs , kind bsrbatul neral fermi-nasse Inks toaletta, sag este okunatg.

Avestiga inss se konsola ks artikolii V, VII,IX, XVII. 1-Ie zikg aqemti artikoll?

Art. XVII mi art V zikg ks, la kazg de nen.-gellegere intre bsrbatg mi femee, et aneleass la soa-kra mare mi la soakra miks ; dar ne soakra miksn'o noate vedea femeea in toate zillele; este dar ne-voits a se nlinge la soakra qea mare, ku kare ls-kuemte subt agellami akonerimg ; deql , soakra mare,de va fi o femee kumg kunoskg area nugine, ds a-desea drentate nurorei salle, in qestiuni slide 118 e

In jokg onoarea ad dernnitatea femeii, uti ilidenendin-ga bsrbatalui.

De esemalu femeea voellite a merge la teatru;bsrbatul ns voemte , nentru kutare kuvintg; soakramare intervine, mi 'Ig konsiliass s' meargs; ksni iva Insoui mi ea, ka ss nu dea lok Minotaursisi a 'mlvirl koada uncle fierbe lul oala konjugals.

Dar femeea 'Jere o toaletts frumoass, nentrs ku-tare balit, snde vrea ss vazs He kutare individg; soa-kra mare ziqe aurora, ks tineregea snei mame.

Fata mea, Aleku nu se simte bine; eats deqe rags's; vrei is ss lami bolnavg, no sT. te duqila ballg ?"

E bolnavit' ? !! IIIi tie are? Mie nu 'ml a snugnimikg.

N'a vrutg sr.& te intristese; ksql te isbemte!A! kind ai mti tu, fata mea, kit te isbeatte ells! Daruii fetiga mea isbeatte He bleats! meg !

IIIi mama soakrs ssruts Mite ne nora ei ; mi

RBI

'IS

51

skoate din fsndsl lszil kite-va maxmsdiele, nos kaqeara, mi frumoase ka soarele.

Dine, fata mea, zi ye ea ; nentru nora area leam nsstrat ss 'al rasi o salbs nentru iea to seafrumoass ; Jui S$ gindetutl la mine kind o vel nuela gitsl ti qellS frsmos8."

Femeea e un8 koni118 resfsnat8; 'I dai kofetsri?el tale; 1118' ssrsul? ell8 a sitat arestul. Avestiganu se mai gindeste la ball, nisi la artists, niqi laministrs ; se giodeste la Alekuus, kare se nrefaqe ks

doare kansl, mi kare niqi ell8 nu merge la bal'fiinds'i mai skumn8 annorul femeil, onnoareaoekit balls! D. Ministrs, se noate fi kuviinqios8 inanuarinns, th.:17 'mate fi mi skandalos8 dsns kortins.

Venim la art. VII. Ile ziqe ?

Ks femeea numeste ne servitori. nressnsnemks servanta este verigama femii, rekomandats d'oamiks intims ; b1rbats1 o ingellege d'a duoa zi; mi nrinIonics, ell8 bags in lada el kstare obiekt8. Servanta ewinos en flagrant d 61 it de fsril; nentru xatirs18Avestigel, n'o trimite la Kriminal8, vi se mulgutnem-te a'l da naumortul.

Femeea ns merge in tirgs18 Kukulul ss kasteservitor!. Bsrbatsl ordons 18i Ionigs a'i adsue o ser-vants ks totul devotats intereselor

Kite mijloaqe n'are un8 bsrbat8, ka Mistiqesku,a imniedika ne femeea d'al' minotasrisa, fie eakiar Avestiga, mina Satanel.

Renaine art. IX. E118' ziqe f e m eea nin e nsga bani.

Dar aqest8 artikol8 se ansleass nrin artikols1XII mi XVI; nrin sells d'intii8, femeea e resnonsa-

es;

familliel,

Isi

n-

ks

'IS

eiltSs

52

bits de risinirea banilor, destinagl la feriqireanrin qellt d'al dosilea, bsrbatul kontroleasT, ne

fie-kare Inns, konturile femeil, qe trebue a fi fsi eguls.Kare a Post pinta legislatorului konjsgalt In re-

daktarea aqestor artikoll ? A ambigiona ne temee kass fie ikonoams.

DaA femeea 118 noate falqifika konturile ei ? vaziqe sine-NL

Resn'underot aqellusi sineva:Mistiqesku n8 este gerbureans.Mistiqesku anol a askEns de nevastD adevsratul

venlig al ssrs, sure a avea tots-d'auna la disnosiniebani albl nentru zille negre, mi a o sill srfie nsstrstoare.

De esemnlu, venitult zestrei este de 500 galmi venitul set nronriil de 300 gal ; ells ants neves-tel numal 100 gal. venitt al set; din 600 gal. elk irekomands a faqe o ekonomie anal de IOC gal.nentr8 kas8r1 straordinare, ks-Istoril, etc, Min urmare, Avestiva trebuie ss msr-gineasks keltuelele duns venitul de 600 gal.; keltx-eala kotidians trebue mirginits la omie lei pe lans.Eats Ent mijlokt minunatil; de ekonomie a skamotadin aqemti bani, este a fi esnuss la nrivagiuni ; esteks neustings a avea trssurs k8 asemenea venitt;niul a skimba mobiia la trei and mikar. Klimr5 tuffva atterne, ama va dormi.

Toate auestea i le a fskut kanoskutt Mistiqesk8Intr'o enistols inaintea kununiel; mi Avestiga a res-nEns, tot nrin ks suskrie la tolte aueste ken-diuiuni, ku toats nlsuerea.

0 renet 'sm, sub nretestt de esistinga mi 1nflori-

lint ;

malatii,

famil-

'ml

skrial,

53

rea farniliel, Mist Nosh, in virtstea art. M. din Kon-vengiunea Konjugals, noate Esbrua drenturile sortiessalle. 1st fel, twin art. IV, femeea nx noate fatie ni-rnikg furs konsimginAntalg Larbats131. Thin art. V,soakra mare, la kare noate annela sogia, fiind mamabsrbatulai, va favorisa rte : ksmama e mai an-nrone de niche dekit kojokul. Hrin art. VI, bsrba-tsl nroiektele de legs; uii, daka vrea, ns le sat].gioneas, sub nretestg ks n3 sant de folosgsag ks aura voemte elg; lcs =1s legea obligs. thinart: VII, s'a dovedit kum bsrbatul noate introdsue infamillie servitoril se konvin, sag noate naralisa, k3veto al ssg mi ku drentF1 d e gr agie, on tie aktal nevestel, se mil vine la sokoteals. IIrin art. VIII,ors tie nronunere a Soakrelor, , bsrbatul o noate mo-difika duns nisgere. IIrin arl. IX, fetneea mine nun-ga ku bani, hiss de forms; kv.ti kontrolul it are bsr-bate, kare noate reduge venitul duns nImere.

IIrin art. X, onorariile bsrbatului s'ag assiguratgdin mimic zille wile lunel de micro, kind nevasta usrefuss iiimik sublimul 31 el bsrbatg ; on ge ksin-Ks a nevestel dun'ageea, e ttrzie!

Art XI. mi art. XII s'ag desbstut indestal. Ve-nim la art. XIII .(numsrg fatal.* nrin ellg bsr-bat noate ridika libertatea femeil. sub nretestg dekslkare a Konvenniunii. La sine ss rekiame ne-vasta? La soakra miks ? Este denarte, mi se to-me de skaudalg. La soakra mare? E mama bsr-batului, se face agurida micro. Ss divorsese? Hen-tru atita Iskru ! . . . "artoi, daka kale din Wig innugg ? Mal bine ss taks, mi ss rabde ; ka blindegea

furl

fairlamming ,

54

mi rsbdarea se kansts Raisl. Femeea mi nonorul8sent tonors de oase.

Art. XIV e nentru bsrbatul dialomatS sabia IsiDamokies, ku kare amenings in tots ruinutul ne ne-vasts. Din duos relle, ire1 mai railtS. De kit nenirao Bmbr7) de hbertate ss niarzs mi onoarea , mi li-bertatea, mi viitorul, mai bine ss inkizs okil. Ile Dra-kul l'a ksutat in korabie? Ea singurs a Tient Martakonjugals ; m'anol, a stsdiat'o, a modifikat'o, a sangio-nat'o, a nromulgat'o, a anlikafo; alum vrea s'o modi-fige, kontra art. XIX. Area dar, fenteea vrea revo-higiune? La arme dar! Vistierie, noligie, kanoane, din-lomagie, senatul, totul are bsrbatul mi guvernul.

Desnre art. XV mi XIX, am vorbit destul Art.XVI ,este nro forma: kiar fiind in aktivitate Senatu1S,Guverns1S konjugarii fame ku dinsElS tot me voietute.Nigi o femee d'ambigie ns konsimte a fame judeks-tor's' in disnutele el ku bsrbstul H7811 al treilca, nimi

kiar ne risringil el; dekit a mti lumea rancle noastre,mai bine s& ssfferim ssturimea lor. Rufele murdarese snals in famillie, zige nroverbs].

Venial la artikolul XVII. Amesta este nentru ofemee ka Avestiga, geea sunt art. 22 mi 25 din Kon-venniunea Romsniei nentru Koaligiunea monstruoass.

Dar *re zige artikoluIS XVII? II konietn in in-tregul

Soakra miks formeasn a duoasekniune a Ksr-nil de Kontrol8 mi de Justinie. In kazzi de nerfi-

3) die a veunia din sekgiuni, attribughle el treks lagealalts sekuiune.

Legislators] konjugal8 kunomtea karakterul soa-krelor migi mi marl; ku iskusinna, sa, bsrbatul fsku ka

ue

sus.

'

- 55 -Avestiga se vile la ksgite ks maiks sa, Tie aye* okondsits nroblernatiks. Soakra mare rsmasse sin -gsrs astoritatea sunrems a

Art. XVIII este singsrsl artikolg sinmerg mi im-nortantg, nentrs skonsl seg qellg nobilg; ellg kores-nunde ks artikolulg 46 din Konvengisnea din Mariade la 7,9 Asgust 1858.

De la famillia mike de voim a tree la familiaqea mare, nrin komnarare, amg nutea innellege bine.marea analogie =le este intre Konvengisnea konjsga-ls mi Konvengiunea nostrs nolitiks.

Dar lsssmg ne lektorg a fa 'ie singsrg aqeastskomnarare.

fatnilliei.

CAPITOL t-J VIII.

Cdte-va principil de politica conjugala.

A allege nta, guverna o femee suntg uelle dourkondigiuni sine qua non alle Z3 nel feriuite insogiri.

Arta d'a gsverna o femee este mai grea de kitarta d'a o allege.

Arta d'a guverna o femee sts mai mult in mo-(14 annlikirii nrinuiniilor konjugale, de kit in kuno-suinga for nerfektb.

Dibsuia mi inokrisia suntg uelle dozy') kalitsElalle dinlomatslui konjugal8 mi nolitikii

3n'' bsrbat8 intelliginte karts totii-d'auna suiritulnu littera vorbelor femeii salle.

Birbatul intelliginte arats femeii inkredere mare,firs inss a'i slsbi frill, ra'a o nierde din vedere.

Bsrbatul intellegintess noarts ks femeea lui kaamanturg kii manta, ka kurtisana8 ks regele; nrinkomnaragiune, ea se vede silits a nrefera ne sogiul eilegitirail.

Bsrbatulii intelliginte in sit' ks o femee ka Ayes-tiga este kallul ks nsrav8; s'amteants dar ne tot mi-

57

natal a fi minotanrisatg ; nriu urmare, se 'marts kakIllsreEul dibaqig ks kalulg seI rsg nsrsvitg.

Amoral dsrabilg este aqella qe nine in ekilibrsforgele vitale a duos fiiuge qe se isbeskg krbats18ksm se kade akkoards usuing mi la timug; mi fa-

ka darsl ss fie nlskstg mi nriimitg msly,smire 1).Arma femeii qea mai tsioass este sin) ni bi 1 i-

t a t e a; bsrbatsl de suiritg o intrebuinneass adeseain folosul seg.

0 femee, oksnats 16 ore in 24, este o femeevirtsoass, firs voea el ; Ins o okkunagisne kareBB lase imaginagisnea in aktivitate ; o femee karese gindemte este sniff nartidg nolitikg kare konsnirskontra gsvernului. 0 femee atsnql e mai nerikuloa-ss kind sts iu renaosg. A Ingriji de bslatsric , dersfsrie, de konii, de kass, de mass ; a danga, a sm-bla malt, a fi in nernetss mimkare: eats qe reko-mandsm bsrbagilor qe vor a sksna de IVIinotasrg. Fe-meea s'albs sng niano biblioteks a sa ; dar Inksruile el ss 'nvege nsmal aireea qe folosemte uneifemel, ka soap, ka kasniks, ka maws, ka gets-geans.

Denrinde ue femeea ta a nine sus jsrnalg in ka-re ss skrie, ne toats zioa, suveuirile, inuaressiunilemi intimulsrile viegel salle ; anal bsrbatg de sniritgi va folosi malt arrests jsrnalg.

Denrinde ne femeea ta ss ksgete mi s& simusks lcansli3 teg mi ks inima ta; femeea e Telemaxis ,

bsrbats18 fie Mentors1 el.Ns inkuragea, day niqi nn kontraria, gsstsrile ,

1) Vecli pag. 29-32. partea I. din illysterele Ceiscitoriet.

sia

'I

neo

se ha

58

femeil; realiseass ne selle nesunsrstoare, m'anuleassku finale ne =idle vstsmItoare.

imnossibils intrarea amantului in kasa ta ;nu sita inss k's femeea, mai vikleans de kit Talley-rand, va arsta urs amantului el, fskindg din kontraoki dulsi unsi quidam, sere a addormi ne bsrbatg; ast-fel inamikul va fi imbrsgimat, iar amikulg va fi abut-gatg.,

Invrsjbemte tie sogia ta ks togi %lei se not ku-geta rsg onnoarei talle konjugale, fie kiar di.

LIellg mai de ternutg rivalg alg Eil8i bsrbatg%este nassiune a; de esemulu, msnia, gelosia, jokulksrnilor, viusl, biliartul, avarinia, vsnstoa-rea , grbdine , soarele , snektakole , etc; kiar natria milibertatea i not fi vitsnmtoare. Vezi Kanit.

Kontrakteass urita deurindete a skotosi , ka dekuriositate konilsreasks , in toate kstiile mi kutioa-rele toaletel solidi talle.

Insuffis femeil talle totg-d'auna iubire, stims;rskor I, adesea oft

Femeea Ye is in ridikolg ne bsrbatul el nuT8' is-bcnrte, sag Wig resnekteass: Minotaurulg e la BUIS

Femeea kontrariazs ne bsrbatul el sistema-tikamente, illg disnrenuemte: ksridg stima a linsit, A-mon] a fugit, mi Minotaurul s'a ivit.

Bsrbatul intelliginte, ka selebrul Talma, mtiejuka toate

Sekretulg feri'iirii konjugale sts in a desvolta ksarts, ui'a satisfase la timng, dorinnele, mergind cres-cendo de la pianissimo Ia forle, de Ia nota de jos lasea mai de S8S ; in a evita estremele, fatale in toate,iar mai ku seams in Amor8; a DB ridika de tot v%11s1

F],

nriar ii

mi

se

uri

kallstia,

XXIII.

...

rolsnile.

59

rowinjj,el dsne statsa Vestei; a atinge la times' mi ksmsestrie koarda Yea mai situibils a inimei femeil ;a fi iniiat in sekretele ulsnerii, hire are mi ea liko-ruffle irritabde ka gastronomin.

D enri n de re a este monstrul ye nquide Amo-n] konjsgalg: silemte nriu on ne mijlokg a uqnideatiestg monstru

Bsrbatsl de sniritg imi indulqemte aktele des-notige nrin maniere delikate mi ks vorbe dslqi ; aueas-tea ssnt nentrs femee imea =le eras niinea mi snek-takols1 nentru nonorul romans subt Oktaviang: eligsita libertatea nentrs niine mi arnfiteatru.

Kind o femee device, firs ksvintg, vesels sagmelankoliks ; kind imi skimbs d'odati denrinderile;kind innene a ne'ngriji datoriele salle de mams mulesoaAs ; area femee ksgets a deveni nekonse'iinte;uerueteass bine, mi ye! afla urmele Minotarslsi lean-nroane de ksminsl 1Konjugalg.

Minotasrul este unikorng sag bikorng. Minotau-rbl ks sn korng este neoffensivg, ka mi amoral nla-tonikg, ails ksrsia emblems este ells; Minotasrul ksduos koarne e nerikslosg, ka sng tasrg infsriatg, fi-ind sirnbols1 amorslui eaikureg. Ks nantera vinezinantera ; ks Minotaurul unikorng nrinzi Minotaars1 bi-

korng.Bsrbatul , singeratg de Minotasrul bikorng, tage

sag imi nsbuns. A ssna din tromnetts, a aduna Is-mea, a te esnsne in snektakolg, a te fa'ie ridikolg,m'anoi a erta, este fanta snui bsrbatg nskstosg, tiemerits disnrensl ismil; bsrbatsl d'ambirlie mi d'on-noare, se desnarte mi nentru tot d'auna, de fe-meea adslterie.

instate,

60

Ss ne ingerksrm a desvolta kite va din nringi-Rifle de mai sus, nentru ingellegerea uellor dotard ksmai 'maim. nstrundere.

Am zis arta d'a guverna o femee este maigrea debit arta d'a o allege.

inteadevsrg, In allegerea Bnel femel to mai noa-te ajsta mi aluii : noni adiks konsslta ne servitoril ,

ne ne amigii, ne kousingenil femeii Tie vo-iewiti a fa'e konsoarta ta, i nogi konsslta desure ka-raktersl nil natsre11s1 el, desure moravBrile, deurin-derile anliksrile el, in fine desure konduita el ksnsrinuil mi ks lumea ; noni afla de in dinwii dakaeste femee bstrb, kasniks, onests, ekonoams, in fineastfel ksm trebse ss fie o femee, msritats.

Ka mi in trekut, nejjitorii joaks azi zing rolgmare in materie de kssitorie; differinga este ks intrekut, nenitorul fetel sag al flsksBlui era nsringiiuiikonsingenii ssi ; interesagi de ferNiroa fiingelor Yeinmegiag, el 11131 imnlineag sargina in kornutiinn5 aziinss, negitorul este adesea ung samsarg, kare nentrubani imuerekeass ks virtstea, ne Venera ksVulkang, o Virginie k'sn Don Juan, Bsrbatul singertrebse si, fie negitorul femeil tie voiemte fatesogia sa. Vom vedea Bug esemuls desure aneastain nartea III, a agestel °Here.

La guvernarea unei femei ns noate ajsta [fugbsrbatg debit intelliginua sa ; se 'nuellege k'aqi us evorba d'udt bsrbatg ka T-Ierbsreanu, (erosl nsrgii I, aauestel ouere) kare a meritat soarta lei. IIentru a-semenea bsrbagi nredestinatii, o karte de fels1 agestaeste de nrisos : nengellegg Bug singer lovintg.In ksrgi omul afli) lumina ue'lg noate kondsue in

ki.

veuinii,

;

venal

holt

aimi

61

tonnul mtiinnelor, al litterilor etc ; o skriere ka a-ueasta este, neaten bsrbarg de sniritg, lanina ks ka-re noate strebate labirinisl konjugalg, sure a desko-neri ne Minotaurg; day Teseul konjsgalg, firs kura-gig, snirirg mi sneriings, ns noate triumfa.

Oneragiile strategiue alle amorului se not reds-ue la trei, mai nrinuinale deklarauia, koresnondingami tntilnirea.

Deklaragia amorului se noate face verbal, nrinfn skrisg, sari nrin mijlouirea unei a treea nersoane.

Doklaragia fnskrisx (ku nana) este Yea mai a-vantagioass : kondeislg e mai kuragiosg dekit gsra ;ku modulg a'iesta, nogi imnrumuta la nevoe sni-rani, intelliginna wi intiinna altora. De esemulu, ger-bureans. (1Iartea I, kanitols IV, nag 50). Anoi mifemeii, sfiiuicass din natura ei, i vine mai umor aresnunde amantului ku nana dekit ks gura.

Auestg modg de deklarare infsgimeass inns mitegreutsgi mi nerikule amantul noate abusa de enis-tolele amantei salle; ea va fi nevoit's dar mena-gea, temere d'a se divulera sekretul koresnon-In

dingei; sag noate ka kazs in minabsrbatului, sag a nsrinuilor fetel, sag a veunsi stre-ing, Imre noate alma d'auelle enistole, fnkind'o ne-norouitl.

Kit nentrs dares billetelor, amorol e sn Genig;mi Genial e inventatorii. Vom arsta la lokul sag dif-feritele moduri de koresnondinnu intre dEol amangi.

Deklararea verbal l (ku gura) e uea mai sigum :vorba sboarTi, skrierea remine.

Deklararea verbal'; se noate faue kiar in uresin-

de ns

:

billetele-dslui on

62

ua bsrbatsluf sat a usringilor, nrin konvorbiri de fe-181 aqesta :

Kum mi s'a uritii ks viaga! ziqe =ants].De qe? intreabs bsrbatul, sat mama fetei.Kini n'am nutut intilni inks femeea ne kare

a visat-o fantasia mea, la etatea de 18 ani: konniaidealulsi n'o afis nikbiri in souietatea de azi."

Amants1 se situ; atungi la amanta lui, mi oftea-Sb din adinkurile inimei ; and inverse konvorbirea o-kilor, uea mai elokuents, qea mai metiks, tui qeamai nugin komnromitabils.

Okii amantului zikt .

TB emti, kolumba mea, is emti auea fetneesublims 1 Isbestems, nil nu to vei ksi! Isbestems, ruivei fi feriqits !

IIIi manta lass okii in jos, sat; 'I ridiks la gat;sat okii ei resnundt okilor isbitului sst:

Rsbdare, angels! met ! Tots' e lit; ustings Amo-ruls, ; fii inss ks minte, daka vrei s& fun feriqigi! "

Hrivirile, ziqe Ninon de Lenelos, sunt nrimelebillete dshi alle ak angilor.

Greutatea qea mai mare nentru amangi esteinteadevsr deklararea: o dats skinteea introduss in1)&11;1 ks nraft de nsmks, silitra a fskut snlosiune.

Ks toate avestea, aqestt moth; de deklarare aremi elk; greutsuile 181; dar tokmai aqeste greutsuifakt farmekult arnorulsi.

Inima femeii e not labirintil; nu snt labirinttka wilt din lireta, kare avea de oasne ne terribilulMinotaurt ; qi o kalle rstsuits, nlins ks flori mi ksflutsri; greutatea nu e d'a emi din aqestt labirintt ,

63

gi d'a intra inteinsal .; demi, Amoral este singurs1 in-trodukstorg sigarg in amestg misteriosil labirintg.

Se intimnli ks sag nosigia somials a femeii, sagsintnlitatea on sfiimiunea amantului, sag neinkredereain servitorl, sag. obstakule neinvinse, sag temerea deb%rbatg, ss faks imnosibili deklararea, verbals sagnrin skrisg ; atunmi se intrebuinneass modal al treileade deklarare ; adiks, o a treea nersoans ; amea a treeanersoans noate fi kiar fratele sag \iaui femeii me is-besti, sag vr'o arniks a &I halms de nensionatg, sagex-gavernanta el, sag moama, sag sac. tiermetorg, sago VIASVS ks konii, sag medikul kasel, sag konfesso-rul, sag kiar soakra mi mama.

Malgumits 'llivilisaniunel, ge '1111 revarn bine fa-merile ei salataril neasunra Rominiel, sent femel insomietatea noastrs me joakt azi rola' 181 Merkur inOlymng. Asemenea femel vor forma obiektul anxikanitag ad xok, in nartea nratiks a attests] volumg.Atiesti Merkari feminini ag rani talentg d'a ristran-de in tot lokal, sub diferite nreteste, ka kum ar nos-seda mirakuloasa tilde a lui Argirg krsimorol. Kindameste verigame nobile (ksmi sant mi vulgare) nunot vorbi ks o femee nobils a kass la ea, afis mij-lokg a 'I strikura duos vorbe la urekie in grsdi-na nubliks, sat' la biserilts, on la sosea, on la ballg,on la teatrs, on la kutare konsingine, sag la Itutareamikb.

Veninul korumugiunil e mai dime dekit veni-nul skorniel : din ureki, ellg nstrunde in inims, dininims se konouniks in tot kornul, din nreuns ku sin-gele sells inflamabilg. Ssminga arunkats inteung

nroduktivg, se desvolts iste sub razele Amo-twinig

64

rului, sub root simgibilitsgii, mi sub suflarea imagi-naniet

Koresnondinna este direkts sat iudirektsse ds In mins Afroditei, sat se nue la vr'unit iokride uncle it noate lsa, sat 1118 nriimeste ea nrin atreea nersoans.

A treea nersoans noate fi sat femeea el dinkass, sail un8 alt servitors, sa:1 Merkuril de karivorbirsm, sat o amiks a el intims, sax nouttia miks(tie deskonerire minunah !) sat- vr'o nersoans din kitearstarsm mai sus. Amorul, kare este un8 geniS, kitemijloaue ingenioase n'are ells nentru aueasta!

De esemnls:Kommeruiantul noate strikura billetul-dulue in

marfa sa de Linska, de Viena Sag de Ilaris.Kusstoreasa noate yid billetul in korsetul rokiel

nevestel talle, ne kare o inuearks de fags ku tine.0 kolumbs noate fi denrinss a veni dimineaga

saS in murgitul sere', ks billetsl legatS sub subui-oara el, w'a se .rtune iie fsiontorS, ne fereastrs, satn'ung arbure.

Nevasta Intl trimite bsrbatul la kutare libririe, kas'o abonese la kabinetui de lekturs; bsrbatul adduue kar-tea, mi n'afl& nimik; dar femeea, lull a Oat sns billetS

kotS de lung. Kum ? Tie fel ? A adunat litte-rile dune margine, insemnate ku kite unit uuntS mikS,ks kreiong; Ida format sniff billett dulue, dulue kazaxarsl Resnunsul nevestel ills duce tot bsrbatul,firs si, mtie, mi tot nrin mijlokul auella ingenios8;amantul este mi &IS abonat8 la biblioteka de lektursa librarului, kare, isrs ss stie, devine verigamul. a-mangilor ; mi noate k& este °mu] uellS mai onorabilii.

billetsl

d'nng .

65

Bsrbatsl noate deskoneri n'amants1 sogiei salledune ksEtstsrele lsi, dune Datum konversagisnil salle,dsne gesturi, mi alte semne, szrurinse in oglinds ; infine, dune intonarea vouei, dsne skimbsrile fegei, ds-ne salutsrile della venire mi della nlekare.

In genere, amantul imi drege kravata, imi mter-ge vismele de nrafg, imi kursgs nasal, imi drege gla-sul, kind intrs la amanta iar kind esse, se o-uremte nugin In 'warts, sag in drsmg ; mi se it laferestrele kaselor snre a revedea obiektEl adorani-Enii ealle.

In kanitolsl XI va vedea lektorsl kEm trebse ssfie konstrsits loksinga bsrbatslsi dinlomatg ; va ve-dea ks, in linsa lsi d'a kass, lokEl ssg fill nine soa-kra mare. argus redstabilg nentru nurorile nekonse-ninte ; va vedea inks ks ne nirneni, in linsa 181, nunoate nriimi nevasta : astfel e Konveng is n ea ko n-jug all ; mi measta, In interesul linimtei familliei.Fidelsl gardist8 al Mistiqeskslsi, hail's servitors], (kskare lektorsl a fslist ksnomtings in tiartea I din aueas-ts oneri), esnediaz& ne torsi kini i bInsemte, ssb ku-vintg ks DoranEl ns este a kass, mi ka Doamna nunriimemte ne nimeni in linsa bsrbatslui ; nentrs maibstni sigEranns, sma de la kanItEl skLrei este inki-ss in linsa bsrbatslui Toni servitorii neilalni esntdevotaul 181 Ionigru.

Zillele de visits ssnt ssrbstorile, de la 10-3 ore,kind bsrbatul e aliass ; in linsa lsi, soakra mare fa-tie onnoarele

La nrimblare, la teatru, la snektakole, la visite,Avestiga nE noate emi singErs, dekit insogits de bsr-batis sag de soakra mare; atunui, mi bsrbatg mi soa-

5

nriimirii.

lei;

-66krs, stint numal oki mi sreki, nsnial attengisne miobservagiEne ; fiind ks AmorEl e ingeniosg ; o floare,Truss la kang sag la vents, are kstare insemnare ; ks-tare rokie insemneass kstare lukrE Ware lojs lateatrs are kstare ilisemnare ; in fine, fiind kr onrireakoresgondingei intre dsol amangi este. imnossibils,Mistiuesks se serve kiar d'aueasts koresnondituasnentrE a imniedika intilnirea amannilor, mi a nrindevsinea 'n kurss.

Vora da tins eserauls la lokEl sag.Dar nentrs aueasta trebse ka bsrbatEl si, aibs

o noliuie sekrets ka a 181 Fouch6, wefsl noligiei dinFranca sub Nauoleon I; adiks, servitori devotagi, ne-korsntibili, kari trebse bine resulstigi, d'annroaneurivegeagi, vii esnediagi lndats ue se bsnEeskg in-fideli.

Femeea din kass mai ku seams sr fie ks totaldevotatn birbatElsi.

0 femee inamorata, inuelleass k8 servanta et,noate inuiella o dszins de diavoli, ziue Eng nroverbg

Femeea inamorata ns se noate asksnde de ser-vanta el ; in genere, femeile sent atamate femeilor.Korb la korbg skoate okii. Femeea din ka-ss, kare nossede toate sekretele toaletei st 'bninei salle,Ermeass a nossede rui toate sekretele inimel el.

Ns e omg mare nentrs valets1 ssg, nisi femeefirs defektg nentrs servanta el, zikg franuesii.

Mistiuesks nosseda ruin lonius toate sekretelefemeil din kass a Avestigel; Ionini, flsksg frsmosgmi de sniritg, era amorersl tstsror femeilor Are ser-

sogia AlistiueskElsi. Femeea din kasi era

nedi

viag ite

;

67

konoisl ks kare bsrbatul nrindea vinatul, viii mi ne-atins8.

Servitoril ss fie, de se noate, firs defekte; gelnugin, fsrs defektul beniel, sorgintea tuturor relleloromul bees este o lads deskiss.

Am zis ks arta cruvernsril sts mai mulf8 in an-nlikarea ninginiilorg, de kith fn kunomtinga lor ; intr'a-devnr, bsrbatul, ka mi dinlomatul, ka mi medikul, kami generalul, nu trcbue ss se tie de tinik.8; gi sninvente singur mijlomele d'ansrare, de remediare5 detriumf8.

A da silt; kit ne mina unui konillti , este aesnune konillul la moate.

Mulgi kiemagi, nunini alleml.3n8 bsrbat8" trebue ss konserve, in on -qe im-

nrejurare, singele rne al lsi Talleyrand, sunrans-mit volnea bstrins a dinlomaniei.

Femeea e vikleans din natura el; este In genulsmatfis' iteea tie e vulnea in genul animal8; vulnea vi-neass noantea, femeea komnloteass in smbrs.

Toate femeile, zitte Emmancel Gonzales, sunt8,,dinlomate ks sniritul , mi noete ks imaginapiunea"

lle BeaucheneBsrbatul studie femeea, mi se initial's adesea;

femeea ingellege ne bsrbatzl din oki, mi foarte rar.se 'ma's in annreuietile salle."

Femeea e sns rege destronat8; amantul8 se silemtea 'I reda tronul nierduf8, iar bsrbatal a i'18 rani ne seamasa; deql, bsrbats1.8 de suiritg se noarts ks femeea kaminirutrii din Anglia ks Ilressa mi ks Ilarlamentul8; lelingsmesli8, kind as nevoe de elle, mi lesans alioi ne subtaskuns; in genera, .le arats mare konsiderailie; ast-fel

zige:

let

68

Ilalmerston zine : 6 lsni guverng ku Mesa, 6 luniguvernii ks Harlamentul ." Hressa mi Harlamentul seumfls 'n nene la asemenea elogiuri, mi tolereasi neHalmerston a bloka Grenia la 1850, nentru ka sso snerie, mi sedeass la 1862 insulele jonine, nen-tru ka s& o faks alliats mi amiks. De Tie oare

nomtrit duns 24 Ian. 59, nu imitars ne Halmer-ston, lingsmind Hressa mi ne gel ne nuteag face total?Snit fiind-ks furs neintelligingi , algil ambigiomi, alfit esklusivi, algii tirani. A s ru 1 mi S I a v a ag ner-dut ne togi.

Grahil devin Tlesati, set drenui nimte xoni, zineu ng noetg oare nine nentru zing nonolg oare-kare.

Honorul mi femeea vor ss fie lingumigi, tsms-iagi, ka regii nel slabi mi vanitomi ; femeeea ds totalsellst .ne mtie a 'I flats nassiunele, flea urofita d'a-nelle momenta alIe femeii kind ea n'are voinns

tleea se revolts hiss mult n'o femee mi n'un'gnonag este arbitrariul mi e r fi d i a ; m'anoi, semate fi mai viklean de kit femeea inamorats ?mate fi mat arbitrarg de kit nonorsl intsritatg ?

Nu maltrata femeea nisi odats.Balzac zine in nrivinga aneasta.1) A batte nineva ne giitoarea lsi, este a '1 face

o rans, kare se noate vindeka ; a bate inss ne fe-meea legitims (ne mama koniilor ssi) este a o om-mori morgil numai inviazs "

Dar kind femeea to skoate din rsbdare ?Innetind kausa, inneats effektul ; linsind is-

birea mi stima, a innetat klastoria. Ku Isstari a ve-nit nevasta la tine, tot las lsutari inanoiaz-'o la ns-rinnii ssi. Dar kiinele ns fuge de 'mbuksturz, ni de

Mi-nimtrii

tie

lui

69

sburstsrs. Natsra, Evangelia, Logika, kitemi trellezikt kansl kondsge inima, intelliginga kondsqe in-norauga , mama kondsqe konillsl ; iar bsrbatsl kon7-cisqe femeea. Deskide okil bine kind to insorl; ciar(Inn ge to -al inssrat, fi! bmbat`g, fii Mentorsl femeiitalle ; nu tiransl, nisi sklaysl el.

Daka bsrbatsl ns noate fi amantsl soniel sallelegitime, noate fi bass amiksl el singertt, onest8, de-likatg ; ells va kistiga ks ageasta inima femeii, arliksstima el ; iar stima este qe118 mal bung Argss al fi-delitsnil konjsgale ; stima e flea Reksnomtingel ; miageasta, fiiea Virtsnil. Tae semen! atmea ksllegi.

Mistiuesks ns se Huta ks femeea ka gei malmslgi bsrbani, kari sent mssafirl in kass ; mi kindannatt in ksminsl konjugalg, narks anaare ens fia-gellg uereskg : fslgers, tuns, trssneskg, rcsstieslai totul.

Date, mi ms lass, 'I zige nevaata. Mal binevsdsys ks konii, dekit ks asemenea bsrbatrs!

Mistigesks, kind Avestiva termina lskrsl kasel,s'ameza lings ea; femeea kosea, birbats1 vorbia saegitea ; astfel, ne kind Ilitsliwa klotieste in ksIbul eisone el 'I kinta de dory n'o kraln anroane de kalbrs.

Dar ge vorbia Mistigesks ? Vorbia de toate: fi-losofie, nolitiks, litteratsrs, mode, menagig, ksastorie;mi sfirmia ks amoral lor, ks konil lor. tlitea ksrgimorale, istorime, de edskagie, fol neriodiqe, demne degitits ; in fine, trsiari unsl nentrs altsl, mi Enul nrinaltsl.

In serile de vara, emia ss resuire Brit aerg ks-ratg imnrejsrul Kanitalei; serile de iarna le netregeagIn sogietatea snor amigi allesi mi onemti.

Kite odats emia singer Mistiuesks tie la kite

lsi

:

70

Mg kasing, sag ne la vesnt biro de foi neriodiqe ; dari se sra indats, find ks vedea nretntindeni fa I y i-t at e a; mi se gribia a se 'ntErna lings sogioara sa,mi lings konillawil smi. Lssa la noarts toate grijelemi sEnErErile salle, ka omg, ka yetmeang, ka song,ka tats de famillie ; imi imbrsgima nevasta mi konii;le addsuea kite o floare, kite zing frEktg, vr'o karte,/v'ro jEksrie.

Feriye, de trei on feriye femeea kare are Ent bsr-bats ka MistiyeskE! La finite viegei salle, ea noateziye bsrbatElui el, ka konillE1 mamei salle : gie Buntdator affekgisnea koniilor, stima lEmii, linistea ksge-WEI met. Fil bine lovintat !"

Am zis ks arma femeil Yea mai tsioabs estes im gibilitatea. Koriolan f's desarmat de lakrsmilemamel salle. Femeea intrebsingeass adesea ayeastsarms, lis kare mai tot d'aEna resmeste.

0 femee Inamorats avea zing bsrbatil gelosg minerodt ; voind a se intilni ks amants1 el la bang satla kEtare amiks, ea ingenea 81 nlings, ss fie trists,s& geams.

Ile tot al tE ? o 'ntreba bsrbatsi.Ile vrei sr am ? tail linseste aersl, inl lin-

seste distrakuia, m'am stafidit intre natrs nsregi afE-magi al kamerel. Of !...

-- Vrel s% emim?Ami vrea.GEtestete.

BsrbatEl o hula la Bsneasa sag la XersstrEgFemeea intilnia aai o amiks intims de nensi-

onatt, kare i strikEra in billet-Nye dela amants1

71

el ; anol amika invita la bait' ne amika sa de nen-sionat8.

Stint sigurs k'o s5 vii mi In ; te 'nvit8, pourla forme.

Daka o nutea m'o vrea bsrbatul met'.gine vrea noate ; nu e ama, Domnule N... ?

0 sT) 'ml fani onoare a veni la ballul met' ?S5 vedem.

amtent8, in fine.Femeea se gsteste de ballx ks trei zille inainte;

bsrbatul zige dig nu- noate merge. Femeea 1118mingle, '1118 ssruts, int rssfags.

Snune'mi, de me nu vrei? zine ea.N'am narale, ,resuunde e118.Imi ds mama; sat' suit' emanett ant' giuva-

er8 netrebuinnios8.,Na'm gust8 de hilt.Nn 'gi-e mils de nevasta ta, de mama koni-

lor tsi, kare s'a stafidit in kass, ka o smokins in ku-tie? tae! vrei s'o oftinezi? IIIi nine va 'ngriji anol dekonii tsi? Of! biegil mei konii! vor reminea orfani(nlinge) stint oftikoass 1.. (bsrbatul ride). Rizi, vezibine! Vrei te skani de mine .... A! daka n'ar fikonillatuii mei !!.. Ingratolel Monstrule I Ursule! (Bsr-batsl ride) "

Femeea s'annronie, ka nisika ; mi inneue se min-gsie ne bsrbsgellul el.

De ne nn vrei to Si, mergi ? Suune adev &rnlKsni n'am gust ss merg8 la bang.Ami nutea s& ms duk8 ku mama; dar voi8

sr merg8 ka tine.Numal kt; mine nogi merge.

ss

Vs

ko

72 ---

Va ss zika estI gelos8 ?Fiind ks te isbesk8.Foarte mulgumim de dragoste! Ile fel de

iubire e ageea re fare S5 suffere obiektulAsta se kiams dragoste musksleasks..."

Femeea treue in alts kamers, mi se nrefaile k'&ulinge; anoI se kzaks n'o kananea, mi n8 vrea nivisv msnitrae; in fine, bsrbatul este invins8, nromite tot.

La ba118, femeea hi se 'ntilnemte ks amantul :In 1111111i minute, s'a8 fabrikat o nerekie de koarne un-guremtl, demue de fruntea uredestinatulsi bsrbat8.

Alts esemuls.Nevasta Mistiqeskului este invitats la un8 bang

de famillie, dela kare ns noate linsi ; bsrbatul nrii-memte ks mulgumire; kielheinte vr'o duos -zest du-kagi ks toaleta de balls; toate sunt glta, trzsura ela skars; dar d'odats bsrbatul inuene as Able, kabroaska in gura marnelut

Vat de mine!!! Ah!..IIe al?!! intreabu nevasta, sueriats.0 koliks straamiks . . . ox! . . ax! . . .

vat !

Mistigesks se tsyslemte in nat8, ka nemtele neuskat8. Rsul merge kreskind8. Fiakrul se suediaz &;vestraintele de ballti se nuti8 in gard-robs; nevastafare ueaiti blrbatulal, lint fringe milnele, nlinge; darmama bsrbatul8i nare linimtit &; fiisl ei 'I a montitla sreke :

Ns te sneria; e un8 jok8 de teatru: n'ampet s& mearg& nevasta la balls! soakrs-mi In karen'am Inkredere.

Asemenea jokuri ns not reumi tot d'atina, vor

'giisbiril?

. . .

73

observa snele femel ; mi kind le va simgi nevasta,vai de bsrbatul

Resnsndem aqestor kokete:Aqi este taleutal barbatslsi; ka nevasta ss ns

simgs nisi odats aqeste joksri de teatru ; mai allesks Mistiqesks, inssrinduse, a nus duos kondiuisnisogiel salle :

1. A nu askunde ea nimik de dinssl, dovedinds'iks fiind amindsol stts ssfletg in duos kornuri, e o ab-ssrditate a se inmella unul n'altsl, a avea sekrete 3-nal nentrs alts1; km on se gremals msrtsrisits sifarts ; ks ksinga singers este kolimvitra qe snals onge gremals ; in fine, k'amorsl tui stima a8 de bassinkrederea oaths.

2. A ins faqe nevasta un8 nass8 mskar singurs,afars din kass ; gi insomits de blrbat8 sat de soakramare ; sag, la kasuri straordinare, de ameia in kare bsr-bats1 are inkredere, tni ks konsimgimintul amestsia ;kami o femee, me se resnekts ne sine, nierde din dem-nitatea sa, ka femee, mi din resnektul me 'I datorestelsmea, ka mama, kind se va arsta in soqietate, fie nejos, fie ksllare, fie ks trisura, firs bsrbat8, firsmams, fora konsingeni.

tleea ge tlesar a zis rtentra sogia lsi, fie karebirbat8 trebse s'o ziks nentru nevasta femeealsi gesar ns e deg& a fi innoments, trebse a 11B fi

nisi kiar bsnaits.cSintul Ieronim zime :0 femee virtsoass nu trebse a se muigumi ns-

mai 'is anurobarea konattiingel salle; trebse a aveami aunrobarea Ismii."

Virtstea snei femel, zime sn skriitor fanuesg, nu

ei!

lai:

74

st& in nsrtarea, qi in renstania sa : ksql nu e des-tsl a fi o femee stimabils, treble a fi mi stimats ; nse destal adiks a fi ingelleants, mi treble a fi reks-nosksts ka astfel de sotlietatea in kare trseste."

CAPITOLU IX.

Urmarea aceluiaft subiectg.

Sit birba0 fors ambiaisne, kare vsdii ks okiiksm 'I minotasriseass soniele lor, mi se nrefakt k&ns simtt ; asemenea birbanl merits disnregul

D5131 kite-va esemnle.llsbligists1 M . . avea de sortie o qelebrs ar-

tists, ne D-na M . . . D ge us era untmodelt de fidelitate konjugals. Bsrbatsl ksnosteaintrigele el amoroase, mi se nrefsgea ks ns vede ni-mik. Ent dormia intr'o kamers deosebits, ne karesac nsrete artifisialt o desnsruia de kamera sonielsalle.

Intr'o noante, asde agomott in kamerasoniel salle; asiolts, m'asde o disnst% serioass intresonia 1131 mi amantul el, kare se skEsa d'o infidelitatofsksts amantel salle.

Tielebra, konsoarts a .telebrzlei usblittistt 118 voiaks snit kinx sti ierte n'an-iants1 el; amantul sts-rsia, iar amanta era neindsulekats; amantsl mi a-manta Meat o gslsgie se ar fi destentatil kiar mcr-

lama.

nsbligistsi

.

nisi

'76

gil; bsrbatul, nenutind dormi din kausa gs Is gi eiamoroase, zisse, k'o voqe tare, ka ss fie auzit demaul :

tli earts'l odats, drags, fiind ks uromite ksjursmintit ks nu'gi va mai faqe infidelitmli.4

Mulnumits interveniril bsrbatului, amanuil se 'm-nskars ; iar uelebrul nubliqist8. feriqn k'a fskut ofasts buns, se kulks m'addormi ka sniff konill8 inleagsa. ')

Alt8 eseamlu.Nanoleon I, se inamorasse ne la anul 1800 de

Kontessa R . . . de S S. . . . , kare doria s'aibs ung kol-lang de diamante. Nanoleon kumnsm kollanul 1;018dsrui amantei salle.

Ka ssTis" noats fuss nurta, Kontessa invents ominqiuni; zisse bsrbatului el:

Doamna Noel (modists) voieste a vinde a-rrests frumos8 kollang, ne kare here zee mil de franui,nlstigi indats. Te 'nlesnerati-ts 85 '18 kumneri ? Mise nare foarte eftin8.

Bakuros8, zisse bsrbatul, naind kollanul inskriitoriul ssil,

A duoa-zi Kontele se dasse la gigvaergiul Dabieff,rung rugs a nregui kollanul. Dubieff II nregui 80,000franqi.

L'ai kumnsra D-ta ks nregsl mega? i zisseKontel e.

Negremit, resnunse giEvaergisl.Adds 80,000 franqi; mi nine kollanul.

Dubieff i namsrs banii.

2) Les Journalistes. francais, par Hippolyte Castille, pag. 35.

77

La mina, Kontele zigea nevestei salle :Amika mea, am vincInt kollanul ku 80,000

frangi. gine zeqe mil frangi nentru marmanda tade toaletts ; restul va fi uentrs toaletta ta. Esti mul-gumits?

Kontessa innellesse jokul, mi ingini xanul.ZIei meante-zeqi de mil de frangi eras nentru

Konte o desnsgubire a onnoarei salle konjugale, m'oassigurare a libertsgil salle, in kazt de disgragie dinnartea urimulul Konsulg al Frangiel.

Nanoleon n'a aflat nisi odat's aqeasts konsola-giune engless.

Mai eats un8 esemnls, nu mai login originalS,ue e tras8 din onerile lsi Fontenelle, kare a marit fls-kst, in etate de o slits ani auroane; intrebatil inteozid'an amik8 daka '1.a venit gustS vr'o dat& de 'nsurs-toare, Fontenelle resnunse serios :

Z3ne-ori, diraineagaMIS bsrbat8 avea o femee, ziqe sniritualul skrii-

torn din sekolul XVIII; o femee foarte g al a nts,m'alle ksria galanteril eras kunoskute bsrbatulEl;bsrbatul el inss se nrefsgea k'& nti mtie nimik."

Inteo zi bsrbatul fs lovitil de nodagrs, minsmal nets niqi o mimkare.

Barbatul kiamg, atungi ne nevasts, mi 'I ziqe:"Iubita mea, toate Iskrurile in lume ab BO' in-

venut lu'un8 sfirmit8; ama a voitS Darnnezeg; galan-teriile Dumitale kats s'albs mi elle tins termenti."

Femeea voieste a urotesta.

') Amours de Napeleon I, Tom. I, Capit. IX, pag. 170172. Paris 1836.

lore

78

Te rog, al rsbdare a m'askulta ing mint, kali]am sutleritt eg ani intregi 'galanteriile Damita le.

//Kit am fost ssnstosg, am fost indulgentg: onus'ferigitg este bung. Ilrima ferigire a omului e ssns-tatea : ksgi ea imnliks toate gellelalte bunuri ome-nesti ; fsrs ssnstate, toate mat demarte!

,Kit am fost ssnstosg, am nutut rsbda; akumaunt firs nigioare, mi numal not ribda galanteriileD8mitale.

inal rilaue ss trseskg, de mi fsrs nigioare. (Vi-aga, e ania de dulge!) ; dar tokmai find k'am nerdutintrebsingarea nigioarelor, imi nlage ss trseskg linimtit.M'al skimbat, soro, Ire mini bsrbagi, ye nreguiagmilt mai [ruin dekit mine. De gustg nu inkane dis-nuts ; nfanoi, omul e variabilg din natura sa; mi fe-meea, mai m81 dekit bsrbatul (mobil, ka snda, zigeShakspearc). Ama a voit Diminezeg, kare nimik n'afskut rsg ; mi kare ne a dat lldintea ka sz infrinsmnoftele, in interesul konservagiunii noastre.

nimi nlage a krede, soro, ks, in amorurile Du-mitale, a trebuit S5 fail kunoskut adoratorilor kalits-gile bsrbatului ue l'ai allesg ku konsimrtimentul ini-mei Dumitale ; trebse S5 le fi zisg :

Tilg skirnbg nentru skimbare de gustg; n'am ams nlinge de bsrbaful meg.

Krezg k'am gigit, nu e ama ?Femeea nune okii in nsmintg, mi voieste a nro-

testa din LIBOri.nTe rog, al rsbdare ; flu singers, gel nunin azi,

kind nas vezi in &area ageasta . . . .

Ns nogi nega ks n'am fskst multe sakrifigilnentru Damneata, din kare uellg mai kostisitorg este

- -79indulginga mea nentra galanteriile Dsmitale, galante-rii kondamnate mi de moral's, mi de religie, mi defilosofie, mi de Nators; fiind ks toate zikis: Natur a akrearii- o femee nentru silt' bsrbaCii.

Skssa infidelitsnil ar nstea s'o aibs bsrbatsl, nufemeea ; klgi bsrbatul este de natsra kokomilor.

,,Fiind ks es am fskst marl sakrifigil itentruDsmneata, sent in drent, azi gel nsgin, a,.gere mi ade la Dunneata unrs singers sakrifigig : a rumne kstwill. adoratorii D-tale. Nu astern adora duos zeituid'odats.

Vezi starea mea gea de nlinsti! Ea insnirskomnstimire kiar ineminilor mei ; ks atit mai multD-le, legitima mea konsoarts, ne kare te am isbitilnins alti sakrifilca onnoarea konjugals,adiks a ms es-nune la ridik sl.ii, wilt mai amar dekit Moartea."

Bsrbatul se urefage ks 'mi mterge o lakrims; fe-meea ulinge ks lakruni de ksimis mi de rumine.

Krede, soro, n'un8 bsrbat8 ge are indoits es-neriinua D-le ; amanuil D-le, vszind nosinisnea mea,te vor trata in viitort; ks mai nugin resnektii; te vortrata ka ne femeea unsi naralitileg, ge nu noate res-bsna insultele fskste soiei salle. Gindemte serios;am kuvintg. sag' nu?

Ama dar, nentrs binele D-tale, mi nentrs li-nimtea annritelor melle zille (ge ns vor fi multe, teassign.), in fine, nentru ferigirea koniilor nomtril, terog, te konjurt, rumne toate legsmintele D -Ie gellegalante ; dims moartea mea, rsmii absolst liberi negusturile D-tale; ks toate ks o mama ar trebui ssinfrinese gusturile ei gene mai legitime, kind agelle

80

gustsrl not vstsma morala koniilor el, nentru kare omains e datoare a fase gene mai marl sakrifigii.

Emil o femee ambigioass, o femee de sniritg,o femee de inims ; krezil Ica ureguemti llosigia mea.Hierzi inteadevsr o distrakjie; dar konii te vor dis-tra mal molt ku drsgslsatiele tor; es te voig distraiarsmi ku sniritul meg, ku erudigiunea mea, Inuit malsuave dekit amorul, kare, kit se nare de dulge, n'a-tit este de amar. Iar la ora morgil melle (kare efoarte annroane, te assigur) te voig bine lovinta ; be-nedikgia unul swig ha mine va fi gragia divins nen-tru o sortie ka D-ta; konil nomtrii vor bine kuvintami el memoria mamei for inuelente."

Femeea esnedui ne tonl kurtesanil au!, tui bsr-batul ne togl amigii 1E1 3ei falmi.

Sunt bsrbagl miserabili kari el singurl snekuls.ku onnoarea sogielor lor.

Eats ung esemnlz :Zing mediki mime L avea o sortie foarte

kokets, kare intorsese kreerii unui Eniskoni,Kasa medikulul era nlins ka ung stuns: enis-

konul nlstia kiria kasei; ku banii erriskonslui medi-kni avea trsssrs, mobil% luksoan, kandelabre d'ar-gintt ; iar nevasta Isi avea giuvaere ka o regins.

Medikul se nrefvlea ks nu vede nimik, ku nsmtie nimik. EMI era ung mare jukstorg de ksrgi ;intr'o zi avu trebuings d'o mare sums de bani; se'n-gellesse ku sonia 131, mi se nrefsku ku nleaks lanearrs. Eniskonul veni ss doarms noantea f &ri sfi-als in budoarul amantel salle. Ile kind urea singiasa dormia in branele aniorulul, bsrbatul intrs in bs-doarg, furiosil mi insogit d'ung fidelg servitors; ellg leagu

81

kobzs ne Eniskonii, ameningindu'l ssIt razs mi ss'111tunzs. Eniskonul nlsti barba ks irinqi miff de gal-beni, ne kari i adasse d'akass bseatul kare '18 ser-via, mi kare 'lit insogia in tot lokul.

Onnoarea e un8 nrejudinit; iar virtutea, o kon-vengiune, zikt sniff. Nol susginem din kontra, ks fe-meea noate ss fie virtuoass: ks bsrbat31 treble s& giela onnoarea femeii salle, mai mult dekit la viaga sa ;mi aqeasta, nentru nrosneritatea familliei mi nentrEferiqirea koniilor.

Mijlokul Trent mai bunt d'a konservafidelitatea femeilor in kssstorie, este d'ada libertate fetelor, mi divorsii (desfaqe-re) qellor in sura Ai, ziqe de Stendhal."

Kind femeea va allege ea singurs ne bsrbatul el,nu 'nainte de 20 de ani; mi kind femeea mi bsrba-ts1 vor Intl ks se not desfaqe on kind, mi fsrs gre-state, atunqi mi unul mi Ritz' vor trsi in armonie; sevor menaja, se vor resuekta sus' ne alts', vor lukraaminduoi ks singeritate rzentrs inflorirea familliei.

Am zis ks o femee treble a fi mere okana-ts ks menagiul, sure a nu avea timrai a se gindi ladievolil.

Niql odats imaginagiunea :mei femel, din naturael inflammabils, ns galoneass mai iute dekit in sta-rea de nemimkare a kornului ss'ii.

J. Frederic Richter zine :Akul a nerdut mai mite fete dekit romangele.'Sanial Dubay ziqe :Ks kit femeile sent mai lenevoase (oisives), 15

atit inima for e mai oksuats."Un nroverbii ziue :

6

,

-82 ---

770 fats lenems este rar o femee virtsass.4

Eats ant esemnla.lute() zi 8n bsrbat8 medea ling% femeea lei ;

bsrbatul qitea, femeea kosea ; din kind in kind, bsr-batul iml arunka okii la femeea sa, kare aqi suridea,agi inkranta snrinqeana; faga el esnrima mi frika mibukaria ; anoi, ofta mi lskrsma ; in fine, lssa lakradin minx, se lungia ne kananea, mi aginta okil ass-nra anal kadre, kare nresinta amoral lei Psyche.

Bsrbatal ei, om8 de suiritt, inuena si, nindeas-ks ; mi deskoneri armele 8881 jape Minotaar, ne kare'18 surnrinse inteo noante sab natal servantei, mijlo-gitoarea sogiei salle.

Negremit la D-lei te gindiai, in zioa feriqitskind e8 qiteam A m oral lal Michelet, iar D-ta tegindeal la Amoral aqesta de 881) natal femeii D-taledin kass."

Sogia medea ka o stinks de niatrs.Emi, D- le, de Bab oats, ss skimbsm aminduol

kite va vorbe "5nt jane student8, ka de 18 au!, frumos8 ka A-

donis, m'a ksraia mustsgioars abia zimbea, emi tre-rourind de sub fla'. Ihrbatulal i se fska mils.

Ns te sneria, konillsl me8 ; is al fost invitatla aqest8 osusg8. Nu te mai lssa amsgi in viitorisde voqea aqestor Sirene fatale. Insoars-te ; is o fa-ts modest& mi kasts, ka nsringi onemti , mi vei sks-na mi onoarea mi vieana ta. Date."

Bsrbatal avasesse grijs a konstata ks martoriadalterial sogiei salle.

Te am krezat femee de inima mi d'ambigie;dar m'am inmellat. Hateal Wad nronal desfaurea,

---83fie mi nemotivats ; awl fi imnlinit doringa ta; aT fi

evitat skandalul; aT fi konservat gel nugin simua-tia mea.

Am gremit, earts-ms I ... zisse nevasta, ks-zind in genskl.

Femeile sunt nimie konil, resnunse bsrbatulrizind ; dar fauta D-le, Doamns, nu este o gremals,este o krims, kare nu se uoate erta; onnoarea bsr-batulul wi interesul koniilor Imi ordons a rumne legs-tura noastrs lionjugals. Ss ragionsm main. Natura adat femeii frumusege, sniritt, imaginanie, inims; dar'I a refusat Ragiunea, kare, sure komnmare, a da-t'o bsrbatuluI. Dumneze8, ka nsrinte bunsii mi drent8,nu nutea da unuia totul, m'altuia nimik; a HES darne femee sub nrotekgiunea marvel ka fats, s'a bsr-batulul ka sortie, sure a o kondsge ue kallea virtugilks sneriinna lor, mi a o konsola ks amoral lor. IIItilbine, Doamns, ks m'ai alles singers, In denlins li-bertate a inimel ; until bine ks 'n1 am deskis inima,miPal am fskut o singers msrtzrisire de kalitsnile midefektele melle; until bine ks, de duoi anT de kindsuntem Insogigi, ns 'gi am dat nigi Bug motive denemslgumire; trsdarea D-le este dar meditats ; snu-ne'ni, te .rog, ge te a silit a trsda kredirma konjugals ?

igi snuis totul, ka la snit konfessoril; este viagasedentarie, m'o nassiune fatale ge 'mi a insui..at ju-nele agella.

Nigi o skuss nu noni avea, Doatnns ; ksglkg renetam mereil :

Nekredinga femeil uresunune korumiune, mi areresultate mai triste dekit nekredinga barbatulul; din karekauss bsrbatul a fost la torsi 11011811I judekat ks mai

*

84

nrigins asnrime de kit femeea; femeea, nentrn binelesosietsgii, trebse a fi mai virtsoan dekit bsrbatsl. ')

De se oare della femee se sere mai milt?Michelet, marele istorikg al Frangei, in onera sa

intitslats Am or ul, resusnde: ka violare a legstsreisakre, adslterisl (ksrvia) este d'o notrivs kuluabilgnentrs bsrbatg ka mi nentrs femee ; trrmErile inss Belletriste qe adulterisl femeii are nentrs famillie mi so-qietate, fakg ka krima femeii ss fie neertats : kssi fe-meea, nrin trsdarea bErbatulsi, esnune viaga mi on-noarea lui; illg nine adiks in stare a muri in duelgku rivalul sag; sag a fi ridikslat in ziarele moqistiqe,sag ne sqens, sag in kinteqe, sag in romange ; mi afi arstat ks degetsl, mi inferat nentrs tot d'asna, miflserat, mi disureguit de toats lsmea; ellg ns se mainoate nresinta in sosietate ku femeea se l'a, tridat.

Adaogs la aqt stea dsrerea suffleteasks a bsr-batslsi trsdatg ; ksqi ns wtie daka konii aunt intea-devsrg al lsi, sag ssnt ung nrodsktii string; ne Hogstortsra morale, neferigits1 bsrbatg se vede nevoitg akreste, e edska ufa dote o nrogeniturs ekivoks (sngnsig de kaki), kare va nrovoka noate mai tirzig ungnrosest de momtenire, ne kare, kiar kinitiginds'1, seface de risg nentrs tot d'asna.

Femeea este inima farnilliei ; ea nsstreass se-kretul relegisnii domestiqe; ea singsrs noate affirmalegitima momtenire a koniilor.

Daka sins]. femeii este temnls nostrs sellg vig,altarsl uncle aide flaksra, lui Dumnezeg, a vinde a-

1) Portalis l'ancion.

-- 85

nestg sanktuarig inamikulsi, a lssa n'ung streing s&fare flaksra sakrs ae este viaga bsrbatulul, nu esteoare ameasta mal resit dekit sng assassinatg ?4

Eats de me adulteriul a fost asnrs nedensitg latog! nonulil. Evreii kondamnag la moarte ne femeeaadulterie. Egintenii 'I tsiat nasal. Romanil (legeaJslia) i tsiag kanul. in sekolul XIX , ksnd o femeetrads onnoarea bsrbatului el, bsrbatul e luatg In rigdaka inkide okii. HE lumea are kuvsntg: ksal ase-menea bsrbatii este 13118 mil fsrs onnoare mi firs am-bigiune, daka se lass muia de lakrsmile unel femelsuerjure.

Ss nresununem ks virtutea konjugals este o %les-tiune de temneramentg, s5 nriimim ks amorsl esteBO; sentiment8 realg, ss zimem ku sofistil ks onoareae unit urejudigig; la se folosemte femeii edukagibnea?Daka nu se teme de konstiinga sa, nu treble ss'I fierumine de konmtiinga generals? Daka n'are stimskstre bsrbatg , nu treble ss'l fie mils de konii es1 ,kari o vor disnregui Inteo-zi ?

0 nassiune fatals , a zis , a fost mai tare dekit total. Dar eg' uncle eram ? Ns eram a frateleD-tale? Mentoiul D-le? Nu trebuia ss te gsndetutiks krima aaeasta nu noate reminea askunss? Mskunomteai indestul ka ss nu te Indoemti un singsrgmint ks aml fi nutut erta o asemena nerfidie. Dakans nentru stima kstre Dsmneata, ael nugin nentruamoral kstre konii Dsmitale, trebsia ss ssgrsmi aaeanassiune, ss'rni deskizl inima ka la 8118 nsrinte; mi esss mss in ea linimtea mi nauea. n eral mill konillg! Te al inmellat daka m'al krerst ung simnIu in-

86

strument8 a118 nIsuerilor D-le, un8 sklavt allg ka-nrisillor D-le.

Toate aqestea le mtial ; mi !alma al kommis-o,Doamns, in denlins kunomtinns de lulus; al kom-mis-o ku singe reqe; mi d'aleea emti inteadevsr8kriminals.

Sheri a skusa konduita D-le nrintr'o viaus me-dentarie, kum ziql. E! Doamns ! dar sine te onriaa nu te okkuna toats zioa ka menagid? Ilentru serefusal a 11 faqe Os' lekturs, ne kind miinele Dumi-tale lukra ?

Kiar daka amantul D-le ar fi fost nrovokatorul,kiar daka amantul D-le te ar fi surnrins intr'unul dinaqelle momente kritiqe, in kare femeea nu este doamnsne voinna el, daka Dta te al fi stimat nunin ka fe-mee, daka un mint te al fi gindit la konii D-tale,kari vor nurta ne frsntea for desonarea maiqei lor,al fi fost salvat &. Ku alit mai kulnabils emti, k'aimeditat trsdarea. Emil intreit8 kriminals : kriminals,ksql al assassinat onnoarea 8 nbi bsrbatt, se merita;oats affekgiunea mi stima D le; kriminals, lisni alassassinat innoqenga anal june, ne kare l'ai arsnkatin abisul korsagiunii; kriminals, fiind k'ai assassinatIn leagsn8 nosteritatea D-le. Date la nsrinnii D-le;nlingi in sins; for rstmirea D-le. A! Daka tonitarbaaii onemti ar trimite la nsringi ne femeile forsnerjure, kisstoria ar fi resnektats , famillia ar nros-nera ; mi nrin famillie, ar inflori soqietatea "

Kretlem k'aqest8 esemnIu va nrofita la mulni bi,r-bagi. A nrofitat oare femeii in uestiune ? NEf So-qietatea a konsolat'o ; ea a sitat Eltimul konsilig absrbatului, kum uitasse mi palms' ss8 konsilig. So-

87

'iietatea a ertat'o, a konsolat'o ; dar konillE1 el, kareera in leagsn8 kind bsrbatul a inanoiat-o la nsringi;konillul el, kare avea in vine singele nsrintelsi sst,konilE1 se mains de maiki -sa. Ellis rsmasse ling '&.tats' sst, nins la moartea nsrintelsi sus; in toatsviaga sa, se gitea ne faga lui rsminea mamel sane,yeT8 kobori in mormintil, inaintea timns181 nreskris deNaturs. Eats resultatul adulteriului !

Mama mi bsrbatEl SEnt resnonsabill de k &dereafemeil , a ksria ferigire , zige Doamna de G-asparin ,este a an sEnnEne lis uh ere agelluia me kare kre-de forte, m'a ksrEia kommand& o nriimemte ks mEl-gumire.

5)0 dams urea frumoass, zige Michelet, avuts nil

ferigits, ajunsesse la natru-zetll de ani fsrs nats ; a-vea unti bsrbatg, mi konil fn virsts ; inteo di-.mineags, desgustats se vede d'o ferinire monoton &,uedasse stsruingei u1113i bsrnatg ne kare ns '18 isbea.Nedenrinss ks asemenea fante relle, legstsra ei kal-nabils este deskonerits. Ideea k% a allunekat la 40de ani, nil rsminea el in okii koniilor, o arunks laasternEt ; neste natru lunl, era moarts !

e a tie decide mai tot d'auna de nekredingafemeil, zige Michelet, este Brits' sag desgustEl (l'eunui);viana bsrbatulEi, mai okkunats, mai variat &, e mainEgin suns Eritulsi."

Bsrbatul kum se kade se sileste nrin toate ki-nErile a distra ne sonia lul, fskindel nlskute okku-nagiile kasniue nil datoriile sakre de mams mi desoags. BsrbatEl kum se kade intrebEingeass timnulde rekreagie in sins' familliei; sag freksenteazs ku so-

'18

bung

88

gia sa kuniviile oneste ; sag reses aern1 ksratil algrsdinelor !oblige sail al kimniel, Insogit de sogia sami de konii ssi ; niql odat& snel fernel oneste nu ise urastekg bsrbatn1 set mi k3 konii sE.T.

CAPITOLU X.

Amorul fi Imeneul.

Este ku flstings amoral In kssstorie ?Eats nroblemal ue avem a deslega In agest8

kanito18.Ile este amoral? La Rochefoucauldillit defiueass

ast-fel :Amoral, ka mi foksl, nu noate tr'bi firs o mim-

kare kontinse ; kind amoral 'Meats a snera m'a seteme, inveats mi a viegui."

Intr'adev &r, amoral trsieste ku misterul, ks sin-gsrstatea, ku sneranja, lis illssisnele, ks doringe ,

ks obstaksle, ku nalnite, etc.. In kisstorie, linsindtoate mestea, linsemte mi amoral.

Lord Byron zige:In kssstorie nu noate fi amor8, amoral nem.-

iind esista firs obstakule. Daka Laura ar fi fostvsouiea 131 Petrarca, auest8 noetil nu 'mi ar fi fletre-kst8 toats viaga a rima la sonnete.4

Ast-fel Dante los Beatricea 131.

90

Amoral firs doringe, zige Ninon de Lenclos,(kare este o astoritate in felul agesta) este o xime-rs, tie D3 noate esista in kssstorie."

Saint-Rdal ziue:Amoral konjagal8 nu noate fi amoral, in ingel-

nlesul sells largis" ally kuvintului : ksui nu noate omaldori mi noss e de tot d'odats."

Ama dar, doringa mi temerea karakteriss Amo-ral; fratele sus, fiind ks noate trsi fsrE doringe mi te-meri, se numeste Imeneul ; mi ns e de mirare ka s&ng semene 3D31 kg altul : in introdauerea agestei o-ncre, naginea 13, am arstat ks, de mi fragi 1330 demamE, kare era Venera, aysrs Ins de tats Amoralne Marte, zeal resbellelor, lam Imeneul ne Bachus,zeal vinslai. D'aueea mi sant desinagi, unal legatilla oki, mi lit; arkal in limns, nil altul k'o fakls inmini, mi ks okil deskimi.

Et voiii komnara amoral ks fosforal, mi kIss-toria ks lamna.

Vag komnara amoral kg mamnania, mi kEsstoriaks vinsl, kare devine onet8.

Voit komnara in fine amoral ks gondola flatts-rie, sai ka lava Valkanalal ; iar kssstoria ka kEl-dura mi lumina Soarelsi, sa8 kim nortul dun'o temnest &.

Ss desvoltsm aueste idei.Fosforsl aunrinde lamna; deli, fsrs o skinteie,

lamna nu noate lamina ; ama dar amoral este mobi-lul kEsstoriei, nreksm fosfors1 e kausa luminel lam-nel. Fosforul ds o lumins vi& mi renede ; luminalartmel este dalue, darabils mi bine fikstoare. Fos-forsl, daka se stinge, nu se mai twate annrinde ; darlamna noate arde nekontenit, de vei adsoga &nil, mi daka

91

vel skimba fitilul. Amoral noate sbara la Bina temula-181 konjugalg, remine friss in lokal lair Amiqigia, arealegsturs sakrs mi misterioas'& a dsos sufflete qe sekontonesk8 intr'sn singar safflett. Astfel fosforal an-nrinde lamua, mi lamna annrinde kandelabrele mi toatelaminele.

Amoral inss , ka mi Amigigia, (adiks Armonia ,

sorb buns ku Amoral din aqeiami usrintii) trebles'aIbs de bass stim a re qi n r o ks, kare este teme-lia unei kase zidits in granitii.

Slide esists stima, zige Nanoleon I, Amiqigia,mi kiar Amoral, se nask8 indats; dar treble sr stima menagea mi Amoral mi Amiqigia."

Am komnarat inks Amoral ku mamnania. Totsekretul este ka vinul numit mamnania sl nu degenere in vin ogenit8; urmeass dar a se astuna binebutillia qe lionnine mamnania, nainda-se kite nuginzaxar in vinul tie inqene a da in akra.

Am komnarat amoral nil ku lava vslkanslsi. Val-lima in alitivitate infsgimeasi, urai snektakol8 gran-dios8 mi ingrozitoril, unfs snektakols sublirat In feluissli ; dar lava 1E1 'tea arzntoare konsums !Ili nusti-mute total; ne kind lumina duple mi ksldara bine-fs-kstoare a soarelui ds viags, mitukare mi bukurie 1.1toate.

Dulue este a visa la lamina melankoliks a lam -nei m'a lunei ! Dulqe este a viegui la lumina mi ksl-dsra bine-fskstoare a soarelui de nrimavara mi detoamna! Eats de qe linitErtea kasstoriei e nrefera-bils ne tinge kinurile amoralul.

Am komnarat in fine amoral ka barka. Dalqe

92

este a nlsti ne surfaga fins a lakalal janegei, m'a zi-ue ks Lamartine

0 temps, suspends ton vol, etc,

illateasks cnal, in dimineaga viegel salle, nelsgisl azari8 al kauriniosslai likaid8 ; dar grsbeasksa intra indats in nortal linimtit, sure a feri barka deferia vallarilor, sure a feri viaga de feria nassisnelor.

Akam vine intrebarea: de (le oare uelle mal rcialtekssstoril sent neferiuite ? La aueasta ne resuande Ai-me-Martin.

Noi kremtem tetele tin vanitatemi in innouengs ;m'anoi le inkrediunsm snor bIrbagi kari distrag8 i-nouenna for nil le kultivs vanitatea. 0 fats framoa-ss iui fsrs esueriings treue, in kite va ore, della 87311-minere la saveranitate, della linimtea saffletalaI la de-liral simgsrilor ; ea devine nentrs bsrbatal el 811g i-

ne kare adoars in genakl , femeea so kredeens rege ne tons; dar neste nagin, nassianea bsr-batalai este usats, illssianele femeii se risinesk8; ell8 edesgustat de dinsa; ea devine o femee de kass, o servan-ts; atanui se dewteants In inima femeii rsueala, nra,msbanarea, disuregal, adalterial, kare nawte skanda-lul ini desonoarea, mi kare nroveaks divorsul. Astfelbsrbatal denraveass ne femeea lei, Imuingin-d'o in bragele anti amant8."

Awa Jar ueea ue stinge flakira amoralaI este u-rits1 (l'ennui) mi sagis 1: duos sting.' de kari tre-bse ferits barka konjugals.

Sylvain Marechal zice

Dans les beaux jardins de CythereNe cueillez pas tout en un jour ;

dolt, 18

singsr

93

Si vous voulez longtemps lui plaire,Menagez les fruits de l'Amour.')

Femeea ns trebse konsiderah ka sn'S instru-mentt nassiv8 de nlsvere; tti ka o komnanions a vie-gel noastre, ka sat balsam's' al dgrerilor noastre fisi-'ie mi morale, ka o nrovedings a familliel; nrin sr-mare, femeea trebse tratats kg blindene mi kg deli-kategs. Din asest'S' lista de vedere, kssstoria esteo amiuigie sakrs, kare se stinge d'odats ks viaga,mi kare e malt mai nreferabils dekit amors1 yellsysnmeat8.

L'amit6 que nait de l'amour vaut encore mieuxque l'amour meem ')," dige G-rdcourt.

Doamna Cecile G . . . N observs, ks drentriks villa :

In kssstorie, femeea kare 'ml allege singsrsbsrbatsl, este mai feriqits, dekit femeea ne kare oallege bsrbatsl."

De qe oare?zige Descuret:

Asrbats1 In kssstorie karts mai mitts frsms-segea ne kind femeea karts frunagsenea moral;din kare kasss, amors1 bsrbatslui e mai simnsar8,

1) Ns ksllege intr'o zi toate frsktele din framoasa grndinaa Cytherel: menageass fruktele Amorslal, daka voeratissto bsksri milt de ds19egile

') Aniisigia ne nanite din anIm8::-nre,nfitimOs.inai milt de kitamoral inSHMT.

Knot,

fisiko,

let

--94mai gelosg, mai trekstorg ; ne kind amoral femeil emai affektsosg, mai inkrerstorg, mai kredinuiosg ; bsr-bats' sere femeil nrimul el amorg, femeea 'I sere BItilllEi sus arnorg."

De aueea, observs Frdddric Gerard, treble skim-bats sistema etiskaniunii femeil; kind femeea, nrintr'oedukagiune bine ingelleass, va avea simgimintul dem-nitsgii salle, kind ea va fi fibers in allegerea sa, nuva mai sufferi inflsinga nrejsdigiilor : va fi kasts, ksulva disnregui lingsmirile konillsresti ue flatt6ss azi nefemel ; va fi fidels, ksui ns va mai avea nevoe d'ase nrefaue ; atsnui numai femeea se va nutea numikomnaniona bsrbatslsi; azi ea este sklava lui ; atunuikssstorinii se vor isbi mi se vor stima ku sinueri-tate, ka duos fiinge d'onotrivs, ne as o frsmoass mis-sisne de imulinit n'auestg globg uncle 'I a nss Tiro-vedin na. "

Treble ins a sti ss distingem nassiunea din a-morg. In nrivinga aueasta eats nsrerea lsi Emma-nuel Gonzales :

JIassisnea nu e komnatibils ks amoral; nassi-unea este ama de variabils, ne kit amoral este sta-tornikg. lIassisnea este 73 n 8 simgimintg ks total es-teriorg, vanitosg mi nersonalg, in okil ksria femeeaisbits este Eng instruments de nlsuere.

Ile femei insnirs in genere nassisnele gene maifurioase? Auellea kari distribse mai mull gloatelor mifrumusene, mi talentg, mi granii, mi ssrise; auelleakari fsgg de umbra mi de misterd Lie reklams amo-ral; adiks, aktrigele. kantatrigele, dsnnstoatele, etc.

Ilassisnea intsrrits amoral-nronrig ea voieste,) )

sgomotsl, strslsuirea; voieste a nosa, a fi nrivits m'a ad-

95

mirats; voieste in fine a demtenta invidia in inimafemel.

Amorsisl din kontra i nlaue singsrstatea, ii-nistea, tsuerea, 'raisters1; obiektsl amatg nine lokg detiniverssl intregg

A face sng bsrbat'S nebsni 1 nentru o femeefrumoass sag aysts, adiks a 'ml esusne viaga sagaverea, ns va sa ziks k& o isbeste ks amorg; qi va

ks doreste ks nassisne nossessisnea auellelfemei, de kare se desgusts duns qe a nossedat'o.

',13srbatul *fere in amorg drams, neriksle, do-rinse, vissrl ; kind bsrbatul Ins flossed% regslat wifsrs diffiksitsni o femee, atsnul ellx n'o noate isbika n'o amants; qi ka n'o amiks, ka ne mama ko-niilor 8%1. Vissl niere inaintea ksui do-ringa e satisfsksts ne denim. Omsl e nestatornikg dinnatsra sa! Femeea din kontra noate isbi mi in ksss-torie : inima el este o floare ne kare rooa dimineuelo inssfflegeste; ssrstsrile bsrbatzsIsi, delikatega misurisul lsi, Bunt nentrs inima femeii meea qe este rooanentrs floare."

Sekretsl dar d'a se isbi malt dsoi kssstorini ,

kari s'ag insogit ks !fil:Jere, este a se resnekta, a semenagea, m'a se okksua mereg sus' de altsI.

0 vieaga netreksts intre amorg mi lskrs, esklsdedemartele distrakgisnl ; inimele se simt din qe in uemai strunse, mai anuroniate 8Da de all).

In vekisl oramg Zurich, 'kind dsoi kssstorigivoiag sT, divorsese, mergeag la magistraul mi uereagdesfauerea kssstoriei for ; magistratul ii inkidea n'a-mindsol intr'o kamers, snde ns era dekit sng natg,o mass. nng naxarg, un mervetg. o fsrksligs, sng

uel-lor-lalte

ZIlasas

realitagii,

ko-

-96--gitil m'o lingars. .Avi ei medeat inkiml trel zille, Inkare timurs na vedea8 ne nimeni ; kwil minkarea ourilmia8 nrintr'o ferestrae. Duns tree zille, mai nivianal ns mat verea desusrgirea.")

Terminsm math' karritolil, kare se noate nrivika nrefana nsrnii III a avestel onere, ku urmstoareaobservagisne a Damivellei de L'Espinasse :

Ori ve oma (bsrbatt mi femee) kare are talentrisari genit, nil kare e kematr5 nentru glade, nu trebuess se insoare: ksvi kssstoria stinge flakksra genislui,destinat a lumina lumea."

Intr'adevir, grijele edskaBiunil koniilor, daka 113sting flaksra geniului, o falig vel rtagin a uierdemult8din luvirea mi ksldsra sa ; iar indenendinna omulalde genii's saffers malt arin legsmintele lissstoriel.

Ka toate avestea, tokmal aveia kari [warts viitorsi In saftletal lor, tokmai aveia kari simt kit simte5[18 rionoril intregg, tokmai aveia kari aii In tiraniemi in urejsdiviri nimte inamivi neimnskani: in fine,genial, kare saffere mai malt deklt omul de rind, arenevoe d'o femee kare ss'lti konsole de nersekuniunele soartel, alle innoranuei, ale tiraniel ; d'o femee,kare ss'18 Indulueasks ka amoral el de amsrsvisne-le vienei; d'o femez,, kare ss'Iri sasgiie ne Golgota,kare ssTil transuorte In regisnele framosalui, kare ss'16faka a bine kuvinta IIrovedinga, iar nu a o blestema.

Vom vedea in nartea III mg esemuls de felts]avesta.

gervetind vieaga geniilor Insuragi mu neinsuragi,viaga tribanilor nonoralai, viaga vellor kiemagi a kon-

') L'Amour, par Michelet, pag. 134.

97 --

dupe m'a lumina soqietatea, aflsm ki gel mai mulgidin uei insuragi aii fost mai neferiqinl deklt gel ne-insuragi.

Socrate, illo lliere, Lord Byron efc, as fost nefe-riqigi in kssstoria for !

Dante mi Petrarka n'ar 6 fost qeea 'le aunt dakaera insuragi ku Beatriqea mi ku Laura.

tnsoare -se Genial, dar femeea 181 ss fie ung an-gelli de amor8 nil de blindege; mi s'aib& mi mijloa-ue kari ss le assigure o esistings indenendinte miedukagiunea koniilor.

CAPITOLU XI.

Canarul in colivie.

ginta justifilts mijloksl, zikt diulomaAil.Basatg n'aireasts aksioms, MistNesks otsri a in-

trebuingla toate mijloasele sure a konserva intakt&onnoarea femeii salle, in mijloksl korrunangisnil generale. gene mai multe fentel in linss de amorg mide konii, imi kongentrs affekuisnea assnra florilor mitusssrilor, asuura kszeilor sag nisimelor.

Femeea nu noate trsi firs okksnaAisne: urits1(l'ennui) o sugrsms. Ss uressuunem o femee kareiubeste kanaril. Ea va mine kanars1 intr'o koliviefrsmoass, ne kare o va atirna in nlafondg-, unde n'ajunge nisika; kolivia va fi ornats ks mmurelle verzi,sure a fage a krede ne bietsl kanarg kr s'afli insinsl Natsrel; va mine koliviel ufo nangligsgs roinie,ka ss ns se deoakie ussssrika de oamenii ku okil debroskoirs ; anol femeea va avea grijs ka zaxarsl miaria rege SB nu liuseasks ins minslit din kolivie; iarkolivia, va fi ksrsigits in toate zillele; dar grija =leamare a femeii va fi ka nsssirika kintsreaAs Bs nu sboa-

99

re; ksul de va sbura, us se va mai %tuna in kolivie;libertatea e mai dulge de kit zaxarul. Se noate in-timnla ka vEnstorul s'o nrinz& a duos oars, sag s'oommoare. Fie ! E dulge moartea nentru libertate !

ll'ageasts fernee a voit sT, imite Mistigesks innrivinga Avestigel. Tae altg e femeea de kit o nasssrede flaradisg?

Femeea, a zis Clieakspeare, e mobils ka slid&Ilrima nreokkunare a fie klruia °mg, mi a Ro-

minului in narte; este lokuinga, sinonim ks kEsstoria.gsrranul roming zige 'mi am fzkut kasE,"m'am kEsstoritg.

Mistigesku inkirie o kass nentra sogiea sa fi-itoare, intevng suburbig isolatg, dar ssnstosg, mik'o vedere nittoresks. imnrejurs1 auestei kase erasnit snagig golg. Kasa fs inkiriats ne mai miniani, ksui Mistigesku keltui mulni Mani ka s'o faksduns gusts' sus.

Era amezats kasa intre kurte mi grsdins, amin-duos agestea snagioase, ini ornate ku arburi frukti-feri wi ks insBle de flori: snit mikg naradisg.

Kasa, grTdina mi kurtea eras imnrejmuite kuzidg inalts, dominatg de genuine de lemn8 de stejart:nretestul era frika de fskstori de relle, motivul erafrika de Minotasrg.

Kasa avea duos etagiuri, sag= katuri, hum le ns-mim noi. In Eurona nu intrs in sokoteals katul dejos, Ye se numeste rez-de chaussee. Astfel, okass ks natru katuri in Franca, in lleminia tree d'okass ks gingi katuri. Ka la noi, la nimeni.

Kamerele din katul de jos, ridikate mutt delansmintg (kasa era ne nivnigs) eras destinate nentrs

adikE ,

100

kuxnie mi servitori. In katul de jos, ling.!) kanulsksrel, era o kamers solitary, qe servia in annaringsde loksings fldelului servitors, iar in realitate areakamera era gerita nortarolui, observatoriul nolijieisekrete konjogale, foiworol de fokg allg kssniqielMistiqeskului. 0 fereastrs a asestel kamere da surekurte, iar ulna avea o ferestrue la mijlokg. Ageastskamers koresimndea ko kamera de d'asoura el nrin-teo trans (oblong) meiatemsgits,

Katol de sus avea meante kamere: trel la dreautami natru la stinga, desusrgite d'o sa1 snagioass ;aseasts Bah servia d'antikamen tot d'auna, de salongvara, mi de sally de minkare iarna. Aqi s'afla susniano, sub billiartg w'o biblioteks. Salla aqeasta eramobilats duns gusts) orientalg. Ku piano kinta A-vestiga, la billiartg juka bsrbatol ks nevasta, sag bsr-batul ks amilts1 ssg adevIrat', ks medikul kaselbilliartul era o mssurs nentru Avestiga,

strungsria era nentru Mistisesks. Dintre selletrei kamere de lass dela dreauta, kari dideag surekurte, m'alle ksrora smi eras toate sure calla de in-trare, kamera sea mai suanioass servia de salong;salons) era amezatil intre kamera de kulkare a ero-ilor, mi kamera de lukru sag de studig a Mistimes-

Aqeasts kamera, tie resuundea ks kamera fi-delslsi avea duos trane, ona desure kaream vorbitg, mi kare, in kamera de jos, era maskatisde desemnuri, iar in kamera de sus k'ung tanetg tor-seskg ; o alts trans resnondea in nodal kasei, mas-kats ufaseea ne din intro ko deseranori, mi in nodsks gazete velki mi its kartoane netreboinsioase.

Aseasts kamers mai avea sus sekretis : in 111-

igieniks

hula

nre-kern

servitors,

101

retele desnre salonS, la o inslnime d'un stihjine, eraung okie mike de stilds, de msrimea unuI firfirila,mi kare era maskate, in kamera Mistiqeskslui, d'oksdrigs, iar in salone, de deseinnurile se ornal ns-regii agestuI salons. Dielle mal agere okie nu nuteadeskoneri area ferestrue artifiuials.

Sub nreteste d'a nu se fura vr'o xirtie, in ka-mera aueasta nuroai Ionisi.. mi Avestiga nutease s&intre.

gelle natru kamere din stinga sslleI de intrare,amezate una lings alta, avind mi auestea stuele totsure calla de intrare, era destinate, una nentrs lo-kuinga mamei Mistiqeskului, mi =sea d'allsturI nentrsfemeea 'ie o servia ; iar uellelalte duos, nentrs koniimi nentrs femeea ge servia n'Avestiga.

Din nodul kasei nutea nrivi qineva in aueste fla-ts kamere nrin gsuri mini artifiuiale, maskate in in-trs de desemrizrI, iar in node de gazete veki.

Mobila din toate kamerele era simnis mi degustii; nutea deskoneri lineva ens moarise askunstzsb kananelle. Herdelele ferestrelor era's' transuarinte,iar ferestrele eras intsrite ks drugi de fed. Sma kame-rei Mistiqeskului, qe da in kanule de sus all sksrrei,era ne jumstate ornate ku stikle akkouerite ku ner-delle verzi.

Keiea della aueasts kamers o ninea Mistiqesks,m'o inkredinna la nevoe fidelulul servitors.

Kurtea mi grsdina eras amternute ku nisint mi-nute, ne kare se imnrima umor urmele trekstorulul.Grsdinarul avea ordint a ameza nisinul din grsdinsmi din kurte in toate nougile, 'nainte d'a se kulka.Noantea, kasa era [mit', de dzsoli kifril de stins, ks

102

nerul garei negru, tie aveais' kssunele for ling% grs-dins.

Astfel, kasa Intreags inflgima o ninzs de ns-eajeng, din mijlokul ksria Mistigesks vedea mi sitn-uea total, fsrs a fi simnits mi vszutil de nimeni. Dinkind in kind, noantea sait sears, ells desksrka kitesus nistolif, sail kite o 'flunks, sure nartea grsdinei,ssb nretest8 d'a sneria ne xogi, de !rare Avestina aryea mare friki,. Astfel era kolivia kanarului nostrilkonjugalg.

'13e nerozie ! vor ziue Bnele femel; dar se noate115Zi kfmnsl ku lenuril? Kite mijloage n'are o femee,kind o voi, s, devie nekonseuints ! LEI'anol, nu-mai in kas& se noate ssvirmi krima konjugals? Toateszsnt umure ne xirtie! Kind femeea voieste, Korneaisksleste. Ns noate fi o femee nszits nisi kiar inteun

atirnatil ka 8n8 nolikandr8 in mijlokul nso-rilor.

La aueste observsri logiue, nline de sniritt mide adc.vseg, legislatorul konjugalil imi inklins frunleaks resnektg; mi resnunde numal ginui kuvinte, trasedin vokabslarul filosofik8 ally nonorul8I :

Paza buns fereste nrimejdia rea.

balong,

CAPITOLU XII.

Altarul conjugal&

In auestil kanitolt vom face deskrierea altaruluikonjugalg, uncle troneass Ido ha amorului konjugalg

Saruina noastr& in auestg kanitolg este foartegrea, avfnd a vorbi de misterele kamere nungiale.

Ne vom sill a intrebuinga o limbs allegoriks,sere a &tie ss ns romeasks nreotessele Vestel. Bal-zac rekomands trel moduli de kulkare nentru fin-gele nrivelegiate la kare se adresseaz& onera sa P h y-siologie du mariage, mi kare ne-a servit dekonduktor8.

Duos kamere desnsrgite.D801 naturl gemmene.Ung singurg natt.Aueste tree moduri de kulkare at avantagele mi

desavantagele lor ; modal al treilea e ureferabilg nentrubsrbatul kare gine la onnoarea familliei.

Modal d'intiig, duos kamere desnsrgite, 1118mate intrebuinga bsrbatul in timnul lluziei sogief

-- 104

salle, sae kind s'a assigurat ne de aline de virtsteafemeii, sae la kazuri de malatii, sae la alte imure-jursri analoge.

Bsrbagii nredestinagi ') as o nredilekgiEne nentruaqeste mode de kslkare, din kausa defektelor lor.

De esemnls, mediksl, kare aleargs in ajutorulomeniril sufferinde, la on qe or din zi mi din noante,este nevoite a se luilka inteo kamers deosebits, surea n3 tulbura renausEl iubitel salle konsoarte.

Litteragii, kari in mai mult la litteraturs de-kit la onnoarea femeilor lor ; matematiqii, kari 'ml ne-treke tot timusl in deslegarea veunsi urobleme al-gebrike ; naturalimtil, kari studieass veune owl ante-delEviane ; jukstoril (de ksrgi) kari vine a kass desnrezios ; berbAngil, kari afls mulgumire in souietatea al-tor femei ; bsrbagil kari at' mita denrindere a sforsi,a gestikula, a da din niqioare , sae a msrturisi insome tot qe fake mi vorbeske fiind demtengi; infine, bsrbagii d'un temneramente foarte inflamabile;torsi amemtia adouts nrims1 mode de kulkare. Kutoate astea vine sue times, (timnul nenstingelor o-menemti) kind , duns msigi ani de ingerksri, dEn'oviags konjugals . firs furtuni, omul e silit a adontamode intiie de kslkare.

Veiiim la duos naturi gemmene , sae naturi ku rotil-le, ne se not imuresna sae desusrgi, duns trebuings.

Aqeste mode de kulkare nu e mai nugin vsts-mstore feriqirii konjEgale, fund o jumst at e de In I-surs; in kssuiqie, ka in nolitiks, ka in toate, Is-krurile ne jEmstate sunt vstsmstoare ; elle nresunune

l) Vezi partea I a auestei onere, nag. 15-21.

105

temmere, sfials, nenstings, nekanasitate, nedibssie ;elle karakteriss ne bsrbanii uredestinagi, ka mi nedinlomagil moderagi. DIM kite-va esemnle uentrsdeslsmire.

lie kind bsrbatsl doarme in natal sag, allstsriks natal soniel salle , de se va 'ntimnla ss fie usi

greg la somng, sag ostenitg, sogia nekonsesints noa-te sbsra din ksibul Imeneslsi in ksibul Amorsisi.

Ar fi mai ks greg unel asemenea femei a sbsradin ksibg, dormind in asellami natg ks bsrbatsl, mimai alles dormind la nsrete ; kssl se esnune atsnuia demteuta din somug ne bsrbatg; afar& numai da-ka bwbats1 doarme somnul drengilor, sag daka fe-meea l'a addormit inteadins.

Se 'ntimuls ka nevasta ss tremsre de frig innatal el sag ss se nrefaks ks'l este frigg, ne kindbsrbatsl uoate asssds de ksldsrs in natal sit' ; da-ka ar fi amindsol inteasellami natg, kIldura unsias'ar komsniks selsi-laltii, mi vise versa; asifel eki-librsl singell s'ar restabili ; mi asestg ekilibrs fisikgar addstie ekilibrsl moralg, deranjeat de differite kas-se; deli, ekilibrsl mine lsmea fisiks mi morals. Ksdsos naturi trebse mai multg folas in sobs, in tim-nsl iernei ; mai mslgi bank dar se skot din lads, karibani s'ar nutea intrebsinna set nsgin la toaletta femeil.

liekomandlm selle dsos natsri gemene sellor ksdefekte koruorale, senor ks somnul smor k'al unsikiiue, eretisilor kari us nszeskg nostsrile, mi senorse font foarte sigsri de fidelitatea sogiilor lor.

Remine al treilea niodg, de kslkare: ens singsrgEmig nentra amindsol insursgeii.

Ka toate in lame. asestg modg de lalkare \ are

106

mi ellg avantagele mi desavantagele salle ; desavan-tagele aunt agestea:

A fi in kontakt ku femeea out ore in 24, miin kurs8 de 20 de anl, e kontra Higyenei; alto! ills-sianele amoruls1 not suferi mi elle unit din ageasta.

Somnul, fiind imaginea morgii, nuginl dorms, zi-Ts Balzac, ca Agamnenon, in minutul kind Clitem-nestra, imuinss de EgistS, inainteass inget ka ss'18assassine.

Mai adaogs ks treble ss uszemti unS regimSsevers de minkare, ferindute de toate auelle legumlkari derangeass stomakul.

Emti esnus a uierde, ka Psych6, inteo singursnoaute, toate illusiunele, neavind gel main konsola-rea lui Psych6, d'a nsstra sueranga In kutia Pandoreikonj ugale.

Arm! sent defekte d'agellea kari in somnt nu senot mine voingei omuluI, mi kari kontribue nu nu-Alai la nierderea illusiunelor.

Mistisesks dormia mai umor dekit unzl Mine derass ; ellii denrinsese ne souia lui ss doarms la us-rete, sub nretest8 ks nu noate dormi altfel.

Avea in fine alts somng suiritualii, kumzige Balzac: sbirniitura unel muste l'ar fi destentatt.Ku asemenea bsrbatS, Avestina n'avea kuragiul a sbu-ra noantea din bragele Imeneului in bragele Amo-rulul.

Mistinesks denrinse inks ne sonia lui a dormikg kandela aunrinss, sub uretests ks 'I Om luminakiar atungi kind n'o noate vedea ; motivul era ks lu-mina suede ne Minotaurg, OS ksruia element8 e in-tunerekul dedalului.

107

Mistiqesks se deurinsesse de mikg a dormi kukausl gold nsrul sag era sksrtg ; kornul, akkoneritgin somng d'o ksmams de borangikg, era loran' kaargintul; somnul sig. era somnul unsi.

Kind se kulka, mestika nunins koajs de uorto-kals, sag vr'o kuimoars, sub nretestg de konservareadingilor m'a stomaxslui; kind deskidea dimineaga o-kii, imi lilstia gura ks odikolong ammestikatg ks ans,mi 'ml mtergea okil ku batista ; anol, uel main deduos on ne sentsmins, treqea in insula Venerel surea adduqe sakrifiqii auestei nrotektrige a seksului fru-ruumelg. Asemenea nelerinagiuri la Cythera se fs-ireag in re vsrsatul ziorilor, duns konsiliele lul Xin-nokrate.

Mistiqesku, adontind mods] al treilea de kslka-re, nu se temea niqi de ruinarea ssustsgii, niqi denierderea illssisnelor, niqi de effektele benedekniunilnreotslui la kununie.

Doamna de Maintenon skria snei amine intime ,

'nainte d'a deveni sonia sekrets a Ludovikg XIV:Je le renvois toujours content, jamais satisfait.fn tradukuiEne aqeasta insemneassRegele nleaks dela mine inkintat de sniritsi

men, 1e gragiele mele, d'amabilitatea mea, de eradi-giunea mea, de ferrnekul konversaniunii melle ; darnisi odats nins azi n'a gustat din arborsl onritg."

Amorul ns konsists numal in voluntsgi; de mul-te on o femee nrefers nor nlmerl volsntoase aqellekonfidenge alle inimel (epanchements du coeur), aqellekonvorbiri dslqi intre natru okii, la lumina melanko-lika a Lunei, in fine, melle sirstsri suave, de kari675nt gelomi angelii in qersri ; suffletul atunqi s'a-

lsi

:libern,

108

seamsns ks agelle flori misterioase tie 'ad deskid8sinsl la lamina nallids a latnnei nontsrne, mi kariiini akkonere faua mi sinsl la arstarea soarelsi. A-moral este mi ells o floare gereasks, kare se kom-nlase in linistea misterioass a singsrstsgii, mi la laminamelankoliks a stellelor, mi kare s'adans ks lakrImile As-rorei, mi se rekoreste ks ssflarea zefirilor de noantea.

Am dovedit in nartea I a agestei onete (1) ksamoral este noesia simgsrilor, avind, ka mi noesia, es-uressisui infinite; am dovedit inks ks ns scut Willkiemagi a fi amanni mi bsrbagi, nreksm nu not fitogi noeni an dinlomani.

Karakterele nrinqinale alle amorslui snit: i l l x-sisnele wi dorinnele.

Desire illusisni, vom vorbi ne larg in nartea IIIa a'iestei °Here ; desure doringe, Buffon zitie:

Organele oniulsi sant ks malt mai obbosite dedorinue, dekit de satisfagerea nlsgerilor: ksgi doringakonstitse six feat; de nossessinie intsitivs. Dorin-gele, des renetate, konssuas mai miff; flsid8 vitalii de-kit gestikularea nil minikarea. DO esemnls, it a s s i s-n e 1 e, se alt sant elle dekit dose marl de doringe ?Ilassisnele brssdeass adink faua mi frsntea omslsiarnbiuiosri, a jskstorslsi de ksQI, etc ; elle sseasskornul lo renezigisne."

Ss vedem aksm avantagele nisi singsr8 nat8.'Jells d'sntiiszi avantagi8 este ks, in fie tie uoan-

te, bsrbatol !mate verifika gradsl de simgire sas8 dersgeals al sogiel salle, nrin variagile atmosferine allemiinelor ei ; astfel mediksl, nriu nulsul niinel, afls

') Pag. 31.32.

109

starea inalatiei kornorale. vilirologia este o uthin-ga malt mai sigsrs mi mai Etils dekit fisionomi a.11e este xirologia? Stiinga d'a kunoamte simniminteleinimei urin variagiile atmosferise alle miinelor; estebarometrsl suilletslsi, este inkarnarea ksgetsrii, esteinstrsmentul essenniali:'; al ninsitslui, este organsl sene transmite nemijloyit affeknisnele simnsale, mi ka-re, din uresns ks okii, revarsr flsidsl magnetike a-sEira fiingelor isbite; in fine, xirologia e oglinda ma-gik'b in kare omul yitemte destinsl see ".

Mistisesks nstea, in skimbsrile fegel sogiei salle,in vorbele ei tremsrinde sae infokate, in varianiile at-mosferise alle miinelor, kalde in amorii mi mil' in s-rl, nstea zike deskoneri ksgetsrile el wile mai as-ksnse.

Elle nstea astfel intregine anurinse foksl isbi-rii in kiminsl konjsgale, ellektrisind in fie ate noan-te ssffiets1 itnnressionabile al Avestigei, mi identifi-kinds'18 ks alle SII.g.

Ks modal ayesta, elle o nstea magnetise la tre-bsinnl foarte bluor. De ye mare folose e magnetis-msl anirnale snsi bsrbate se are o femee ka Ayes-tins, mi kare e nevoite a trsi in mijloksl snei so-sietsgi denravate!

Vom vedea in kanitolsle XXIV, kit de folositorefs nentrs erosl nostrs ayeste dare divine, nrin karenstem deskoneri ksgetele gene mai sekrete alle ssf-fletslui.

in Anglia, zise Balzae, kamera nsugials estesac' loke sakrs : nsmai bsrbatsl mi nevasta ae dreu-tul a intra intr'Insa; gene mai mslte femei (lady)fake elle singsre amternutsl. Din kite manil are An-

110

glia, mania aqeasta o aflsm ulins de bunt simes mide mistert ; ea rtlaae tuturor inimelor tinere (tendres).Din neferiqire, tokmai aqeasta este nesokotits de Fran-qesl. In Franca noate intra on qine, ka la ung snek-takolt, in santuariul konjugalt

Mistiqesku adonti gustul delikatt al Englesilor,in urivinua kamerei nungiale.

In timnsl lunelor de miere 9, femeea este nu-mai sreki nil attengiune ; este sklava amoruluI kon-jugalt; uny bsrbatt ka Mistigesks noate faqe atunuidin femeea lsi on ne voiemte, inima ei fiind ka 'Na-ra; artistes imnrima in gears ideea sa, for-ma qe voiemte. Atunqi se not desvolta bunul, Crsmo-sul, folositorul, k'o mare inlesnire mi ku mare sug-gest.

A se insura aineva sure a nernetui sneuia ma-ns, ns noate fi skonul finalt all kssstoriel ; kssstorianu noate fi arborul qe 'ml da regulat fruktele salle ; eaeste legstura a duos sufflete, unite nentru sny skong

: a umura sarqina viegel, a indslqimuml soarteI, a brava nenoroqirea, a da soqietsgiinetsneni virtuomi, a 'ml nrenara unt asilt nentrs bs-trinege, a 'ffil nroksra o konsolare la nenutinge ; fufine, a trsi , a isbi, a krede, a snera in duoi ; a fiferiqini in sortie mi konii , regenera soqietateanriu famillie.

Daka skla via mi korunginnea vor fi in famillie,kum noate famillia gea mare (Sonietatea) 85 nrosnere,ss fie fibers mi feriqits ?

J. J. Rousseau, marele reformatory al Franniei ,

Vezi nartea I, nag. 58.

dindu'l

nobil8 mi sublimg

ni'a

')

111

kare a kontribuit atit de malt la Revoluniunea seamare de la 1789, ku dreritti kuvint8 a zisii :

Reformaul moravurile, mi agl retormatil souie-tatea."

Inns numal nriu femee, kare e kiemats a da na-Wei uetsgeni, se not reforma moravurile souietsgil.

Tot filosoful' Genevei a zist" :Oamenii vor fi tot d'auna aueea *le vor nIsuea

Jemeilor ; de voigi ka el s& fie buni nii virtuomi ,

Invsgagi ne femel tie este msrirea mi virtutea."1)Venim la luna de miere.5) -Luna de miere, zise astorul nostru favorit8,

este un`z1 angliuismij. 'le a trekut in toate limbele:ksql esnrims foarte bine enoka suays, dar fugitivs,a kssstorieI, kind viaga e nurnai dslueags mi rsni-re. Ea va rsminea in on se limbs kum remine o it-lusiune o ritsuire ; kmi se nresints in zioa nungilka o Nimfi inkununats de florl suave ; dar adesea ,

a-duoa-zi dune kununie, Nimfa devine un monstru ; lunade miere se nrefaue in lulls rowie, simbol8 all8 ne-feriuiril konjugale. a

La kisnigil ka sea deskriss in nartea I a dues-tel onere, luna de miere luuenne o singurs noante, laorizontul densrtat at lasstoriei; anol nuoril desgus-tulul o intuneks.

La kssniuil ka sea deskriss in nartea II din Mist e-r ele ksss tori el, tuna de miere se rioate intunekade nuorl ; dar bsrbatul kurn se kade, ku suflarea iu-biril face ka luna de miere ss nu deviie lulls manic.

La kssniuii ka ilea din nartea III, a auesteI o-

') Emile. Kartea V.-

112

nere, ism de mien strelsue in eternitate ne uers1are al kustoriei: aui femeea singsrl risainestetorsi nserii, min ssuarea divin% a amorslsi; ea im-niedik, a deveni lsna de miere Isn$ de neferiuirimi de lakmmi.

CAPITOLU XIII.

*earpele sub /1074.

Kununiea Mistitieskului ku Avestina se serbs lamomie, in biserika satului. Namil for furs Ent me-dildi mi sogiea lui, amiss intimi ai familliei, aii oh--meni onesti.

Intre =Audi nungii, figurat mi duoi juni, o so-ri mi sus frate, konii ai unsi boerii mare, a ksruiamomie se vegina ku a Mistiqeskului; fata se numiaAngelika, mi flsksul Adonis; jsnele era unt bsrbaftkononletg, de 25 de ani, melankolila ka lima; aveatalia krinului mi faga roses; era noet8 mi nianist8;o floss anolonians mi surisul gragiilor; sniritui luiVoltaire, unit ku logika lui Bakon ; in fine, sus bsr-bat8 nerfekt8, astfel kum ST, intoarb kreerii Avesti-gel, kiar in zioa km/mid, mi SB nuie ne ginduri kiar11'811 bsrbatg ka Mistigesks.

Dorm kununie, Adonis salt ne ginere ku ku-vintele urmstoare:

De mi n'am feri'iirea a vs kunoamte, nrofit8inss d'aqeasts frurnoass olikasigne, sere a vs ura

8

114

tot qe noate dori inima slid bsrbatil In asemenea zisolemn.,

Igi mulgumeskg din suffletg, Donmul meg.Kg nine am onnoare? . . .

Adonis Trandafireans, nronrietarg al momielveqine,

Fiisl boerului, kare . . .

Bare e fags ; mi kare, daka'ml nermigi....Sunt feritiitil a fage kunonitinga sa.

Fiiul rekomands ginereld ne nsringi mi ne BB-rora 131 ; Mistitiesku, la rinds) ssg, rekomands ne a-qemtia mamel mi soniei salle. Famillia Trandafirea-nului fu invitats la mass mi la ballul kimueneskg tieera si se dea in grsdina lokuingel ealle della monde.

Adonis mi Angelika abia sosissers In natrialor;ei terminassers studiele, unul la Ilaris, mi altul inBrukselg. Angelika; numal de 16 ani, era subliras defrumusege mi de kandoare; kit nentru Belle -lalte ka-litsni alle salle, Natura revsrsasse asurrra el, ka Mininline, toate darurile salle; sniritg, granii, amabilitate,blindene inims, talents) rioesiei, al nikturel m'al mu-sitiei, nimik ns linsia aqestei vestale; era o femeenerfekts in felul el, ka mi fratele in felul ssg; dakan'sr fi fost fragi, Adonis mi Angelika ar fi formatmea mai notrivits mi feriqits nerekie konjugals.

Adonis se Inamorasse de Avestiva, kare mi eafu ssgetats de amoral lui.

Ea simitia nentru Adonis qeea tie nu se noateesnrima; kit Aim; geremonia kununiel, Ail ei fursnedesliniyi de la Adonis. Mistigesks, kare In timnulkununiei, ginea de minx ne Avestiga, sinigi nrin a-qestg barometry tot tie se netreqe in suffletul el: nil-

.

115

na el agi ardea kJ' fokul, agi era umeds ; mireasatremura mi ofta meres8. ,

De qe stal ne gindurl? moriti Mistigesks ne-vestei salle.

Nu nrea ms simug bine, resnunse ea.Ea 1118 strinse de minx mi surisse, nrivind ne

Adonis, kare i resuunse mi ellg nrinteung surisg numat ruin semnifikativ8.

Masa mi ballul furs kimnenemti.La mass, Adonis se amers in faga Avestigel,

mi Angelika in faga Mistigeskulul; la ballg, jukarsinntreuns dannuri nagionale, la lumina Lund m'a lam-nelor kolorate, mi la sufflarea zefirilor ge rekoriagnentul inflsksrat al inamoranior.

La miezul nonuii, fie kare se dusse la alle salle ;miril remassers singurl. llatul nunnialg, imurovisat8de Mistigesks, era unt leagsng de flori kimnene.

Kind Mistigesks imi lus noante buns dela malkssa, a "ieasta 'I zisse:

Al observat iieva astszl?Din neferigire, da!Fii linistit ; tot mul are leakul sus; leaks).

la mul de fags este mi aflatg.Mama deskoneri fiiului nlanul el.

Minunat! zisse ellg.Trebse insa a ne grabi, ka flaksra ss nu

devie ingendig.Ageasta este mi dorinna mea.

Avestina era melankoliks ; susninele el, dese miinfokate, trsdag sekretul inimei salle. Ea ingenu anlinge.

'le ai-tu ? o intrebs bsrbatul.

116

Ns mtig ! Negremit, emogisnele zillei ; ideeaferigiril noastre viitoare ; simg8 inss trebsinga d'anlinge.

Ssnt lakmmi de ferigire! zisse krbatsl, im-brsgimind ne fetneea lsi. Reuasss, bells men I Alnevoe de reuaos8: inima to este sn8 vulkant , liarefage ersugisne. Eg ingellegg, mi annrobesg agestelakrime de ferhire . Kulkste, angels1 me8! "

Elle imbrsgims ne souia 181 mi se nrefliks k'ad-doarme ; nevasta inss ns nutea dormi ; negremit segindea la nosinisnea ei tiea kritiks ; imi addusse a-minte de ksvintele bsrbatnIsi el, din noantea aueeadeskriss iu Kanitolul III a11s aqestei nsrni,lath' Eva in lIaradist".

tie linsea Evei ka ss fie ferigits ? se gindi ea.0 ! aksm ingelleg'S nosigiunea Evei, kind zsri mar-nele amsgitor8, mi aszi amsgitoarele 181 vorbe LEN

ks toate amestea, Aleks ms isbeste ! Ellis' a fskst a-titea sakrifigii nentrs mine! Inima mea l'a alles din -

tr'o rule; mi kind 85 kslleg8 bukets1 feriyirii, ks a-tita imuagiengs asteutatg, marnele amIgitorg, askunssub flori, imi lass veninsl fatalg in inima mea, tat-bsrind ferigirea mea konjsgals. 0 ! sent kriminalsin okii bsrbatslsi, In okil sogietsnii, in faua Dm-nezeg ! Dar amoral e mai tare dekit logika ; simileini reksnosk8 Was. mea ; ks toate agebtea, ax !

LIe mister e inima omslsi ! De uncle vine aqeastslegstsrs misterioass ? Este oare affinitatea de fluide ?Ns tutit ne este ; simnrs iris ks sent kriminals!Kugets1 imi zime sr, deskonerg Alekslui sekre-ts1 fatale, ss 'I iterg ertare, f35 . . . . Dar ellg msva disnregui ; mi ks drentg ksvint8! S5 suffers dar;

intita-

.

.

117

se 'ngigt lakrsnaile mejle I Dar nstea-voiii oare in-vinge ageasts fatals nassisue ? Ilstea-voit askundeaaeasts krims dela okii nstrunzstorl al bsrbatulsi 'leafsoakrei? Dar daka el vor fi inuellest motivsl melan-koliei m'al lakrsmilor melle? Simg8 remsmkarea IN'ar fi mat bine ss nsit bac kanstt agestsi rst P

I se nsrs k'asde snt kort de angell.; askslts,mi aszi in densrtare o voge de tenort, o voile su-bliml, kare kinta, akkomnaniats d'o kitars, Ermstoa-rea kanuonets :

Ka soarele frumoass,Ka Venus voluntoass,

Zing geniis', ma angelii, atria eil to -am zsritii;LiTunli fulgerg de isbireDin sakra to nrivire

inflsksas d'odata allg meg sufflet8 sdrobitis!

in kallea viegei melle,DI krini mi rose belle

Aflaig; friss ni=ii unul ka iasomia mea!LIE, will ameasts floare,Ru-al el nrofsmil d'amoare,

imbats azi mil; suffletg, nedema noate de ea!

Ellt este ! gindi Avestiga, tresssrind.Se skuls binimor din natt, mi se dusse la fe-

reastrs, ka s'aszs mai bine : era o lans ha zioa. Kin-teksl s'annronia sere nartea ferestrel snde asksltaAvestiga,

in timnsl auesta, Mistigesks, kare era demtentil,mi observa ks koada okislul toate misksrile souieisalle, se gIndia astfel :

1Ie Draks l'am ksstat in korabie? . . . Am

itsrisk do tierbureans; sn alts) va ride de mine 1 Ns,nu! Ns va ride nimeni de mine. I118 vois omort, nerivalsl ma; ns kr; nsmnalsl, ni 'ii ks glongul ; flit'voig sugide ku ridikolsl. Avestiga 1118 va disnreusi,ea singers in toats viaga 6"

Ellis aszi atsnuI musika ire o aszisse nil Ayes-tip.

O angele divine,Ami da a nentrs tine

lignsna nemuririi, mi kiar ssffletul meg.O noante de 'ntilnireAr fi o feriaire

Ile kare nisi ks saentru s'o skimbg ms auai vrea et!

Ax ! Iakov- e, zisse Adonis kstre servitors) ass,malt o isbesk8 n'ageasts femee!

Krezil, Domnule. 1111 ns e grey a to isbirid ea ne Dsmneata.

Dar daka ea isbeste ne bsrbatul el?111i Adam kredea ks Eva ns va isbi de-

kit ne dinsul; mi ILlainele a amsgit'o ! Ku rshdareaajsnge oms1 lesne la skonsl sag.

Vag intrebninua total ka ss nossed8 aireastsfemee.

Nu vel astenta mull, krea ; mai alles la uea-rs , stick sent atitea mijloaqe de intilnire.

Kit e de ferigitt aksm sons) el! Ellg se fm-bats de nektarul voluntsgil, la sins) agesteI femel ss-blime !

-- Milne vei fi ini Dsmneata feritiit ka dinssl.Milne, zisseml-ts?

-- Milne, sag rmlimilue; dar vel fi, negremit.

119

Midi de ksrte, kari reviszia8 in auell8 minstggridina, intim:n:1, ss latre toni in nartea 'uncle Adonismi fidels1 ssil komnanion fsuea nrima serenads Ayes-timel. Amors1 disnws. Klillii Inuetars din lstrat8.Avestiia se kslks lings bsrbatul 0, vsrsind zn8 mi-roFi't de lakrsmi.

CAPITOLET XIV.

Soacra mare.

A duoa zi Avestiga avea frigurl. Din noronire ,

medikul era la'ndemins. Mistigesks, kare kunointeakausa malatiei, rugs ne medildi al da o bluturs ka-re ss'i linimteasks singele ; anoi, k'o dibmie denim,d'ung diulomat8, revsrss sneratma in suffletul el des-kurageatt.

Indats 'le fel fate bine, zisse ars, vom fa-tie o kavalkads, la kare vor lua narte ini veginii foul-tril, daka konsimgil

Angelika! ile fats buns ! kit o iubesla!Ferine auella kare va mti ss kantive inima el!Nu este ama, Alekule, ks daka eral fibers,

o f&'ieai sogia ta?Daka nu to will fi kunoskut ne tine, noate.Ile angels de blindege!Vern netreqe bine la narrs ku aneintl venini.Daka sunt ku tine, 'ml e destul.

LIE ea smuts mina bsrbatulul, kare o ssrutsnefrunte: fruntea el ardea ka fokul.

121

lIeste dsom zille, Avestiga era intremats: me-lankolia el nerisse. A treea zi della kunsnie, Misti-aesks nriimia visita familliei -Trandafireans. Avesti-ga legs o amiqigie singers ku Angelika, mi bsrba-tul el ku Adonis; din zioa aqeea, Adonis mi Ange-lika eras nelinsini din kasa Mistiqeskului. Bsrbatulnrouusse intr'o zi !xi. Adonis o nartids de vinstoare.La vinstoare, Mistiqesku deskisse vorba de femel.

Trebse ss fi fskut mite konqiste la Haris?intrebs Mistiqesks ne Adonis.

Kongiste de Lorette nu se not nurni.' kon-qiste, resnunse Adonis.

-- Ks toate astea, femeile sunt toate ka una; seamai virtuoass, duns nsrerea mea, este sea mai ne-konseqints, kind amantul el va inti kind mi kum ssattingr koarda delikats a inimel salle. Femeile auntka nasssrile; uiqi o nasssre ns wade s'o nrinzi; tre-bue ss mtii s'o sgsizi din sbort, sat s'o nrinzi visin kurss ; in fine, ku femeea trebue kuragit. Astfelam kantivat es inima Avestigei : 'I am fskut noesii,'I am kantivat sniritul; wi ks sniritul '1 am kantivatinima. inteo frumoass, noante, nrofitind d'o frsmoa-

okliasiune, am kszut la genskii el, 'I am dekla-rat ku lakrsmi nassiunea mea, mi . . . nasserea e-ra in lagul met ! Din minutul aqella, ea era fe-meea mea.

Trebue sb to iubeasks urea mit!-- 0 adorg ! Dar femeile sunt toate kokete.Veni nil nartida de ksllsrie. Avestiga

ka o Amazoans ; Angelika, asemenea. Mistiqesks ksl-Isrea allsturi ku Adonis ; Angelika, lings Avestiga.Din kind in kind, Mistiqesh se intreqea la fugs ks

ksllsrea

as

122

Angelika, kare simnia nentru dinsul qeea tie simgiafratele el uentru nevasta 1st In timnsl aqesta, Ado-nis se annronia de Avestina, mi 'I snunea tot tie sim-te o inims amoroass; anoi galonag allsturi . . . .

Vr'o duos ssntsrnIni el netrekurs astfel: dimi-neaga, kavalkads neste zi, lekturs la umbrs de ar-burl', uii kinteqe din gsrs mi ire niano ; seara, nrim-blsrl ne josg; Mistiuesku da brans!. Angelikel, mi A-donis da brags] Avestigel; bstrinii urmag inget nekonii for ferigigi; mama Mistigeskslul inss ns nier-dea snip minstg din vedere ne nsrora el urea isbits.

in timnsl aqesta, Angelika skotea notretsl Mis-tiqeskului, mi Adonis n'al Avestinel. In timnsl ages -ta, el dangag ks sstenii in kostsmg nagionalg, la sun-netsl lsutei m'aI qimnoisluI, In timnsl aqesta, strin-sori de minx ne furling, kslksrl de nigioare ire submass, vorbe-dulql, mi billete-dulqi in verssri.

Eats duos felsri de billete-dulqi.

Fluturul i Rosa.

Fluturul.

Imninsil de vinturi grelle,florNelle,

Renausg ns gsseskii.0 floare amoroass,Ile truntca'1,11 voltmtoass

Vrei-tB ss mti onreskii?

Rosa.

De mi a ta solieE uestatornigie,Dar dalue falla taSubjugs-inima m' a.

kirortg its'Testi

123

He fruntea 'mi =lea kurats,De roos neudats,Te lass is din sborii,HE gusts dulfe amorrs.

Mai eats Ei-C8 altfel de billetg ds14e: Ent buket8de florigelle.

Duca krini albi mi Its rose,IIIi fragi, mi tinarose,Rssure mi rosette,ILE ruts, iasomie,IIIi mak8 mi brebenei,Hlatans, klonogel,IIIi dafini, auriks,HE &shwa veroniks,

Atiesti; bskefii de for' are srmstorsl innelles8:Frsmoasa mea (rosa) regins (krinsl), nlins de

genic (nlatans), de volsntate (tinarosa), de fermekt(brebenelt) , emti bunstatea (fraga) mi amabilitatea(iasomia); kalitsuile inimeI talle intrek8 frsmssegeato (rosetta); konsols dar (makul) sns suffletg tinsr8(asrika) mi noetikg (risura), fskindult ferigitt (klo-noEeils1); ells va li fldelt (veronika), to va stima(rsta), mi va immortalisa nsmele tsti (dafint.).

Bsketsi II nresints Adonis Avestinei, fags ksbsrbatul ei, kare 1ndata I11s denifrs nrin ajutors1LimbagiuluI de fl o ri al 181 Aime-Martin ; se nre-filis inss ks ns 'nuellege nimik. iloesia friss o nre-sints Adonis in sekrett; Avestina ti dette mina ss 'Io ssrste. Atieast& noesie, ea o tsinsi de bsrbats1el, kare ks toate auestea, nrin mijloksi magnetism-lsI, nuts afla loksl slide a IIDS'O.

35

124

Jsdeue aksra lektorul daka nimte asemenea nro-uedsri, din nartea Enzi jsne ka Adonis, nu ssnt Instare ss moaie o inims de bronzy !

Adonis era sift' rivalg nerikslesg nentru Misti-uesks ; in okii Avestinei, bsrbatul era stig moimg, daramantsl era sng kanarg ; deui, femeilor de tramnaAvestinei le nlakg mai mutt kanaril de kit moimii.

Kind Mistiuesks krezu ks nassisnea ama»gilorera in anogesl sus, nusse indats in lukrare nlanslmamei salle. Auellg nlang ingeniosg ilg rekomandsmbsrbagilor kari in la onoarea femeilor lor, mi karivor ss skaue de rivali redutabili ka Adonis.

Intr'o zi, la gustare, kind Angelika linsea, minins a ns se nsne boerii la mass, Soakra mare stri-kurs kite va nikstsri dintr'c stiklsgs in butilia ksvinil negrs, EISSII lingo takimul destinatg nentrs A-donis.

1)8115 gustare, enistatul momiei veni S5 ansnneMistiueskulsi ks kaii ssnt gata; biabatul se skszskstre amikul sst, zikind ks o affauere srgenta illgreklams la kanstul momiei, slide are a konstata nistesemne de xotare Duns kite va minute della nleka-rea Mistiueskslui, mama 181 se striksrs mi ea din ka-ss, fskinclu'ini treabs in grsdins.

Amangil ramassern singsri.Adonis. vszind dun'o fereastrs ne Soakra mare

okksnats In gri,dins, krers k'akum e moments! fa-vorabilg a lsa 'ietatea ks assaltt. Ellg kszu la ni-uioarele Avestigel.

Angelsl meg, to isbesku! Auestg ksvintg ni'I renetg mentru a mia oars !

125

Domnule Adonis, al uitat jurat kredinwsbirbatului meg ?

Avestigo ! Fiegi mils ! . . ."Vinul mi anion] turburassers kreerii amantului ;

ellg nlingea ka ung konillg ! Ferneea are inims deYears; iar geara se toneste la flaksra fokului.

Skoals, Adonis ! . ms faire neferimits !Izbeskg ne Aleku! Inima mea l'a allesg ! . . . Ellg

adoars I . . .

Angelul meg ! . . . al mils de mine!Eng o lus in brane. Ea il resninse.

Domnule . . .

Te isbesks , AvestinoAdonis inkisse 'ulna ne din Mtn., mi bsgs ke-

iea in busznarg.Ai inebunit?! strip-) amanta sneriatL.Sunt mai melt dekit nebung, resnunse ellg,

ks okii inflsksrapi unui leg ssgetatg de vi-nstori.

Adonis deveni nallidg ka moartea.tie al ? ! ! intrebs amanta, sneriats de nalli-

ditatea level salle.morn . . . Te isbeskt ! . . zigea ellg, gi-

indu-se de buts . . .

Amantul fsgea nimte miruksrl ridikole.In minutul anella s'auzi in kurte glasul bsrba-

tului, kare striga :E! ns e nimeni aiql? Alergaul duns kallg .0

In timnul agesta, o sirens komiks se netregeaintre amangi. Avestiga riga ue Adonis sI'I dea ke-iea, ka ST) deskizs sum; iar Adonis, fus a o asksl-ta, tni invinsg d'o n6stie de koliks, kausats de ni-

Visit

Nu

--

ma

.

Of!.

126

kstsrele fatale raise de soakrs in vine, imi amter-nssse geroksl duns subs, mi se stiruia ne vine

LIe faul ?!! strigs Avestiga indignats.Iartsms Natura a invins8 . . . .

MiserabileIle kind Adonis nlaitia Natsrei tributul serf,

vestina nlingea, nlins de indignare mi de turbare : in-tr'ung minut, toate illssittnele amorului sbsrassers !

Amantul umuratti, strinse geroksl, in kare se a-fla efektul nurgativulsi effikane, mi'l arsnks ne fe-reastrs.

Adz; keiea, miserabile ! zisse amanta, inforiats.Adonis skoasse keiea din bsssnar8, o arunks ne

narket's", mi sari ne fereastrs, ha snit nebun8,fillsria in kamers. Avestiga i arunks nsls-

ria in grains, se grsbi a deskide uma, mi emi afa-rs. Din norovire, fereastra duns kare ssrisse Ado-nis era numai de duoi stinjeni anal ime, uii nimeninu era in gridins snre nartea ne unde infortunats1amantg fugea ktz geroksl intr'o minx, ks nsisria in-Walla, mi ks hanul

Mistiuesku, kind vszu ks Adonis a ssrit ne fe-reastrs, initellesse tots]; inima Isi sslts de bukurie!Alergs drent la mama hi, kare era tot in grsdins.

Joksl a fost zisseDar ressItats1 a fost sigxr, rssnunse mama

rizind.Krezi ki s'a tsmsduit ne de nlin?

-- 'lentil; tot d'auna! Nu'l mai vezi ne la nor,in viaja

Trebue SE se imnssue.

A-

nerikslosii,

lei,

vilvoie.

fiiel.

lei.

127

Nu se va 'tainswka; dar Avestina nu se vamai gindi la Adonis.

qe-o fi fskind ea alma ?0 fi narfumind kameraA! strigs Mistigesks esaltafg; qe nlsterute o

Soakrs mare in kasa bsrbatului! Wii krez8 ks Soa-kra miks n'ar fi avut inima ST) joatle asemenea festsamantului fuel salle . . . .

Se'nnellege. Dar, eats nors mea. Joaks'n1bine rolul t'8.

Fil ne nage.Avestiga alergs In bragele bsrbatului, ne kind

mama lui 1118 mingsia.qe-al nsnit?! ill8 Intreabs ea sneriats.M'a trintit kallul ; dar n'am nsnit nimik.Te doare geva?Nimikt".Tronnoare?Ironnoare!IVIitntellul ma!

IIIi nevasta lull mingiia bsrbsgelui, ka o mam&ne konillul el kare a kszut.

Dar Adonis ? Intrebs bsrbatul.Kum al nlekat tu, a nlekat nd ellii.S'o fi sunsratit k'& l'am lssat singer? .

N'a arstat nisi o sunsrare; a nlekat, sub ku-vint8 k'are treabs. Aide sus, ST, iei o dulgeags w'oarts reqe ; noate CO fi sneriat . . . .

Nigi de limn.Kstre sears, bsrbatul nronusse nevestei a merge

la Trandafireans.

.

128

Astszi n'am gust8 de visits, zisse ea ku in-differings. Bine ar fi SE ne laic torsi in nage.

Hetrekurs seara in famillie, admirind frumusegileNaturei. .

Ama ks e frumos8 la gearrs ? intrebs bEr-bathl re nevastE. \

Frumoes", Ins& . . .

inss tie ?Mi s'a fskut dolt' de mama mi de fragi!Kum voi8 termina affauerile melle aial, uleksm

la Buksremti ; dar sent sigur kn kEldura mi nrafuld'akolo ne vor goni iarswi la gearrs ; atanoi, mamase simte aura de bine aial . . Vrel is s'o lssEm sin-gurs ?

0! nu! vom sta dar Ica togil la nearri.Adonis uleks la Bukuremti. N'a mai dat okil in

viana 1 i ks Avestiga ; dar Angelika frekanta din kindne amika el, kare ft, fine ii inkisse suta, mi n'o mainriimi: era geloass de sora lsi Adonis.

Bsrbatul se nrefsku ks ns 'nnellege nimik.Astfel se termini, amoral Ave. inei ku Adonis.

CAPITOLC XV.

Fluturit societticii.

In kanitolul II, nartea I, a aqestei °Here, naginea27, Balzac a dovedit matematiqemte ks, in Franqia, fo-karul uivilisanisnii, era numai 13n million de femeloneste mi virtuoase la 1830, inteo nonslagiune de 30millioane, din karejsmstate femel mi jumstate blrba-gi; tot nrin kalks18 matematikt, Balzac a aflat trei millioane de intrige amoroase; adiks, fie kare femee o-nests avind qel nugln trei intrige in viaga el.

Sr, nu sitsm ks e vorba de Franqia dela 1830.Frannia de azi se ziqe ks '1111 a imbunstsuit moravurile.

Nol ltsnoamtem Franqia din onere. Kits differings luss Intre lumea mall mi lsmea imaginers!

Indats qe un bsrbai8 sr, 'nsoarb mi is o nevastsfrumoass, kasa lsi devise nunts1 de'ntilnire al xolte-ilor ; bsrbatul este lingsmit, sogiea lui este timieats.Flsksii seamsns ks flstsril kari se grsmmsdeskilitrirnivara ne kite o Hoare; femeile frsmoase snitflorile soqietsnii. Dstunezet a fskut florile nentrualbine ka mi neutro &tuft

9

130

Abia Mistivesks m'Avestirta se 'ntoarsers delagears, uncle fskussers kEnunia., mi uncle mezussersvr'o dsos lsni, mi Ent roil de um i vl al for velarssr 'I felivite; bsrbatul se 'nnellesse kE nevasta ka ssinkizs Ema la tons avesti kuriomi sEnsrstori, surea ss nutea bukura in nave de' ferivirea for konju--gals.,

Intre visitatori, figurat konsingeni d'ai bsrbatului,d'ai nevestel, d'ai soakrei marl mi d'ai soakrei mini;figurat inks veginff, medivi, nreonl, ksllugsrige, eta.

Minotasrul, kare se 'mate strikura nrin urekileakului, este adesea sus kale frumost sax Ent bsrbatt ;este unt amikt. sat 3n8 konsingine ; este in fine D i a-v o I s 1, qe is toate formele, toate kulorile. Kumss te feresti de fiiul intunerekulul in noantea korunui-surf? A deskide Erna unora, m'a o inkide altora, ea trevede orn8 firs krestere, d'unt bsrbatt gelost. Ss mezi lagears, trebue ss nszesti kringul ks iensrii ; si meziin Bukuresti, neire; te strsmurti la snit orianellt,linsesti lie femeea to de teatrs; anol iarna orsmellelesunt zing esilit; ss inkizi okii, devil ridikolt ; ss niifemeea sub keie, trevi d'unt tiran8. trebue ssfavi? Ss fill ks nrivegere, s& te 'corgi delikatt ks ne-vasta, ss nriimemti in kass numai ne vine voiesti, miss linsesti mall rar d'akass: eats singsrul konsilit venstem da vellor insuragi, qe 'ml bsnuesku nevastele.

Avestiga emi intr'o zi ks bsrbatsl el la mosea, kass resuffle aeri; kuratt. Era o zi de lukru; dar la moseae tot d'auna lunge elegants mi kokets, d'ambe sekse.

Avestiga era frumoass ka luna, nii ka lsna erade melankoliks: amoral lull Adonis 'i nstrunsesse fi-km-1M Bietul Adonis ! 0 flings ama de sublime, ss

ss

LIe

131

devie atit de ridiliuls ! Napoleon I a ayst drentatea zige: sne on dela sublimri is ridike8 e nsmal snoast." In demert se silea inima Avestigei ss skusekondsita neskusabils a lsi Adonis ; logika qea reaeresnsndea ntiine 'Ft onria, in kassl agella, a nu emiafars ? llentrs ge to menrise? .

Era frsmoass Avestiga la Sentembrie 1861 ; malalles in zioa kind eiui nentrs nrima oars ss resale-aers1 kurat'S dela Bsneasa! Bsrbagi mi femei, remas-sers toni Irumsrmsrini, sail de mirare, algii de uls-=Jere, algii de invidie, algii de kuriositate. Femeileimi mumka8 busele, bsrbariii imi lingeat- busele.

Buns bukats ! zigea snx bsrbatg.0 kanomti-ts? fl 1ntreba altul.Ns.0 kunosla"line este ?Fosta sortie a gerbsreanolui.Am auzit de Ilerbsreans : era o bestie.Amiksl lui intim 'i-a !sat nevasta.Ks qe mssurs vei mssura, lcu aleea gi se

va mssura.voi uncle made femeea ageasta ?

Vora afla mime dela mama Angelsma.Buns idee!

torsi bsrbagii, xoltei Lui Insuragi, grsnagiHogs o trIssrs, rideag ks xoxote.

Inky sna I -ziaea o dams bruns kstre amikasa, aminduos femei oneste, In sensul lni Balzac.

De slide a mai emit mi asta ? observs oblonds.

Din ladul de Bskuremti.

65 "

eg.

Intini

IIIi

--

132

Va ss ziks not suntem angeli din Iadg?Amiqele rissers.

Ile e drent, suntem ninite Demoni rnbrobo-digi, ni se vsdg numal okii mi snrinuenele, kari faketoate nriqinele, novestea kintekuluf ; iar kodiga mikornigele sunf askunse sub mi sub malakoaffe.

IIItii k& femeea de kare ne e vorba nu estesets? . . .

Ns I am luat seama bine.Eg I am luat, fiind ks ms intereseass: bsr-

bagii Bunt flutturi, kari sboar& din floare in floare.IIIi femeile ?Niste minqi, ks kari se jocks konii.Minvi elastiqe . .

Mare naguas Eui sunsrare adduk grisetele miloretele femeilor oneste mi virtuoase . .

-- Gluma d'o uarte; era framoass afurisita a-qeea de femee. Imi tremurs inima nentru Iorgu, ka-re s'a !Batt' duns dinsa.

isbesti-ta ne Iorgs?Negremit, illg isbesku ka 11'803 .

Fruktg deligiosg ?Pour la distraction . . . .

Dar ne Kostiks ?Pour son amour . . .

llare-mi-se ks ne bsrbatg-tsg tot din amorgluat?

KT,s&toria e mormintul amoruluiAf drentate!Eats femeea de kare vorbini.Al frumoass este! . .

Ku 'ie jindg o admirs birbanif .

uslsrii

I

.

Val

.

11

. . .

. .

. ,

133

IIIi ks qe disuregg o nriveskg femeile !De gelosie, negremit.Vezi-ts lona o ksrteasz togi ?Aleku ts8 o absoarbe Its okii. 'le nestator-

nisi sent bsrbagil 1Femeile il intrek8.

Mistiqesks onrisse trsssra ; o dszins de amiqimi ksnosksgi ssrirs din trsssrele lor, mi venirs asalsta ne amilts1 mi fratele for Mistiqesks : eras aurade feriqigi, bieuii oameni, a 'IS vedea Insuratii, k'ofemee atit de frumoass!

Dar kind to -al insurat8?De kite va lsni.Dar En de mezi?In kstare lok8'.Dar ae to ai mutat tokmai akolo ?flentrs liniste.Dar kind esti visibilli ?Tot d'auna.

Liar In seara aueea, mslgi din aqesti amiql laddefter% intilnire la Mistiqesks; Ionigs feqiorul medeala noarts mi fama.

-- Aiqi made D. Uistiqesks? intrebars el neservitors.

Atli, Domnilor.Akass este ?Ns e a kass.Niqi kokoana?Niql kokoana.Ns e nimeni ?Nsmai kokoana mare.SE mergem dar la Dsmneael.

134

Dsmneaei doarme.La draku!"

Amiuil nlekars sunsraul.A duoa zi, la zeue ore, kipl va din auestl amid

iar venire la Mistiuesku,Akas'& e pomnul? Intrebs unsl.Ns mtig bine, resnunse Ionigs.Date de vezi. , -Niusi kokoana? intreb& alibi ne servitors&Kare kokoans? it Intrebs Ionigs.Nevasta Domnslui Misfiuesks.

-- Dar =le ai Dumneata ks nevasta lui?Voisii s'o vszli.Dar de Tie vrei s'o vezi?Fiind ks 'mi e rids.Ksm te kiams ne Dsmneata?

. George Ivanoviui.Ds'ml billetul de visits.gine; date de'lii ds.Kind o veni Domnsl a kass; ksul kokoana

nu e gata, mi nu nriimemte visits in linsa DomnslulDar kind e gata?La 12 ore,Voi8 veni amyl.Bine.gine sniff bakininal.IIentrs tie?Vois8 Si, te uinstesksii ell

N'am Devoe de uinstea D-le.Mate Imi faui vr'odats vr'o slujbs.Kind g'oirs fa'ie vr'o slsjbs, atanui 1mi vel

nhti.

--

135

Domninzorii nlekars sEnsragl.In fine, xolteii nostril alergars la alte manone-

re. Voirs a se'ntroduve, nrin fragii mi konsingeniibzrbatslui m'ai nevestei, in kasa Mistineqkulgi. Lesamis de nos amis sont nos amis. Ionins avea or-ding a esnedia kiar ne gal din kopsingeni.

Intr'o zi vehi la Mistinesku unii viii a1l8 Ayes-tip!. El 18 fs nriimifg.

NE te vezi ne nikserI, vere, zisse ellg.NE simgg ulsnere de_ kit Engl. mama mi A

vestina.i

Am ss 'gi rOomandg nimte aminl al met.IIe nine ?lie D. D. N . . . rui V . .

Nu 'I kunosleg.SI zine ,ks ,enitI gelosg . . . .

Numal nerozii sent geloml. Avestiga te 'Na-te assigura daka sent nerodg.

De 'le dar inkizi um tuturor?Ksul sent sEltang In kasa mea.Adio !La revedere!

Vsrul intslni ne aminiI hi, mi le zisse :A kas& la ellg e liE nenutings ; on la soa-

kra mill's, on la Angeluma.La Angelsma! La Angelsma! strigars xol-

tell , nlekind ks togil sure lokEinna verigamel.

. .

CAPITOLU XVI.

Talpa Iadului.

In suburbea N . . . strada B . . .. No. kasei 13,loksia la 1861 o vsduvs bstrins, anume Angeluma.

In junenea sa, Angeluma jukasse rofii eki-vokt la kurtea 181 Karagea, kare o adusesse din ga-rigrad8 rientru DornniEele salle, ka fats in kass.

Miritam la 25 de ani duns neMkirgi-bama allsmindrului Osnodarg, Angelsma fsks mai mulE1 ko-nii, din kari numai duoi trsiat.

Rsmiind vsduvs, Angeluma deveni moams, anoineEitoare, mi in fine verigams.

Lingsmitoare ka un8 ksue118. intrigants ka Ja-go, tiritoare ka snip LIiokois, Angeluma se introdutieain toate kasele din Bukuremti, fiind iudeminateks latoate ; mtia si faks dulueguri, nlsginte, baklavale, sa-railii, sulimanuri, likoruri, etc ; era minx d'ajutor8 laboale, la nekazuri, la botezuri, la kununii, la morui ;mtia ss dea ka ksruile, ml kunonitea mai toate in-trigele skandaloase. Vorbitoare, glumeaEs, rains dedaxt fan a riot i k x, le ssrsta in hods', "aril In

MA

137

din nrings tots. Anoi, vrsjitoare tlerfekts albs). !INSfsuea negrs, mi negrs albS; nsnea koroans sigelerats1s1de kare 'se interessa, mi rsstignea ne virtsoss1 Tie ns'lnutea ssfferi; in fine, veninats ka o nsnirks, mi. vin -

dikativs ka o nevsstsiks.De vr'o mase anl, Angelsma dirigea ens stabili-

meet de korsmngiane, maskatS sub title de adsn a-r e de netregere; vedeal bsrbanI mi fame!,juni mi fete, vscrsve mi msritate. lie kind in sa-lonS junil dannaS, ne kind inteo kamers bstrinil me-dean la lafsrl, iar insursgeil jskaS lisrnI sat' fsseatinolitiks; ne kind femel matore mi bstrine jska lo-tonS in alts kamers ; fetele mi femeile frsmoase js-kat alte joksrl in kamere sekrete. In agest8 kul-kum8 al desfrinsril, Angelsma nstea introdsge ne on=line, de fags sag maskatS, zioa mi noantea, ne noartadirt fags sae ne nortina din doss. La dinsa alergaStogl bsrbanil deuravagi mi femeile korsmnte; nrin in-trige, nrin asrS, nrin vrsjitoril, fsgea ss kazs kiarvirtstea in laprile el fatale.

Kurtesanii. Avestinel, desnre kari am vorbit lafinits1 kanitoluls1 nreuedinte. kind se inkredingars ksnu not ustrunde smor in tenmlul konjsgal8 al Misti-wskuls1, nlergars la Angelsma.

Maras, zissers el, Ent- vinat8 fragetS mi nroas-nstil . . . .

8nde , kokomeil mamel ?Maxalaoa X ... slina N . . . No. kasel 85 .

Skriegi n'b xirtie, kokomeil mamaZinsl skoasse ens nortofoliS, skrisse n'o

geea =le doria verigama, mi dette foWa mamel An-gelsmeI.

aqi

foius

138

gingi-zegi de galbeni nentru matumika noes-daka ne va da vinatul in trei zille, zissers kraii

de tobs,IIIi hum o kiamS n'Afrodita ?Avestiga Mistigesks.Avestina Mistigesku! renets Angeluma, gindin-

duse. Stag': Numele agesta e kunoskut . A

Ea treble S5 fie ! E118 are mams, ns e aria?Are, mi se nare, resnunseEa este ! Firii ne nage. 'line kunoamte ne

soakra mare, kunoamte mi ne nora ei.Bravo ! strigars in korrii kurtisanii Avesti-

rizind ku xoxote.Bins atungi, dyne alti vinarg,

noftigi kokomeii mamel ?0 nreneligs fragets, zisse unul.Mie tot o nrenelins, resnunse al duoilea.Mie, o notirnike, observs al treilea.IIIi mie, sns norsmbellS, adnogi allx natrulea.Mie, o dronie, zisse al ginqilea.ELL mie, sn8 ienure albS, terrains al masellea.Destul! destul Treneni In Salonul Nr. 5.

Vegi,,afla akolo fie kare vinatul doremte.In Salonul Nr. 5.. s'aflaS , resturnate ne, sofale ,

femel frumoase, blonde, brune mi smede, della 12 ninsla 30 de ani ; toate in largi kanote, albe ka krinul ;snele fumag din nigsri, altele din giubuge, altele dinnergelele ; nrin fumui tutunului, elle nsreati piste fan-tasme nrin nuori. Ns vindea8 toate ne bani o nls-gere d'FriS mint sat' d'o noante ; dar Belle mai kri-minale D3 eras aqestea; eras agellea kari aveaS bsr-bani, m'o nosigisne neatitnatl, uto edukagiune

tri,

'ml . . I

.-unul.

gel,

'le

--

ge

....

139

Ss intrebsm u'ageste ureotesse alle lsl Baal liele sileste a veni in atiea kass de nrostituniune?

Una WI resnunde: "ssrsnia! Mama e vscluvs misksnstat's !"

Alta zige : deurinderea *lea rea.Alta, viaga umoars mi indenendints a libertina-

giulsi.Alta, nevoea : a fost giitoarea kutsruia, kare a

abandonat-o ; azi e silits a fi niitoarea tstsror, ka ssfloats tr &i.

Alta, in fine, a fost desusrgits de bsrbatul el ;mi e silits s& trsiasks, neavind alte mijloaue de vi-eguire.

Ns te ingerka a le face morals, ksqi te is inriA.

Dar dsmneata, kouilligs, kare al usringi ?Vi8 nentru amantsl me8, ne kare nsringil

mei refs a mi '18, da de bsrbatg.Dar uoate ks usringii D-le as ksvintsg.TIoate ; dar mi es am kuvint8.Fanta D-le o desaurobeass mi mora!a us-

bilks, mi Ragiunea, mi Religia mi banal simgil.Se 'mate; dar o anurobeass Natura mi Ini-

ma mea.Ile demoralisare !Dar Dsmneata ?, Femee ku ba.rbat8 !! Ile 'p,1

linseste, ka S5 fii feriuits ?Ageea 'le nu 'mi noate nroksra bsrbatul.Ile neruminare!Illi Dsmneata aqi ?!! Dsmneata, kare al lsat

din amorg ne bsrbatsl Die ?.. Dsmneata, kare treqld'o femee °nests mi virtsoass ?

.-- 140

tlellt d'intiit nast e grey! ins kanriqit d'untiminutt ! 0 sunrindere a suffletului, In momente kritiqe i

Nu nogi avea nisi o skuss, Doamna mea.-- Am skusa Amorula Tiranol, Angeluma e

diskrets.Sekrets1 nEmal e sekrett indats ne TE IKE-

noskt trel nersoane ; mai alles sekretele de felul a-'iesta! Eg illt kunoskt dela Ent amikt, kare l'a aflatde la alit amikt, mi aqesta dela araanta lul, kare erasore ks amantul unei nenoate a Angek3ulei.

In fine, rsul s'a fskst!Dar se noate indrenta.Tirzit !

Femci, firs edukaniune; fsts nrotektorl, f '&r&mijloane, mai not avea oare kare skuse; dar femeika D-na X . . . , desnre kare vorbiram mai sus, DEat' niqi o skuss ! lloate grenti unt oing odats, din-tr'o fataIs orbire: a stsrui fns s in retsqirea sa, estea fi kulnabilt de buns voe, este a fi kriminalt ksintennisne.

Tot in aqea kass de nrostituniune, afli bsrbagionorabili, kari at femei onorabile. ge kauts el affil?Kari sent ksvintele lor?

5nul igi resnunde ks sogia sa a Isuzs ; alts], ksomul e variabilt din natura sa ; alts], ks sonia luilinseste la gears ; alts], ks soana 1E1 e amalats; altul ...fie kare se sileste a se skusa ; dar Ye valoare not a-yea asemenea skuse in okii omului ()nest's' ?

ge vegi ziqe kind veni afla ks in aqea lokuingsde nrostitunie, bsrbagi, nsrinTti, frani, imnintul de dif-ferite interese, nrostitue kiar ne fetele, ne sogiile, nesErorile lor?

141

LIe vegi zige kind vegI intilni in asemenea sta-bilimente de nrostitsgie. kiar fete ks rrsringl, dela10 nins la 16 ani? sine le adage aiqi? Servitoril,rsdele, sat noate kiar direktorii de nensionate. Sim -bsts seara, kind merge dela nensionate la nsrinnl,fetele se abat ne la mama Angelsma. Dsminiks seara,kind elle treke dela nsrinni la nensionate, se abatene la mama Angelsma. Adesea ori, noantea, kindtorsi dorms in nensionate, sat kasa rrsrinteasks,fetele sare airsrile, nrin mijlogiA4 sCsriloi de soar;mi viug de netreke kite va ore la mama Angelsma

se demoralisare! Es `s ito qe kssstoria azi eama de deskonsiderats !

Aeranul rominS, in limbagisl sis nittoreske, nefemei ka Angelsma, le nsmeste talna

Dar noi qe vom deveni, ars mama Angels-ma ? Nol, xoltei ? IiIi noi, gei vsduvi ? IIIi no!, gel ksnriqinl bine-ksvintate ? ne not intreba agesti oasnegial Angelumel.

se fake gel ka voi in statele slide esists bu-ndle moraysri ? Konformani-vs gel nsgin ssului dinanelle Berri; iar ns imitani tot ye ae rat nagiuneleme view a imita.

J. J. Rousseau, zige Sogietatea INS se va re-forma, nins ns se von reforma moraysrile ;" deui ns-mai nrin fatnillie se not reforma moraysrile souiale.

Venim la tiestisne.Angelsma kunomtea de milt ne mama Mistiqes-

kuls1: o njutasse la boale ; tui nrin ea, kredea ks fageunite milostenii ; kstil Angelsma era sue kameleonit,Tie imnrsmsta toate kslorile, duns trebsings.

Kind Mistigesks o vszs in kasa lsi, ingellesse

A

leftist.

142

IndaJs &dui el diabolikg; se nrefsks Ins ks MAU-gellege nimik ; din kontra, se uErts ks dtnsa kis ileamai mare amabilitate, invitind-'o a veni adesea in ka-sa lni; deskoneri inss mamei salle tot ue mtia des-nre karakterul, trekutul mi tautele el; aminduol, ma-ma mi fiisl, furs ks 'ea mai mare nrivigere asuuratutor mimksrilor el, nelssind ung mint singurs ueAvestiga ks Angeluma.

inteo zi, in linsa Mistiueskului, soaskra mare senrefsks ks are trebsings la kuxnie; mi intrs ne fu-ries' in kamera de observaniune a fiis181 el. Ayes-tiga rsmasse singurs ks Angeluma.

Kokoniga mami, zisse verigama, ue frums-miks emti ! Emti singsra femee frumoass azi in Bu-kuremti! Ile mindru trebse ss fie D-nu Aleks ! Imlsnunea uineva, kare te-a vszut la mosea, lis. togi ,bErbani mi femei, as rsmas ulmini kind to -ass vszut.Kiar IlrinAul M . . . . ar fi zis8: merits ss noarteo koroans, aqeasts femee sublims I"

A zis ilringul M . . . ? ! !

liar ageste vorbe.Nu krezg.He viaga mea, ne norouirea koniilor mei.gine gi a Kos?Ung amikg allg ilrinnului, kare kurteass ne

fiiemea , ne vrea s'o is de nevasts.Ai fats mare?Am ; mi este vsduvs ! Ax ! nenorouita! Ea is-

bia tie bsrbatul el ; dar bsrbatul el iubia ne alta, kskare fusesse inkurkatg inaintea ksnuniel . . . .

Tokmai ka gerbureanu, fostul meet bsrbatg.Ba mi ka Domns Aleku . . .

143

Kare Aleku? .. "

Verigawa se it in toate nsruile, anoi deskissesum mi se it afars.

Ns ne aude gineva?Nimeni. Vorbemte fsrs friks.Dar ss ns um sns'i, kokonio mea.Ns, n8; fii linimtitsIn tinereo a ayst wi Domnu Aleku al D-le

silt amore, k'o fats ne kare o kunoslit et'.Aleku al men?Negremit; frurnoass fats ! mi mull o isbia!

Dar .... Lie-a fost a trekst . .. .0 iubeiute m'aksua, negremit?Nu krezt; inss illn VT,Z8 trekind tot (Fauna

ne la ferestrele el; nare ks se it ks jinn la fe-reastra uncle nlinge kansrellul ssn.

De unde nitii Dzinineata ageasta?- Sunt veqins ku fata aLieea.

HE uncle mezi Dsmneata?Maxalaoa N . . . Strada B. Nr. kasel 13.E frumoass fata aLieea ?Ka sun Amorall's'.IIIi Lie virsts are? ,

Numai de 18 animori.Mslt timug a fost Aleks angajeatt ku dinsa?Vr'o natru an!.A fskot wi konii ku dinsa, negremit?Mi se flare k'are o fetiWb, ne kare o kreste in

alts maxala.Are nsrinAl, fata ?

-- Mimi mauls ; mi e ssraks ! En krezt ks,de kind s'a 'nsurat, D. Aleks nu se mai dsue n'akolo.

=

--

144

nugin, zioa, as vszti ne la ea. Branoi, ar fimi nerodS ss se mai site la alts femee, kind areunt ingeraufft ka Dumneata, kare a rsnit kiar inima

M . . .

'al mulgumeskt, maws.Dar, .te rogS, fii tainika, kokoniga mea.Fil linistits, mama .Angelsras.Menai."

Soakra mare intrs in kasa, nrefskinduse n'aauzit nimik.

indats qe Mistigesku sosi, mama- lui 'I komu--

niks tot ate auzisse.Bine! zisse ells, ssrutiadul mina.

Mistigesku invits ne Angeluum aduoazi, ka dinnartea mamei sails, sr rustlings la dinsul; anoi la 10ore sears, se offeri a o kondsge a kass la dinsa.Verigama nu se temea de nimik.

Mains, vrei ss mergem nugin la Bsneasa ?E o ama de frumoass ! am ss 'gi faleio destsinuire, zisse slit; verigamei.-

ThskurosS, Domnule Aleks ; dar si ns intsr-ziem mult, to met.

Vora sta la Bsneasa numal kit o rssufflakaii.

Ajungind la Bsneasa, Mistigesku rugs ne An-geluma a koborI nugin din trssurs, ka ss se 'Hira-ble, mi tot d'odats ST, komunige in clumbrays se-kretul sstt.

Ajungind la loktil gent mai retras8 al dumbra-vel, Mistigesku zisse Angelumei.

Akum ss '111 komunik8 sekretul niers : nevasta'mi a sins tots qe al destsinuit Dumneata.

riel '18

IlringuluI ..

ki,

lulls 1.1ranol,

'I

'1

145

T-Ie II a suss ?!. intrebs verigatua, galbensmi tremurinds.

'Ml a sass tot tie 'I al suss Dumneata desnreamoreasa mea, Inkinsiti de Dumneata, kare ziul k&made rings Dumneata, mi ks kare Dumnesta zi'ii k'amo fetigs. Akum krezi ks nevasta 'ml a suss total?

Angel-sma imam ss tremure ka frunza.N'am zis es nimik, resnunse verigama,Ku toate asuetea, am mit eg fonts kon-

vorbirea Damitale ks Avestina.Illi Mistitiesks 'I nary, din kuvintt In kuvintt,

tot zie deskonerisse ea AvestinetMal nogl tsgsdui ?Nu mtit nimik, resnunse verigawa.A! 11731 de marne ! Ai krezit ks mit in

bsrbat8 ka auaia alle ksrora femei le snekull tu, in-fams femee?"

Mistiqesks if trasse kiteva nalme. Angeluma skoas-se mfg. ninstt. Mistigesku skoasse un8 nunmalt m'oameninns.

De vel striga a duo's oars, esti moarts. fir-jarul e kumnsratt ; airea nimeni nu te wide.; te vorafla mine moarts, ka sus kiine turbatt, la rldsuinaa,qestul arbure.

Earts-ms ! strigs verigama, kszind in genskil.Voit a'n1 lssa o suvenire nemtears1 , llentru

mervigiul qe al voit a fate sogiel melle."Mistiuesks skoasse /nit mtergart, m'o legs ueste

gurs; anol 'I legs mlInele k'o sfoars, mi 'I tsis na-sul ks numnalul.

Dun'atieea. o legs dunt arbure. in'o lsss in dm-brays, ks mtergarul la gurs.

10

146

Kind mama Mistiqeskului afls festa qe fiisl eijukasse verigamel, 1118 ssrsts de zeqe off, mi '1 zisse :

Esti fiisl met urea isbitt, kare 'ml semen!in toate! Hag msri aksm, is ns mai al nevoe d'ajs-torsi met.

Ba S5 trbeniti ; o soakrs ka Dgmnata estemina dreants a maul bsrbatt ka mine.

In seara aueea, medikal kasel, kare ksnsnassene Mistiqesks, amikt snrieft mi devotatg ant aqes-tsia, veni intr'adins ks nevasta 151 ka ss 'ml joaqerola' in ageasts komedie.

Medikul addssse vorba desnre femei ka Ange-ls= ; mi deskrisse n'aqeasta atit de bine, in kit in-

Avestiga zisse :Te rog, Alekule, s& inkizi ulna aqestel mi-

serabile femel.Daka mama va konsimgi, resnsnse Mistiqesks.Fiind ks stimest ne D. medikt, krezg tot

me'ml snune:; konsimnt mi et ks nlsqere la aqeasta,resnsnse soakra mare."

Dar Angelsma? Ionins, servitorsl Mistiqeskulsi,kiar in seara aqeea, se dusse strevestit la kasa ve-rigamel, mi dette sue.' servailte urmstors1 bi1Iett, ksadressa fete! Angelumei:

Aleargs ksrind la Bsneasa ; maika Dsmitaleeste akolo, legats d'unt arbore, mi ks nassl tsiatg."

Fata alergs, mi afl's ne mains -sa legat& d'ungarbure mi ku 'lass" tsiatg.

A duoa-zi mehil noligiel kiem& ne starostea bir-jarilor, sere a'l aduue toate birjele kari fussesers inseara treksts la Bsneasa. Birjarsl k8 nriqina erairate de krsqe ks Ionigs, servitors' MistiqesksluI. Ellt

s smi

147

resnunse ks n'a fost la Bsneasa in noantea aueea.gel-lab:11, kari fusessers, resuunsers k& ns Intiu ni-mik desure ueea tie 'I intreba.

Angeluma rugs atunui ne rueful noligiel a strim-tora ne servitorul Mistiueskulul, sure a afla della ellrsNo. auellui tiakru. Ionigs msrturisi ks Mistiuesksin seara aueea a emit kg birjea No: 33. Inteadevseg,Ionigs, duns nlekarea MistiueskuluT, in vestmintele a-uestuia, s'arunks in trssura No. 33, Tie treaea ne dinnaintea norgil, mi se nrimbls o or ne la Xersstrs8.Birjarul No. 33 msrthrisi ueea tie snunea Ionigs.

11rinde orbs', skoate okil. Fanta era un8 fantiiIninlinitg.

Angeluma ingigi xanul, dar xotsri ss'InI resbu-ne; nasul el frs linitg la lold1, dun'o karantinh deksteva 13111. Ku toats silinna verigamel d'a nu tran-&lira sekretul, sekretul transnirs ; ksul II mtiat Mis-tisesks, servitorul auestsia, birjarul, Angeluma mi fiie-sa, magi neligiel iui mama Mistiueskului.

Kind 73118 lukru 1118 tithe trei inmi, it mtie trelBute; dar kind 1118 mtie meante inun, 1118 mtie toatslumea.

*

-- -

CAPITOLU XVII.

Poli(ia con jugalei.

Ka on Tie gsvern8, desnotikii sail konstituniomalt', gsvermil konjugalt srmeass a avea mi ell8 no-ligia sa.

lloligia Mistigeskalui eras servitorii fill: duosfemel mi duoi barbaji.

Ionins, fidelsl ss8 Argils, era direktorele noliniel salle sekrete. Subt ordinele lsi eras Dragomies,gridinarsl, kare imbstrinisse in kasa nsrinuilor Mis-tigeskulsi; era Safta, sonia hi, kare servia ne mama Eroslsi nostril de duos-zeui de ani, ks devotamentil ;In fine, era Marisna, fata din lass a Avestigel, ks karelektorsl a fskst kunomtings in nartea I, Kanitols VIIall auestei onere.

Bukstsreasa, ansme Anastasia, era bsnsits : deageea femeea ameasta era sub d'anroane nrivigere ahi Ionins, hare resnundea desnre fidelitatea ser-vitorilor, gel rekomanda 618, Isinds'i ne garanna sa.

Servitoril gel fidell eras bine nistini, nentru de-

149

votamentul lor kstre kansl familliel; dar mi nedensigikind s'ar ti dovedit de rea kredinns.

Ku qe mssurs vel mssura Liu atreea ji se vamssura.

Mistiqesku nu zitasse ks sonia sa fusesse mai'nainte soma altsia, ne sare ellg o skosesse din minni;mtia inks ks Avestiga se nerfekgionasse in skoalahit. Vezi Kanitolul VIII din nartea I. Leul avea afaqe k'o Bulne bstrins. Ifs toate aqestea. Mistiqeske era ung nalmerston konjugalg.

Konform Art. IV din K on v engiun ea K onj ugals, kare ziqe: ori Lie aktg allg ferneii trebsekunoskutg de bsrbatal el; sub nedenss de desfaqere»a kssstoriei," Avestirta nu nutea fate ung singurg

afars din kass, fors konsimgimintul Mistiqesku-lui ; jar in linsa lsi, firs anurobarea Soakrei marl.

Asemenea, on qe enistols, esnediats sag nriimitsd'Avestina nrin nomtia mike sag nomtia mare, trebuia vszats de lybrbatul el, kare era datorg mi ellsa arsta Avestinel skrisorile ge nriimia sag esnedia.

Kind o femee are mg bsrbatg ka Mistiqeskskare, in kass este nsiajenul in mijlokul ninzel sallememtemsgite ; kind agea femee ns noate faqe ungsingurg nasg afars din kass, fsrs soakra mare; kindin fine area femee ns noate trimite nisi nriimi vr'oenistols, fsrn a nu fi kontrolats de bsrbatulul el ;fenieea aqeea, fie kiar arrina Satanei, ns va nuteaimnodobi aura lesne ne bsrbatul el ks koarnele Minotaurului; afars nun3a1 daka va otsri ss '18 addoarmsinteadins ; dar atunql ; ung bsrbatg ka Mistiqesks nsva fi inmellat dekit odats ; m'anoi nevasta va ksdea

nasg,

150

Intr'o ksrss ka ameea de kare am vorbit in Kanito-Isl XII, nartea I din ameasts oners.

Avestiga, in srma mellor deskonerite de Angels-ma, otsri a se 'nkredinga singers d'adevseS; nrinsrmare, se destsinsi Marisgei, fata el din kass, teaksria fidelitate gmndia ks noate konta; dar konfidentael era amanta Isi Ionigs, ne kare '1's" isbia mi de harese temea. Ea komuniks drIgurtslsi el nlansl Ayes-tigei; nil fidelsl servitors Erg komsniks Mistimeskului.

Inansl Avestinei era amesta bite° sears, nekind nil soakra mi bsrbatsl vor linsi d'a kass, eami ks Marisga, in kostma bsrbsteskt, vor merge ase assigsra in nersoanr de melle deskonerite d'Ange-luma.

Mistimesks intinse mrejele salle. Mania lei sedssse inter) sears la o arniks a el; iar Mistigesksanungs He sogia Isi ks se dume rni ells la ens arnik8ally sst, Ende va intirzia noate mai mslte ore. Ok-kasisnea se nresinta de sine ; Avestina se grsbi anrofita d'ameasts okkasisne favorabils.

Ksin nlekars bsrbatul mi soakra, Avestiga tri-misse ne konfidenta el a 'I addsue ens fiakrs; Ma-risga se 'ntsrns neste ens kartg d'ors, zikind ka n'anstst gssi ni ii snul.

Atsnmi Avestiga, insogits de Marisua, amindsosIn vestminte de bsrbatg, ks favorite mi ks niustsni ar-

ks mini in kan't mi ku kite ens baston8in mine, nlekars ne jos, ka dsol aventsrieri.

Angelsma intinsesse mi ea kursele el: in toateserele, duel argarji devotani aintentag la uoarta kaseisnde se bsirsia a loksi inkinsita amants a Mistimes-kulsi, kr; ordin8 ka, ksm va vedea o femee ks, s'on-

tifiuiale,

151

nreste la noarts, sat' intrs in kurtea a'iellei kase, ssaranue o manta in karat', s'o is in brage, mi s'o

inkizs in auea kass, dindel indats de entire. Dia-volul nronune mi Dsninezeg disnsne.

La uinui sste de naml dela lokuinga sa, Ayes-tiga se 'ntilni vents in nentg ku Mistiuesku, ue erainsogit8 de fidelsl se8 servitor-J. Femeile dekonuer-tate, anukars Waits strada. Ionia se Ise duns elle,mi nusse mina ne Marisna ; iar Avestina o d'a-fuga, vii intrs intro strads obskurs..

Domnsle, alearga, te roe, duns onislstrigs Ionins, kare 'ml juks rolul de minune.

t-ine e auella ? intrebs Mistiuesks ks indif-&rings.

E sat' rivals all's' met'.Mistiuesku alergs mi nusse mina WAvestina.

Alekule ! zisse nevasta, ssnt! . . ,

Ts, Avestigo ?! In kostumul aues:a ?! . .

Iii voi' msrturisi tot adevsrul ; lassms sr,ms 'ntorkg a kass. A ! tie nebsnie !

Esnlikste, te rog.Vine Ionigs . . . Ds 'ml drsmul . . .

Intr'adevsr, Ionigs venia singer. Mistiuesku dettedrumul Avestigei, kare se 'ntilni Ira Marina, m'ans-kars drunrul sure kass, srmsrite la trel sate de namide Mistiue-_:ku mi de Ionigs.

Te a kunoskut, Ionins ? intrebs Avestiga nekonfidenta el.

M'ar fi kunoskut daka un gardian'g nu snriala ginetele melle; ksm a vlzbt ne gardian8, Ionigsa fugit. Dar ne Dunmeata te a kunoskst Domns Aleks ?

'i

teli

et

152

N8, kstil am fsgit.A ! ne nenorouire! Am sksnat nrin srekile a-

kului. Tie faqem alma ?Ne 'ntoarnem a kass.Ne a emit nova inainte.

Femeile, sosind akass, lensdars iste vestmintelede ball's' maskatil, mi 'mbrskars kostumul for sellsnaturalg.

Heste un't kart8 d'ors, sosi mi Mistiqesku.-- 'nsemneass ageasta? intrebse1 ne souia

Alekule, to assigur8 n'onno are ks 'ul voitmirturisi tot adevsrul.

Te askultt, resnunse bsrbatul seriosS.Avestiva fiku o sinuers konfessisne.

Sunt kulnabils ; amtentS nedeansa, terrainsea. Nesurrunerea mea are o skuss : geiosiea. TebeskS ! Este o krims ?

Arai insultat, Avestiuo, resnanse ku amsrs-bsrbatul el. Ns noate fi amorS, uncle nu este

Inkredere: mi inkrederea imnliks stima. In urmanellor afiate de la medikul nostru desnre agea femeemenrisabils, 118'0 mai era ncrmis a mai bsnui fide-litatea mea. Urma BVIDI deskoneri sekretul ts8. N'aifskut'o ; ama dar, num' ms stimesi ; linsind stima, a-moml a invetat.

Alekule! Am gremit ; dar aunt innotients ! Teiubesk8 aura de met, inkit gelosia rai kuriositatea a`gintunekatil mintea mea. Akum vszS emminenua ne-rikolului. 0 ! la ue am fost esnuss ! lluteam ss fi8insultats de vr'un'S °mg de rind8; nuteam fi duss lakommissiune de vr'un8' gardiant beats ... 0 ! Dam-nezeule! din ue am sksnat ! LIIi kit sent de feriuits

lui.

mince

01e

is-

153

ks ts, Aleksle , al fost destinat a'mi sksna onnoareami d'asts dats !

Ea kszs la genskil bairbatulsi, mi vsrss lakmmlde ksings. Bsrbatsl o ridiks.

ILE kind al mti-ts tie te atntenta la kasaaueea snde infama de Angelums 'lli, a snss'S ks lo-ksemte inkinsita mea amants ! Ka si, te inkredin-gesl, vom merge imnresns akolo . . .

0 ! ns, ns, Aleksle! . Te krezii ... Ns voidsr, te esnsi nentrs mine.

Ts singers nsteal fi esnuss ; ks mine, muttin singsrangs. Ns te teme.

Mistiqesks ordons si'i addsks sn'S fiaks, minleaks ks sonia tni ks Ionini la kasa din drentslAngelsmel. Aii dsoi argani medeat la noarts mi fs-mai. Kum se onri trsssra, uel duoi argagI s'anuro-!liars mi se Biloxi, in trsssrs ; vszind fuss ?Dig bsr-beg m'o femee se trassers inarrol.

'dine meade in kasa aueasta ? intrebs Misti-qesks ne sus] din gel dsol uszitori.

0 kokoans, resnsnse snsl.Ksm o kiams ?

nass ?Vol ssnteglD'aiql.

Mistiqesks fake semn'S koqiski ss nleue.Daka aui ar medea giitoarea mea, observe

Mistiuesks sogiel salle, atiemti argagi tn'ar kunoamte,mi mi s'ar ssnnsne.

Am Ingelles totsl. Ind malgsmesk8. Etutiangelsl mei; ksstode ! &int kslnabils te am ns-

.

Ile 'nid'aiui?

ks

--

154 .tut bsnui Bac* minnutS. Ms iergi, nu e ama ? zisse ea,szrutinds'i mina.

Te am iertat 1 resnunse ellzi, imbrsainrind-oka sus tats ne fiiul sus noksitS.

Din minuts1 anella, Avestiga aro o deosebits in-kredere mi stims in allesul inimel salle.

Ks toate anestea, resbunarea Angelumel kolks-ia In nentsl el, ka lava In grist vulkanului ; vszindks toate mijloauele salle de resbunare nu reumeskii,Intinse Mistiqeskalsi o kurss internals.

Inkirie o kass in faga lokuingel Mistigeskulsi,mi nusse ss lokuiasks in area kass sniff nenot8 all8el, devotatzl, ansme GumterS, k &rsia i dette, ks nu-mete de sortie, o fats din institutul ssll, kum mi ser-vitoril mi banii trebuinnioini nentru realisarea 'flans-lui SlItt. Eats mi instrukgiunele tie nriimi nenotul dela mstumika luI.

A se 'murieteni ku Mistigesku, sure a nutea fre-kanta kasa lui ; a se sili, nrin on =re inijlok, a tra-ge in nartea sa He servitoril MistNeskului, iar maiku seams ne femeea din lass a Avestigei; a &sen'Avestiga ss vile in kasa Isi Intr'o sears ; daka nuva nstea adduqe n'Avestiga, s'addsks ne bsrbatul el.Indats ne 'I va anska in kass, i va invita in kutarekamers, uncle va fi o trams; el vor kLdea In nim-nigs, uncle duol argani fideli i vor lega mi le vorastsna gsra. Atunni va da de urtire Angelumei.

Mistivesku, kare vizusse n'Angeluma la veninulet, mi kare era foarte InnuitorS, inssnins ne d'o nar-te ne fidelul SE8 servitors a se irourieteni ku fata dinkass a nretinsei sogii a 1s1 Gsruter8; iar ne d'alta,

155

imnsrtsmi AvestiTtei temmerile salle in aueasts nri-vings, rugind-o a fi ks luare aminte.

Intr'o zi Ionigs afis dela femeea din kass alsi Gututer8, ki, in toate nongile, trel ungureni ge-'fedi nindesk8 ne Mistimesks, Bugs kasa lui Gruniter8,ku ordin8 d'a 'I trinti o manta in kan8, m'al8 adds-qe ne sue; in kasa veqinului.

Dun'o tuns, dela ;masts deskonerire, Ionigs ko-muniks Mistiqeskulsi urmstoarea konvorbire intre An-geluma mi nenotul el, aszits de femeea din kas& aamestuia, ku kare Ionigs s'afla in strinss legsturs.

N'am nutut fame niniik, zigea Gumter8; fiindks se nszeste.

Al fost la (Blissl a kass ? intrebs Angelsata.De trei on nins azi ; mi e11s n'a venit nisi

odats, ku toate invitsrile melle m'alle nevestei.Sr ns nierdem kuragiul.

Eats snit alt8 nlang. Ilretinsa ta nevasts se vanrefaqe bolnays ; is vel alerga intro sears la veqi-nul ts8, in linsa lui d'a kass ; mi vei ruga n'Aves-tiga ss viic nig niinut8 la tine, dorind s'o vazs so-gia ta, me este ne natul mornii. De va veni ea, ovel addormi ks kloroformii, m'o vei inkide intr'o ka-merr, dindemi de mtire nrintr'un8 argat8. De vaveni el18, 111'8 introduql in kamera ks traria ; rui kumva ksdea in nimnigs, imi dal iarsmi de mtire. Alingrijit8 85 TIBI naie in nimnigs, sub trans ?

Un8 karr8 de naie am nss8.Bine. Ifni treble Avestiga nevstsmats, nen-

tru Hrinuul M . . . . kare nentru aqest8 vinat8 'minronssii o suts de galbeni.

Din kari jumstate scut al mei?

a

1

--

156

Toni stint al tsi.Ss trsiemtl, mstsmiks l Ss nressaunem insn

ks vinatsl e nrins8; ne faiem ks elli; ?De vom wine mina n'Avestirta, karita Hrin-

nslsi va veni s'o is m'o, va dsue la dinsul a kass.Si nresunsnem ks vinatsl us ds in kurss.Atunni, intr'o sears, to dsni ks nevasta ta la

sintrofie la Mistinesks. Snit ks veni fi nsroaIvoi mssatiri in seara a'ieea. A ddsul vorba de anemirositoare ; skogi o stiklsgs din bussnars8, in karese afls kloroformt ; torni kite va niksturi ne batis--ta Avestinei, a soakrei marl mi bsrbatsla Hestekite-va minute, toul vor addormi somnul drennilor,Triissra Hrinnslui va amtenta, la noarta ta, din are-8115 ks nei trel servitori devotani : Ensl din el se vaassigsra de Ionips, fidelsl bsldog8 all8 MistinesksIsi;ails]. Ira inzi la uoarts ka si nu intre nimeni In tor-te ; ufal treilea va lsa ne bmeri n'Avestina, m'o vamile in trssurs ; anol va lua mi ne bsrbatul el, mi'18 va addsne aini, slide a voib astenta ressltatsl.

Dar daka nolinia deskonere 9N'avea teams: totsl se va fane msmam a-

Ne nrotege Hrinnsl M . . . . kare are mare. in-fluinits . . . .

Dar daka ni'ii nlansl anesta nu resmemte?Mai eats until, kare trebse a resmi.

He kind bsrbatul linsemte seara d'a kass, until dinservitorii nomtrii, In kostum8 de sub-komissar8, intimrenede in kamera soakrei marl, sa8 a Avestijei, nil

le ansngs ks Mistinesks a fost rsstarnatil de trssu-rs, mi se afls mai mortis in kstare ssburbisg; mi ksKommissars1 anellei desnsrniri l'a trimis Si ansnge

--

157

ageasts trists veste nevestel salle, invitind-o ss vilein kstare strads, la kstare kasn, uncle e denssg ms-rindslg ; ka ss fie krerstg ssb-koramissarsl, va infs-gima vesng obiektg oare kare d'alle Mistiseskslul;bsnioars, bastonsl, sag o batists, ne kari ni le ns-tem nroksra de la vesng servitors WO sir, nentrskini-va galbeni. Soakra mi nora vor alerga la loks1insemnatrs, ks birja addsss Intr'adins de ssb-kom-missarg ; mi eats vinatsl in ksrss!

Agestg nlang e mai sigurg , mi fsrs neri-kolg."

Mistigesks, aflind agestea, intinse mi ell mreje-le salle. Komuniks mai intlig Avestigel =ieea lie tre-bsia ss mtie ea, rYgind.o a fi ks nrivegere, nenri-mind ne nimeni in linsa lsi d'akass, mi nekrezind ni-mik din (idle Ye va aszi desnre dims].Inok-emissarul anellei desnsrgiri era ung vekig ksnos-kstg ally Mistigeskslui ; agesta i deskoneri komnlo-ts1 Angelumei, nil nlanul 218 de ansrare. Eats amestrsnlang:

In zioa otsrits, Mistigesks va invita la sine neveginul ssg; Inokomisars1 va fi itntiinnat, mi va a-resta mai intlig ne gel trei servitori devotani al An-gelsmei ; anoi va sta ks kira-va gardiani asksnmi in'kasa sa. Mistigesks mi medikul kasel vor ohservatoate mimksrile lsi Gunter, d-sns ferestrsea artifigials

Ionins, servitors) Mistigeskulsi, va inkide smade la skars, indats ne Guiltier mi sogia lsi vor in-tra in salons18 de nriimire.

Guenter Bette in ksrsa 9e intinsesse ellg Misti-tieskslsi

Zion otsrits nentrs realisarea nlanslsi fs flit-

158

satS. In seara atiellei zille torsi aktoril erat la nos-tul lor.

Gumtert mi nretinsa lui sogie se nresintar& insalont; mama Mistiqeskului linsia; nurora el nriimi neoasnegi.

Dar veqinul ? intrelm Gumter ksrios.A emit nugin, nentru o trebuings grabniks ;

a zis ka s&'18 amtentsm ku tieaiul. Inns atunqi, vomjuka lotont."

Gsmter mulgumi Isi Satana d'okkasiunea favora-bill gel nresinta, sere a mile in lukrare diabolikulsst ulant ; fire a intirzia, addusse vorba de allelemirositoare, skoasse din busunart stikla ku likoareaaddormitoare, mi tiers voie a vsrsa kite va niksturine batista Avestinei.

IIeste kite-va minute, Avestiga era addormits,Illedikul mi Mistiqesku observes', duns gaura

nratika.ts in nsretele kamerel Mistiqeskului, toate mini-lisrile lui Gumter; kind aqesta emi din kamers kass dea ungurenilor semnalut, fu intimninat in ka-nul sksrrei de gardiani mi de inokomisart, kari118 legars, din nreuns Ifs nretinsa lui sogie, dsns tiele loam stikla ku kloroformt. Grumtert mi komnli-'in lui furs inkiml in noantea atieea la aresta noli-giel; dar Guster instiings ne Angeluma nrinteunt do-robangt, mi verigama alergs la Hringul ; atiesta, nrinmijloatiele salle, fsks nevszugi ne kriminall, kiar inseara aueea.

A dzoa zi, kouoii Holigiei lisstat in tot lokul nekrimivali, kari nu se mai gssirs. Inokomisarul, ka-re era amikul Mistiqeskulul, 'I zisse aduoazi:

159

Mi s'a uorunitg a tBsea, sub nedeaus& dedestituire. Sant mi ks &minis grea; 'meteIn nosigia mea!

Mistigesku oft& tui t5ku.

ssrakg,

CAPITOLC XVIII.

0 lovire de state conjugalci.

Abia Mistigesks skulls d'una nerikola, m'una alainerikola mai mare 1.118 ameninra.

Intre adoratorii AvestigeT, gel% mai nerikulosa,nentru titlul sia nal nosiniunea sa sogials, era lIrin-gul M . . . mit- fell de Don Juan. Ella vszussen'Avestina la mosea, mi se Inamorasse serios de din-sa. Vszind ks nu noate reeuii rrrin Angeluma, aler-gs la alte mijloage, demne d'o beizade.

Se'nuerks mai Intlig a tiri ne Mistigesku intent'komnlota nolitika ; dar nu reemi. Skonul ssa erass fakb a se trimite bsrbatul Avestigei in esilia, la omsnsstire densrtats. ka astfel noats ajungeumor skollul ssa infamg.

Agesta e ung mijlokg kommoaa nentru gel marlsere a skina de bsrbauii for rivall. Astfel, sent kiniva ani, boerul K . . . . mijlogi a se trimite la omonastire ne neste Oita bsrbatul amantei salle: ure-testul era ks bsrbatul ameninnasse viana tatski na;

ss'mi

,

161

adevsrul era, amors1 boerulul nentru sogiea agellsi in-fortsnatg Inaba&

Nereswind nisi rdanul agesta, IIrinAsl M . . .

alergs la altg mijlokg.IIroroisse Wig nostg avantagiost 73nui vsrg allg

Avestinel iar sojiei agellsi vsrg i fsku sns nresentgd'o suts dukagi nrinteinmil suers in fine a'tui a-jsnge skonul ssg. Vsrs1 agesta se numia G. lirai-fdonesku; iar sogiea 181 Elisa : aminduoi denravani, Itlideurinmi in arta de verigami.

Elisa Inds a 'all attrage inkrederea Enamel. Mis-tigeskului ni'a soniei iar Kraidoriesku, affeligi-snea vsrului sag.

Odats safs de duos on ne ssntsmins, Kraido-nesku mi soniea lxi rnergeag regulatg la Mistigeskuka sL netreaks serile gene fungi de iarns; jukag lo-tong sag Wist, sag kintag la niano. Elisa kinta dingars de minune.

Intro zi, Elisa nindi zing moment's' favorabile kaS5 sondese ne vara el.

0 ss kommunikg 'eva imnortantg, zisseElisa kstre Avestiga; dar, to rogg, sekretsl ST) re-miie inkis in inima ta.

-- Ss vedem, resnunse Avestiga0 amikn a mea de nensionatg m's assigsrat

M . . . este inamorata fokg duns tine.Se noate ; dar es imi isbeskg blrbatsl, ne

kare l'a alles inima mea, mi hare nins azi ns 'mi adat motive d'allg disnrenui.

Ai ksvintg ; dar es ami fi mindrs S5 fig is-bits d'un8 IIriniin ka Llrinasl M . . .

De gsstg ns 'n kane disnuts.11

; nil

'ni

silk;

ks IIringsl

!

162

Esti urea skrunuloass. Femeea este silt' ar-bare de naradisg, alle ksruia frskte suut amor8rile ;fruktele se konsums, arbural reruine. Total este kass 'ml fakes gineva o nisgere fsrs neriko18. llassnreaus lass urtne in sborul el, nisi nemtele in ails; nrinsrmare, sekretul in amorS este a imita sborul nssse-rei mi umbletul nemtelui. In fine, ami dori sr te maintre natru Oki ku Hringul M . . . Sner8 kb atungl11 ai skimba gindul. Se zige k& este nut bsrbatilnerfektS, sub toate nrivinnele ; a tutors kreerii feme-elor uretinse virtuoase ; to singurs al ssgetat ini-ma lui. Ile ferittire!

HE Ye dovadi) nogi avea desnre ageasta?Vrel dovezi ?De kuriositate, da.Amika mea imi snunea k& ells va ingerka

a'n1 fate deklararea amorului ss`S tnskris.LIB nrin Pine 'ml ar nutea trimite billetele?Okkasiunele nu linsesla amoresanilor. time

vrea, Hoge.Verimoars, s, skimbsm vorba. TubeskS mi

stimes8 n'Aleku; ns nitiii nentru ge l'ami skimba, fiekiar n'uni nringti!

lIentru 'ie? A fi adorati d'ung [trine; !Kind te ar auzi Aleks vorbind astfel!Afars numal daka nu '1 vei wane tu.

Soakra mare intri) in salonS.Avestina, kare era o femee foarte vanitoasi), in-

germ a se gindi, firs voea el, la nossibilitatea amo-nisi ei ktt IIrinuul M; obstakule eras mite marl miserioase; dar kind femeea voieste, toate obstakulelekadS.

(

163

In alts zi, Elisa, resfoind o karte a Avestigel.,dette neste silt

A! to am urine's, inokrito! strigb Elisa. tieinsemneass billetsl avesta ?

Nu inti8 nimik . . . .

Era silt billet8 in versuri della Hringul M . .

ks urmstoarea konrindere:

Tx esti ros% de grudinm,Rs trikoloril;Ts nrin mine esti regin%,Ea, nrin tine gust' Amoril.

Bravo ! zisse Elisa. Hringul M e uti noetri!Astea sent minunele talle, response Avestiga,

inkintats, sorbind ks okil skrintura &moan. a Hrin-aului. Avestina avea slsbigione de noesil.

Te "nmellt, verinwars!Ironoare?He o nare.

Veriinoarele rissers aminduos.'gine 'al a dat billetul avesta? intrebs Ayes-

tiaa kurioass.Ns trait, resnsnse Elisa serioass.Fri franks, ka mine.Ama dar 1.11O' iubetnti ?He vine?[Pastors] avestor versuri.Chile este ?Ss nresunnunem kii e 111.4110 M . , .

Ama dar is al nest billetul avesta in kartea mea ?

IITi kind ar fi aura?

sent flstsr.g.'

billetii-dslae.

164

Kunomtl dar ne IIrinnsI M . . .?nresunnunem ks kunoskt.

IIrin qe intimnlare?Ss nresununem, nrin bsrbatul met.Ama dar s'a destsinuit gie?Ss uresununem k'ar fi ama. Th n'ai fi fost

fiatats d'asemenea onnoare?Kind ar mti Aleku! . .

IIIi gine noate snsne?Kunomti is n' Aleku alit met?Ka mi tine, daka e vsrul met.Vorbemte mai inget.tIe emti suionats?Nu; Aleku ms stimeass. Stima imnliks in

krederea . . .

Ns mi amorul.Emti Geniul met gait mt.

Zeitatea fIrinnulsi M . . . A! Verimoars! Kind ai mti kit to isbemte! Este zing bsr-batt komulett; nlus, titlul de fIringt, mi fortuna anuiHringt; mi . . . etc.

ge garangie ar nutea avea o femee?..Throla lui de lIrinut; nli daka vrei, kiar o

garangie materials, ks va fi sogul tsg0 nromissiune inskrist in fele aqesta?Vrei s'o ai?Se zige It'ar fi sn'ti. Don Juan . .

Kalomnie !0! e frik &, verituoars.De gine?De kugetul met!

"Konillsriel

IIIi ts,

IIIi

Ss

legitimg.

.

165

Aldo ms va disnregsi.M . te va desusgsbi.

A! Eliso 1 ule rst 'ml al .fskut !Ingrato ! In lok ss'ml mulgumenal.

Amoral TIrinnsisi M . . . exalts kreerii Ayes-tigef : ea kszu la amternutt. Mediksl kasel deskone-ri ks kausa rsslul era morals. Mistiqes-.ku linens a bsnsi; nindi, mi se 'nkredings d'adevsrg.

Duns dsol ssntsmInl de la konvorbirea de sus,Avestiga trimisse s n billett Elisei ks urmstoareakourindere:

Verimoars,Te doreskg din ssfflett, ka floarea ofilits rooa

diminenei! LIresinga ta 'ml este neqessarie. Kare ekausa neveniril talle ne la mine 'd'o. sentsmins ? Res-nunde'rni o vorbs desnre tin e Aibi toats Inkre- .

derea In addskstorsl.Vara ta devotats.

Avestina,II. S. Te amtentg de sears ks

Elisa resnsnse Avestigel :

Isbits Verimoars !Ssnt to amternst de qinql zille; dar nu te am

sitat : dovads, aqe asta.... Bsrbatal met e foarte ok-kunatt ; d'aqeea its te am aergetat. Daka nogi, vinois de sears la nol, ks vsrul mi ks mama soakra. San-tem singsrl. Te amtentt ; nIns atunnI, temeet d'o mie de orb. Resnude de nogi veni.

Vara ta,Elisa

.firingul

krbatuhi

imbrsgi-

seaisl.

-166 --Ile !lugs billetal agesta, Elisa trimitea Avesti-

gel mi zing billetg, din nartea IIringululEats konrinsul agellul billets :

Angels' meli!Amika mea 'ml a dat viaga numaI ks trel ku-

vinte : Ea t e iub e tut e! Este oare adevsratiS ? Antida eternitatea nentru amoral ts8 angelikx. Aral doria to assigura mi verbal desnre geea ge 'al a koras-nikat E Ne VOM nutea intilni la dinsa? Te velinkredinga singurs ks noblesse oblige....

Adoratorul tst singerit. . . . M . . . .

Mariuga dette amindsos billetele in mina Misti-seskulul, kare, duns ge skoasse konii duns elle, leBette Mario' Mariugel ka ss le dea Avestigel.

Nevasta arsts blrbatslui billetul Elisel, stsruinda merge ks togii In seara atieea la veriuoara el, karesufferia, biata femee! . . .

Mistigesks rssnunse ks in seara meea ns noate,fiind ks va kondsue ne mams-sa la o vekie amiks ael, uncle va sta kite va ore, in kare timnrs ell8 are aIrani sns amik8 slit, nentrs affageri

Kiar in seara ageea, Avestiga skrisse Elisei :

Ns notg veni asts sears, find ks Aleltzs ridmama vor Iinsi d'akass intre 8 -10 ore.

La revedere!Vara to iubits

,Avestiga.

Knvintele sgbliniate din billetul attesta a118 A-

alas

allg notable.

M....

--167vestinel insemnae : nfIringal noate veni la mine, desears, intre 8-9 ore."

La 7 ore mi jamstate, Mistigesks mi mama 1B1ulekar& d'akass. Duns ne lsss ne mama lui la 0 a-miks a sa, elle se interns ne fading mi harm in ka-mera lsi Ionip, de uncle, nria tranna Sea din nlafonde,se arks in kamera sa de stadia'. Aqi se nasse laninth,. Ionigs nindia in 'camera de jos.

La 8 ore mi jamstate, nringal M . . , inso-gite d'utie arnsatii namal in fire, intr& in salone, a-nungate de servitors) Slog devotate.

AVestina rsmasse ka o statue!lirinnul 'I swats mina.

Amoral este un zee! zisse elle surizinditIlringal M . . . . la mine 1 In asts ors ! . . .

Ingins Avestiga, skimbind toate tegele KarkabeulutKontra etikettei, ne e drente ; dar skusele nu

linseske Mellor ire isbeske ka infokare.Ilringul o las de minx.Ile milli' adorabile ! Inteadevsre, emti sablims1

Aaaeam mi nu kredeani ! Te am zsrit la mosea, ka3n fulgere de ferigire 1 D'atungi, adio nagea inimeimelle! Kind al mti, Avestivo, 'kit to iabeskr3!"

Mistiqeska, vszind ks se 'ngroaura glum, enddin kamera sa binimore, tami de vr'o duos orl, kie-m% ne Ionigs, i dette ordine ss se dakl s'addaksne mams-sa dela Ware amiks, mi intrs in salons".

Hringul M I ! 1 esklam' s bsrbatal, onrin-cluse in nragul salons's!.

Et-insaml, Domnale Mistigeska, zisse IIrin-gal, skalindase mi intinzind mina bsrbatalal.

Nevasta era in gels-lithe' kollai ally salonalal,

.

168

kind nins atri medea Ors in gum ks adoratorul elrtringiag.

Mare onoare, Msria-ta . . , zisse in ironiebsrbatsl.

&tit venitg k'o missisne straordinarie; d'a-seea nii finmul visitei .melle este straordinarig. Amidori ss vorbim

Avestiga intiellesse, rui emi din salong, uerindilringulul sksse. Surioass ka moaiva Eva, ea asksl-ts la uma salonulut

Sunt ksriosg, Msria ta, s'afls . . . .

A ! mon cher ami, limns things' serios, voigintra d'adrents1 in materie. Emti imulikatri intr'sngkornnlotg nolitikg

Eg, Msria to ?!! . .

Am onnoare a vorbi ku D. Mistiaesks ?Eg-insuml, Msria ta.El bine ! IIe nedrent, imi nlmte ss krezg,

emti bsnsitt a fame narte dintr'sng komnlotg . . . .

A nroaos! Am o skrisoare della soakra D-le."Ilrinnul Ilintinse o enistols. ks urmstorul konrinsg:

Aleksle mains !Msria Sa llringul M , bsng amikg ks reno-

sats1 bsrbats1 meg, m'a assigsrat ks Guvernul ar fideskonerit ung komnloig ka all Isl Bontils, de subMinisters) Ion Gika , in kare komulotg al fi miis ironlikatg. Nenstind veni In uersoam3, fiind ne-disnsss, rugaig ne Ilringsl l .... a veni ss vs a-nunge aueasta. Igl noate fi d'ung mare ajstorgVorbemte inima deskiss . .

ssrst u'amindsol ta a drem en t.Mama Voastrs.

1

Vs

169

Mistigesku risse.Inc mulnsmeskg, Msria ta, de interesul ge

normi familliel melle; krede fns ks kownlotul, dekava fi esistind, nult vor urzi gel ka, mine ; *11 atieiakari at ,interest la desordine. adiks, Demagogil sag

as mit demokratg, p u r s a n g.Ns ms 'ndoeskt, observs llringul, dekomertat.Am mit mi ks s'ar fi srzind not kom-

nlott nolitikt, ka sells dela' 23 Iansarie 1859; mi k&autorii masliagi ai suor astfel de komnloturi s'ar fiservind ks gerrani din distriktul Ilfovt ; mi tie c maigravg, kiar ku sstenT duns momiea Msriel talle

Este adevsratg, resnunse llrinnslDar 1862 ns este 1859.IIIi kare noate fi skonsl nerturbatorilor ?A sill rra Domnitort ka kieme la nstere,

nentrs 24 Ianuarie viitorg, ne kanii esaltagi ai ner-turbatorilor de meserie.

Esti bine informatt, Domnsle Mistiuesku ?Ka mi Msria ta, ka torsi kari se okkuns de

nolitiks. Dar nerturbatorii ns fah', nrin asemenea mij-loaqe nelegale, de kit tebile Oligarxiei m'alle Di-ulomaniel.

&Tit feriqit, krede, ks Dsmneata desannro-besi asemenea nrogedsri illegale, fatale kiar ordinei mi

Hort dar assigsra ne onorabila D-le Boe-hm ks ns e nimik, ka ss se linimteasks ? .

-- 0 assigurg, kst desnre mine."Duns alte konvorbiri neinteresate,

eg

libertInii.

IIringul

Oligarsii ....

ss

nte-

170

ks, skusIndu:se nentri libertatea qe 'ml a luat a w-ill, la o asemenea ors, nentru nrima oars, in kasaD. Mistiqesku.

ginta justifiks mijlokSi, resuunse bsrbatul.Ilermitegi a veni ss vs vsz8 kite odats?Ms 5imng onoratis", Msria ta . . . .

Kare sunt orele D-le disnonsibile?Sears, tot d'auna.Adio!

Mistiqesku insogi ne IIrinnul nins in skarrs.A duoa zi Mistiqesku krezu k'a sosit timuul fa-

nentru o lovire de staffs' konjugalg. sialaert gravt in okil sogiei salle.

Avestino, ds'mi, to rog, keile della garde-roba ta. '

Hat s5 lutig mi es nentru qe? intrebs ne-vasta, deviind uallids ka frunza de toarans.

Vel afla indats.Avestiga kluts keile o semi-ors, mi nu le gssi.

Mistiqesks kiems ne Ionins.butte ds'rni adds 15118 Iskstsufg Suune'l ks

are ss deskizi dularat de xaine.Am Mulles, Domnule.Ss nu vii fsrs lskstuniai,Urea bine, Domnule,

In tiranul aqesta, Mistiqesku fiku sentinells lin-gs gardebora nevestei.

Ile'nsenmeass aqeasta? 1118 intrebs Avesti-ga, alas de neodins mi de kuriositate.

Vel vedea. Al usgins rsbdare.Lskstums1 veni mi garderoba fs deskiss ; in gar-

derobs era o rokie de iarns; In aqea rokie era unii

,

vorabilit Lus

unit

171

busanarS: in agellit busunart eras billetele-dalgi alleHringu lui M . .. . kstre Avestiga.

, De snde sunt billetele agestea? Intreb& lmr-batul.

Alle Elise!: mi le a dat ss le tiites118.Avestigo, nu snu1 adevsrul.Dovedemte din kontra.

-- BukgrosS, fiind k'o voiemti.Misthesku kiem& ne Maria neo magnitiss in

okil Avestigei: magnetisata deskoneri tot adevsrul.Avestiga remasse immsrmurits.

CA PITOLC XIX.

Soacra mica.

Soakra miks, fats mi sogie de boerg din nrotinendata, era 0, femee vanitoass mi denrayats : fn jnrnegea sa avusesse mE1te intrige skandaloase; iar labstrinege konsimgia a juka uneorI rolul mameI AngelumeI.

Mistiqesku, kare .kunointea trekutul el, o visitafoarte rar ; mi nindia adesea okkasiunea kind ea lin-sia d'a kass, ka ss'I lase karta sa de visits m'anevestei salle ; ea simgisse aqeasts rsqeals, sag malbine aqestg disnregg allg ginerels1 set ; mi '1 nlstea

aqeeaufi moneds.D'odats fnws soakra Mistiqeskulul ingenu a ars-

ta ginere-sus o affekgiune deosebitl; de duos on nesentsmins, ea visita ne odat'& ne sent%mins,invita ne gineresix la mass mi la serate musikale ; auol fluea nresente skumnel salle fiie; iar ginerissg i flk8 nresentg nimte acme veki istoriqe, ne ka-re birbatul el le area suvenire de la nersoane istoriqe. Avestiga se mira d'aqeastl liberalitate.

file -sa;

ks

173

Mistiuesku ingellesse gindul soaktel salle, dar senrefsku ks nu uriuene nimik.

Toate aueste liberalitsgI veniat della IlrinnulM ... nrin soakra Mistiueskalui; fIringul deveniadin zi in zi mai inamoratg de sogiea auestuia; ne ka-re doria s'o nossede, ku on tie uregg.

K. toate auestea, Mistiuesku frekanta rar kassasoakrei salle, refusind, sub diferite nretesturl, invits-rile el la mass, la base, la soarelle; ellg aflassemulte 'And de la Marisga, kare servja alma nesoakra lul ; nIndia dar o okasiune ka ss dejoauenla-nurile el sinistre: ksul skenul el era a addormi neginerile el nrin onium, ru'a inlesni astfel Tfringuluiintilnirea Isl ku fiie sa.

Mama avusesse mai mite konvorbiri ku flie-sain nrivinua IIrinnului, kare trimissesse Avestigei maimulte enistole nrin Mariana; toate auelle enistole e-ras in mina bsrbatulul , iar IIringul era inkredingatks auelle billete eras bine nriimite de amanta lul.

In sears kind soakra suera a esekuta nlanulel, Mistiuesks se nrefsku ammalatg; soakra mik&alergs la dins& sure a se inkredinga de adevsrg, mi'lgaflr in amternutg ; amins esekutarea nlanului ei , iarMistiuesku otrsri a nine indats in lukrare nlansl ssg.

Sub nretestg de durere de hang, birbatul rugsne sogia lui SS skrie urmstorul billetg kitre ?Rig a-vokatis. al slg. Avestiga skrisse neea ire urmeasi) subdiktando bsrbatului el :

Amine,Milne sear, intre 9 mi 10 ore, SI, to afli la D.

174

M, strada II, &r. kasei 10, sure a ne konsulta inurigina lutists, avind togs inkrederea in

Amiku devotatg.

Dins voitt suskrie es agest8 billets, zissebsrbahl sogiei salle, Is bine mi 'ml adds ung naxargks aus ; mi kiams mi ne

Avestiga emi ; iar Mistigesku viri iute In buss-naril billet81 skrist' de nevasta lui; mi bsgs inteo ko-nerts un8 alts billet8', ge'18 avea nregstift, tot kstreavokatul sus, iui lini konerta Inc gears romie.

Avestiga intrs, insonits de servitors, kare adds-lea ans.

Skrie, to rog, adressa n'ageasts konerts, zissebsrbatul nevestel.

Avestiga skrisse adressa ; wi Mistigesks dette bil-lets] hi Ionins, ka ss'18 &As la kstare avokatil, niis'adsks resnunsil.

lleste kite ova zille, Mistigesks urefsks inskris8 de Avestiga ne amiks trs devotatt

in a m i k a t a d ev ot a t&; anoi bsgs billets] intr'okonerts, ne kare skrisse inigialele II . ;

dette lsi Ionigs.Vel da agestil billets, i zisse ells, Mariunel,

ka ss'18 dea In mina IIrinnslsi M ....; ea va ads-oga din gurs Avestiga ills amteants miine searsla lokul arstarii, intre 9 mi 10 ore; mi roag&ss'i susie daka noate veni, ka ss mtie kum ss seregulese ; va adsoga inks ks bsrbatul el mi soakrasa linseskr; in seara ageea d'akass.

A dsoa sears, Mistigesks se dusse in stradaII . . . Nr. 10, Elide medea o vsdsvl, ksria '1 sns-

M M. . . .

ks'18

tel

bille-ts'

mill

ke

175

sesse kl are a intilni la dinsa o uersoans insemnats;ini nentrs measts inlesnire, i uresentrs vmdsveIo rokie frsmoass.

La 10 ore Ilrinnsl M . . . era la loksl intilni-ril, insogit d'arnsuris" ; ,Mistigesku it auitenta, insogitSde fidelsl sib servitors, kare medea askunst.

lsrinusl fu dekongertat thud ks okil de Misti-qesks, kare '1 zisse :

Sogia mea 'ml a destsinsit tots! ; dovads, bil-letele Dumitale, qe le nossedS. Te rog, Domnsle , ininteresul tstsror, a to msrgini aqi; aqeasta este des-tuls dovadb ks femeea mea resninge nronunerile DE-mitale, krezindu-se mai onorat& a fi konsoarta Misti-qeskulsi, dekit intreninsta unsi Ilrinqine. Sueranu ms vei sili a emi din uerkul bunei kuviinge. A-dio, Domnsle!"

Zikind aqeste ksvinte, Mistiqesks disnsrs n'o al-ts urns, disuIrs in intsnerekul nonnii, srmat8 de fi-de1s1 sus servitors; iar llringul M . . . rsmasse kao statue, krezind ka este snS visa.

Alergs indats la mama Avestigei, mi '1 novestifesta qe '1 jskasse fiiesa.

E ks nenutings, Msria. Ta, observa soakramiks . . . .

Skrintura din billets! aqesta nu este a Ayes-tigel ?

Kiar skrintura ei.. ..; dar treble ss fie vr'odievolie a gineri-mea

Dar billetele melle ve kasts in mina barba-tuls1 Avestigei ?

Treble s& le fi fsrat ells, negremitVoir; s a afls adevsrsl, kiar ash sears.

fi ks

k&

- -176 --

M duk8 kiar alma la Avestiga.Te aintentt aqi.

Abia lflistitiesku sosisse a kass, mi eats mi soa-km-sa. E118 ingellesse gindul el.

Voir; ss to fala- judekstori1, mains soakr &,zisse ells, indats Ye ea intrs in salong, intr'o disnststie- am avut azi ku mama.

Ss vedem, resnunse soakra miks.a' am susginut ks sunt soakre mini kari ar

fi in stare sr, fie verigamele fetelor lor.Ks nenutinns ! zisse soakra miks, ingslbe-

nind. Aseraenea mame ar merita disnregsl lumii in-tregi.

Atsnqi, maim, soakrs, Si nronungat sen-tinga. Kunouiti skrintura din auestri billet8? intrebs

skogind din busunart ung billet8 al soakrs-sikstre M . . .

Soakra niiks skoasse 3138 ginstiS, mi kszu lemi-nats. Avestiga mi soakra mare skoassers mi ellesus ninst8, m'alergarb in ajutorul leminatei.

LIe billets e aqella? intrebs nevasta ne bsr-batul el, kare juka rolul de minune.

Vel afla ne rms; vezi alorn de mama DB-mitale.

Soakra miks ksm tail veni in simgirii, nleks in-fsriats, firs a 'ml lua mskar sears buns.

q billet8 era aqella, Aleksle ? intrebs soa-kra mare, k'o kuriositate nrefskuts.

giteste, Avestigo, zisse Mistiqesks nevesteisalle.

Avestiga qiti qeea =se urmeass :llrinnsl me8,

'gi

sill,Ilringsl

'mi

-- 177

De sears seers a vedea inksnsnate snerangelenoastre. Aleks 'mi a nromis ks vine la (fins la karel'am invitat ks Avestiga ; trimite 'ml ks addskstoralnrafsl kare va assigsra triumful M . . . Am kiln-tigat nrinsoarea.

Devotats

Billetsl kszs din mina Avestigei, kart remasseka o stats'e de marmurs. TrIsnets1 s& fi kszat laniqioarele el, n'ar fi nrodsst sat effektt mai mare dekit lektsra agestsi

De snde ai is agestt billets ? intrebs soa-kra mare ne fiis1 ei , de mi era inigiats in sekretslfiislsI 85g.

Eats nrin imnrejsrare a kszst in minx,agestt

Mai alaltsieri, dukinds-ms la soakr% mea, in-tilniin Marisna in noarta kasei Salle; ea ni-nea in mins ailestt billets. Ksm 1E5 deveni

mi se grsbi a asksnde billets) ; dar, din is-Heals, billets] alloneks allsturi ks bsesnars1 rokiei,tui kszs jos. Marisga se densrts, fsrs a bsga deseams: eb 1118 Isaib, mi 'l i3 gttitb.

1)e n'ami vedea, n'ami kredel observs soa-kra mare, ks mirare.

Soakrs tui nor rbmassers ne gindsri.Aksm inyellegt, en, zisse bsrbatul, de Ende

venia8 toate nesentEri, date Avestigel de soa-krsmea, kare e atit de avars! . . .

Kind awl tnti ks mama a fost . . . .

Te mai 11311i incioi, in zirma agestei desko-12

tie 'mi.

billet/.

rams,

a retie

billetl.

lie

178

neriri? intrebs bsrbatul, Kind 'Ili a mai fskst maikaDumitale asemenea daruri sksmne? Sunt de idee, A-vestigo, a i le inanoia, toate agelle uresentsri: dem-nitatea to de femee °nests ini ordons a face ageasta.De vet' refusa, imi dal drentul a luede .

Le voig inanoia kiar aksm, daka voiemtl.Igi inslgumesid, Avestiuo, zisse bsrbatsl, ss-

rutindei mina ; sum de usrere Inss a i le inanoia kitiint. billet8, ne kare, dakA konsimji, gilt voiti dik-ta a

Dikteazs, zisse nevasta sunsrats.Mistigesks nresints Avestinei gelle trebuingioa-

se nentrs skrisis". Bsrbatst dikts, nevasta skrisse geeaqe srmeass :

Mams,Dsreroasa deskonerire d'asts sears imi immne

datoria a'ni inanoia toate obiektele Tie 'mi ai nresin-tat, de o lsns inkoa : obiekte kart, m'arn Inkredinnatazi lie de nlin, ns not veni della Dumnea-a.

Avestina Mistigesku.Mistigesku imi ajunse skouul : inkisse sum soa-

krei salle, nit 'lentil; tot d'auna.Marisga, duns qe deklarasse mamei Avestigel

ka nierdssse billet-1;1 in gestiune, nsrssi ne soakra aft-ks ; mi reintra, dun.° kills, in servigislui Avestinei.

CAPITOLU XX.

1Veiravul din fire n'are lecuire.

Mistiqesks avea un8 vsd in miligie , kare, neMt era de uritil, n'atit era de gismenit..,. La nri-ma vedere, femeile inkregea fruntea; kind intie-nea 3ll811 ss vorbeasks, frunnile se deskregiag, o-kil ST) invesele4 surissl rstvrea ne busele feate-ilor, mi rissl sslta sinul for volsntos8. Asemenea bsr-baul, fie kiar nimte monstrii, ssnt nerikslomi nentrufennel : femeea kare ride este ne jsmstate sillViriBB debsrbatsl ge o fage ST, rizs, a zis oare-qine.

Nimik nu ssbjugs n'o femee ka snirits1 glumegg ;kind sniritsl agesta loksemte intr'sng onig- voinik8,mi kind mul agella e mi military, mi kind tnilitarsllathe a nrofita de -allele momente favorabile, omsl a-nella este adesea sigsr de remits. lings mslte fennel.

Vsrul illistigeskulsi se nsmia gesar Vsltsresks.lismele kontribse melt In suevesul amorost. tntr'osears, se nomeni Mistigesks ks dinssl in salonis

Bsrbatsl 1118 rekornands In mamr -sa mi la so-niea lai.

180

Ns team vszut d'unS Belo% ! tie to ai fskut?Am fost la flans, la Roma, la Berlin, kiar

la Londra.Ai fost iui la Siberia?Akolo vom merge imureuns.Ss vti fereasks Durauezet ! zisse soakra

fskindulni kruqe.De mull to al intors8 din kslistorie?De trei luni.

_ Ss nu vii nisi odats ne la mine!N'am mtiut ai insurat.Ai venit ss ms vezi fiind ks m'am inmate?Mi s'a onus ks esti gelos8; al kuvint8 a fi

. . . .

-7- Suitt inteadersr gelosg ; gelosS de bsrbaglfrumomi ka tine.

Lauda in fags e o insults ...Adevsrul inainte de toate.Ama dar, trebse ss fie aura, fiind ks toats

lumea o rasrturiseste. Ilroverbul ziqe: kind duo! intulzikis ks eniti beats, kulkste mi dormi.

Ksnd vorbeskS oglinzele, zisse Mistiqeskuks ironie, trebse ss taks gurele relle.

Oglinda, ka mi fisionomia, mitt adesea ams-gitoare. Kunoskil bsrbagi, ksrora oglindale stone ks aunt rainotaurisagi ; ks toate aqestea, einu kredil aqea oglinds.

Nu esti ama sritri kind vorbenati, observesoakra mare ; urftsl e nosh frurnosS.

Slot mina mamel soakrei. Mittel ziqe winevasta mea, In unele momenta.

--

Mit-re,

ki

igi

Oniniunii

--

181

etnti inset-at? intrelye* d'odats mama, f-ill mi nerora.

lITi nentre me tie? Tot sakel .1m1 gssenttenetiknl.

la lass glema, zisse soakra mare ; end' in,surat ?

Sent inserat, mstemiks.llermite'mi ss ms indoeskg, zisse bstrina.IIIi me te fame a te indoi ?Karakterel t5r5 glemegg.Zing omg ks karakters1 meg e neferimitg :

daka vorbemte serios, lumea '1 zige ks glememte;kind glemeinte, lumea i uresuunene skousri askunse.

Ns antis nentre me, dar nu 'ml vine ss krezgka insurat, renliks soakra mare.

Negremit, find ks sent ung monstre! Darsingers ai rasrturisit k& srftsl e mssit fremosi; midaka D-ta imi dal ameasts drentate, anoi ns mtig deme 'ml ar ft refesat arrests dreutg o fats, fie kiar debskang, kiria 'i am dat snoletele de kmnitang in skimbg"[entre kiteva mii de galbeni.

Esti mi ksnitang ?! ! intrebs Mistimesks,ronie.

N tutig de me ss nu fig ksnitang, kind ye-dem atiuia generali firs ostaini.

.La ameasta al drentate: ai sags ung a-devsrg.

Ama dar, tot me am zis Idris akem e neade-vsrg ? Mersi de komnlimentg.

Ss venim la sogiea D-le. zisse soakra mare_Este ea fremoass?

t- leva mai fremoass de kit mine.

is as fit

kit i-

182

Este dar sniff angelg cue frsmusegeAngelg de blinderte mi de kastitate,Este ea de sniritg ? intrebs Aves'ina.Are atita sniritg kit trebue Enei femel km)

se kade.Este ea edukats ? intrebs Mistigesku.Imi nare ks a nriimit edukagiunea In nen-

sionatul In kare a nriimit o mi verimoara Avesti-Ma

Sunt kurioass a o kunoatute, intrerumnse so-flea Mistigeskula gine este?

Sofiea Smokinesku0 kunoskg o fats ingelleanti;Fata unsi bskang bogatg ; o fats kare nu urea

era de nasul Durnitale, observs Alistigesks.Tokmal de 'lass' meg s'a inamoratg . . .

Femeile rissers ks xoxote.LIe e drent, ai ant nags burboniang., observs

Mistigesku; sng nags qe to rekomands inaintea femeilor.Illi de qe n'al addus mi ne Sofia? intrebs

Avestina.0 voig nresinta zioa, duns regulele etiketel.Doreskg s'o vsz8 ; kind o addsgi?Kiar lane, daka nermitegl.Ks Coats nisgerea, resnunsers tont

Vulturesks era unul din konfidenpillsi InssrqinatM . . . d'aqesta a juka ling& A-vestiga rolul mamel Angelumei, militars1 nostru, Inlok d'a fage trebile ilringului, fsqea trebile salle ; seEnamors serios de verimoara, mi verimoarea Me&mare x a z s ne verimorsl.

Mistigesku, kare era 1311g mare observatory, des-

'ml. . .

.

firings-.

183

koneri din kanal lokulsi afekgisnea vsrsisi nentruverimoara; elit inkuragie atieasts legstsrs nen-tru skonsrile salle.

Vslturesku avea libers intrare in kasa vsruislsits; ells nesintasse Avestinei ne sogiea lsi, kare at-trsgea nrin manierile el inkrederea mi stima tstsror.Vsltsresks visita adesea singer ne Mistinesku ; mikind afla okkasiunea, striksra kite o vorbs galantsin srekile Avestinei, kare ns era nesimgitoare lanassiunea glsmegulsl militars, ue era mi vsrt bents.

Intr'o zi, kind Mistigesks era asksnst in kame-ra sa de observagiune, mi ne kind soakra mare imifskssse treabs intr'adins is ksxnie, Vsltsresks revenila assaltt, kE o in.doits vigoare.

tie frsmsmiks &MI verimoars ! zisse ells,admirind'o ka n'o Madons. Daka to ami fi 'mos-kst mnainte d'a to knnoamte rhrs1 Aleks, noate . .

Dar is ns m'ai fi isbit: mint ama de sritt !Mama a zis , re-insnse Avestiga , ks xrital e

nBsg frsmost.Esti day. 4e nmerea mamel soakrei?E ens adevsrt.-Ama dar, al fi ustut isbi ne vsrsi tst ?Hoate . .

Hott dar mien, amore] Damitale ?o date.

Vslturesks intim a kinta din gum :

J'aime les tendres negatives,Elles m'ont beaueonp r *joni:Elles sont autant d'affirmatives;Ln non dans sa bouche est un our..')

1) imi nlaqe negativsl, kare in gum nor femel este kiar

intimrs,

.

Nini

184

King! de minune ! Ai o voce de tenorit amade dalqe mi sonors !

Vrei ss faqem tin d s oK.73 nisgere, resuunse Avestiga. Dumneata,

vel kinta din gars o arie din Norma sast din Lusia;es te voiS akkomnania din niano.

Doringele verimoarel ant ordine nentra mine.Vsitureskz skoasse din inima sa notele gene mal

agave. Lakrsmile ksrgeall miroaie din Ail Avestigei :lakrsmi de amor !

Mersi, vere! zisse ea, intinzindel mina : o mi-ns albs ka neaoa uii duke ka zaxarul.

VsltsreskB denusse n'agea minx Eng ssreii deilakksri, zin`" ssrut8 qe ellektriss toats fiinga Avestigel.

Verimoars, zisse eli8, imi nermigi a sns-ne an"8" sekret8 ?

Wed; grog .

De qe?Fiind . . .

Fiind ks?Te i8besk s !

Avestina risse ks xoxote.Negremit, glsmemtl ; sag voit a inilellege

ks ms isbeniti ka n'o veriumars.El bine ! fie mi ka n'o verimoars ; dar, krede,

te isbesks ka Romeo ne Ialietta-- Dar Sofiea ? . . .

He ea o resuektes'ii, ka ne mama koniilor mei.N'ai Miro nisi odats ? . .

a firmativul: ba este sinonim ks da, kind 1118 nronungs o prigsfrurnoass.

?

'ul

Asksltii..

ks

k'ai

. .

.

185

Ks amorg? Nu!Ilentru ire dar to ai insarat?lissstorie de kalksl.Biata Sofia!IIIi ne mine nu ms

Na.Fiind ks sunt unit monstru, ns e area?

A! Natura a fost nentru mine o warns vitregs!Ingratule! Dar sniritul ? Dar gragiele ? Dar

vouea? Dar ?

Nags!? Femeile =meg mi snip king atrs-gstorg, ne !Mr, toate aueste daruri.

Nu toate femeile.Dumneata faui esuengisne la regula generall?a nreferg darurile suffletulsI.Ama dar, notg suera?tie? ,

Amorul Dsmitale.Inima mea e dats mralsi Dumitale.Femeea ns noate fi doamns ne inima el.Ns toate femeile.tlel nugin, Avestiga . . .

LIe to noate assigura?Okil tel, verimoars A ! tie helps-

neskt !.. ET m'ar sill komitg o krims . . .

Tsuere! ... Vine soakrs-mea . . . .Soakra mare intra in salon.

A! reams ! LIe deskonerire! Vsru gesar areo vone de Sirens : kints ka sag angelg ! Milts to rogmi mantel aria din Lguia, de la finals! onerei.

Verimoara vrea sr rizs de mine? ...-- Lie modestie! Ia kints, to rog.. .

nliugl `!

I oki!

..

ss

186

qi kints odats, ns to anosti, 4isse soakramare.

Dans mai mite rsgsqiunl, Vsltsresks, akkom-naniat de Avestiga, kints aria din Lsqia, ts ge 'nqersri 'g1 al lsat sborsl, ks atita dsrere misimgire, inkit inssmi soakra mare simgi lakrsmi inokil ss1.

Mistiqesku, kave observa de la ninds toate mini-ksrile amangilor, zisse in gindsl sst : eats min ri-vain de temstn, ssb multe nrivinpe . . Ss tsiem rsslIn rsdsqina, Is1, ;sins kind redsqinele Knit fragete."

Iutr'o sears, bsrbats! se'llnellesse ku mama 14mi nlekars amindsoi la o amiks a aqestia, unde soa-kra mare rsmasse kite-va ore; elln se'nturns a ka-ss, mi intrs ne fsrimn in kamera fldelsIsl servitors,kare nriimi ordinn a llsa ss intre ne Vsltsresks. A-1101 1Vlistiqesks se Erki. in kamera sa, nrin trauna dinnlafondsl kamerel lsi Ionins. Aqi se ussse la ninds.

Ileste o semi-ors, Vsltsresks veni.Singsrs ? intrebs elln n'Avestina.Soakrs-mea e la o amiks a sa ; Aleks e la

sun avokatn : mi et sunt rsn dismiss.En ksnosia kausa ssfferinuei D-leSsnt ksrioass a o afla.

-- p o snsin la srekie.Illi nentru 're ns tare ?Zidurile an sreki.ingellegn gindsl Dumitale.Kare e gindsl men ?Gindul Drakslai . . . .

. .

187

AI fata moamel Eve! ... Dar le m&mate onri a n3 imnlini gindsl met ?

Resnektul kstre femee.A! Deknoni frumoini ! Ne intoargegi kreerii, ne

annrindegi singele, annroniagi lama ku nektart de bu-sele noastre ; mi kind voim a sorbi o niksturs, tragegi kuna de la base, mi ne resnandegi: resnektaniseksul frumost, kare n'are alts, arms de imnrotiviredekit s Is bi=iiunea lui.1.. " Este ageasta maultate ? Este logiks? Nu! Este kokettsrie a seksului.Toate femeile seanmns ku Eva.

IIIi bsrbagii, ks Inearnele amsgitort.IIentru ne Eva a askultat ne Meanie?Tokmai fund ks. i s'a ordonat a nu s'attinge

de arbors) onria mtiinna e fiiea kuriositsgii.Ama dar, nresunuind ks efs aunt fflearnele,

mi Dumneata Eva, alui nutea snera . . .

Ss flu ks minte ? Igi ordont.1.11 nentr3 ne al refusa ? . .

Fiind ks Eva nu voiemte a nierde TIMM . aduos oars.

Verimoars, te iabeskil! zisse militarul, kszindla genukii Avestigei. 0 ! kit te isbesk, verimoars

Ridikste, vere. Isbeskt ne A!eks : neatioi, suntfatalists ! . . .

Esnliks-te, zisse virsl, skslinduse iste de lanigloarele Avestigei, luindu'i mina intr'alle salle missrutind-o ks infokare.

Ai nebunit? zisse ea, resningindelt. Am a..trists nresimgire . . .

Ns kum-va vsrul a Innuit ? . .

gigit,

--

188

Ns , mtie; dar, te roge, daka te interesezi In-teadevsr de mine lass-ms."

Vsltsresks lss ageasta ka o koketerie, mi a-nuks in braze ne vara sa . . . .

Mistisesks emi renede din kamera sa, wi kszska o bombs in mijloksl salonulsi.

Dorunsle, zisse birbats1 ks demnitate,, am as-zit tote, am vszst tote. La a dim imerkare, tjivoie shsra kreerii. IIleaks ... "

Vsltaresku emi ruminate.Aleksle, ssnt innogiuts! . zisse nevasta.0 rutie; dar eurti imnrsdints ! In linsa d'a-

kass a bsrbatslsi m'a soakrei, Dsmneata ns trebse sanriimemtl ne nimeni. 'MI at nromis'o, verbal mi nrininskrise ; al kLlkat narola, mi ns odats. Vrei desfa-gere? Fii sinuers . . .

0! ns, ns!EI bine ! fii atsrml =lees ',re trebse sr fii; fii

demns, ka, femee mi ka moms. Aireste konsilie estesells din srms kare Li '18 (Ise.

Avestija inklins frsntea.

. .

CAPITOL U XXI

Arsenalul amorului.

Avestiga, kontrariats de Soarts, ksm kredea ea,in toate amorurile salle, lazs la o melankolie neagr &.

Sistemsl el nervosil, tare slsbitil de emogiseledeskrise in kanitolii nreqederml ; esaltarea imagina-gisni: salle romantige, kassat-L d'anurinderea singelsissic infiamabilg ; nisda d'a se vedea dejskats de 1)e-stin8 in toate nlanurile salle ; suvenirea amorsrilorsalle efemere ; ruminea d'a fi ssnrinss fu atitea en-duri de bsrbatsl el ne kallea infidelitsgiI : toate kontribsirs a o arsnka la amternst8. Ea se gindi atzuril laviana el de, konillsrie ari de nensionatt. ; oft dunslibertatea ei din nrima lc sstorie; se krers infortsnats,mi voi S51111i ridige viaga. In delirul frigsrilor salle,imi trsds singsrs fatalul sekret8 ; bsrbatul i ridikitoate mijlowtele de sinsinidere. Destinsl el trebsias'& se imnlineasks nins In kanst81

Mistiqesks nu se deslirri de In kansl Avestigei,in tot timnsl sufferinnei salle.

Te simal mai bine ? o intreba bsrbatul.

-190Foarte bine ! ziuea ea surizind.Vrei s'& fauem sng konsultg de medial?Mediuil nu se nriuent la asemenea malatil.El bine! Ile al ?Nu mtig ! dar shut ks ms toneskg, din zi

fn zi ! Simg8 trebuinga d'a flange : lakmmile auntsingers] balsamg allg suffletului mein ! Am vissrf tris-te, orribile! Vszg adesea umbrele fiin.gelor skunme, kcs-ri ax murk, mi kari 'ffli arats ung mormintg! Negre-wit, nresimgiri alle morgil melle ! Ax! doreskglinimtea tnormintului !"

lakrimile kurgeag niiroaie ne fana sa, kauiraele mungilor la tonirea troenilor de zsnads. In-

zi Mistiuesku simgi lakrsmi in okil ssi: lakrzmide remmukare !

Ts vrei si, mori, zisse bsrbatul el; mi kreziis ki voiii trii rash &His moartea ta?

Avestiga ii intinse mina, ne kare Mistiuesku oakkoneri ks ssrutsrl.

Igi mulgumeskg ! zisse ea. ku okii inekegi inlakr &mi. N'am a ms nlinge d'amorsi ti S ! Diu kon-tra, sksnat, in rnslte rindsri, din abisul ko-rumngiunii. Femeea este sng kouillg resfsgatg deNaturs ; eg am fost resfsgats mi de nsrinni ; dar isal fost nentru mine mai muit de kit b118 tuts. Igimulusmeskg

Ea lus mina bsthatului swat s.Daka voig msri, ingroni la momie, ling&

tats.meg ! Imi ye! fade snit monumentg frumosg, nekare vei skrie in versuri ueea ue 'ni va dikta inimatal.. Vel arunka is florl ne mormintul meg ? dalla ssraul toate obiektele melle . . ."

triste

03

is m'ai

do81 11:1

Ss

IIIi

teo

191

-- Avestiuo, qe insemneass aqeasta? Ts veitrsi; vom ksllstori aminduol in Italia, in Franna, inGermania . . .

Voig kslstori In lier% ! resnandea ea, nlin-end.

Mistiqeska ingens a se ingriji de viaua konsoar-tei salle; be rinse inteozi ss se konsulte ks medikulkasei, singErul smg amikg sinqerg mi devotatg.

Ile krezi is desnre melankoliea Avestigel?intrebs ellg ne medikg.

Tieea qe krede raj Balzac, in nartea III a o-nerd salle, offers ue kare is ai volt a o annlika lakssstoriea ta.

Ea suffere, inteadevsrg; nu este koketsrie.Se noate. Avestina e o temee Eltra-nervoa-

ss: emogiunele Belle forte alle atitor amoruri, ans-late nrin diblqiea ta, as nutut slsbi tare sisternEl elnervosg, kare nu se noate intsri dekit nrin snslarea kor-nului ks ans reqe, nrin multi, mimkare, mi mai allesnrin distrakgiune ; singura distrakniune folositoare nen-trx ea ar fi o ksllrtorie In Esrona.

Mai tirzig, se noate; azi e ks nenutinus.K toate aqestea, nu ingeta a fi ks nrivige-

re. Balzae ziqe k 's, in linsa armelor deskrise in nar-tea III a onerei salle, intitslats resbelul qivilg,sa% kind aqelle arme nu reumeskg, o femee, ka A-vestija, intrebuingeass armele Belle mai sigure mi ne-rikuloase, adikL a i in gimintele; arme ks kare ofemee de snirit% triumfs adesea desnre bsrbagil gelmai dibaqi in arta gsvernsrii konjugale; din DEM-nil aqellor arme sent migrena ml ne vrosele:

-- 192

duos malatii kari amsgeskS kiar ne bsrbagi ka tine.Ss fie oare Avestiga atit de vikleans?Genial 115I Schiller a revelat, in drama sa Br i-

g a n zi i, efektel qe uroduqe ideea asunra organisms-lei umant : ideea noate ommort sae inviea anit °mt.

Bsrbagii cant adesea viktime alle simgibili-hail femeilor! Avestina noate k'a simgit jegul no-leitic alit de3notismelai me8 rafinatri; mi voiewte a mskombate la rindul el ka armele simgibilitsuii, intiindks bsrhatel qellt mai km(18 se moaie inaintea endfemei kare suffers.

Ms doare kanal! ziqe femeea.Nervii hill sent atakani 1 adaogs ea.Mediqina inklins frentea ke ramine inaintea a-

vestor sefferinne morale, ke kari femeile kokette imirid8 de bsrbanil lor.

Eats 'le mi s'a iutimnlat8 ss vsz8 ke okii mei.Am fort kiematil la o femee, kare sufferia de mi--

grens mi tie nervi. Nervosele sent klassiqe mi ro-mantiqe, ziqe Balzae. 'Idle klassiqe at aerel belli-kosi3 : sent violinte ka Pythonissele, ferioase ka Me-nadele ; qelle rontantige sent nlingstoare ka balladele181 Ossian, ml nallide ka frenzele de toamna.

ge al? intrebai8 ne femeea kare sefferia tiemigrens mi de nervi.

Ax! vorbenite inset, te rog, Donmele dof-torn ! Fie qe meta' imi strensnge kreerii, ka ens ku-aite itifintt in moallele kanelei. Liar nendula orolo-giulal rns sensrs. Frate, zisse ea bubatelei, °meat-te, te mg., nendela orologielui. A! Re sefferings !Kiar sbirniitera memtelor tilb sensrs ! Niqi !mina

493

n'o not suffer'. Lusani nerdelele. Simile trebsingad'a ulinge nekontenit.

Al fost sansrats? o intrebaig.Ns,

-- Al rsuite la kang ?Ns kreze.Mamina fsnkgioneass regslat?Da.Ns nriellegg boela Dsmitale.Ia veil nslaul, to roar.Ilulsul e regslat; trulssl e barometral kornulsI. till

rekomandg dame de any rene, ini miwkare la aerg ksratg.Val de mine! strigs femeea. Nu note ssf

fen ana rene. Mai bine moartea de kit ana reue.Ailesta e singsrsl remedig effikage nentrs in-

tsrirea nervilor.liar nentrs dsrere de kang ?Tot any rene, mi miwkare, mi distraknie.Voig ingerka, zisse ea, oftind.

lIeste duos ore, 1:115 nomeneske ks bsrbatsl ela kas1 la mine.

- 'le este ? 1118 intrebaig.Sogiea mea suffere gra 1 Ksm aI nlekat D-ta,

a ingenst ss nine, ka broaska in gsra meargelsi.Illinge mi se vaetr,.

Dstte kurind la doftorg, infi zisse, ks more! of!ue dsreri! Nimeni n'are mils de mine! Bietele femellElle se sakriflks nentrs lybrbatg, nentrs kass, nentrskonill Bsrbanif aunt inime de uiatrs I Ne ha in floa-rea vim', niste boboui de krini ; mi In Mal va ani,konil, grijele, namteri le, ssfferingele de tot felsl, ne

13

194

vestejeskii ! Dstte is singsrg la doktorg .. . Dstte maliste."

M'am lsat de gindsri, Domnsle doktorg ; iml vinees iag kimnil,

Askslts, Domnsle, 'I zissei8; femeea Dumi-tale e amoresats.

-- Amoresats? ! Ili de ande Lat' Dsmneata ?Sufferinnele salle ssnt koketsrii de femee ;

voiemte a fi singers in kamera sa, voiemte a te de-nsrta d'akass, sure a Intilni n'amantsl et

Bsrbatal atette ne gindurl kite-va minute.Imi vine ss krezt 'ie susi D-ta. Alaltsier1,

femeea mea m'a esnediat d'a kass tot ks modal a-uesta; te am klutat tree ore, mi nu te am gssit; m'amintorsit a kass, m'am aflatt sum kamerei ei inkiss, mi fa-ta kare o servT, fskind sentinells la sum; ea ns m'alssat ST, intrs, sub ksvint8 ks a norsuuit kokoniAass nu intre nimenl, find ks doarme. Am krerst;dar . . . .

Bsrbatul ms hiss, mi uleks ka fislgersl.A (180a-Zi, MI nomeniig iar ks dinssl la mine.

El bine?Al ayst dreutate, Domnsle doktort ! Er!, in-

torkinds-ms akasn, am hat trel martori, mi m'am desks ei a kass. Fata kare servo ne soniea mea, ye-rigama el, fsuea sentinells la ems; voiesk8 as intrs,ea MT) onremte ; o WI de minx, w'o inkia in kame-ra mea; anol, snargii Bum kamerei soBiei melle, m'onth; in braAele unsi flsks8; martoril konstatars fan-tsl, mi indats am nornit'o la nsrinnii el. Dun'aueea,am an3eninEat tie servanta verigams; in'am aflat delladinsa ks, indats tie nlekam ea d'a kass, ea se srka

- -195in nodal de d'asunra kasei, mi intindea rufele agestaera semnalsl nentrs amants1 nevestel melle, semna-lal de intilnire., Amantsl made la o suts de nanddella kasa mea. igi nislomeskg, Domnsle doktorg!`'

LIIi nleks, Issindalmi ne mass mease galbeni, nekari'i am leaf, fiind WI am meritat. Eats femeile!

Voig observa mi eg toate mimksrile Avesti-; wi ms voig inkredinga d'adevsrg. Am volt ss

ingerkg marea kn degital ! Ks asemenea femei, nre-fskste mi koruninte, sargina tinsi bsrbatg este kumalt mai Brea de kit sarnina snel mame ks konii gelmigi, m'a snai Mentorg ka bsegil resfsmami: mamatrebse fii in tot minuts1 ks nrivegere, ss ns deakonillsl ne fokg, Da kazs ka 'mi runs gi-tul ; iar Mentorul trebue sm fie ku nrivegere ka bseatalsr ns kontraktese relle anslistarl. inkinueinte'ni Bugbsrbatg ne kare differite okkunaOuni illg kiams insouietate, gel min 8 ore in 24; auellg frarbath, denu va avea o mama ka a mea, m'o nolinie konjs-gals ka a mea, wi mijloanele melle felarite de gu-vernare, va fi de sigurg minotasrisatg, gel nunin 0-dats ne sentsmins. De se va intimnla ka femea lals& fie mi framoass, de sigar bsrbatul ei va fi omslgel mai neferigitg, intr'o sogietate ka a nonstrs.

Hentra =le 'n1 al fskst belea singsrg?Am volt as fakg o ingerkare; am volt ss vszi

daka e anulikabils aksioma Isi Balzae ks f em e eae onera bs r bat alai. Warn in kredinnat k& efoarte greg ; am albit namai intr'sng ang mi janistate,fiind ks Avestina e o femee ne kare iui Natara, mi E-dukayilunea, mi Ilensionatsl, rui Sogiet,tea in kare a trs-it, as fskst.0 ueea ge este: o femee anlikats sure nekon-

gel

iui f35 ssso

s

196

Begins. tleea me m'a deqis inks a &se n'Avestilla so-niea mea, este mi kuriositatea: magnetisind-o inainteakssstoriel, sufflet31 el m'a assigsrat ks ea va fi ne-konseqinte, gel nuain o sing8rs dat& 1) Hins azl, mul-uumits neaddormitel melle nrivegeri, mi nrivegereimamei, am sk%nato de nerikol8; dar nine in fine, mittemg ka Destine el ss nu se imnlineasks.

Omul n8 mate evita destinul sag ! observemedikal. ELli fiind ks e vorba de Desting, 10 voltmsrturisi zing sekretg imnortantg. lIrinmul M . . . ,ne kare Ig kurariseskg de kite va lunl, aflind ks sentmedikul kurentg allg farailliei talle, imi zisse maialaltsieri, glumind :

Kum gi se nare Doamna Mistiqesku ?0 femee kum se kade, i resn8nsei8.E o kokets, doktore; mi bsrbatul ei e BO des-

notg rafinatg. De qe se teme, nu va sksna."Anol imi snusse ErmItoarea anektods, nrin kare

fimea alusiune la tine.Zing bsrbatg ka Mistiqesks avea o femee ka A-

vestina ; Buil quidam se inamors de dinsa ; dar bsr-batal ei avea 3118 Argus neadormitg, o soakrs. kare sni-ona toate minthrile n3rorei salle. Amantal el se in-qerks nrin toate mijloaqele a nossede aqea femee, ka-re UN era indifferinte la amoral sag; dar kare se te-mea de bsrbatul el; in fine, amantel, omg 1(3 multemijloa'ie, resmi a ommori ne bsrbat31 amantel salle ;mi astfel imi ajunse skonsl . . . .

Infamie! zisseig eg.

1) Vezi uaginea 27.

197

Ns zikg din kontra; dar amoral D8 jsdeks ;skonsl justifiks mijloauele.

Skonul "Ili mijloaiiele amellsia sent infame.Se noate.

Kum vezi, oms1 auesta e nerikslosii trentrs on-noarea femeii m'a viegei talle. Eaka inks ung ks-vintg a nsrssi natria ta, nentra klui-va ani: ssnsta-tea Avestigei, linimtea ta, onnoarea familliei, rekla-ms aueasts esuatriare volsntarie.

Dekretele Destinulsi se not imulini on unfielMaika mea uea neustinuioass, natria mea ssfferinds,mijloagele neksniare, total ms imniediks a nir'si azigearra mea.

Ks toate mestea, treble ss uleui, naskar nen-trs aims ans. Te vei ouri in vr'sng oramii d'alle I-talie!, dum) tie vei visita Asstriea, Germania, Fran-na, Elvegia. Vuig ingriji ens de mama ta . . .

De ms voig otsri a nleka, ns nlekg firsmama.

Ku atit mai bine! Eg voig gera averea tain 1iusa '0, triminindegi regslat venitsl tsg ansalg.

S's vedem.IIeste o lsns, Mistigesks nleka in Italia ks ne-

nasta mi ks mama ls1.

---

CONCLUSIUNE.

Domnului Aurelio Trandafiru, media, la Bucuregi.

Paris, 10 Tulle 1862.

Amine,In fine, dun% duo% 18111 de tmere, iall naua ss

'ml skrii1; kausa aqestel lung' ti,'ieri este o mare ne-noroqire Ye mi s'a 'ntimulat: viana tnea a fost in ne-rikail! Am sksnat de moarte ka nrin tr'o minune!Eats kausa aqestei nenoroqirl.

Am nlekat din Bukuremti, kum intil, ne la in-qenutul lui Anrilie ; m'am ourit kite ;min in toatekanitalele ne unde am trekst; ne la ingenstal lul Maicram la Roma.

lute() noante, nrimblindu-ms ue stradele Romeiku somiea mea, m& onresk8 in drafts' lioliseuluI; lu-mina melankolik% a Lund da aqestui kolossal8 am-fiteatru. inqenut de Vesuasiant mi terminat11 de Ti-tus, unil asnektg feerikt. Avual imnrudinma a msonri mai mult timrai in faMa auestel mine gigantiqe,.

kare e adesea lcuIbul bandinilor, in orele de renaussalle nonulamiunii.

Cie kind admiram aqeasts ruin% la lumina Is-

199

nel, d'odats DM simat ssgetatt d'unt stillett ; skontEnt ginstt, mi kazt fsrs kunomtings.

Mai mslte zille viana mea fs In uerikolt ; himIngrijirea mamel m'a snsi raedikt onestt, Infokattfiloromint, azi eram inortt!

Ka ss nresksrtest, igi volt stone ks IIrinuslb.I . . . , kare ms srmsrisse in ksilstoriea mea, a-flasse In fine okkasisne a 'rut imnlini la Roma kri-minala sa dorings ; am nuts afla d'aqe1 banditti its-Hard ksnosksni sib nsmele de b r a vI; nrin sits' dinei eseksts nlansl sit krimihalt.

Avestina kszb leminats lings mine; kind am des-kiss et okil, eram ne brauele =mei ; kind Avestigaa deskis okil, eta in brauele Ilrinnulsi. Ellt o as-sigsrs ks, trekind ne la Koliset, In seara fatals,ne a gssit n'amindsoi leminagi, mi ne mine inekattIn sIngele met ; ks loksinga sa, fiind anuroarie deKoliset, ellt ne a transnortat n'araindsol ill loksingasa; ks a dat indats de entire noliniei, kare m'a transnortat indats la loksinua ',ilea; iar Avestina, dins 48de ore dela teals! ingidentri. fs uti ea liberats de mi-serabils1 rsuitort.

Indats (le nerikolul a trekstt, inssrstinait 11'8118amikt italiant a sergeta la noligie daka miserabilss'afla tot in Roma:, ellt nlekasse in Buis.

He la. finele 181 Islie trekutt, eram inssustomit8;nlekait mi et In 11aris, slide, duns kite va zille deueruetsri, aflait in fine loksinga IIrinuslsi M . . .

Ii trimiseit indats marturii mei, kari se 'ilgellesserskb martsrii ssi ka dsellsl ss se faks Its nistolsl.

Dselsl s'a fskst la 7 alle korentei; mi assassi-nsl onnoariI soniel melle, assassinul vienei melle. a

.

200

kszst foarte grey rsnitil ; ks toate agestea, monstrulva trLi, dsns km m'am assigsrat.

Am itlekat din Bskurefuti, duns indemnsl ts8,ka s'r fsgil d'auest8 omt fatalS! Daka stam In BB^kureniti, noate miserabils1 ns 'mi macs ajsnge skonslss8 krirninalg : intre Romini, n'ar fi gssit unS bravo,mit assassins!

K toate ks Avestina s'a f3S111158 tornel maiore,nu mai simg8 nentru dInsa aqeeami affekgisne.

Heste kite-va zille, nleksm in Elvenia, snde nevom8 stabili nentru mai mit timnii.

Enistolele adresseass-mi-le la Zurik, de slide mile volt nstea uroksra mai Bator; find ks kugetii avisita niungil Elvegiel , anoi m' voi8 stabili in kanto-nsl Sri. He mama o voiS lssa intr'snii oramS din El-vegia, in timusl esksrsisnelor noastre nrin mmmil a-gestel gsrri frsmoase.

Inmtiinneazs-ms desnre tot tie lath ks m& in-tereseass.

Vs imbrsuirnesil ne togi. Salstare !Aleks Alistiuesks.

Dontnului Alecsandru Misticescu, la Zurich.

Bucuresci. 2. August. 62.

Fratele met,Enistola to de la 10 Thlie trekst 'mi a kassat

mi bukErie mi dBrere ; bukurie, k'ai sksnat de moarte,mi k'ai snilat In singele infamului mnitorg onnoarealamjugals; durere, fiind In al aerul a'noi fage 0 im-nutare nrin aueste ksvinte :

201

Daka ns ma indernnai nlekt din natria mea,zigi tu, noate miserabild nE 'ml ajsngea skonsl spainfamt."

Amige, on Ende va fi omsl, DestinEl 131 treblea se inmlini. OmEl nu noate evita DestinEl spit !

Kunomtl istoiia a ellsi kouills, ksrEia Ent vrs-Port '1 a nrevestit ks va mEri de mmukstura mear-nelui. llsrinnil kouillslsl, oameni foarte aysni, ns-ziat ne konillsl for ka okii din kant. Inteo zi, fiindin grsdins, insonit de MentorEl ss't, kare 'It nrive-gea, konills1 fu mumkatt d'Ent marne ; mi mEri indats.

Daka Lukreniea 1E1 Kollatint DE s'ar fi Emist ,

bsrbatul ei n'ar fi avEtt kEvintt a o resninge: ksqlea s'a MIMES forgel maiore ea nEtea ommori ne rs-nitorul onoarel salle; mi a fskut 1st ks nu l'a om-moritt ; dar font kasEri, ka agella in kare krezil kss'a aflat konsoarta ta, kind temeea se sEnnEne fornelmaiore, DenstInd fage altfel.

AdElteriEl, ziue Michelet, treble annlikatt numaila trsdarea nerverss (vikleans) a femeii, kare inwalsne bsrbatEl el ks nrekEgelare ; iar ksderea involun-tarie a Enel femel imnrudinte, kare ns simte ksdereade kit dEns =le a kszst, n'o nEtem nEmi de kit sim-nls ksdere ; asemenea ksdere merits iertare."

Dsm dsos esemnle5)0 dame imi astenta bsrbatEl din kslistorie ;ilam-

tenta k'o vii nersbdare fisiks, mi k'o mare mimkare ssfle-teasks. ilina era gata; dar bsrbatul numai venea; in lo-kal bsrbatElui, vine suit amikt al sots, trimisE inteadinsde bsrbatt ks s'assigEre ne femeea hi1 de venirea sa,mi komunige mi kassa neveniril salle la ora nro-miss. Illoaea ksdea in torente ; amikEl era mita

si,

;

ss'i

202

de nloae nine la ksmams. Femeea, de timanitate mide rekanotatings, illg invits a rsminea la dinsa innoantea ageea ; la mass i ds din vinsl din kare beansmai bsrbatal ei, ant vine minsnat, dar a ksraiafatale infItsings ea n'o kanorntea. Inkinars amindsoinentrs bsrbatii, mi se1mbstars aminduoi kam se kade.In astr stare, femeea allsneks ; amikal bsrbatslai,ome de konratiinns, desolate de fanta sa kriminalb,aleargs mi msrtarisemte bsrbatalui to adevsrsl, re-kIamind shipr nedeausa meritat %.

Adevsratal kalnabile, zisse blrbatal, este vi-nal ; dar mi ex ssnt kulnabile : kmi ssnt ore kind ofemee ns mai 'mate anatenta.

0 femee de 25 de ani, snrintens, mindrs (fie-re), elegauts, k'o figurs nobils ml severs, tie esuri-ma sue satiate flare, avea din neferigire o frsmoassvoile nassionats ; WO voiae s'o auzs kintind. 5neduo ii Intoarse kreerii : se inamors, na de artiste, qide arta lai. Inima ei era IDS% intreags a bsrbatalai sae,ant bsrbate jsne mi nlskst, ne kare'lg Isasse din a-more. Ea deskoneri krima sa bmbatulai, mile ragsss'i arate mijloksl d'a interge masts natl. Bsrba-tal, kare o adora, sirumi inima lal sdrobits ; mi re-masse ne gindsri. Femeea innellesse tsgerea Is!, mi in-'ens as kinte ; ea Inebsni kintind. In demert bsrba-tat i jars ks lakrsmi ks a ertaro ; era tirzie 1 Eamsri nebans !" ')

Daka ageste femei merits iertare, ks atit mai maltmerits solisiea to : fiind ks ea s'a 8811813 forgei maiore.

Kssstoriea to este ant esemnla nentra agel bsr-

.9 Vecii ('Amour, par Miehelet.

203

band kari, trismfind desnre korungisnea souials nrin mij-loaqele ye is al intrebsingat in nrivinga femeii talle,nu not trismfa mi desnre Destiny, a ksrsia voingstrebse a se imnlini.

Ss venim la affaqerile talle. Am regslat tots dsnsdorinua ta. igi trimigli o noligs la bankersl N

Togi ai mi to imbrsgimeass. Adio !Asrelit TrandatirS.

II. S. Kind terminate enistola, imi veni in miuteattests katrent, me deskrie de minEne kssstoriea, o-biektul enistolelor noastre :

La rose est fertile en appas,Mais, par matheur, sous son feuillage.Les epines ne manquent:C'est l'embleme du mariage.1)

Dornnului Aureliu Trandafiru, la Bucuregti.

Cantonul Uri (Altorf), 1 Oct. 62.

Amige ini frate,Ssnt kite-va zille de kind m'am intorsil din ksl-

Istoriea mea ds nrin msngii Elveniei. Enistola tadella 2 Asgsst 'mi a nriminsit o vis bskurie, m'omare suisrare suftletslsi met. Ai kuvint8 ! Kat% ane sunnsne Destinsisi !

M'am stabilit in loksl natalt allil 1731 Gsilom-Tell.

') Trandafirul e nling de fermek8; dar rings frsnzele 'Lai

aelle frsmoase ssnt sninii le l uei ginmoul: trandafiral eemblems, kIntoriei.

204

Am inkiriat o kass modesty, k'o nosigiune inkints-toare. Am kumnsrat kite-va kanre, o yaks, sniff ka118mi duo! katiri : oaea mi vaka ne (lag lante ; kallsl mikatirii ne transnorts ue torsi ne loksirile melle fru-moue, ge seamsns mull ks mungil mi dealurile Ro-miniel.

Ms voig okkuna ks edukaniunea misnett a netreue o viaur feriuits in sinul unel souietsgilibere, a ksia libertate este basats ne halide mo-ravuri.

ziue, in nrivinga bbnelor moravuri :Likurg8 n'a fskut leg! skrise, find inkredin-,

gat ks ueea =le fak8 rre oameni virtuomi mi feriuigi,mi sonietsgile libere mi inflorite, nu sant legile, gibunele morays ri, a ksrora sorginte este famillia,basa sonietsgii ; nrinuiniele edukaniunii, sinate In suf-flet8, remIn8 'Immerse, find fundate ne konvinkgiuneainterioars legsturs mDlt mai tare mi mai durabilsdekit legstura silei (de la contrainte); astfel eduka-giunea de famillie, basats ne frumoasele esemulerintearti, srmeas& a deveni regala de konduits a ue-tsgeanului, mi al nine lok8 de lege."

Legea, zive Sneriinua; este ka ninza de nsea-jent : viesaele mi rasintele *Jae maxi o sfiraie; insek-tele uelle slabe devin8 nrada naeajenului.

azi Bunt feriuit8 ! Daka doeskii ueva,este ka ss vii ss netreuem imureuns. Ns kred8 sifie o gearrs mai feriuits dekit Elveuia.

Kind vom vedea oare natria noastrs ka Elve-gia ? SinguruI vierme *le ms roade este sufferinnaRominiei! Singura nlags a suffletului me8 este d o-r u 1 de natrie!

;

IIIstarkg

us

konillsIsi

Arnim,

205

Fie niinea kit de rea,E mai biinz 'n nearra mea!

Volt reveni in Rominia, kind natria 181 Mirueam'a 181 Stefan va fi inteadevsr libers mi feriuits.

N8 voig inueta, amine, a 18kra din natria mea a-dontivs nentrs natria mea natal's; volt lskra nentrsviitoril. Am inuemit ss skrit memoriele melle.

hi voit trimite mai mite tablouri ue renresintsdifferite nosigiBni alle Elvegiei ; gene mai mite dinauelie nosini8n1 le vei afla in Rominia; atit de maltElvenia seaman ith Rominia , inkit nEtem nsmi Ro-minia karnatins Elvenia orientals. in nrivinna frams-segelor Natsrel.

Astentil rssnuns81 tiiil 1(8 nerabdare; sat mai bine, to amientil ku famillia in uatria mea adontivs.

Sal8tare!fratele tai" de nrinuinii,

Alecu Misticescu.

II. S. 0 atringere de minx kordials nentrs vir-tuoasa to sogie, mi sksmna mea amilca.

Ssrsts ne mititel in loks1 nostrs.Vs amtentsui, gel malt la nritns-vars. Elve-

uiea e Raisl nsminteskii !Amika voastra devotats

Avestita lifisticescu.

FINE.

ERRATA

La nagina 45 mi 109 din gremeals se mennioneassKauitols1 XXIII mi XXIV.

Cum este. Cm trebue sa fee pag. rgtzudi

mserile. .

starea de . .

altearmsdagia1101

100.rekomandsm bsrba-

goreretiqilor kari nsea tree . . . .

1)1641 for rivali .

Intrebs

nurorile . .

azi e o starealit' este . .arams .daka .

mob. .

200. .

le rekomandsm nen-trs femeile for .

bigonilor kari . .

este a tree . .

bsrbaaii amantelor)or

intrebars .

17 1

17 424 2226 1130 551 1

52 18

57 18105 28130 16

160 15181 1. .