IULIE2013anul XXINr . 419

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU,

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Dana MIHALACHE, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA,

Viorel BACIU [i Aurelian {U}~-{{AI

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

11Trimite]i ho]ii \n vacan]`

6-7Fuga de la locul producerii accidentului este infrac]iune

3Achizi]ii intracomunitare \n afaralegii

8-10

5

Informa]ia, Diploma]ia [i Ap`rareaComun` - factori esen]iali \n strategia de securitate

„Fan Club gândirefresh“ \n [colilebucure[tene

19-21|n umbra vie]ii

16-18File din trecutul Poli]iei Capitalei

DIRECTOR GENERAL:DIRECTOR GENERAL:

Mihai PRUTEANU

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Roberto {tefan ABABEI

Nelu LUPU

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I RReevviisstt`̀ ttiipp`̀rriitt`̀ ccuu sspprriijjiinnuull

ACTUALITATE

1POLI}IA CAPITALEI - Iulie

Istoria imnului na]ional al românilorOrice na]iune se identific` fundamental în

câteva simboluri esen]iale, cum sunt drape-lul, stema [i imnul. Dic]ionarul explicativ allimbii române define[te termenul de „imnna]ional“ sau „imn de stat“ drept un „cântecsolemn ap`rut odat` cu formarea statelorna]ionale [i adoptat oficial ca simbol al uni-t`]ii na]ionale de stat“.

Ziua Imnului este s`rb`torit` la 29 iulie.Prin Legea 99 din 26 mai 1998 „se proclam`ziua de 29 iulie Ziua imnului na]ional al Ro-mâniei - De[teapt`-te, române, simbol alunit`]ii Revolu]iei Române din anul 1848“.

Ideea unui imn na]ional la noi a ap`rut ca onecesitate, în prima parte a veacului al XIX-lea.În 1862, a fost organizat un concurs publicpentru imnul noului stat rezultat prin unireaprincipatelor Moldova [i }ara Româneasc`,fiind desemnat câ[tig`tor compozitorul EduardHübsch, cu piesa „Mar[ triumfal [i primireasteagului [i a M`riei Sale Prin]ul Domnitor“.

Cu prilejul încoron`rii regelui Carol I, VasileAlecsandri scria textul „Imnul regal român“.Acesta a fost intonat pentru prima dat` în1884 [i a devenit Imnul de Stat al Românieipân` la instaurarea regimului comunist, înanul 1947.

Odat` cu înl`turarea regelui, noile autorit`]icomuniste au schimbat în 1948 [i vechiul imnregal cu noul imn al Republicii Populare Ro-mâne intitulat „Zdrobite c`tu[e“, pe versurilelui Aurel Baranga [i muzica lui Matei Socor.Acest imn a fost intonat pân` în 1953, când afost înlocuit cu „Te sl`vim, Românie!“, pe ver-surile lui Eugen Frunz`, Dan De[liu [i muzicalui Matei Socor. Textul sublinia prietenia cuUniunea Sovietic` [i ideologia leninist`.

Noul imn a rezistat pân` în 1977, când afost înlocuit cu „Trei culori cunosc pe lume“,o variant` a unui cântec patriotic al compozi-torului Ciprian Porumbescu. Imnul se refereala steagul României, cu cele trei culori, textuloriginal fiind modificat. Acesta s-a intonatpân` în decembrie 1989, când a fost înlocuitcu „De[teapt`-te, române!“.

Istoria actualului Imn al României nu estelipsit` de controverse, mai ales cu privire laautorul muzicii. Un lucru este îns` clar: ver-surile [i aranjamentul apar]in lui Andrei Mu-re[anu (1816-1863), un poet de factur` ro-

mantic`, ziarist, traduc`tor, un tribun al epociiatât de marcate de Revolu]ia de la 1848 [i deinfluen]a celebrei „Marseilleza“ a Revolu]ieifranceze.

Imnul are la baz` poemul „R`sunet“, redac-tat [i publicat în timpul Revolu]iei de la 1848,fiind cântat pentru prima oar` la Bra[ov.

De[i Anton Pann este considerat autorulmelodiei, asupra acestui aspect planeaz` in-certitudinea, datorit` faptului c` în epoc`,aceast` melodie se bucura de o mare popu-laritate.

Cert este c` acest cântec a fost foarte dragromânilor [i le-a insuflat curaj în momentelecruciale ale istoriei lor, cum au fost R`zboiulde Independen]` din 1877-1878, Primul [i alDoilea R`zboi Mondial, sau în timpul crizei dedup` lovitura de stat de la 23 august 1944.

Autorit`]ile comuniste au interzis cânteculpân` în 1970, când a putut fi din nou cântat,dar f`r` versurile originale.

În 1987, la 15 noiembrie, l-au cântat întimpul revoltei muncitorii de la Autocamioa-ne Bra[ov, iar în timpul revolu]iei din decem-brie 1989 va fi cântat de manifestan]ii care auie[it în strad`, dup` pr`bu[irea regimuluicomunist existând o presiune a popula]iei îndirec]ia instaur`rii cântecului „De[teapt`-te,române“ ca imn na]ional.

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

AAnnddrreeii MMuurree[[aannuu

2 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Ambasada Statelor Unite ale Americii laBucure[ti, prin intermediul Biroului s`u deSecuritate Diplomatic` v` adreseaz` salutuls`u cordial [i dore[te s`-[i exprimemul]umirile [i aprecierile pentru ajutoruldeosebit, profesionalismul [i d`ruirea decare au dat dovad` membrii echipelor dincadrul Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti, Sec]ia 2 Poli]ie dela Poli]ia Sectorului 1, precum [i cei dincadrul Brig`zii de Poli]ie Rutier` a Mu-nicipiului Bucure[ti, pentru sprijinul acor-dat \n scopul efectu`rii preg`tirilor speci-fice [i al asigur`rii tuturor m`surilor desecuritate pe timpul desf`[ur`rii evenimen-telor dedicate celebr`rii oficiale a ZileiNa]ionale a Statelor Unite ale Americii,

evenimente g`zduite de c`tre AmbasadaSUA \n data de 3 iulie 2013, respectiv dec`tre Camera de Comer] a SUA, \n data de4 iulie 2013.

Ambasada Statelor Unite ale Americii laBucure[ti, prin intermediul Biroului s`u deSecuritate Diplomatic` are onoarea s` v`mul]umeasc` \nc` o dat` pentru colaborareafoarte strâns` existent` \ntre institu]iile noas-tre [i folose[te [i acest prilej pentru a v`asigura de deosebita sa stim`.

Cu deosebit` considera]ie

Philip W. NAZELRODAta[at pe Probleme de Securitate,Biroul de Securitate Diplomatic`,

Ambasada SUA, Bucure[ti

Credit foto: Jurnalul.md

Ambasada SUA la Bucure[ti mul]ume[te Poli]iei Capitalei

Pe 3 [i 4 iulie, cu ocazias`rb`toririi Zilei Na]ionale aSUA, peste 120 de poli]i[tibucure[teni au men]inutordinea [i siguran]a public`[i au contribuit la flui-dizarea traficului rutier în

zonele unde s-au desf`-[urat evenimente cu aceas-t` ocazie.

Astfel, au fost luate m`-suri pentru combatereacer[etoriei, vagabondajului[i comer]ului ambulant ne-

autorizat, depistarea [i lua-rea m`surilor legale fa]` depersoanele care, prin com-portament sau activit`]ilepe care le desf`[oar`, afec-teaz` climatul de siguran]`public`.

3POLI}IA CAPITALEI - Iulie

ACTUALITATE

Opt firme cu probleme au fost verificate, la\nceputul lunii iulie, de poli]i[tii de investigarea fraudelor ai Sectorului 2. Societ`]ile co-merciale aveau puncte de distribu]ie \ntr-uncomplex comercial din sector, iar oameniilegii au descoperit c`, \ntr-un an de zile, auprejudiciat statul cu aproximativ [ase mili-oane de lei.

Metoda dup` care \[i asigurau succesul \nafaceri era de achizi]ii intracomunitare pentrucare nu \nregistrau \n contabilitate toateopera]iunile efectuate, pentru a pl`ti cât maipu]in TVA.

Astfel, anchetatorii au constatat c` firmeleverificate au „uitat“ s` declare institu]iilor fis-cale achizi]ii intracomunitare de circa 23 mi-lioane lei, pentru care trebuiau s` pl`teasc`TVA.

|n vederea recuperarii prejudiciului au fostinstituite m`suri asiguratorii pe 55.000 kgproduse congelate.

Cercet`rile au continuat, iar pe 12 iulie po-li]i[tii SIF Sector 2, \mpreun` cu ofi]eri aiServiciului de Ac]iuni Speciale [i agen]i deordine public` de la Sec]iile 15 [i 18, au efec-tuat patru perchezi]ii la domiciliile adminis-tratorului [i asocia]ilor uneia dintre firmeleanchetate.

A reie[it c` D. Mihai, 37 ani, administrato-

rul firmei a efectuat mai multe achizi]ii intra-comunitare de produse agroalimentare, f`r`a înregistra în eviden]ele contabile valorilereale, existând o diferen]` în raport`rile efec-tuate la A.N.A.F. de peste 2.700.000 lei.

Cu ocazia perchezi]iilor la domiciliul fostu-lui administrator, G. C`t`lin, s-au g`sit docu-mente apar]inând mai multor firme, cesiona-te de acesta la diferite persoane fizice, [tam-pile [i un laptop, toate fiind ridicate pentrufinalizarea anchetei.

Cercet`rile continu` sub aspectul s`vâr[iriiinfrac]iunii de evaziune fiscal`.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

La \nceputul lunii iulie, opatrul` de siguran]` public`a Sec]iei 17 a depistat \n traf-ic un autoturism cu remorc`,\nmatriculat \n str`in`tate,care p`rea suspect. Oameniilegii au urm`rit ma[ina, iar laintersec]ia str`zii R`zoare cu[oseaua Panduri au oprit-oregulamentar [i i-au cerut[oferului, un b`rbat de 53ani, s` prezinte actele.

Din primele verific`ri, oa-menii legii au descoperit \nautoturism o cantitate marede tutun vrac, pachete de

]ig`ri netimbrate [i aparatepentru confec]ionarea ]igare-telor. Poli]i[tii au luat m`suraconducerii la sediul Sec]iei17 Poli]ie a suspectului [i aautoturismului, împreun` curemorca, unde s-a efectuatun control am`nun]it.

Astfel, au fost identificatemai multe baxuri cu filtrepentru ]ig`ri, peste 135 depachete de ]ig`ri netim-brate, aproximativ 1200 ]i-garete v`rsate, peste [asekilograme de tutun v`rsat,pachete de foi]e pentru tu-

tun, precum [i 28 de apa-rate pentru confec]ionarea]igaretelor. {oferul nu aputut s` prezinte niciundocument care s` ateste c`au fost cump`rate legal.

Poli]i[tii Serviciului de In-vestigare a Fraudelor - Sector5 au preluat cazul [i au\ntocmit dosar penal pentruinfrac]iunea de de]inere saucomercializare de produseaccizabile f`r` a fi marcateori cu marcaje false.

AA..SS..

Achizi]ii intracomunitare \n afara legii

Contrabandist cu ]ig`ri prins în flagrant delict

Credit foto: geolocation.ws

4 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

În ziua de 8 iulie, la sediulCentrului Cultural al M.A.I, aavut loc ceremonia desf`[u-rat` cu ocazia repartiz`riicelor 211 absolven]i ai [co-lilor de Agen]i de Poli]ie „Va-sile Lasc`r“ - Câmpina [i„Septimiu Mure[anu“ Cluj-Napoca, care urmeaz` s` fie\ncadra]i pe func]ii la Direc]iaGeneral` de Poli]ie a Muni-cipiului Bucure[ti.

La acest eveniment aparticipat conducerea Poli]ieiCapitalei, reprezentat` prinadjunc]ii directorului general,domnul comisar [ef Roberto{tefan Ababei [i domnul co-misar [ef Nelu Lupu, ocaziecu care li s-a urat proaspe]ilorabsolven]i „Bun-venit!“ [i„Succes!“.

De asemenea, tinerii poli-]i[ti au primit asigur`ri \n ceeace prive[te sprijinul [i \ndru-marea de care vor beneficiadin partea colegilor de lasubunit`]ile de poli]ie undevor fi repartiza]i, astfel \ncâtaplicarea cuno[tin]elor teo-retice acumulate pe parcur-sul [colariz`rii s` se materia-lizeze [i cu ajutorul cuno[tin-]elor practice dobândite decolegii poli]i[ti cu mai mult`experien]`. Cu to]ii ac]io-nând conform motto-ului „Si-guran]` [i |ncredere“ vor ga-ranta cet`]enilor bucure[teniun climat de ordine [i lini[tepublic`, iar feedbck-ul locui-torilor capitalei va fi \ncrede-rea pe care ace[tia o vor a-corda poli]i[tilor bucure[teni.

Totodat` au fost prezen-tate organigrama, misiunile[i obiectivele Direc]iei Gene-rale de Poli]ie a MunicipiuluiBucure[ti.

La fel ca [i \n anii anterioridirec]ionarea unui procentsemnificativ (aproximativ80%) din absolven]ii pro-mo]iei acestui an c`tre struc-turile de ordine public`, de lanivelul sec]iilor de poli]ie [ipoli]ie rutier`, are ca scopmen]inerea la un nivel optima gradului de siguran]` civic`\n Bucure[ti [i cre[terea ca-pacit`]ii de r`spuns a Poli]ieiCapitalei la solicit`rile ce-t`]enilor.

MMaannuueellaa NNEEAAMM}}UU

O nou` promo]ie de poli]i[ti la Capital`

5POLI}IA CAPITALEI - Iulie

PREVENIRE

În cursul zilei de 19 iunie, poli]i[tii bucu-re[teni au transmis liceenilor mesajele pro-iectului „Fan Club Gândirefresh“. Proiectul, ceapar]ine Poli]iei Capitalei, are ca scop orien-tarea tinerilor c`tre activit`]i de timp libernon-violente, constructive [i a fost sprijinit deInspectoratul {colar al Municipiului Bucure[ti,prin intermediul consilierilor psihologi.

Poli]i[tii Serviciului de Analiz` [i Prevenirea Criminalit`]ii [i cei de proximitate din cadrulSec]iei 18 Poli]ie, s-au întâlnit cu elevi din cla-sele a XI-a ai liceului teoretic „{tefan Odo-bleja“.

Au fost vizate o serie de aspecte reprezen-tate de sfaturi pentru vacan]`, promovareasite-ului „gandirefresh“, precum [i atragereatinerilor în activit`]i sportiv-educative peperioada vacan]ei, materializate în cursuri deactorie în cadrul {colii de Arte „Creativ“ [iactivit`]i sportive în cadrul Clubului SportivDinamo.

La aceast` activitate a participat [i actorulR`zvan Chirilov din cadrul {colii de Arte„Creativ“.

Proiectul „Fan Gândirefresh“ s-a dezvoltatîn anul [colar 2012-2013, având ca punct deplecare primul site interinstitu]ional dinRomânia pentru siguran]a adolescen]ilor [i

tinerilor, www.gandirefresh.ro, site creat deun elev olimpic al Liceului Interna]ional deInformatic` Bucure[ti (ICHB).„Fan gândirefresh“ a fost dezvoltat, pentru

început, în 10 licee cu evenimente repetatede violen]`, din toate sectoarele Capitalei.

Au fost organizate întâlniri interactive cuelevii, la care au participat invita]i din do-menii sportive, culturale, medicale [i sportivide performan]`.

Implicarea Federa]iei Române de Rugby, aFedera]iei Române de Box, dar [i a ClubuluiSportiv Dinamo este l`udabil`. Astfel, 133elevi din liceele în care s-au dezvoltatcluburile „gândirefresh“ vor participa gratuit,pe timpul verii, la antrenamente sportive. Al]i15 elevi s-au înscris deja la cursuri de actoriegratuite, în cadrul {colii de Arte „Creativ“.

Dat` fiind cererea mare de activit`]i„gândirefresh“, venit` din partea copiilor, înanul [colar 2013-2014 vom dezvolta proiec-tul cu înc` 10 licee. Psihologii [colari au unrol important în derularea acestor activit`]i.

Copiii din Capital`, care doresc s` participela cluburile „gândirefresh“, se pot înscrie pegandirefreshromania@gmail.com.

LLiiaannaa RROO{{EESSCCUU

„Fan Club gândirefresh“ \n [colile bucure[tene

6 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

RUTIER

Între 2 [i 7 ani de închisoare. Atât risc`un conduc`tor de autovehicul care alege s`fug` de la locul producerii unui accidentrutier soldat cu decesul sau v`t`mareaintegrit`]ii corporale ori a s`n`t`]ii uneiasau mai multor persoane. Plus sentimentulc` victimele au avut nevoie de ajutorulmoral al conduc`torului auto [i acesta aales s`-l ignore…

Cel mai recent exmplu \n acest sens esteaccidentul produs \n diminea]a de 29 iunie,pe [os Colentina, din sectorul 2 al Capitalei,în urma c`ruia dou` persoane au fostr`nite, nou` autoturisme avariate, iar [oferulvinovat a p`r`sit locul producerii evenimen-tului rutier.

În urma primelor investiga]ii desf`[urate,poli]i[tii rutieri au constatat c` C.F., de 24 ani,din Bucure[ti, a condus un autoturism Daciape [os Colentina dinspre strada Ziduri Mo[ic`tre str. Doamna Ghica. Când a ajuns îndreptul intersec]iei cu str. Teiul Doamnei, avirat la stânga la culoarea verde a semaforu-lui electric, moment în care a intrat în coli-ziune cu o ma[in` Mercedes, care circula dinsens opus [i a p`truns la culoarea ro[ie asemaforului.

Dup` producerea accidentului conduc`to-rul autoturismului Mercedes a p`r`sit locul

faptei, abandonând autoturismul [i r`mâ-nând neindentificat.

Din impactul celor dou` autoturisme aumai fost avariate alte [apte autovehicule cese aflau parcate pe marginea drumului.

Din accident, a rezultat r`nirea u[oar` a[oferului autoturismului Dacia [i a pasagereidin autoturismul Mercedes.

La nivelul Brig`zii Rutiere Bucure[ti s-a con-stituit o echip` operativ` complex` format` dinofi]eri [i agen]i ai Serviciului Accidente Rutierecare, în urma activit`]ilor de cercetare desf`-[urate, a identificat [i ridicat mai multe mijloacemateriale de prob` în vederea continu`riicercet`rilor pentru identificarea autorului.

În scurt timp a fost identificat autorul acci-dentului, în persoana lui Y.M, de 37 ani, dinBucure[ti.

În urma test`rii cu aparatul alcooltest s-aconstatat c` acesta a consumat b`uturi alcoo-lice [i i s-au recoltat probe biologice în vede-rea stabilirii alcoolemiei.

B`rbatul este cercetat în stare de libertatepentru s`vâr[irea infrac]iunilor de v`t`marecorporal` din culp`, p`r`sirea locului acci-dentului [i conducerea unui autovehicul subinfluen]a b`uturilor alcoolice, dosarul fiindînaintat Parchetului de pe lâng` Judec`toriaSectorului 2.

Fuga de la locul producerii accidentuluieste infrac]iune

Credit foto: BPR

7POLI}IA CAPITALEI - Iulie

RUTIER

Este incalificabil` situa]ia în care un con-duc`tor auto implicat într-un accident rutiercu persoane r`nite sau decedate p`r`se[tef`r` motiva]ie legal` locul producerii eveni-mentului, l`sând astfel în urma sa posibile vic-time neajutorate.

De multe ori, via]a persoanelor acciden-tate atârn` de cele câteva m`suri de prim aju-tor sau de cele câteva secunde în minus latimpul în care au fost transportate la spitalpentru a fi salvate.

Ordonan]a de Urgen]` a Guvernului195/2002, republicat` [i modificat`, privindcircula]ia pe drumurile publice, prevede, înart. 89, c` „p`r`sirea locului accidentului dec`tre conduc`torul vehiculului sau de c`treinstructorul auto aflat în procesul de instruiresau de examinatorul autorit`]ii competenteaflat în timpul desf`[ur`rii probelor practiceale examenului pentru ob]inerea permisuluide conducere, implicat într-un accident decircula]ie în urma c`ruia a rezultat ucidereasau v`t`marea integrit`]ii corporale ori a s`-n`t`]ii uneia sau mai multor persoane oridac` accidentul s-a produs ca urmare a uneiinfrac]iuni, f`r` încuviin]area poli]iei careefectueaz` cercetarea locului faptei, se pe-depse[te cu închisoare de la 2 la 7 ani.“

Este pedepsit` [i fapta persoanei care mo-dific` starea locului sau [terge urmele acci-dentului de circula]ie din care a rezultat uci-derea sau v`t`marea integrit`]ii corporale oria s`n`t`]ii uneia sau mai multor persoane,f`r` acordul echipei de cercetare la fa]a locu-lui. Tot cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Nu constituie infrac]iune fapta conduc`to-rului de vehicul care, în lipsa altor mijloace detransport, el însu[i transport` persoaneler`nite la cea mai apropiat` unitate sanitar` înm`sur` s` acorde asisten]` medical` nece-sar` [i la care a declarat datele personale deidentitate [i num`rul de înmatriculare sauînregistrare a vehiculului condus, consemna-te într-un registru special, dac` se înapoiaz`imediat la locul accidentului.

O concluzie alarmant` este aceea c`, înultima perioad` de timp, apar tot mai frecventsitua]ii în care conduc`torii auto implica]i înaccidente rutiere soldate cu victime p`r`sesclocul faptei f`r` încuviin]area poli]iei rutiere.

Urm`rile pe care le atrage un asemeneacomportament al conduc`torului auto suntmultiple:

integritatea corporal` sau chiar via]a vic-timei/victimelor sunt puse în pericol prin nelu-area m`surilor de prim ajutor sau de trans-portare la cea mai apropiat` unitate de spital;

climatul de siguran]` a participan]ilor latrafic are de suferit, având în vedere c` ori-cine poate fi, la un moment dat, victima in-con[tien]ei unui conduc`tor auto din catego-ria celor care p`r`sesc locul producerii eveni-mentului;

în majoritatea situa]iilor, aceast` infrac-]iune este comis` în scopul ascunderii altorinfrac]iuni sau a unor simple contraven]ii co-mise de conduc`torul auto (conducerea subinfluen]a b`uturilor alcoolice, circula]ia pedrumurile publice f`r` permis, etc.);

luarea m`surilor legale pentru comite-rea acestor abateri este compromis` sauîngreunat` [i, totodat`, astfel de situa]ii au unimpact negativ asupra climatului de siguran]`a participan]ilor la trafic.

Brigada Rutier` a Capitalei face apel la to]iparticipan]ii la traficul rutier, indiferent de ca-tegoria din care fac parte, s` dea dovad` despirit civic [i s` contribuie la identificareacelor care comit accidente rutiere [i p`r`sesclocul faptei.

Identificarea [i deferirea justi]iei a celorcare comit asemenea fapte reprezint` câ[ti-gul tuturor participan]ilor la trafic care-[i do-resc o circula]ie rutier` mai sigur`.

Orice informa]ie, chiar dac` aparent estenesemnificativ`, poate fi util` poli]istului ruti-er pentru identificarea autorilor accidentelorcu fug` (tip autovehicul, marc`, culoare, nu-m`r de înmatriculare sau o parte din carac-terele acestuia, accesorii sau elemente parti-culare, atipice, particularit`]i legate de func-]ionarea/nefunc]ionarea sistemului de ilumi-nat - semnalizare, direc]ie de deplasare,num`r de persoane în autovehicul, semnal-mente ale autorului, mod de producere aaccidentului, etc.). Orice problem` din traficulrutier bucure[tean poate fi sesizat` la nu-m`rul de telefon 021/9544.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

8 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

COOPERARE

-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull ttrreeccuutt --

Principalele sarcini ale Comisiei Stupefian-telor sunt urm`toarele:

Ajut` Consiliul Economic [i Social s`-[iexercite func]iile de supraveghere în dome-niul stupefiantelor;

Ajut` C.E.S. s`-[i realizeze func]iile ce îisunt acordate prin tratatele interna]ionalereferitoare la stupefiante;

Prezint` Consiliului Economic [i Socialm`suri [i recomand`ri privind controlul stu-pefiantelor [i preg`te[te proiectele conven-]iilor interna]ionale în domeniu;

Studiaz` reformele care se impun îndispozitivul actual de control interna]ional alstupefiantelor [i face în acest sens propuneriConsiliului Economic [i Social.

Aceast` comisie a ob]inut o serie de rezul-tate bune pe linia prevenirii [i reprim`rii trafi-cului de droguri.

Divizia drogurilor [i narcoticelor, înfiin]at`în 1946, cu sediul la Geneva, realizeaz` oserie de atribu]ii cu caracter de exerci]iu ad-ministrativ, ac]iuni de formare profesional` aunor cadre, burse de studii, contribuie la pu-nerea în ac]iune a programelor ONU, referi-toare la prevenirea traficului ilicit de droguri,realizeaz` formarea de speciali[ti în folosireametodelor de control chimic de specialitatece sunt utilizate pe plan interna]ional în iden-tificarea [i analiza drogurilor.

Structuri ale Consiliului Europei cu atribu]ii în domeniul prevenirii

[i combaterii criminalit`]ii

La nivelul Consiliului Europei au fost înfi-in]ate, în decursul timpului, unele structurispecializate în prevenirea [i combaterea cri-minalit`]ii.

a) Comitetul European pentru ProblemeCriminale (CEPC), creat în 1957, î[i bazeaz`activitatea pe subcomisii [i grupuri de lucru,ac]ionând pentru realizarea unor proiecte de

conven]ii [i rezolu]ii, transmise spre adoptareComitetului Mini[trilor. Activitatea CEPC, [iimplicit a Consiliului Europei, vizeaz` dou`aspecte de mare importan]`, [i anume:

armonizarea legisla]iei ]`rilor membre;asisten]a juridic` în materie penal`.

Comitetul European pentru ProblemeCriminale a elaborat o serie de conven]ii [iprotocoale, prin intermediul c`rora justi]iapenal` înceteaz` a se mai opri la frontierelena]ionale, creând premisele unui spa]iu judi-ciar european. Printre conven]iile [i proto-coalele mai importante, elaborate de CEPC [iConsiliul Europei, se pot enumera:

Conven]ia European` privind asisten]ajuridic` în materie penal` din 1962, care esteindependent` de extr`dare, [i protocoluladi]ional la aceast` conven]ie;

Conven]ia European` pentru suprave-gherea persoanelor condamnate sau liberatecondi]ionat, din 1964;

Conven]ia European` asupra valoriiinterna]ionale a sentin]elor represive din1970, de la Haga;

Conven]ia asupra transfer`rii per-soanelor condamnate, din 1983;

Conven]ia European` asupra transmi-terii procedurilor represive, din 1972;

Conven]ia European` pentru repri-marea terorismului, din 1977;

Conven]ia European` referitoare la sp`-larea, depistarea, sechestrul [i confiscareaproduselor infrac]iunii, din 1990;

Conven]ia European` a ConsiliuluiEuropei asupra controlului dobândirii [i

Informa]ia, Diploma]ia [i Ap`rarea Comun` - factori esen]iali \n strategia de securitate

Credit foto: globsec.org

9POLI}IA CAPITALEI - Iulie

COOPERARE

de]inerii armelor de foc de c`tre particulari,din 1978;

Conven]ia European` privind desp`gu-birea victimelor unor infrac]iuni violente,semnat` de statele membre în 1983.

Elemente de noutate ale Acquis-uluicomunitar

Dezvoltarea [i extinderea formelor organi-zate ale criminalit`]ii [i globalizarea acesteiaimpun din partea statelor [i organiza]iilorinterguvernamentale adoptarea unor instru-mente juridice cu caracter interna]ional cares` fac` posibil` salvgardarea probelor, a ele-mentelor de prob` [i transferul rapid al aces-tora c`tre autorit`]ile judiciare na]ionale ceinstrumenteaz` cauzele penale, în vedereaadministr`rii mijloacelor de prob` [i trageriila r`spundere a f`ptuitorilor. |n ultimii ani, caurmare a eforturilor întreprinse de Româniaîn adoptarea acquis-ului comunitar, au fostsau sunt în curs de a fi transpuse în legisla]iaintern` prevederi ale unor conven]ii [i altedocumente încheiate sub egida ConsiliuluiEuropei sau a Uniunii Europene privind asigu-rarea proba]iunii.

Al doilea Protocol adi]ional la Conven]iaEuropean` de asisten]` judiciar` în materiepenal`, din 2001, are drept scop înt`rireacapacit`]ii statelor membre [i a celor parte-nere de a reac]iona \ntr-o manier` adecvat`fa]` de noile manifest`ri ale criminalit`]iiinterna]ionale. Deosebit de important, dinpunctul de vedere al simpozionului nostru,este capitolul II al Protocolului care introduceo serie de noi institu]ii procedurale sau pre-ciz`ri cu privire la unele institu]ii prev`zutedeja în Conven]ia mam`, în concordan]` cuevolu]ia criminalit`]ii [i a mijloacelor tehnicefolosite pentru comiterea infrac]iunilor oripentru probarea activit`]ii desf`[urate de f`p-tuitor, respectiv:

audierea prin videoconferin]`, atuncicând prezen]a martorului sau expertului esteinoportun` sau imposibil`;

observarea transfrontalier`, text carereia, aproape în întregime, pe cel al articolu-lui cu acela[i obiect din Conven]ia de aplicarea Acordului Schengen, cu dou` modific`rireferitoare la persoanele care pot face obiec-

tul acestei m`suri (o persoan` fa]` de careexist` motive serioase s` se cread` c` poateconduce la identificarea sau localizarea uneipersoane c`utat` pentru un alt motiv) [i lainfrac]iunile care o motiveaz` (sunt ad`ugatetraficul de str`ini [i abuzul sexual a c`rui vic-tim` sunt copiii);

livrarea supravegheat`, text care repro-duce integral pe cel al articolului corespun-z`tor din Conven]ia U.E., privind asisten]ajudiciar` în materie penal`;

anchetele discrete;echipele comune de anchet`;adoptarea unor m`suri provizorii, nece-

sare asigur`rii prezerv`rii mijloacelor deprob`.

Depistarea, înghe]area [i confiscareaprodusului infrac]iunilor

Unul din scopurile Conven]iei ConsiliuluiEuropei, din 1990, cunoscut` [i sub denu-mirea de Conven]ia împotriva sp`l`rii banilor,este acela de a facilita cooperarea interna-]ional` în ceea ce prive[te asisten]a în scopde investigare, depistare, sechestrarea [i con-fiscarea produsului oric`rui tip de criminali-tate, îndeosebi infrac]iunile grave [i, în spe-cial, cele în materie de stupefiante, trafic dearme, acte de terorism, trafic de copii [i defemei tinere, precum [i alte infrac]iuni careaduc profituri importante celor care le comit.

Conven]ia consacr` un ansamblu completde reguli aplicabile tuturor fazelor procedurii,de la primele investiga]ii, pân` la pronun-]area [i executarea hot`rârilor de confiscare [imecanisme suple, dar eficace, care s` per-mit` o cooperare interna]ional` cât mai larg`posibil, pentru a priva delincven]ii de instru-mentele [i foloasele activit`]ii lor ilegale.

Credit foto: Corbis.com

10 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

COOPERARE

Conven]ia define[te, în primul rând, anu-mi]i termeni care constituie baza mecanismu-lui de cooperare interna]ional`, în armonie cucei defini]i în Conven]ia Na]iunilor Uniteîmpotriva traficului ilicit de stupefiante [i desubstan]e psihotrope din 1988, respectiv:

„produs“ - orice avantaj economic ob]i-nut din infrac]iuni penale, care poate constaîn orice bun;

„bun“ - un bun de orice natur`, fie elcorporal sau necorporal, mobil sau imobil,precum [i actele juridice sau documentelecare atest` un titlu sau un drept asuprabunului;

„instrumente“ - orice obiecte folosite, înorice mod, în totalitate sau în parte, pentru acomite una sau mai multe infrac]iuni.

Pentru a completa prevederile Conven]ieiConsiliului Europei din 1990, în cadrul Uni-unii Europene, în spiritul concluziilor pre-[edin]iei Consiliului European de la Tampere,la 26 iunie 2001 a fost adoptat` Decizia -cadru nr. 2001/500/JAI privind sp`larea ba-nilor, identificarea, depistarea, înghe]ul sausechestrul [i confiscarea instrumentelor [iproduselor criminalit`]ii.

Conven]ia asupra cibercriminalit`]ii, elabo-rat` în cadrul Consiliului Europei [i semnat`la Budapesta în 2003, vizeaz`: 1) s` armo-nizeze elementele infrac]iunilor legate dedreptul penal material na]ional [i dispozi]iileconexe în materie de cibercriminalitate; 2) s`ofere dreptului penal procedural na]ionalprerogativele necesare instruc]iei [i urm`ririiinfrac]iunilor de acest tip, precum [i altorinfrac]iuni comise cu ajutorul sistemelorinformatice sau în cadrul c`rora probeleexist` sub form` electronic`; 3) s` instaurezeun regim rapid [i eficient de cooperare inter-na]ional`.

Conven]ia introduce noi m`suri, cum ar ficonservarea rapid` a datelor, pentru a se asi-gura c` procedurile clasice de strângere aprobelor, cum sunt perchezi]ia [i sechestrul,r`mân efective într-un context tehnologic car-acterizat prin volatilitate. Deoarece datele nusunt întotdeauna statice, ele circulând în ca-drul procesului de comunica]ie, alte proce-duri clasice de colectare - legate de teleco-munica]ii - cum ar fi colectarea în timp realde date ale traficului [i interceptarea, în timp

real, a datelor con]inutului au fost, de aseme-nea, adaptate pentru a face posibil` strân-gerea datelor electronice în timpul procesuluide comunicare. Procedurile prev`zute în con-ven]ie se raporteaz` la toate tipurile de date,inclusiv trei tipuri specifice de date informa-tice (date relative la trafic, date relative lacon]inut [i date relative la abona]i), care sepot prezenta sub dou` forme (înregistratesau în curs de transmitere).

Conservarea rapid` a datelor stocate,respectiv p`strarea unor date care exist` dejasub o form` stocat`, protejându-le împotrivaa orice le-ar putea altera, reprezint` un nouinstrument de anchet` foarte important înlupta împotriva criminalit`]ii informatice [i înrela]ie cu ordinatorul, în particular împotrivainfrac]iunilor comise prin intermediul inter-netului.

Unul dintre mijloacele de prezervare aintegrit`]ii datelor const` în operarea de c`treautorit`]ile competente a unor perchezi]ii sauaccederea de o alt` manier` la date [i se-chestrarea acestora. Atunci când posesoruldatelor este demn de încredere, integritateadatelor poate fi garantat` mai u[or cu aju-torul unei ordonan]e de conservare a datelor,care este mai pu]in perturbatoare pentruactivit`]ile posesorului [i mai pu]in prejudi-ciabil` pentru reputa]ia unei firme onestedecât o perchezi]ionare a localurilor sale înscop de sechestrare.

RRoommiicc`̀--AAddrriiaann VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: gsrops.com.

11POLI}IA CAPITALEI - Iulie

PREVENIRE

Trimite]i ho]ii \n vacan]`

Prevenire pentru fiecare

Cum bine [ti]i, a începutvacan]a de var`, au \nceput [iconcediile!

Este o perioad` în care to]ine relax`m.

Dar, crede]i c` toat` lumeaare vacan]`? Din p`cateexist` o categorie de oamenicare nu au vacan]` [i, de celemai multe ori, profit` derelaxarea noastr`.

Pentru a nu deveni victi-mele acestora, trebuie s`]inem cont de câteva sfa-turi pe care le ofer` poli-]i[tii Serviciului de Analiz`[i Prevenire a Criminali-t`]ii, \n proiectul „Cu u[ile\nchise“.

|n aceast` perioad` estefoarte bine s`:

Tine]i u[a locuin]ei \n-cuiat` permanent, chiar dac`sunte]i în cas`;

Nu deschide]i u[a [i nuinvita]i \n cas` persoane ne-cunoscute;

Nu v` încrede]i \n vân-z`torii ambulan]i care sun` lau[`;

Fi]i aten]i cui oferi]i in-forma]ii despre programuldumneavoastr` [i despre ple-carea de acas` pentru o pe-rioad` mai lung` de timp;

Permite]i accesul \n lo-cuin]a dumneavoastr` per-soanelor ce reprezint` o insti-tu]ie, doar dup` verificarealegitima]iei de serviciu a aces-tora;

P`stra]i bijuteriile, banii,sau alte valori \n depozitebancare;

Nu posta]i pe site-uri desocializare, imagini din cares` reias` c` de]ine]i bunuride valoare [i nici imagini dinvacan]`, pe perioada câtsunte]i pleca]i;

Feri]i-v` locuin]a de pri-virile curioase, acoperind fe-restrele cu draperii sau jalu-zele;

Apela]i la firme autori-zate pentru efectuarea mena-jului sau a unor repara]ii;

Alege]i \ncuietori caresunt prev`zute cu chei ce nupot fi multiplicate u[or;

Asigura]i-v` ferestrele prinmontarea unor gratii metalicesau sisteme antiefrac]ie, dac`locui]i la parter, etajul unusau ultimul etaj;

|nchide]i toate ferestre-le, inclusiv u[a de la balcon,când p`r`si]i locuin]a, chiar [ipentru scurt timp.

Fiecare u[` încuiat`, fie-care fereastr` \nchis`, fiecarecet`]ean care ]ine cont deaceste sfaturi, ajut` la „trimi-terea \n vacan]`“ a celor ce seocup` de spargerea locuin-]elor.

De aceast` dat`, v` suge-r`m s` r`mâne]i cu u[ile\nchise pentru a beneficia delini[tea [i confortul c`minuluidumneavoastr`.

Poli]i[tii Serviciului de Ordine Public`, împreun`cu ofi]eri ai Serviciului de Analiz` [i Prevenire a Cri-minalit`]ii, desf`[oar` pe perioada verii mai multeactivit`]i de prevenire a infrac]iunilor de tâlh`rie [i\n[el`ciune, precum [i pentru prevenirea victimiz`-rii persoanelor în vârst`, în cadrul programului „Pre-venirea infrac]iunilor comise cu violen]`“.

Poli]i[tii Capitalei au desf`[urat activit`]i preven-tive, în special în zona parcurilor, pie]elor, centrelorcomerciale [i l`ca[urilor de cult unde exist` o aflu-en]` mare de persoane.

Cet`]enii au primit informa]ii [i sfaturi pentru anu deveni victimele infrac]iunilor comise cu violen-]`, fiind distribuite peste 8.000 de flyere [i 8.000 deafi[e cu con]inut preventiv în cadrul proiectuluipunctual de prevenire a tâlh`riilor „|n siguran]` pestrad`“.

Credit foto: AS

Poli]i[tii de proximitate ai Sec]iei 11 discut` cu cet`]enii la intrarea \ntr-un

centru comercial din sectorul 3

14 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

S-a afundat în p`dure [tiindc`, la fiecare pas, se îndep`r-teaz` de primejdia arest`rii. Laun moment dat, s-a oprit [i acugetat: „M`, dar ce fac eu f`r`nici un ban la mine? Trebuies` fac ceva [i s` iau banii deacas`“. A r`mas în p`durepân` când s-a cr`pat de ziu`,apoi s-a apropiat de sat spe-rând ca, [i în acea zi, Ilie P., unb`ie]el de 6 ani, s` vin` cucaprele la p`scut. A avut no-roc. Pu[tiul a ap`rut în jurulorei 9.30, înso]it de sora luimai mic`. L-a l`sat s` se a[eze,apoi l-a strigat pe Iliu]` [i i-af`cut semn s` se apropie. „Iliedu-te la nevast`-mea [i spune-is`-]i dea bani din dulap [ipa[aportul. Mi le aduci, iar euî]i dau 20 de lei. S` nu spuicuiva c` m-ai v`zut pe aici“.Speriat, b`ie]elul, care [tia c`are de-a face cu un criminal, adat din cap [i a luat-o la fug`spre sat. Alexandru a r`mas lajum`tatea distan]ei dintrecomun` [i p`dure, ascuns înruinele gheretei paznicilor fos-tului CAP. În jurul orei 10.15,dinspre Ro[ia au ap`rut celedou` ma[ini ale poli]i[tilor dincomun`. Mergeau cu vitez`,îndreptându-se spre loculunde se afla el. Era pierdut.

Un criminal descoperit de propria fiic`

Un om a murit în proprialocuin]`. Faptul în sine nu con-stituie o noutate, mai cu sea-

m` c` la noi rata mortalit`]ii aatins cote îngrijor`toare. Dar,când cel decedat este g`sitdup` aproximativ 36 ore de latrecerea în nefiin]`, iar pe corpprezint` urme clare de vio-len]`, lucrurile se complic`. Însensul c` pe fir, în locul ofi]e-rului de stare civil`, care seocup` de actele trebuincioaseînmormânt`rii, intr` echipele

operative ale poli]iei [i procu-raturii. A[adar, Constantin B.,un pensionar de 59 ani, cudomiciliul în ora[ul Giurgiu,este descoperit, de un nepot,decedat în propria cas`.Nepotul, un pu[ti de 16 ani,fuge speriat la o vecin`. N-adurat mult [i la locul cu pricinaa descins poli]ia. Medicul le-gist a constatat c` moartea afost violent` [i s-a datoratasfixierii mecanice. Prin urma-re, b`trânul a murit sugrumat.Dovad` în acest sens stândfaptul c` în zona gâtului seputea observa o urm` l`sat`de arma crimei, stabilit` ulte-rior ca fiind cablul de la unradiocasetofon. Trupul neînsu-fle]it al lui Constantin a fost

g`sit în buc`t`ria locuin]ei,între pat [i sob`. Era culcat cufa]a în jos, iar hainele îi eraurupte. Prin cas` nu existauurme specifice, care s` atestec` mobilul crimei fusese jaful.Un motiv în plus ca ancheta s`înceap` lista b`nui]ilor chiarcu rudele apropiate mortului.A[a s-a aflat c` acesta avea unfiu care-l ura de moarte, dinpricina unei neîn]elegeri refe-ritoare la posesia unei supra-fe]e de teren agricol. Fiul, penumele s`u Vasile B., 30 ani,nu avea nici m`car un alibicare s`-l dezvinov`]easc` învreun fel. El a m`rturisit c` înurm` cu dou` zile, când sepresupune c` a fost ucis Con-stantin B., era beat, la domici-liu. Acest fapt nu a putut ficonfirmat de nici un membrual familiei sale. Ba, mai multdecât atât, fiica lui Vasile, învârst` de 6 ani, a declarat unuipoli]ist, în timpul unei discu]iioarecare, c` tat`l ei nu a fostacas` în momentul critic.Oricum, nu era suficient pen-tru a se continua cercet`rile înaceast` direc]ie. Ele au fosttotu[i demarate, c`ci de la fa]alocului s-au adunat probe careîl incriminau pe Vasile. Crimi-nali[tii au descoperit [i cablulcare a fost transformat în arm`a crimei. Pe el nu s-au g`sitîns` amprente digitale, dar peradiocasetofonul de la careprovenea, s-au g`sit urme di-gitale apar]inând chiar luiVasile. Facem precizarea c` întimpul anchetei, Vasile a sus]i-nut c` nu [i-a v`zut tat`l devreo patru luni, iar în casa a-cestuia nu a mai c`lcat de maibine de un an. Deci, era limpe-de c` amprentele digitale depe obiectul cu pricina prove-neau de foarte curând. A[a c`,

Cum s` ne ferimde infractori?

-- uurrmmaarreeddiinn

nnuumm`̀rruullttrreeccuutt --

În aceast` diminea]`,începând cu ora 9.00,

dou` plutoane de jandarmi vor scormonirâul care traverseaz`satele Paltin, Vulcan [i Poiana M`rului,

din ]ara F`g`ra[ului,jude]ul Bra[ov.

””

15POLI}IA CAPITALEI - Iulie

PREVENIRE

la scurt timp, pe numele luiVasile B. a fost emis mandatde arestare, în final fiind con-damnat la 20 ani de închi-soare acesta recunoscându-[ivina.

O feti]` de 11 ani [i-a demascat tat`l asasin

Materialul publicistic careurmeaz` reprezint` reprodu-cerea articolului cu titlul demai sus, scris de ziaristul Bog-dan Soare [i ap`rut în cotidi-anul „Na]ional“ din 22 mai1998:

În aceast` diminea]`, înce-pând cu ora 9.00, dou` plu-toane de jandarmi vor scor-moni râul care traverseaz`satele Paltin, Vulcan [i PoianaM`rului, din ]ara F`g`ra[ului,jude]ul Bra[ov. Jandarmii, asis-ta]i de procurori ai ParchetuluiBra[ov [i poli]i[ti criminali[ti,sper` s` g`seasc` în apelerâului cadavrul lui Vasile Su-lic`, ucis în urm` cu mai binede trei luni. Pân` ieri, când s-aaflat întreaga poveste, nimeninu [tia c` Sulic` a fost ucis.Rudele acestuia s-au îngrijoratabia când au observat c` b`r-batul nu [i-a mai ridicat pensiade la po[t`.

Rivali în dragoste

So]ii Ion [i Ani[oara Bo]eatr`iesc în c`tunul Paltin. Ca-sele, câteva la num`r, suntîmpr`[tiate pe dealurile Poie-nii M`rului, o localitate cuoameni înst`ri]i, care nu ausim]it niciodat` efectele colec-tiviz`rii. Ion [i Ani[oara au treicopii. Cu toate acestea, înperioada 1996-1997 ei s-audesp`r]it. Ion [i-a luat lumeaîn cap, Ani[oara a r`masacas`, cu copiii. În acea pe-

rioad`, l-a cunoscut pe VasileSulic`. Pentru c` tr`ia singur,b`rbatul s-a mutat bucuros încasa Ani[oarei. Om gospodar,mai b`tea un cui, mai reparaun gard. |n scurt timp, Ani[oa-ra i-a n`scut un copil. Fiindc`s`torit` cu Ion, copilul a c`-p`tat numele Bo]ea. Numai c`Ion s-a s`turat de pribegie[i s-a întors acas`. Ani[oara l-agonit pe Vasile [i [i-a primitso]ul. În data de 17 februarie,pe la ora 21.30, Vasile Sulic`[i-a f`cut curaj la cârcium` [is-a dus la u[a Ani[oarei. Omulspunea c` nu vrea decât s`-[ivad` copilul [i a fost l`sat încas`. Odat` intrat, i s-a f`cutdor de Ani[oara [i de casa încare a petrecut cu ea un anfericit. A[a c`, i s-a p`rut nor-mal s`-i cear` lui Bo]ea s`plece [i s`-i lase în pace. Ceidoi b`rba]i s-au înc`ierat.Înl`n]ui]i, s-au trezit în curteacasei. Ion Bo]ea a în[f`cattoporul înfipt în butucul pecare t`ia lemne [i i-a aplicat luiSulic` o lovitur` direct înmoalele capului.

Înc` viu, Sulic` a fostaruncat în râu

Odat` „r`corit“, Ion Bo]ea [i-adat seama c` a intrat în belea.B`rbatului i-a venit ideea s`scape de Sulic` pentru totdea-una, convins fiind c` astfel va

ie[i din încurc`tur`. De[iintrusul înc` respira, Bo]ea l-aîn[f`cat de picioare [i a încer-cat s` îl târasc` pân` la malulrâului din fa]a casei sale. El afost v`zut de cumnatul s`u,Ion Flucu[. B`iat s`ritor, Flucu[l-a apucat de subsuori pe Su-lic` [i l-a târât, împreun` cuBo]ea. Dup` care, l-au aruncatîn râu. Timp de trei luni n-auzis nim`nui nimic. Credeau c`au sc`pat.

Rudele lui Sulic`, stabilite laCodlea, au observat c` b`rba-tul nu mai d` nici un semn devia]` [i, în plus, nu [i-a ridicatpensia de la po[t` de trei luni.Atunci, au sesizat Poli]ia. Sosi]ila fa]a locului, criminali[tii n-auputut afla nimic despre Sulic`.Bo]ea t`cea, Ani[oara la fel.Singura care a avut curaj s`relateze despre cele întâm-plate în noaptea de 17/18februarie a fost mezina fami-liei Bo]ea, în vârst` de 11 ani.Feti]a a povestit despre b`taiadintre Sulic` [i Bo]ea [i despredârele l`sate de picioarele luiSulic`, pe când era târât sprerâu. Ion Bo]ea [i Ion Flucu[ aufost aresta]i pentru 30 de zile,iar \n diminea]a urm`toare s-af`cut reconstituirea faptelor,chiar cu autorii acestora.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: i4.mirror.co.uk

16 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

Contra bandi]ilor,uneltitorilor

[i gâlcevitorilor

Una dintre cele mai grele\ns`rcin`ri ale guberniului}`rii Române[ti, prin 1808-1812 era „cea veche de stâr-pire a ho]ilor“. Bandele ap`-reau de obicei prim`vara. Lacererea „marelui comandirCutu[ov“, \n 1812 Arm`[ia ac`p`tat un num`r de slujitoriarma]i cu \ns`rcinarea de aprinde pe ho]i, \ntrucât,având [i Departamentul deCriminalion, „are informa-]iuni despre ho]ii din ]ear`,cu ocasiunea judec`]ii ho]ilorprin[i [i de]inu]i la pu[c`rie“,mai mult chiar [tiind maimult decât c`pitanii [i pol-covnicii de potere. La 2 fe-bruarie 1809 Divanul a ordo-nat Vistieriei, la cererea Sp`-t`riei, s` adauge 14 neferi la2 bulucb`[ii ale Sp`t`riei. |nprovincie erau pandurii, sluji-tori ai Sp`t`riei. F`r` rezul-tate substan]iale, pentru stâr-pirea ho]ilor care veneau dinIlfov [i \n Bucure[ti, \n varaanului 1811, Divanul a \nt`rit„Polcovnicia de Vl`sie“, sta-bilind, la cererea Mân`stiriiC`ld`ru[ani, s` aib` un nu-m`r de 40 de oameni deslujb` (fuseser` \nainte doar20), sub comanda polcov-

nicului Stoian (ulterior co-mandant a fost Dumitrache).Vel Sp`tarul raporta Divanu-lui la 28 iunie 1811 c`, pe„drumul umbl`tor“ de la Bu-cure[ti la Câmpina, pe carenecontenit, ziua [i noaptea,c`l`toreau negu]`torii demarf` bucure[teni [i al]i tre-c`tori cu poveri, „ca s` numai fi de acum \nainte bân-tui]i de tâlhari“, s-au orânduit12 cazaci paznici \n 5 locuri(Oracol, Butimanu, PodulPeri[, Cioc`nari [i Podul V`-leni). Tot acum, pentru c`-ipl`cea cartea ca la m`gar fuga,un anume Dumitrache, fiulfostului clucer de arie Vasile,„dup` rele urm`rile lui [i ne-trebniciiile cu care se poart`,s-a osândit (de c`tre Divan) ase trimite \n surghiun de aici

din Bucuresci“ la Mân`stireaM`rgineni, unde i s-a \ncre-din]at preacuvio[iei sale p`-rintelui egumen, pentru a-ida o chilioar` [i „a fi supus la\nv`]`tura c`r]ii“. A fost\nso]it de un zapciu sp`t`-resc.

Printre altele, Agia avea casarcin` supravegherea celorcare „f`ceau vorbire rea des-pre domnie“, având iscoadepentru a urm`ri „hicleniile“\ndreptate \n contra domni-torului, ajungându-se pân`acolo \ncât, la 1782, domni-torul Nicolae Caragea inter-zicea discu]iile publice cucaracter politic. Printre alteatribu]iuni, aga era [i „paz-nicul domnului“. Când vine\n scaun \n septembrie 1822,traversând Podul Beilicului,Grigore Dimitrie Ghica avea\n avangarda cortegiului, c`-l`rind un superb arm`sar, pemarele aga „cu amploia]iis`i“. |n vremea sa, boieriicare erau prin[i conspirândcontra domnitorului erautun[i „cu p`rul capului l`satdin dâr`“, dup` cum sun` oporunc` a sa din 1826, dat`de biv vel clucerului Costa-

FILE FILE DIN TRECUTULDIN TRECUTULPOLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

4

Florin {INCA

17POLI}IA CAPITALEI - Iulie

ISTORIA LA ROTATIV~

che Ralet, ispravnic al str`i-nilor.

Cei care \ndemnau la r`z-meri]`, nu f`ceau cuvenitacur`]enie lâng` pr`v`lii, vin-deau cu lips` la cântar, cle-veteau contra domnitorului,aveau s` cunoasc` din plinpedeapsa loviturilor la falan-g` ale marelui ag`, mai alesc`, din 1775, se \nfiin]eaz`Tribunalul Agiei. De atunci ar`mas vorba „Aga te bate,aga te judec`“, \nsemnândarbitrarul reprim`rii, dar [iexisten]a tribunalului [i a \n-chisorii Agiei. Aga mai \ntâi tealtoia [i apoi te judeca. Prin-tre cauzele aduse \n fa]aTribunalului Agiei \n 1832men]ion`m: \mpreunarea \nsil` (viol), mu[c`tura decâine, tentativa de r`pire,stricarea unor haine.

Mai mult, domnitorul Mi-hail {u]u a organizat \nce-pând cu 1793 o „poli]ie pro-prie“, format` din „oameniascun[i“, care culegeau infor-ma]ii din partea acelora„n`r`vi]i r`u \n netrebnicii [iobi[nui]i a vorbi halturi“.Nicio persoan` nu putea fig`zduit` \n hanurile din târgsau din mahalale, f`r` a avear`va[ de la marele ag` orimarele sp`tar, \n caz contrarera dus la temni]a Agiei sau aSp`t`riei [i ]inut pân` i sestabilea identitatea, ori sepunea cineva cheza[.

Anterior, la 1776, arma[iiaveau [i \ns`rcinarea de aprinde tâlharii, care erauadu[i la temni]a agiei lega]icu lan]uri [i cu toate lucrurileg`site asupra lor. |ncepândcu Regulamentul Organic,Capitala este \mp`r]it` \ncinci boiele (vopsele sauculori) - ro[u (centrul), verde

(II), albastru (III), negru (IV),galben (V) - \n cadrul fiec`reiasemenea diviziuni existândo Komisie, condus` de unkomisar. La rândul ei, fiecarecomisie se \mp`r]ea \n câtetrei desp`r]ituri, conduse deun subcomisar, iar fiecaredesp`r]itur` includea maimulte mahalale (\n total 82),\n frunte cu epista]i, ajutoride epista]i [i câte trei v`t`[ei.

Nu mult dup` aceasta, \nanul 1830, Agia Bucure[tilorera condus` de marele ag`Manolache Florescu. |n ierar-hie urmau pomo[nicul - ser-dar Ghi]` Velescu, ajutorulpomo[nicului - Ghi]` Titea-nu, secretarul - Vasile R`zo-escu, registratorul - IorguNottara, comandantul doro-ban]ilor Agiei (40 c`l`ri [i pejos) - pitar Costache Chihaia,comandant peste 50 de oa-meni (cangii, topora[i, saca-gii, adic` \ntr-un cuvânt pom-pierii) - Dumitru Bulucba[a,c`petenia peste 12 tulum-bagii - Dumitrache C`pitanu.

Aga te bate, Aga te judec`

|n anul 1775 domnitorulfanariot Alexandru Ipsilanti a\nfiin]at „Judec`toria ot velAga“ (Judec`toria mareluiag`). Aceast` instan]` jude-c`toreasc` a mai purtat de-numirea de „Tribunalul po-li]iei \ndrept`toare“ (sub Re-gulamentul Organic), cândexista \n cele dou` capitale,Bucure[ti [i Ia[i, fiind for-mat` din medelnicerul MateiGreceanu [i {`trarul Enciu. |n1815, judec`torii Agiei eraupaharnicul Constantin Fotino[i clucerul Constantin Oto-peanu.

Era o instan]` administra-tiv` special` (corespunz`-toare vechilor tribunale aleAgiei, Sp`t`riei, H`tm`niei),compus` dintr-un pre[edin-te, doi membri, sub prive-gherea ag`i, având c`derea ajudeca „pricinile poli]iene[timici“, adic` contraven]iile

Generalul P. D. Kiseleff

18 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

„\mpotriva bunei orânduieli,bunelor moravuri [i ob[te[tiisiguran]e“. Pedepsele pro-nun]ate erau cuprinse \ntre50 de lovituri de toiag [i treizile de carcer`, pentru celemai grave.

Erau un tribunal mixt, zisal Agiei, compus din ag`(mare dreg`tor administra-tiv) [i un boier judec`tor.Similar, pentru delictele dinmahalale exista un Tribunalal Sp`t`riei. Potrivit unui„catastih“, pentru slujba dejudec`tor la Sp`t`rie, \nluna martie 1781, IordacheCaragea primea 270 de lei;biv vel paharnicul Constan-tin Cocor`scu, judec`tor laAgie primea [i el aceea[isum`.

|n 1828-1834 generalul P.D. Kiseleff reorganizeaz` a-ceast` instan]`, care judeca„toate gâlcevurile, b`t`iele [itoate faptele câte se vor \n-tâmpla \ntr'acest ora[ Bucu-resci, \mpotriva bunei orân-duieli, bunelor n`ravuri [i ob-[te[tii siguran]e, punerea \nlucrare (\n ultim` instan]`, cuexecutare, n.n.) a hot`râriisale, toate pricinele câte nuvor fi vrednice de osânde

mai mari, de cât \nchisoareade trei zile pân` la 50 bice(nuele), precum gâlcevuri,b`t`i \n cârcium`, f`r` pre-cugetare (premeditare, n.n.)[i alte vini mici ce se chiam`poli]iene[ti; iar pricinele carevor ar`ta \mprejur`ri maimari, acelea poli]ia cercet`-toare de loc le va adresa curaport, pe scurt, la desp`r-]irea corec]ional` a jude]ului,trimi]ând [i pe vinova]i subbun` paz` la acea desp`r]ire,cu toate lucrurile câte se vorfi g`sit asupr`-le“.

Pricinile se judecau „f`r`plaizvaisuri“ (\nscrisuri) [i f`r`vechil (avocat). A[adar, „co-misarii pl`[ilor vor putea cerc-eta pricinele cele poli]iene[ticâte s` vor \ntâmpla \n plasaunde fie care va fi orânduit,\mp`când prigonitoarele p`r]i;iar neputându-i \mp`ca, saude vor fi gre[eli vrednice devreo osând` sau vin` mare, deloc tot \ntr'acea zi vor trimitepe vinova]i supt bun` paz` lajudec`toria Poli]ii“. |n 1850,Condica Criminal` din vremeadomnitorului Barbu Dimitrie{tirbei con]inea prevederi [icu privire la Tribunalul poli-]ienesc.

Iat` „Condica pentru cei cese judec` la Agie, se osân-desc, intr` la popreal` [i delapopreal` dup` ce se \ndrep-teaz` sau se trimit la temni]apu[c`riei cu examen de a lor\nvinuiri“, din anul 1832:

„Florea ]iganul, de ani 25,al r`posatului Dvornic Raco-vi]`, b`nuit de un DatculCiolak c` i-ar fi spart lada.Judecata nu l-au g`sit vino-vat, ci s`-l dea cheza[. Iunie26. Hot`rârea: s-au dat pechez`[ie, Iunie 28.

Tudorache [alvaragiul, deani 32, de neam român dinSilistra, venit aici de 23 deani, b`nuit c` au spart ce[-megeaua lui Dumitru cârciu-maru [i i-au furat câ]i-va[ibani. Numitul t`g`due[te.S'au b`tut [i s'au slobozit.Iunie 28“.

Alte pricini aduse \nainteaJudec`toriei Agiei (Tribuna-lului Poli]iei Capitalei) \nanul 1832: Spi]erul Ost`[escAplec`r cu vistierul GrigoreOtopeanul, pentru ni[te pan-taloni rup]i de un câine;C`lin b`canu cu Mihalachecafegiul pentru c` s-ar fi iu-bind cu nevasta lui C`lin;Domnul Maior Brunau cuBercu Ovreiul, pentru stricarede haine; Zoi]a m`tu[a so]ialui Gheorghe b`rbierul pen-tru \ns`lnicie de \mpreunarecu cumnat`-sa; Moscu NatanLeog cu Stoian Covaci, pen-tru un câine ce i-au ruptgiubeaua [i o malotea, cusurde 20 de lei; Ti]a [i Anica,femei, cu Gheorghe [i Ena-che C`psiu, R`[can Logof`tul[i Ioan Dasc`lul, pentru \m-preunare \n sil`.

-- ssffâârr[[iitt --

Bucure[tiul din secolul XIX

19POLI}IA CAPITALEI - Iulie

MONDO POLICE

Grégory Jalade, responsabilul sindical algardienilor „Force Ouvrière“ a negociat luareade m`suri administrative dure contra agre-sorului. Acesta consider` c` m`suri disciplina-re sunt foarte greu de impus la Béziers, maimult din cauza faptului c` Parchetul de pelang` TGI (Tribunalul de |nalt` Instan]`) estemult prea tolerant cu popula]ia carceral`.

|n ceea ce \l prive[te pe Patrick Mathé,procurorul general de la Béziers, care cunoa[-te bine situa]ia, este de p`rere c` Parchetulnu poate lua m`suri deoarece probele pecare Administra]ia Penitenciar` le prezint`\mpotriva de]inu]ilor nu sunt suficient de fia-bile, cu atât mai mult cu cât corup]ia genera-lizat` \n toate structurile, face ravagii \n sis-tem.

De[i exist` particularit`]i, \n general, acce-sul la telefoanele publice din incinta \nchiso-rilor este permis. Maxim 10 numere de tele-fon (membrii familiei, prieteni, institu]ii, etc.)pot fi apelate din interior, care sunt verificate,respectiv, aprobate de judec`torul responsa-bil cu executarea pedepselor [i \nregistrate \nprealabil.

|n plus, comunicarea poate fi ascultat` [i\nregistrat`.

|n unele \nchisori, \n general, dac` apare unnum`r dintre cele 10 permise, convorbirea nueste ascultat` [i nici \nregistrat`. |n schimb,dac` apare un alt num`r, convorbirea esteautomat ascultat` [i chiar \nregistrat`. Num`-rul de scrisori c`tre exterior nu este limitat.

De[i nu pot fi blocate, pot fi citite [i foto-copiate, iar la nevoie utilizate de legislatorcontra expeditorului, respectiv, al destinataru-lui sau contra tuturor persoanelor ale c`rorcoordonate apar men]ionate [i care pot faceobiectul unei anchete.

De la \nceputul anului au fost confiscate laBéziers, peste 100 de telefoane, 80 de car-duri SIM, 15 USB-uri, 40 \nc`rc`toare [i sutede grame de stupefiante.

Exist` \nchisori \n care telefoanele porta-bile sunt chiar [i o bun` surs` de afaceri. |npenitenciarul „Nanterre“, Anouar P., afacerist\n exterior, a reu[it s`-[i continue afacerile,mai mult sau mai pu]in ortodoxe chiar [idup` \ncarcerare.

Cu ajutorul prietenei sale, de]inutul a„importat“ \n perioada 2008-2009 telefoanemobile [i carduri SIM, pe care le comercializa\n interior, cu succes. Totul a fost descoperit\ntâmpl`tor de poli]i[tii de la Brigada de Re-primare a Banditismului, care i-au pus tele-fonul sub urm`rire. |n urma convorbirilor,anchetatorii au descoperit totul.

Hafsia, prietena lui Anouar, primea coman-da [i cump`ra telefoanele cu 50-60 euro, care,apoi erau revândute de]inu]ilor cu 250 euro.Pe 27 martie 2012, Anouar [i Hafsia au fostadu[i \n sala de judecat`. Femeia a sc`pat doarcu o pedeaps` cu suspendare, iar Anouar afost condamnat la 10 luni cu executare.

Conform documentelor (cu circuit \nschis)al Administra]iei Penitenciarelor, „plou`“ cutelefoane mobile [i \n alte institu]ii privativede libertate. |nchisoarea „Laon“ se num`r` [iea printre ele. Dup` terminarea programuluide vizit`, sâmb`t`, 30 martie, la o perchezi]iegeneral` „neanun]at`“ \n zece celule, au fostdescoperite 30 de telefoane mobile, dou`cu]ite [i stupefiante.

|n concluzie, de[i teoretic, telefoanele mo-bile sunt interzise, practic, majoritatea de]i-nu]ilor, posed` cel pu]in unul, inclusiv la\nchisoarea „Laon“, care \n diminea]a zilei de13 octombrie 2012, a fost teatrul unei b`t`ide propor]ii \ntre de]inu]i, unde, \n aripa B1 ainstitu]iei, doi dintre ei au fost agresa]i, f`r`mil`, de al]i 23.

Interesant este faptul c`, „solidaritatea“dintre ei i-a f`cut pe câ]iva dintre ace[tia s`blocheze u[ile de acces \n arip`, pentru a\mpiedica echipele de interven]ie s` p`trun-d` [i s` restabileasc` ordinea.

Pe 17 aprilie, un tân`r tat`, aparent res-pectabil, a \ncercat s` introduc` \n \nchisoa-

|n umbra vie]ii

20 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

MONDO POLICE

rea „Compiègne“, cu ajutorul unei sfori, ag`-]ate de grilajul celulei unui de]inut, un pachetce con]inea un telefon mobil. Metoda uti-lizat` este destul de rar`, având \n vedere c`majoritatea institu]iilor penitenciare au \njurul lor o zon` de securitate.

Metoda putea, \ns`, func]iona la Compiè-gne, care nu are o astfel de zon` de securi-tate. Din p`cate, pentru unii [i din fericirepentru al]ii, omul este prins \n flagrant delictde autorit`]ile penitenciare [i este arestat.

Identificarea \n baza de date a Poli]iei Na-]ionale, a dus la schimbare radical` a situa-]iei. Anexa 1 a cazierului judiciar (destinat`autorit`]ilor poli]iene[ti [i judiciare), este im-presionant`. Aceasta con]ine 11 condamn`ripentru tot felul de infrac]iuni.

Cum \ns` \n mediul carceral francez to]i de-]inu]ii sunt nevinova]i [i fiecare dintre ei are pro-pria versiune privind faptele care le sunt repro-[ate de justi]ie, b`rbatul are [i el propria istorie,pe care a expus-o \n fa]a lui Sylvie Rebboh,pre[edinta Tribunalului Corec]ional Compiègne:„Nu [tiu cum s-a \ntâmplat. Este de neiertat. M`\ntorceam lini[tit de la serviciu spre cas`, cânddeodat`, brusc, doi indivizi m-au strigat [i mi-aucerut s` urc \n ma[ina lor. {tiau c` fusesem\ncarcerat la Compiègne [i vroiau s` introduc unpachet \n interior. La \nceput am refuzat, cate-goric, \ns` dup` ce mi-au propus o sum` impor-tant` de bani, am acceptat. Dar n-am [tiut c`\n pachet a fost introdus [i un telefon mobil.Mi s-a spus c` era doar cafea“.

Instan]a l-a condamnat la numai [ase luni,cu suspendare.

Para[utajul coletelor (cu stupefiante [i te-lefoane) \n interiorul \nchisorilor este o teh-nic` curent`, drept dovad`, pe 28 ianuarie afost descoperit` o arm` de foc disimulat`\ntr-o carte la bibliotec`. Ancheta poli]iei judi-ciare este \n desf`[urare.

Delegatul regional al sindicatului „ForceOuvrière“, Yannick Lasserre, pe care l-am con-tactat, ne avertiza: „De[i nu putem vorbi de osuprapopulare a \nchisorii Compiègne (96de]inu]i pentru 82 de locuri), nu exist` niciunfel de grilaj de sârm` \n jurul ei, [i cum aceas-ta este \n ora[, oricine se poate apropia [i prinpara[utare sau yo-yo adaptat (sfoar` legat` degratiile celulelor), orice obiect poate fi intro-dus \n incinta \nchisorii [i de acolo \n celule“.

Un alt loc unde pot fi introduse obiecteinterzise, relativ, cu mare u[urin]`, este par-loir-ul (camera unde de]inu]ii se \ntâlnesc cufamilia sau rudele).

De[i \nchisoarea dispune de instrumentede control [i detectare a obiectelor metalice,respectiv, scanarea bagajelor, legea peniten-ciarelor din 2009 interzice perchezi]ia corpo-ral`, ceea ce \mpiedic` controlul zonelor in-time ale vizitatorului.

|n ciuda condi]iilor medievale de care dis-pune \nchisoarea Compiègne, aceasta are \nistoria ei \nscris` [i câteva evenimente ie[itedin comun, caracteristice marilor institu]ii pe-nitenciare moderne.

Credit foto: Corbis.com

|n diminea]a zilei de 10 ianuarie 2012, unde]inut, \n vârst` de 23 ani, a profitat detransferul la Centrul Spitalicesc RegionalCompiègne (pentru analize medicale) undei-a amenin]at pe doi supraveghetori care \linso]eau, cu un cu]it fabricat \n atelierele din\nchisoare [i apoi a disp`rut.

Un loc frunta[ \n mod negativ, \l de]ine\nchisoarea „Lille-Sequedin“, deschis` \n2005, de unde Creillois Redoine Faïd (infrac-tor periculos) reu[e[te s` evadeze \n modspectaculos, pe 13 aprilie, dup` ce a reu[it s`introduc` explozibil \n penitenciar.

|n acest centru de deten]ie, din informa]iilepe care le de]inem, nu a fost organizat` nicio-dat`, \n cei [apte ani de existen]`, o perchezi]iegeneral` (de anvergur`), pân` pe 24 septem-brie 2012, când gardienii au declan[at o grev`general` (de[i le era interzis, conform legii).

Motivul: prea multe telefoane mobile \ncelulele de]inu]ilor, care pun \n pericol secu-ritatea lor [i a \nchisorii [i pot contribui larevolte, evad`ri, trafic de stupefiante, etc.

Din p`cate, nu se ia \n calcul [i corup]iadin sistem (contribu]ia gardienilor corup]i),care desigur ar putea fi un al treilea vectorresponsabil de introducere a obiectelor inter-zise.

La inaugurarea \nchisorii „Sequedin“ acumopt ani (\n plin centru urban), care urma s`\nlocuiasc` penitenciarul „Lille“ (cea mai ve-che \nchisoare din regiune, suprapopulat`,instalat` din 1146, \n cl`direa mân`stiriiNotre Dame de Loos) se dorea ca aceasta s`devin` un model de urmat.

Din p`cate, acest lucru nu s-a \ntâmplat,pentru c` „Sequedin“, este la ora actual` unadev`rat mall al produselor ilicite: telefoanemobile, droguri, ]ig`ri, b`uturi alcoolice sauchiar arme de foc. Numai anul trecut, au fost

confiscate peste 25.000 de obiecte ilicite, \ncre[tere fa]` de anii preceden]i (peste 24.000\n 2010 [i 21.000 \n 2009).

Redoine Faïd, o „figur`“ cunoscut` dreptinfractor periculos evadeaz` anul acesta, fo-losindu-se de un telefon mobil, explozibil [i oarm` de foc.

La numai trei zile de la evadare, un telefonmobil [i cantit`]i importante de plastic (carear fi intrat \n compozi]ia explozibilului uti-lizat), sunt descoperite, dispersate, \n toale-tele \nchisorii rezervate personalului peniten-ciar.

Pe 18 aprilie are loc o perchezi]ie general`\n interiorul penitenciarului, pe care gardieniio solicitaser` de mai mult timp. 792 de]inu]isunt lua]i prin surprindere de acest control. |ntimpul pauzei de prânz toate celulele suntperchezi]ionate iar rezultatul a fost pe m`suraa[tept`rilor: zeci de telefoane mobile, stick-uriUSB, cu]ite, cantit`]i importante de cocain`,alcool, console de jocuri [i alte m`rfuri decontraband`.

Considerat un „locatar“ special (de]inutsupravegheat cu prioritate) Faïd ar fi trebuits` fie supus unui regim strict la „Sequedin“ -s` beneficieze de o perchezi]ie general` \ncelul`, cel pu]in o dat` pe lun`, iar la fiecaretrei luni, acesta ar fi trebuit s` fie mutat \ntr-oalt` celul` \n cadrul institu]iei penitenciare,ceea ce nu s-a \ntâmplat.

Redoine Faïd, 40 ani, arestat preventiv,pentru uciderea unei poli]iste, pe 20 mai2010, cu ocazia unui schimb de focuri pe A4,\n urma unui jaf armat, comis la Villiers surMarne, era [i el o excep]ie, \n felul lui.

Ca dovad`, sâmb`t`, 13 aprilie când urmas` se \ntâlneasc` la vorbitor cu fratele lui, eradeja \narmat cu explozibil [i arm` de foc. |ntimpul acesta a luat ostatici patru gardieni [ia evadat \mbr`cat \ntr-o uniform` de gardian[i a disp`rut cu ajutorul a dou` ma[ini, care \la[teptau \n apropierea \nchisorii.

Dup` un an de investiga]ii, pân` \n varaanului 2011, anchetatorii au arestat 27 depersoane suspectate c` ar fi participat la jafularmat de la Villiers sur Marne.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

21POLI}IA CAPITALEI - Iulie

MONDO POLICE

Credit foto: Corbis.com -- vvaa uurrmmaa --

22 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

V`zând c` fo[tii parteneribelgieni nu mai vor s` aib`de-a face cu el, B. Franciscl-a sunat la telefon pe I. Ioncare locuia \n ora[ul Gent,propunându-i s` vin` laNamur, s` preg`teasc` o„afacere“. El a acceptat [i,\mpreun`, au hot`rât cajaful asupra „Marelui Bel-grad“ s` fie dat \n seara zileide 7 februarie.

Preg`tirile au constat, ca[i \n cazurile precedente,dintr-o observare a mi[c`-rilor din supermagazin [i dinzona \n care era situat aces-ta, infractorii re]inând ceeace era mai important [ianume c` ora de \nchidereera 20.15, când \ncepeacolectarea \ncas`rilor de lacasele de marcaj. Partea

logistic` a preg`tirii a \nsem-nat procurarea a dou` armeautomate, un Kala[nikov [ialta de tip Valtro, a dou` pe-rechi de m`nu[i, cagule [i\nc`rc`toare cu muni]ie. De-plasarea urmau s` o efectue-ze cu autoturismul Toyota,proprietatea lui B. Francisc.

|n ziua atacului, cu pu]in\nainte de ora 20.15, cei doiau parcat ma[ina \n fa]asta]iei de benzin` „Texaco“,din apropierea magazinului,[i au intrat \ntr-un bar undeau consumat por]ii \nsem-nate de b`uturi alcoolice. {iasta f`cea parte din ... pre-g`tirea logistic`.

|n fine, când a sosit mo-mentul, B. Francisc [i I. Ionau intrat \n supermagazin cucagulele trase pe figur` [i

armele rotite amenin]`torasupra casierelor [i celorlal]iangaja]i care aveau activit`]ilegate de colectarea \ncas`-rilor. De casiera Paulette S.,de la casa nr.1 s-a ocupat B.Francisc.

Tr`gând câteva focuri dearm` \nspre plafon [i pere]iilaterali, acesta a strâns oparte din personal \n birouladministrativ [i a smuls fi-rele telefoanelor aflate a-colo, \ntrerupând orice le-g`tur` ce s-ar fi putut realizaprin aceste mijloace decomunicare. |n acest timp, I.Ion a silit celelalte casiere,sub amenin]area perma-nent` cu arma, s` strâng` \nsaci sumele provenite din\ncas`ri.

Ceea ce a urmat seam`n`aidoma cu un crâmpei defilm gangsteresc modificat.Jefuitorii, dup` ce au pussacii cu banii fura]i \n pro-priile lor gen]i, au cerut capersonalul magazinului s`u,eventual, unul din cump`-r`torii surprin[i \n interior, \ntimpul atacului, s` le pun`la dispozi]ie un autoturismcu cheile \n contact. Cumnimeni nu le-a satisf`cutcererea, ace[tia au ie[it a-far`, surprinzându-l pe ce-t`]eanul G. Etienne, caretocmai ie[ea din autoturis-mul s`u Citroen 2X nr. IV964. Tot cu arma \ndreptat`spre pieptul lui, l-au silit s`se a[eze la volan, s-au urcat[i ei, unul pe bancheta dinspate, cel`lalt pe locul dinfa]`, partea dreapt`, [i austrigat s`-i duc` la Gem-bloux.

De data aceasta, poli]ia areac]ionat cu rapiditate, [iCredit foto: Corbis.com

Antrenat \n legiunea str`in`, un bra[ovean a devenit jefuitor

Constantin CONSTANTINESCU

3

MAGAZIN

23POLI}IA CAPITALEI - Iulie

-- ssffâârr[[iitt --

nu, dup` mult timp, opatrul` a acesteia a luat \nurm`rire autoturismul \ncare se aflau cei doi. Ca s`scape de urm`ritori, B.Francisc a deschis portiera [ia tras câteva focuri \n di-rec]ia echipajului poli]iei.Dar urm`ritorii nu s-au in-timidat, ceea ce l-a determi-nat pe infractor s` sparg`geamul din spate [i s` trag`,din nou, \n ma[ina poli]iei,de data aceasta reu[ind s`nimereasc` parbrizul aces-teia [i s`-i oblige pe ocu-pan]i s` renun]e la urm`rire.

|n momentul \n care aspart luneta din spate a ma-[inii \n care se afla, B. Fran-cisc s-a r`nit la mâini, mân-jind cu sângele s`u capito-najul banchetei [i sp`taruldin spate.

Urm`rirea, \ns`, a continuat,fiind preluat` de un echipajal serviciului de interven]ii,compus din agen]ii W. Eric [iP. Arnaud. Dar, \n acela[itimp, [i cu mai mult` furie acontinuat [i tirul Kala[ni-kovului lui B. Francisc, deter-minându-i [i pe ace[tia s`

abandoneze urm`rirea. Aintrat \n „rol“ un al treileaechipaj al poli]iei, \ntâmpinattot cu focuri de arm`. S-a\ntâmplat, \ns`, ceva cu totulneprev`zut: necunoscândlocurile [i traseele pe unde\ncercau s` scape de poli]i[ti,B. Francisc [i I. Ion l-au \ndru-mat pe cel de la volan pe ostrad` \nfundat`, unde aur`mas bloca]i. |n aceast`\mprejurare, [i-au abandonatostaticul, cu ma[ina lui cutot, [i au dat bir cu fugi]ii,uitând lâng` ma[in` o partedin banii fura]i din super-magazin.

Cel pu]in pentru I. Ion, epi-logul acestui hold-up a fostunul trist. Lacom din fire, el s-a \ntors pentru a recuperasacii cu prada abandonat` \nmomentele precipitate alefugii, dar a fost prins depoli]ie. |n schimb, B. Francisca reu[it s` scape din zonaunde mi[unau patrulele depoli]ie, ascunzându-se \n a-propierea localit`]ii La Brou-yerre. Pe un câmp, a abando-nat Kala[nikovul [i recuzitafolosit` la jaf, p`strând cea

mai mare parte din baniilua]i din supermagazinul„Marele Belgrad“.

A stat o noapte ascuns,dup` care, a doua zi, s-a duslini[tit \n parcarea din fa]asta]iei de benzin` „Texaco“,[i-a recuperat autoturismulpersonal [i, ca [i cum nimicnu s-ar fi \ntâmplat, a p`r`sitteritoriul Belgiei, venind \nRomânia.

A crezut c`, \n felul acesta,\[i va pierde urma, dar s-a\n[elat. Partenerul s`u, I.Ion, care, la \nceputul an-chetei, a refuzat s` dezv`luienumele complicelui s`u, acedat, \n cele din urm`,recunoscând faptele comise[i furnizând toate infor-ma]iile pe care le de]ineapentru clarificarea cauzei.

Printr-o cooperare strâns`cu poli]ia din România, B.Francisc a fost localizat [i„prins“ ... \ntr-un loc dedeten]ie, unde fusese \ncar-cerat pentru alt` fapt`penal` s`vâr[it` dup` \n-toarcerea la Bra[ov!

Credit foto: Corbis.com

24 Iulie - POLI}IA CAPITALEI

TIMPUL LIBER

AALLCC

OOOO

LLEE

XXTT

RREE

-MM

IITTAA

TTEE

EETT

AAPP

EE

GGHH

EEEE

NN~~

RREE

FFEE

RRII-

TTOO

RR LL

AAAA

NNUU

SS

||NN CC

AADD

~~ !!

RREE

AA DD

EEUU

RREE

CCHH

II

LOC

AL

IND

ICA

T

IISSTT

OOVV

IITT~~

CCOO

LLEECC

-}}

IIEE DD

EEHH

~~RR

}}II

MIC

-{

OR

AT

UR

LET

CE

NTR

AL!

ZZEE

CCEE

XXZZ

EECC

EE

INO

PIN

AT

AB

IS !

A|N

TRO

NA

CA

IS !

A C

INS

TI

PIC

SU

BS

EM

-N

ATU

L

A F

UG

I

TRA

S |N

PIE

PT

FOR

TIFI

-C

A}I

I

AA SS

UUFF

LLAAUU

{{OO

RR

NNEE

GGAA

}}IIEE

HA

ITA

DIN

MIJ

LOC

ALI

ME

NT

AA IINN

SSIISS

TTAA

NN-AA

RREE

DDUU

MM-

NNEE

ZZEE

UU

IImmpprr

eessiioo

-nnaa

]]ii

FF`̀rr

`̀ ssoo

]] !!

((mmaass

cc..))

PPaass

tt`̀ dd

eeffiicc

aatt

MMaass

`̀ nnee

ssffâârr

[[iitt`̀

!!

|N G

UR

~ !

STR

OP

CE

NTR

AL

!

|N C

ETE

!

CÂ

INE

PE

SC

AR

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

CO

ST

EL

RA

{C

A-CC

OS

Un

b`rb

at

intr

` \n

tr-uu

n ba

r,

\mpl

etic

indu

-sse,

[i

com

and`

:-

Da]

i-mmi c

eva

rece

, ta

re [

i am

ar!

- A

tunc

i lua

]i-oo

pe...

- ur

mar

ea (

2 cu

v.)

pe l

inia

8 -

C e r e r e

11113333

00000000

{os. de Centur` nr . 37 Pope[t i Leordeni , jud. I l fov , RomâniaT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5M o b i l : + 4 0 7 4 5 1 1 9 4 1 1E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Reclama ta aici!

Pentru rela]ii, contacta]i-ne la 021.250.98.89sau pe adresa de e-mail revistapolitiei@gmail.com

Micul poli]ist|n luna iunie, poli]i[tii Com-

partimentului Poli]iei deProximitate ai Sec]iei 21 Poli]ie,a angrenat \n activit`]i preven-tiv-educative, în cadrul Pro-iectului ,,Micul Poli]ist“, 30 elevide clasa a IX-a de la LiceulTehnologic „Costin Kiri]escu“,Grupul {colar Industrial „PetrePoni“ [i Colegiul Tehnic „IuliuManiu“.

Întrucât prevenirea delinc-ven]ei juvenile [i a victimiz`riiminorilor reprezint` o prioritatena]ional` a Poli]iei Române, încadrul Proiectului de SecurityMarketing „Siguran]a \n [coli2013“, \n care suntem parte-neri, am ini]iat mai multe acti-vit`]i preventive în care am im-plicat elevii sub form` de vo-luntariat din cele trei licee depe teritoriul de competen]`.

Liceenii au fost echipa]icorespunz`tor, cu veste reflec-torizante inscrip]ionate ,,MiculPoli]ist“. Dup` o scurt` prezen-tare a obiectivelor activit`]ii ceurma s` o desf`[ur`m \n co-mun cu elevii, am purtat dis-cu]ii interactive despre misi-unea Poli]iei \n societate, rolulPoli]iei de Proximitate [i al acti-vit`]ilor preventive ce le desf`-[oar` în comunitate.

Apoi, poli]i[tii \n echip` cu ele-vii au distribuit circa 500 flyere cuinforma]ii de prevenire a infrac-]iunilor de tâlh`rie, în zona pie]eiVeteranilor, Gorjului, str. ValeaLung`, Drumul Timonierului, str.Dealul }ugulea [i str. Veteranilor.

La sfâr[it, elevii au primitdiplome de participare [i mate-riale informativ/educative pusela dispozi]ie de partenerii deproiect [i redac]ia revistei ,,Po-li]ia Capitalei“.

VVaalleennttiinn GGAAVVRRIILLEESSCCUU

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21