AUGUST2014

anul XXIINr . 432

RReevviissttaa ffuunncc]]iioonneeaazz`̀ \\nn bbaazzaa HHoott`̀rrâârriiiinnrr.. 225533//PPJJ//11999911 [[ii ffaaccee ppaarrttee ddiinnAAssoocciiaa]]iiaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr bbuuccuurree[[tteennii

„„AASSPPOOLL““.. CChheellttuuiieelliillee ddee eeddiittaarree [[ii ttiipp`̀rriirree ssuunntt

aauuttooffiinnaann]]aattee,, ffiiiinndd aaccooppeerriittee pprriinn ppuubblliicciittaattee [[ii aaccttee ddee ssppoonnssoorriizzaarree,,

ccoonnffoorrmm lleeggiilloorr \\nn vviiggooaarree..

28 pagini - 3 LEISe distribuie gratuitla Sec]iile de Poli]ie

din Capital` [i prin intermediul persoanelor juridice asociate cu redac]ia.

REDACTOR {EF:REDACTOR {EF:

Manuela Elena NEAM}U

REDAC}IA:REDAC}IA:

Sorin ANGHEL - redactor

SECRETARIAT TEHNIC:SECRETARIAT TEHNIC:

Roxana MIH~ILESCU

Indira GHEORGHE

[i Dan CÂRSTOIU

CORESPONDEN}I:CORESPONDEN}I:

Traian TANDIN, Adrian VLAD,

Thomas CSINTA, Florin {INCA,

Constantin CONSTANTINESCU,

Costel RA{CA [i Viorel BACIU

R`spunderea pentru materialele publicate

revine autorilor. Reproducerea integral`

sau par]ial` a materialelor, f`r` acordul

prealabil al redac]iei, este interzis`.

TTiippaarruull:: TTiippooggrraaffiiaa

DDrr.. TTrr.. SSeevveerriinn;;

IISSSSNN 11558844-99991100

Adresa po[tal`: str. Eforiei nr. 3-55,

sector 5, Bucure[ti.

Tel/fax: 021.250.98.89. E-mmail:

revistapolitiei@gmail.com

Sumar

11Suntem preg`ti]i pentru noul an [colar

2Documentare \n sfera analizeiinforma]iilor

6-7Girofar

10NU alcoolului la volan!

14-15Cum s` ne ferim de infractori

Legio Patria Nostra

16-17

19-20

Trei asasinate \ntr-unul singur 21-22

File din trecutul Poli]iei Capitalei

COLEGIUL EDITORIAL:COLEGIUL EDITORIAL:

Nelu LUPU

Roberto {tefan ABABEI

Mihai VOICU

P U B L I C A } I E E D I T A T ~D E D I R E C } I A G E N E R A L ~

D E P O L I } I E A M U N I C I P I U L U I

B U C U R E { T I

LA ZI

1POLI}IA CAPITALEI - August

Pentru un ora[ sigurÎn cursul nop]ii de 31

iulie, aproximativ 1000 depoli]i[ti bucure[teni audesf`[urat o serie de ac]iunipreventiv-reactive, în vedereaasigur`rii unui climat de normalitate civic` înCapital`, precum [i pentruprevenirea [i combatereafaptelor antisociale, comiseîn segmentul stradal. Amplaac]iune a fost coordonat` deadjunctul directorului general al Poli]iei Capitalei,comisar [ef Roberto-{tefanAbabei.

Obiectivul principal alacestor activit`]i l-a constituitcre[terea autorit`]ii poli]iei [iasigurarea respect`rii legii,înt`rirea prezen]ei poli]i[tilorîn zonele cu un poten]ialrisc criminogen, dar [idepistarea, identificarea [itragerea la r`spundere apersoanelor urm`rite întemeiul legii, precum [i acelor care încalc` prevederilelegale.

Activit`]ile desf`[urate dePoli]ia Capitalei s-au axat pe:

- identificarea persoanelordisp`rute [i prinderea persoanelor urm`rite;

- depistarea infractorilorvoiajori, a celor veni]i din altelocalit`]i pentru valorificareade bunuri provenite dininfrac]iuni, descoperireabunurilor date în urm`rire;

- identificarea [i prindereapersoanelor care au s`vâr[itfapte de natur` penal` [i carese sustrag urm`rii penalesau execut`rii pedepsei;

- stabilirea legalit`]ii unorbunuri;

- identificarea minorilorfugi]i de la domiciliu sau din

institu]iile de ocrotire aleacestora;

- depistarea persoanelorcu identitate necunoscut` [ipunerea lor în legalitate;

- legalitatea înregistr`rii încontabilitatea societ`]ilorcomerciale a tuturoropera]iunilor contabile efectuate;

- identificarea cet`]enilorstr`ini, care au înc`lcatprevederile legale ce reglementeaz` regimulvizelor, re[edin]ei sau domiciliului.

În cadrul acestor activit`]i,desf`[urate de c`tre poli]i[tiibucure[teni, au fost controlate43 de societ`]i comerciale,83 de obiective asigurate cupaz` [i identificate dou`autoturisme furate.

De asemenea, au fostlegitimate 3167 persoane,aplicate 459 sanc]iuni contraven]ionale, în valoarede peste 123.000 lei [i confiscate bunuri în valoarede 3000 lei.

Totodat`, au fost constatate24 infrac]iuni, 20 în flagrant,[i au fost identifica]i [i prin[i27 infractori, dintre care doiau fost re]inu]i.

Ac]iunea a fost sprijinit`de Comisariatul MunicipiuluiBucure[ti pentru Protec]ia

Consumatorului,Inspectoratul Teritorial deMunc` [i Garda Financiar`.

În cadrul ac]iunii, au fostconstatate trei infrac]iuni deevaziune fiscal`, respectiv afost identificat un service autocare func]iona ilegal [i dou`societ`]i comerciale, care nuînregistrau în eviden]elecontabile opera]iunile financiare derulate.

Au fost depistate opt persoane, dintre care dou`conduceau autovehicule pedrumurile publice f`r` aposeda permis de conduceresau atestat profesional (pentru mopeduri), treiaveau permisul de conduceresuspendat, iar alte trei persoane conduceauautovehicule pe drumurilepublice sub influen]ab`uturilor alcoolice.

De asemenea, au fostprin[i opt suspec]i des`vâr[irea infrac]iunilor defurt [i în[el`ciune, furt calificat, tâlh`rie, distrugere[i port sau folosire f`r` dreptde obiecte periculoase.

Celor în cauz ̀li s-au întocmitdosare penale, cercet`rileurmând a fi continuatepentru documentareaîntregii activit`]i infrac]ionalea acestora.

Credit foto: citynews.ro

2 August - POLI}IA CAPITALEI

ACTUALITATE

Documentare în sfera analizei informa]iilorO delega]ie a Direc]iei Generale de Poli]ie

a Municipiului Bucure[ti, format` din inspector de poli]ie Aurelian Marius C`]oi [i agent principal Cosmin Nicolaescu, a efectuat, în perioada 28-30 iulie, o vizit` dedocumentare în domeniul prevenirii [i combaterii criminalit`]ii, desf`[urat` laVar[ovia, Republica Polon`.

Prin derularea acestei vizite, s-a urm`ritcrearea premiselor necesare colabor`rii eficiente cu speciali[ti din cadrul Poli]ieiMetropolitane Var[ovia, astfel încât s` fieposibil` identificarea celor mai bune solu]iipractice, în domeniul analizei informa]iilor,sub urm`toarele aspecte:

- tehnici de colectare, analizare [i diseminare a informa]iilor provenitedin surse deschise;- instrumente utilizate pentru cercetarea on-line [i exploatarea mediului informatic;- investigarea blogg-urilor [i a re]elelorde socializare;- bazele de date utilizate la nivelulstructurii de analiz` a informa]iilor/managementul bazelor de date [i aaplica]iilor utilizate, procesarea datelor.

|n urma descrierii structurilor [i atribu]iilorDepartamentului de Analiz` a Informa]iilor,s-a punctat faptul c` este oferit suport tuturor forma]iunilor operative, dar [i altorinstitu]ii, cum ar fi parchetele sau instan]ele

judec`tore[ti, produsele analitice întocmiteputând fi administrate ca probe în dosarelepenale instrumentate.

Poli]i[tilor români le-a fost prezentatmodul de func]ionare a principalei aplica]ii,prin intermediul c`reia sunt raportate incidentele sesizate pe teritoriul de competen]` al Poli]iei MetropolitaneVar[ovia, respectiv KSIP, sistem ce este similar Sistemului Na]ional de Raportare aIncidentelor (SNRI). Aplica]ia KSIP, ce esteaccesibil` tuturor poli]i[tilor din Var[ovia, sedeosebe[te de SNRI prin faptul c` utilizeaz`o platform` on-line, rapid`, [i care permiteintroducerea rapoartelor de eveniment(telex-uri), a pozelor suspec]ilor, fi[elor dactiloscopice, a leg`turilor suspec]ilor cualte persoane ce au preocup`ri infrac]ionale.

Delega]ia român` a apreciat interesul [ideschiderea manifestat` de partea polonez`c`tre un schimb eficient de metode [i tehnici analitice. În urma dialogurilor interactive, reprezentan]ii Poli]ieiMetropolitane Var[ovia au apreciat nivelulde cuno[tin]e specifice ale anali[tilorromâni, exprimându-[i dorin]a de a extinderela]iile de cooperare, prin efectuarea uneivizite la nivelul structurii omoloage dincadrul D.G.P.M.B., în vederea consolid`riirela]iilor de parteneriat, ini]iate pe parcursulvizitei curente.

AAnnaa--MMaarriiaa GGLL~~MMAANN

Vedere din Var[ovia (ora[ul vechi)

Credit foto: greetingsfrompoland.com

3POLI}IA CAPITALEI - August

ACTUALITATE

Prin Legea 360 din 6iunie 2002 privind Statutulpoli]istului, la articolul 41, se stipuleaz` c` omul legiieste obligat „s` dovedeasc`solicitudine [i respect fa]`de orice persoan`, \n specialfa]` de grupurile vulnerabile,s` \[i consacre activitateaprofesional` \ndeplinirii cucompeten]`, integritate,corectitudine [i con[tiinciozitate a \ndatoririlor specifice de serviciu“.

Am scris adesea desprepoli]i[ti care au intervenit,ajutând persoanele aflate \ndificultate, chiar dac` seaflau \n timpul lor liber. Deasemenea, am vorbit despreatitudinea civic` [i gradul deimplicare al cet`]enilor \nsitua]iile când cei de lâng`ei sunt \n pericol. Totu[i,niciodat` nu e de prisos s`aducem alte exemple, princare s` demonstr`m c` aajuta pe cineva la nevoie,chiar dac` \]i este str`in,este o cale demn` de a fiom.

La sfâr[itul lunii iulie, doipoli]i[ti au reu[it s` pun`cap`t unui incident ce puteapune \n pericol zeci de

cet`]eni afla]i \ntr-un autobuz bucure[tean.

|n diminea]a zilei de 22iulie, A. {tefania, 24 ani,agent de poli]ie \n cadrulSec]iei 8, \mbr`cat` \n civil,se \ndrepta spre servici [itocmai ce se urcase \ntr-unvehicul RATB. La pu]in timp,a observat c` la u[a dinmijloc a ma[inii lumea c`utas` se \ndep`rteze de ofemeie, care \i amenin]a cuun cu]it.

Poli]ista s-a apropiat defemeie, s-a legitimat [i a\ntrebat-o de ce \ndreapt`cu]itul spre ceilal]i. „Ca s`m` ap`r de cei care vor s`-mi fac` r`u!“, a r`spunsaceasta. Calm`, poli]ista arugat-o s` \i dea cu]itul [i s`coboare \mpreun` laurm`toarea sta]ie. Femeianu a vrut [i a continuat s`]in` cu]itul \n mân`. Pus` \naceast` situa]ie, poli]ista afost nevoit` s` o imobilizeze,pentru a o dezarma. |n\ncle[tarea ce urmat, agresoarea a c`utat s` seelibereze din strânsoare [i ar`nit-o pe poli]ist` la um`r.

De[i lovit`, aceasta areu[it s` o pun` la podea pefemeie [i s` \i ia cu]itul.

Autobuzul a fost oprit,moment \n care un altpoli]ist, aflat [i el \n mijloculde transport, a s`rit \n ajutorul colegei sale [i auscos-o afar` pe agresoare.

O patrul` de ordine public` a sosit imediat lafa]a locului [i a preluat-o pefemeie, identificat`, ulterior, ca fiind M. Vasilica,44 ani, din ora[ul Fundulea,jude]ul C`l`ra[i.

|n acest timp, A. {tefania,a fost transportat` la SpitalulClinic de Urgen]` „SfântulPantelimon“, unde a primitdiagnosticul „plag` prin\njunghiere, aproximativ 1,5 centimetri“.

Agresoarea a primit mandat de re]inere, iarcercet`rile sunt continuatede Sec]ia 8 Poli]ie.

SSoorriinn AANNGGHHEELL

Poli]i[ti la locul potrivit

PPeennttrruu aa ffaaccee rreevviissttaa „„PPoollii]]iiaa CCaappiittaalleeii““ mmaaii aacccceessiibbiill`̀ oo ppuuttee]]ii ddeesscc`̀rrccaa ggrraattuuiitt ddee ppee ssiittee--uull www.politiacapitalei.ro.

TTrriimmiittee]]ii--nnee aaddrreessaa dduummnneeaavvooaassttrr`̀ ddee ee--mmaaiill llaarevistapolitiei@gmail.com

[[ii vvee]]ii pprriimmii oonnlliinnee \\nn ffiieeccaarree lluunn`̀ rreevviissttaa..

Primi]i revista „Poli]ia Capitalei“ pe e-mail

Scrisori de mul]umire|n aten]ia directorului general al Poli]iei Capitalei

Stimate domnule director,

V` transmit prezenta scrisoare de mul]umire ca semn deapreciere [i respect pentru felul \n care colaboratorii dumneavoastr` au tratat o situa]ie dificil` \n care m-am aflatpe parcursul ultimelor luni.

Sunt administratorul unei companii care a fost \n[elat` deun grup de infractori cu ocazia achizi]ion`rii unui teren. |ntr-un interval de timp scurt, echipa care a anchetat acestcaz, a dovedit un real profesionalism, reu[ind s` clarifice uncaz complicat [i s` concluzioneze o prim` etap` prinarestarea unui grup de patru persoane participante lainfrac]iune.

Doresc s` mul]umesc, \n mod deosebit, urm`torilorpoli]i[ti:

- Subcomisar Ionu] M`d`lin Stan;- Subcomisar Dan Aurelia;- Inspector Roxana Moise;- Agent [ef Marius Ionescu;- Agent Elena Alexandra St`nic` din cadrul D.G.P.M.B.,

Serviciul de Investiga]ii Criminale.Am putut s` v`d \n aceast` perioad` de timp o alt` imagine a Poli]iei Române, am remarcat

profesionalism, determinare [i inteligen]`, atribute f`r` de care, sunt convins, cazul la care facreferire nu ar fi putut fi rezolvat.

Cu stim`,

AAlleenn AA..DDiirreeccttoorr GGeenneerraall

Domnule director al D.G.P.M.B.

Prin prezenta, v` aduc la cuno[tin]` c` m` numesc P. Ecaterina,83 de ani [i doresc s` aduc mul]umiri inspectorului principalNeac[u George [i comisarului Tra[c` Cristian din cadrul Sec]iei 6Poli]ie, pentru modul rapid [i profesionist prin care au rezolvatplângerea mea.

|n fapt, ace[tia au reu[it s` identifice autoarea furtului a 1350de lei din locuin]a mea, \n data de 24 iunie 2014. Prejudiciul afost recuperat de la autoarea V. Mariana.

Pe aceast` cale, aduc mul]umiri, am \ncredere, [i respect Poli]iaRomân`.

4 August - POLI}IA CAPITALEI

CORESPONDEN}~

Scrisori de mul]umire|n aten]ia

domnului comandant al Sec]iei 12 Poli]ie

V` mul]umesc pentru ajutorul acordat, prin faptul c`a]i dispus ca ag. [ef adj. Bârs`nel Ionu] [i ag. pr. Sp`taruFlorin s` supravegheze desf`[urarea \n condi]ii civilizatea [edin]ei Adun`rii Generale a Asocia]iei noastre.

Atât Comitetul Executiv al Asocia]iei de Proprietari,cât [i ceilal]i locatari care au participat la [edin]`, dorims` mul]umim, \n mod special, celor doi lucr`tori dincadrul Sec]iei 12 Poli]ie, ag. [ef adj. Bârs`nel Ionu] [i ag. pr. Sp`taru Florin pentru modul exemplar \n care auac]ionat de fiecare dat` când lucr`rile se precipitau \ntrelocatarii participan]i la [edin]`, dând dovad` de multtact [i profesionalism.

Consider`m c` [edin]a Adun`rii Generale a blocului nostru s-a desf`[urat \n condi]ii civilizate \n mare parte[i datorit` prezen]ei celor doi agen]i ai Sec]iei 12 Poli]ie.

Cu respect,AAssoocciiaa]]iiaa ddee PPrroopprriieettaarrii

PPrree[[eeddiinntteeFFlloorriiaann SS..

CORESPONDEN}~

5POLI}IA CAPITALEI - August

Bun` ziua,

Ca urmare a incidentului din 18 iulie 2014,\n care mamei mele, D. Lizica, i s-a furat portofelul, a[ vreas` eviden]iez activitatea lucr`torilor Sec]iei 6 Poli]ie, Sector2 [i s` men]ionez, \n mod special, urm`torii poli]i[ti careau dat dovad` de o extraordinar` promptitudine, un \naltgrad de umanism [i profesionalism, contribuind, astfel,decisiv la recuperarea integral` a prejudiciului suferit:comandantul Sec]iei 6 - comisar de poli]ie Penu MarianLeontin; lucr`torii Biroului de Ordine Public` - ag. pr.Chiri]` Torian, ag. pr. Tabacu Costin, ag. [ef pr. T`taruMarian, ag. T`taru Ancu]a, ag. [ef pr. Costache Aurel [i aiBiroului Investiga]ii Criminale - ag. pr. Gânf`leanu Dorin,ag. [ef Manu Tudor.

|nc` o dat`, \n numele mamei mele, [i al meu personal, vreau s` le mul]umesc pentru aju-torul acordat [i s` le urez cât mai multe succese [i realiz`ri \n munca dificil` pe care odesf`[oar`.

V` mul]umesc,BBooggddaann DD..

6 August - POLI}IA CAPITALEI

JUDICIAR

Cu un caz aparte s-a confruntat o patrul` deordine public` a Sec]iei 7,\n diminea]a de 27 iulie.Atunci, oamenii legii au fostchema]i de o b`trân`, carefusese tâlh`rit` de un individ. Ho]ul i-a smuls dela gât dou` l`n]i[oare dinaur, cu pandantive, [i afugit.

Poli]i[tii au reu[it, \n scurt timp, s` \l reperezepe tâlhar, \n persoana lui I. Gabriel [i au pornit \n urm`rirea lui. Ca s` scape basma curat`, ho]ul i-a plasat lan]urile lui P. Maria, complicea lui. La vederea oamenilorlegii, femeia a recurs la un gest ce putea s` \i fie

fatal: a b`gat lan]urile \ngur`.

La scurt timp, femeia a \nceput s` se sufoce, iar poli]i[tii au intervenit pentru a o ajuta. Dup` ce a fost adus` \n sim]iri,oamenii legii i-au dus pe cei doi la Sec]ia 7, pentru continuareacercet`rilor.

Ho]i de ma[ini tra[i pe... un drum f`r` ie[ire imediat`

GGGG IIII RRRR OOOO FFFF AAAA RRRR

S-a sufocat cu ce-a furat

Poli]i[tii Serviciului Furturi Auto au reu[its` destructureze o grupare de infractori,care au furat, \n perioada februarie-aprilieanul acesta, 16 autoturisme, diferite m`rci.Multe dintre ma[ini au fost vândute de ho]i,dup` ce falsificau documentele de provenien]` [i le substituiau cu modelesimilare (marc`, tip, culoare, an defabrica]ie), care fuseser` avariate \n urmaunor accidente.

Gruparea era compus` din V. Iulian,recidivist, condamnat \n trecut pentru faptesimilare, B. Constantin, recidivist, P. Adrian,P. Florentina [i P. Neagu, cei trei din urm`fiind rude.

|n urma cercet`rilor, anchetatorii audemonstrat c` B. Constantin, dup` participarea la 14 dintre furturi, a \n[elat-o peS. Alexandra, c`reia i-a vândut unul dintreautoturismele furate, pentru 8500 euro.

P. Adrian a fost inculpat pentru comitereaa 16 furturi [i o \n[el`ciune, dup` ce i-avândut lui S. Ion una dintre ma[inile furate, pentru 6500 euro. {i P. Florentina, \mpreun`

cu P. Neagu, au procedat la fel, vânzândc`tre cump`r`tori de bun` credin]` dou`autoturisme.

Tot \n cursul cercet`rilor s-a reu[it identificarea a opt dintre ma[inile furate, identitatea real` a acestora fiind stabilit`dup` efectuarea de c`tre speciali[ti a unorconstat`ri criminalistice traseologice, dar [icu sprijinul reprezentan]ei unei cunoscutem`rci de autoturisme, prezent` [i \nRomânia.

Credit foto: avscarsecurity.com

7POLI}IA CAPITALEI - August

JUDICIAR

Zugravul a cur`]at casa de bunuriO renovare poate aduce

[i nepl`ceri, am putea spune,dup` situa]ia cu care s-aconfruntat un bucure[tean.

Dac` problemele ar fi fostpur de natur` tehnic`, sigurnu le-am fi adus \n discu]ie\n paginile revistei noastre,dar cum acestea au fost denatur` penal`, merit` s` lefacem cunoscute, pentrubuna prevenire a celor mul]i.

Poli]i[tii de investiga]iicriminale ai Sec]iei 4 au primito plângere de la C. Petre,care le-a spus oamenilorlegii c` i-a fost spart`locuin]a \n noaptea de 18iulie. Ho]ii plecaser` cuhaine din blan`, un patefon,obiecte din por]elan vechi,un tablou [i dou` gen]i devoiaj. Bunurile au fost evaluate de proprietar lapeste 25.000 lei.

|n urma cercet`rilor,

judiciari[tii, cu sprijinul Direc]ieide Opera]iuni Speciale -I.G.P.R., i-au identificat peautori ca fiind L. Iacob, 38ani [i C. Valentin, 34 ani.

La audieri, cei doi aurecunoscut furtul [i aum`rturisit cum au procedat.|n urm` cu ceva timp, L.Iacob, de profesie zugrav, aefectuat o lucrare de renovare la locuin]a lui C.Petre. |n timpul acesta,zugravul a avut „grij`“ s`fure cheile de rezerv` aleapartamentului. A revenit,apoi, cu amicul lui, [irestul... \l [ti]i deja.

Oamenii legii au recuperat toate bunurilefurate de la un cet`]ean,care le cump`rase pentru osum` cu mult mai mic`decât valoarea lor.

Cercet`rile continu` cucei doi autori re]inu]i.

Au c`rat bunurile furate cu ma[ina victimei

Poli]i[tii Sec]iei 26 au arestat, pe 22 iulie,doi ho]i din locuin]e, care au furat din casaunei femei bunuri \n valoare de 7000 euro.

Furtul fusese comis pe 1 iunie, iar anchetatorii au reu[it, \n scurt timp, s` \iidentifice pe autori [i s` refac` firul evenimentului. Astfel, \n noaptea de 1 iunie,C. Nicolae, 17 ani, V. Aslan, 18 ani, ajuta]ide S. Marian, 17 ani, au p`truns \n locuin]a lui A. Andreea, din sectorul 4, deunde au furat un televizor LCD, trei

borma[ini electrice, un aparat de sudur`, o biciclet`, un portofel cu documente [i 400lei.

La plecare, au g`sit \n cas` cheile de lama[ina victimei, pe care au considerat de„bun` cuviin]`“ s` o foloseasc` pentru a transporta tot ce furaser`. Poli]i[tii au g`sitautoturismul \n comuna Jilava, avariat.

Cercet`rile sunt continuate de judiciari[tiiSec]iei 26, sub aspectul s`vâr[irii infrac]iuniide furt calificat.

GGrruuppaajj rreeaalliizzaatt ddee SSoorriinn AANNGGHHEELL

Cre

dit

foto

: wor

kers

atyo

urse

rvic

e.co

m

8 August - POLI}IA CAPITALEI

PERFEC}IONARE

Lucrurile devin [i mai rele.Cei de la OPSEC au

supravegheat, ini]ial, chaturilemilitare. Altele sunt folositede subordona]ii celor dinarmat`. Toat` lumea vorbeadespre chestiuni profesionale,iar lucrurile spuse de ei îiaduceau de multe ori pe ceide la OPSEC pe culmile disper`rii. Odat`, un tân`radministrator militar de sistem, în încercarea de ag`si modalit`]i pentru a faceserverul navei, pe care seafla mai sigur, a fost surprinsdescriind detalii tehnicedespre securitatea serveruluipe un chat. Marinarul nuîncerca decât s` ob]in` ni[tesfaturi tehnice gratuite, daroricine din cei care se aflauîn acel chat ar fi putut luanoti]e.

Institu]iile legale [i agen]iilede informa]ii secrete, caremonitorizaser` chaturi de totfelul, s-au împiedicat demulte viol`ri ale OPSEC, precum aceasta. Nu seputeau face prea multelucruri, cu excep]ia acces`riiacestor chaturi prin conturilemilitare, pentru c` armataare software care identific`cine ce spune. Era nevoie demai mult` consiliere OPSEC.

{i flota este îngrijorat` cuprivire la scurgerile de informa]ii, întrucât navele auacum acces la internet.Pentru protec]ie, dar [i pentruelementul de surpriz`, flotadepinde de neidentificareanavelor ei atunci când seafl` în largul m`rii. Unii

marinari au fost deja prin[idezv`luind date despre loca]iaîn care se afl`, în timpulconversa]iilor de pe chat.

Un scenariu cu privire lacare flota este îngrijorat` eca nu cumva terori[tii s` afleadresa familiei unui marinarde pe o pagin` web, s`r`peasc` un membru alfamiliei [i s` fac` apoi presiuni asupra marinaruluipentru a da informa]ii. De[iacest scenariu poate p`reaun pic for]at, toat` lumea î[i

d` seama acum c` avemde-a face cu o genera]ie deterori[ti nemilo[i, cu imagina]ie bogat`. Terori[tiiactuali s-au folosit, deja, der`piri, pentru a for]a solda]iis` spioneze în folosul lor.

Nu exist` solu]ii u[oarepentru nici una din acesteprobleme. Pentru moment, armata trebuie s` pun` înbalan]` avantajele unei pagini web [i eventualitateaunor noi pericole.

Unele forme de hackingsunt extrem de periculoase[i nu necesit` nici un fel decuno[tin]e despre programare.De exemplu, se poate ob]ine

(cu ceva efort [i vreo 500dolari) un radio careopereaz` pe frecven]elefolosite de turnurile de control ale aeroporturilor.Din moment ce acesteradiouri sunt portabile,impostorul se afl` de obiceiîntr-o ma[in` [i sedeplaseaz` permanent, astfel încât s` fie greu deprins chiar [i de o echip` depoli]ie. De[i hackerul dinacest caz nu are nevoie decuno[tin]e despre computere,ar trebui s` poat` în]elegeprocedurile de control altraficului aerian. |ntr-o astfelde situa]ie, este posibil s`direc]ionezi dou` sau maimulte aeronave într-unpunct în care s` se produc`o coliziune în aer. Oricare arfi motivele, forma aceastade vandalism este mai popular` în Marea Britanie.

Exist` unul sau dou`cazuri serioase pe an, înSUA, iar vinova]ii sunt decele mai multe ori prin[i [iîntemni]a]i. Activitatea dinMarea Britanie se pare c`este opera a numai trei indivizi [i niciunul nu pare afi terorist. Un motiv pentruinciden]a mai mare a„detect`rii avioanelor“(re]inerea numerelor deidentificare ale avioanelor [iun interes mare pentruopera]iunile aeroportului)este popularitatea de care sebucur`. Trebuie men]ionatedou` lucruri. Pentru a ducela bun sfâr[it un atac eficienteste nevoie de echipament

Preg`tirea ofi]erilor din sistemeleinformative [i cyberterorismul

Stuxnet, de departe cel mai sofisticat atac

virtual înregistrat vreodat`, a fost, cel maiprobabil, o opera]iuneamericano-israelian`.

” ”

9POLI}IA CAPITALEI - August

PERFEC}IONARE

[i informa]ii tehnice. |n aldoilea rând, datele [i echipamentul sunt de multeori u[or de g`sit.

Rusia [i China sunt preocupate s`-[i „ascut`“armele virtuale [i sunt, deja,bine antrenate în folosireaacestora. Armata rus` a paralizat, în mod clandestin,economia Estoniei în 2007,iar guvernul [i b`ncilegeorgiene, în 2008. Numero[iilupt`tori virtuali din cadrulArmatei de EliberarePopular` a Chinei au inserat,de mult, „bombe logice“ [i„u[i-capcan`“ în infrastructurafragil` a Americii, stând îna[teptare, dar gata de a distruge re]eaua [i bursa devalori a ]`rii, în eventualitateaunei crize. Ambele ]`ri auacces la tehnologie, lichidit`]i[i talent - [i au mai mult locpentru manevre r`uvoitoaredecât democra]iile occidentale supuse legii,determinate s` lupteîmpotriva r`zboiului virtual,cu o mân` legat` la spate.

Sau cel pu]in a[a ne spunalarmi[tii. Realitatea estediferit`. Stuxnet, de departecel mai sofisticat atac virtualînregistrat vreodat`, a fost, celmai probabil, o opera]iuneamericano-israelian`. Eadev`rat, Rusia [i China audemonstrat calit`]i semnificative, în ceea ceprive[te spionajul virtual,îns` ferocitatea r`zboinicilorvirtuali din Est [i echipamentulacestora sunt exagerate.Atunci când vine vorba deatacuri armate ofensive,America [i Israelul par a seafla cu mult înaintea celorlalte.

Ca o ironie, China [i Rusiaar putea fi mult mai îngrijorate

în leg`tur` cu un alt tip desecuritate virtual`. De ceaceste ]`ri, împreun` cu astfel de faruri c`l`uzitoareale democra]iei liberale, precum Uzbekistanul, ausugerat c` Na]iunile Unite ar trebui s` stabileasc` un„cod interna]ional de conduit`“ pentru securitateavirtual`? Spionajul virtual afost ignorat, cu elegan]`, dinsintagma propus`conven]iei, întrucât spargerile virtuale ale website-ului Pentagonului [i al Google r`mân o preocupare favorit`, la niveloficial sau corporatist, acelor dou` state. Dar ceeace democra]iile occidentalepercep drept libertate deexprimare, protejat` princonstitu]ie, în spa]iul virtual,Moscova [i Beijingul v`d cape o nou` amenin]are laadresa capacit`]ii lor de a-[icontrola cet`]enii. Securitateavirtual` are un în]eles mailarg în ]`rile non-democrate:pentru ele, cel mai r`u scenariu posibil nu îlreprezint` pr`bu[irea centralelor energetice, cipr`bu[irea puterii politice.

Prim`vara Arab ,̀ alimentat`

de mijloacele media, a oferitdictatorilor un studiu de caz,în încercarea de a supravegheaspa]iul virtual, nu doarîmpotriva codurilor, ci [i aideilor subversive. Cu siguran]`c` pr`bu[irea lui HosniMubarak [i cea a luiMuammar al-Gaddafi auprodus fiori pe [ira spin`riioficialilor din Rusia [i China.Nu e de mirare c` cele dou`]`ri au cerut introducereaunui cod dc conduit`, cares` ajute la combaterea activit`]ilor ce folosesctehnologia comunic`rii -„inclusiv re]elele“ (a se citi:re]ele de socializare) - înscopul submin`rii „stabilit`]iipolitice, economice [isociale.“

A[adar, Rusia [i China seafl` înaintea Statelor Unite,dar mai ales în a definisecuritatea virtual` ca olupt` împotriva comportamentului subversiv.

Acesta este adev`ratulr`zboi virtual, pe care ele îlpoart`.

AAddrriiaann RRoommiicc`̀ VVLLAADDCCaammeelliiaa OOPPRREESSCCUU

-- vvaa uurrmmaa --

Credit foto: thomaspmbarnett.com

RUTIER

10 August - POLI}IA CAPITALEI

În contextul asigur`rii unui climat de siguran]` rutier` adecvat, în noaptea de 9august, Brigada Rutier` a Capitalei adesf`[urat o ac]iune pentru identificarea [isanc]ionarea acelor conduc`tori de autovehicule, care conduc sub influen]ab`uturilor alcoolice [i a substan]elor interzise.

În urma activit`]ilor desf`[urate, au fostcontrola]i 350 de [oferi, pentru diferite abaterila regimul rutier (punerea în circula]ie aunui autovehicul neînmatriculat, conducereape drumurile publice a unui autovehicul subinfluen]a b`uturilor alcoolice, conducereaf`r` a poseda permis etc), iar 280 dintre eiau fost testa]i cu etilotestul. Astfel, au fostre]inute [ase permise de conducere în vederea suspend`rii pentru conducere pedrumurile publice a unui autovehicul subinfluen]a b`uturilor alcoolice.

Poli]i[tii Brig`zii Rutiere au aplicat 93 desanc]iuni, în valoare de 32.000 de lei.

La ac]iune au participat [i lucr`tori aiBrig`zii de Combatere a Criminalit`]iiOrganizate Bucure[ti, Agen]ia Na]ional`Antidrog, Serviciul Ac]iuni Speciale [iServiciul Canin al Poli]iei Capitalei.

Ordonan]a de Urgen]` nr. 195/2002

republicat`, cu modific`rile [i complet`rileulterioare, prevede c` se pedepse[te cuînchisoare de la 1 la 5 ani conducerea pedrumurile publice a unui autovehicul sautramvai, de c`tre o persoan` care are oîmbiba]ie alcoolic` de peste 0,80 g/l alcoolpur în sânge.

Refuzul, împotrivirea sau sustragerea uneipersoane, care conduce pe drumurile publiceun autovehicul sau tramvai, de a se supunerecolt`rii probelor biologice. în vederea stabiliriialcoolemiei sau test`rii aerului expirat, sepedepse[te cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Obiectivele urm`rite în cadrul ac]iunii aufost: reducerea num`rului de accidente produse pe fondul consumului de alcool saudroguri; depistarea [i sanc]ionarea celor careconduc autovehicule, în timp ce se afl` subinfluen]a b`uturilor alcoolice sau adrogurilor; depistarea autovehiculelor caresunt date în urm`rire ca fiind furate [i circul` pe arterele Capitalei.

Aceste ac]iuni vor continua, în vedereadescuraj`rii actelor antisociale, ce vin în contradic]ie cu o conduit` normal` privindregimul rutier.

AAnnddrreeii CCOODD~~UU

NU alcoolului la volan!

Toamna a venit, [coala estela o arunc`tur` de b`]. Dinnou emo]ii, fe]e îmbujorate,buchete de flori...

S` ne arunc`m, totu[i, oprivire retrospectiv` asupraanului [colar, pe care tocmai l-am încheiat, [i s` înv`]`m,dac` se poate, din propriilenoastre gre[eli. Anul 2013-2014a fost, din perspectiva statistic`a siguran]ei, un an nici bun nicir`u, încadrându-se în trendul[i tendin]ele ultimilor ani.

Cele mai multe infrac]iuni,comise în interiorul [colilor,r`mân lovirile; acestea au avutloc în timpul pauzei, pe fondulunor discu]ii contradictorii,urmate de loviri pe terenul desport, fie în timpul orelor de curs,fie dup` terminarea acestora.Telefoanele mobile s-au furat,mai ales, din vestiarele s`lilor desport, dar [i din s`lile de clas`.Elevii [i-au l`sat ghiozdanelenesupravegheate [i, de multeori, nu au putut preciza clarmomentul furtului.

Majoritatea p`rin]ilor intervieva]i (95%) au considerat c` fiii lor se simt însiguran]` la [coal` [i doar 5%au declarat c`, pe parcursulanului [colar trecut, copilul lora fost victima unei agresiuniîn unitatea de înv`]`mânt.Printre riscurile identificate dep`rin]i, se num`r`:

Insultele între copii,agresivitatea verbal`;

Glumele f`cute pe seamaunor copii cu probleme des`n`tate, care pot degeneraîn violen]e fizice;

Copii hiperactivi, carealearg` neîntrerupt în pauze[i care se pot accidenta;

Chiulul; copii care,p`r`sind [coala în timpulpauzelor, pentru a-[i procuramâncare, pot fi victime aleunor accidente de circula]ie;

Lovirile cu diverseobiecte, care sunt aruncate decopii, necontrolat, în clas`, întimpul pauzelor;

Implicarea p`rin]ilor înneîn]elegerile dintre copii;

Lipsa supravegherii înpauze [i posibilitatea ca oriceadult s` intre în [coal̀ , motivândc` î[i ia copilul acas`.

P`rin]ii consider` c`, laprevenirea incidentelor înmediul [colar, poate contribui[i presa, renun]ând s` pun`accentul pe întâmpl̀ rile violente;pe de alt` parte, ei apreciaz`c` ar fi util` crearea, în cadrulinstitu]iei Poli]iei, a unuidepartament de poli]ie, axatpe problemele din [coli. Deasemenea, prevenirea violen]eiîn [coli trebuie f`cut`, înopinia lor, cu fonduri alocatede la bugetele autorit`]ilorpublice locale (lucru care seface deja în sectorul 5 alCapitalei - n.n.).

Cel de-al doilea aspect alsiguran]ei, la care vrem s`facem referire, este cel almobiliz`rii institu]iilor publiceîn asigurarea unui climat desiguran]` în [colile bucure[tene.Trebuie s` subliniem, în primulrând, fermitatea cu careInspectoratul {colar al MunicipiuluiBucure[ti [i domnul inspector[colar general prof. dr.Constantin Tr`istaru se apleac`asupra problemelor, fie elemanifeste sau doar ca tendin]e.Este suficient s` ba]i la u[a inspectoratului ca aceasta nunumai s` se deschid`, dar aicig`se[ti oameni care ofer`solu]ii. Apoi, dorim s` discut`m despre implicareatot mai mare [i mai coerent`a institu]iilor cu rol în ordinea[i siguran]a public`: Poli]ie,Jandarmerie, poli]iile locale.

Men]ionam faptul c`, însectorul 5 al Capitalei,

activit`]ile se fac integrat. Caurmare a semn`rii Strategieide prevenire, în anul 2011,aici am g`sit oameni minuna]i,care au îmbr`]i[at imediatideea ca fiecare copil s` fieinformat [i educat preventiv.Astfel, în anul [colar careîncepe, bro[ura „Unde-i lege,nu-i tocmeal`!“ se va afla pepupitrul fiec`rui elev de clasaa VII-a; cei mici vor beneficiade un cd cu pove[ti educativedin literatura român` [i universal̀ , transpuse în filmule]ede desene animate de c`treun poli]ist talentat, inspectorprincipal Gavril Daniela. În[colile speciale, ofi]erii de prevenire vor ]ine ore în limbajmimico-gestual (comisar [efsociolog Bogatoniu Ileanafiind coordonatorul proiectului),iar gr`dini]ele beneficiaz`, deanul trecut, de experien]a unuipedagog în acte [i în atitudine- agent principal Bîrlog Anca.

Cei 250 de poli]i[ti de proximitate vor primi materialepreventive, astfel încâtmesajul transmis la nivelulCapitalei va fi unul unitar.

Bro[ura la care facemreferire mai sus a fost apreciat`[i de Ministerul Justi]iei [i deConsiliul Superior al Magistraturii,prin vocea judec`torului CristiD`nile]. Anul acesta, MinisterulJusti]iei va tip`ri 10.000 deexemplare, care vor ajungegratuit în [coli, la copii.

Dup` cum vede]i, suntempreg`ti]i pentru noul an[colar. Elevii, profesorii [i, nuîn ultimul rând, p`rin]ii, vorprimi informa]ii utile pe site-ul wwwwww..ggaannddiirreeffrreesshh..rroo..În plus, oricine ne poatesolicita prezen]a în [coal` sauun sfat pe e-mailul ggaannddiirreeffrreesshhrroommaanniiaa@@ggmmaaiill..ccoomm..

GGrraa]]iieellaa VV~~DDUUVVAA

Suntem preg`ti]i pentru noul an [colar

11POLI}IA CAPITALEI - August

PREVENIRE

14 August - POLI}IA CAPITALEI

PREVENIRE

Cele mai popularedroguri printre liceeniis`tm`reni sunt marijuana,jointul, canabisul [i

amestecurile de medicamente cu alcool. Celmai frecvent amestec folosit este romparkinul cu votc`. Elevii au surprins [iprin faptul c` [tiau locurile de unde seprocur` cel mai u[or aceste droguri. Din topfac parte cluburile [i discotecile, dar tineriiau recunoscut c` mai au [i alte surse deaprovizionare, cum ar fi prietenii veni]i dinstr`in`tate.

Curiozitatea [i plictiseala, dar [i fuga deproblemele de-acas` sunt principalelemotive pentru care un tân`r încearc` undrog, cel pu]in a[a reiese din chestionareleelevilor. Consumul de droguri este la fel demare [i în rândul liceenilor cu problememateriale, dar [i în rândul celor „de banigata“.

În urma unui sondaj efectuat [i înBucure[ti, la 27 de licee, s-a depistat unnum`r considerabil de elevi narcomani, ceeace a determinat conducerea Agen]ieiNa]ionale Antidrog s` propun` forurilor deresort instituirea testului anti-drog laînscrierea la liceu sau la facultate. Se sper`ca în acest fel tinerii s` fie descuraja]i înceea ce prive[te consumul de stupefiante.

Cel mai important rol în aceast` descurajare îl ave]i dumneavoastr`, stima]ip`rin]i.

Educa]i-v` copiii la cele mai înalte standarde morale [i spirituale [i preg`ti]i-ipentru a putea face fa]` realit`]ilor dure alevie]ii.

Atmosfera s`n`toas` din familie,dragostea, afec]iunea, comunicarea permanent` între p`rin]i [i copii, constituieprincipalii alia]i în lupta împotriva acestui flagel.

Explica]i-le pe îndelete copiilor ce suntdrogurile [i ce efecte devastatoare au asupraconsumatorilor.

Înarma]i-v` cu cuno[tin]ele necesare,pentru a recunoa[te imediat persoanele care

consum` droguri:- schimb`ri bru[te de comportament, iritabilitate sau agresivitate nea[teptat`;- lipsa apetitului;- stare de toropeal` sau be]ie;- timiditatea exagerat`, afirma]iile mincinoase;- pierderea unor obiecte personale, a unorbani etc;- mirosul specific, îmbr`c`mintea murdar`,p`tat`;- semnele pe corp (bra]e, picioare),r`mase în urma în]ep`turilor acelor desering`;- posesia de tablete, capsule, plicuri cupudr` (de forme [i m`rimi, diferite decele clasice, folosite în farmacologie);- descoperirea unor ace de sering`, foi]ede staniol, pe care se ard [i se topescdrogurile, în vederea priz`rii etc.Mai multe informa]ii utile în acest sens

pute]i afla de la Asocia]ia P`rin]ilorToxicomanilor din România. Nu este oglum`, aceast` asocia]ie fiind înfiin]at` dep`rin]ii dispera]i din România, ai c`ror copiiau c`zut pe panta iresponsabil` a consumului de droguri.

Acest subiect a fost tratat de ziarista MariaTimuc, [i publicat în cotidianul „Na]ional“ din16 octombrie 2003, cu titlul „P`rin]ii î[i vândhainele pentru doza de heroin` a copiilorlor“, articol pe care îl red`m în continuare:

„Toxicomania este una dintre cele maispinoase probleme ale societ`]ii de ast`zi,dar ea nu este tratat` nici pe departe caatare. Toate «a[a-zisele lupte» par complet

Cum s` ne ferim de infractori?-- uurrmmaarree ddiinn nnuumm`̀rruull

ttrreeccuutt --

Credit foto: Corbis.com

15POLI}IA CAPITALEI - August

PREVENIRE

ineficiente, c`ci toxicomania se extinde ca oboal` infec]ioas` transmis` prin aer.Num`rul toxicomanilor cre[te pe zi ce trece,iar victimele acestui flagel sunt, în primulrând, tinerii. Ace[ti tineri, care sunt sau pot ficopiii, nepo]ii, prietenii no[tri. Sunt lucruricare se spun [i lucruri care nu se spundespre ce înseamn` cu adev`rat drogurile.Ceea ce ne spune este c`, o victim` adrogurilor înseamn` o familie întreag` victim` a drogurilor. }inta este «familia», [ifamilia este o roti]` a societ`]ii, care risc` s`se spulbere. Vom vedea, în cele ce urmeaz`,drama prin care trece familia unui toxicoman.Multe dintre aceste familii, epuizate psihic,financiar [i fizic, au format Asocia]iaP`rin]ilor Toxicomanilor din România“.

În fiecare zi, î[i duc copiii la dezintoxicare

Am întâlnit la sta]ionarul de Dezintoxicare alSpitalului Obregia, p`rin]i c`run]i, unii v`ditprin[i de oboseal`, acea oboseal` profund`a vie]ii, al]ii cu privirile triste, parc` lipsite deorice speran]`. Au venit s`-mi povesteasc`pentru „ceilal]i p`rin]i“, pentru acei p`rin]i aic`ror copii nu s-au întâlnit cu drogurile.P`rin]ii unor tineri toxicomani. Despre eieste vorba. Ace[ti p`rin]i dispera]i, ale c`roreforturi par f`r` sfâr[it [i f`r` efect. Ace[tip`rin]i care au devenit psihologii copiilor lor,prietenii cei mai buni, dar [i primele victime[i cele mai afectate de o sl`biciune demoment. Unii sunt oameni importan]i,oameni care au tras din greu în via]` pentrua putea s` le lase ceva copiilor lor. Al]ii suntoameni s`raci, care se c`znesc s`supravie]uiasc`. To]i sunt victime, împreun`cu copiii lor. Zi de zi, oamenii ace[tia vin lasta]ionarul din marginea ora[ului Bucure[ti.Î[i ]in copiii de mân`, fie c` au 15 ani sau 30de ani. Îi aduc aici pentru dezintoxicare, [iasta fiindc` este singura solu]ie. Este ca [icum ai avea un copil bolnav de o boal` cronic` [i pentru ea trebuie s`-i faci tratament zi de zi. Unii vin la tratament deun an sau doi, al]ii de câteva luni.

Dezintoxicarea este, îns`, mai grea decâtî[i poate cineva imagina. Sunt multe cazuriîn care toxicomanii nu pot renun]a la drog[i-l consum` pân` când mor de supradoz`

sau din pricina degrad`rii treptate a st`riigenerale de s`n`tate. P`rin]ii ace[tia vor s`-[i salveze copiii [i s` atrag` aten]ia celorcare au copii: oricine, f`r` excep]ie, poatedeveni victim` a drogurilor.

Injec]iile [i explozia de seropozitivi

Dac` în primii ani de dup` revolu]ie seg`sea heroin` la plicule], cocain` [i marihuana la ]igar`, acum toxicomania aatins cea mai înalt` culme a „degrad`rii“.Majoritatea toxicomanilor î[i injecteaz`drogurile, folosind aceea[i sering`. Problemaeste infec]ia HIV, din cauza aceluia[i acfolosit de mai mul]i toxicomani. „Va fi oexplozie de seropozitivi în urm`torii ani,fiindc` exist` o explozie a celor care folosescseringa pentru a-[i injecta droguri“, spune dr. Cristian Belu Bengescu, medicul care îiîngrije[te pe ace[ti „bolnavi“. Afl`m de lap`rin]i c` rareori se mai consum` droguri la]igar`, c` se drogheaz` în aceea[i m`sur`copii de 12 ani, elevi, studen]i [i oamenimaturi. Chiar [i doza de metadon`, luat` înfiecare zi, ar putea fi o solu]ie pentru toat`via]a. Nimeni nu-i poate asigura pe p`rin]ic` se realizeaz` dezintoxicarea complet. Ceicare sunt tenta]i s` pun` gura pe un drogtrebuie s` se gândeasc` de o mie de oriînainte [i s`-[i pun` întrebarea: „Suntpreg`tit s`-mi leg via]a întreag` de un centrude dezintoxicare sau pot face ceva mai buncu via]a mea?“.

-- vvaa uurrmmaa --

TTrraaiiaann TTAANNDDIINN

Credit foto: Corbis.com

16 August - POLI}IA CAPITALEI

ISTORIA LA ROTATIV~

„„UUnn bbooiieerr ccuu aaddâânncc`̀sseennttiimmeennttaalliittaattee,, VVaassiilleeLLaasscc`̀rr,, ss''aa ssttrr`̀dduuiittccâânnddvvaa ss`̀ aassaanneezzeeppoollii]]iiaa [[ii ss''oo \\nnddrruummeeppee cc`̀iillee bbuunnee““..

II.. PPeellttzz,, zziiaarriisstt,, 11992233

Nicio istorie a institu]ieipoli]iene[ti din România\nceputului de veac XX -inclusiv a Poli]iei Capitalei,sau, mai cu deosebire aPoli]iei Bucure[tilor - nu sepoate scrie f`r` a se amintide liberalul Vasile Lasc`r.

El a pus un veritabil hotar\ntre dou` epoci. Un hotarfrumos, \ntrucât a fost unulal \nnoirilor. |n marea demnitate de ministru deInterne, s-a doveditcon[tient de marea r`spundere ce-i ap`saumerii. Cu un \nalt nivel al\n]elegerii epocii istorice \ncare tr`ia, având cuno[tin]edespre serviciile poli]iene[tifranceze, austriece [i belgiene, beneficiind desprijinul pre[edinteluiConsiliului de Mini[tri, IonelBr`tianu, [i remarcândinteresul meschin politicianist [i concesiile

f`cute pân` atunci ideii dereform` \n poli]ie, el a conceput dup` principiimoderne o lege destinat`acestui important corp profesional. De atuncinimeni nu l-a egalat,dar`mite s`-l dep`[easc`.

Nu-i locul aici s` analiz`mimportanta sa oper`. Ce a f`cut el, \n esen]` ? A introdus \n poli]ie patruprincipii fundamentale: alunit`]ii de conducere, apoipe acela al intelectualiz`riipersonalului (al condi]iilorde admisibilitate \n sistem),al apolitismului personalului[i al stabilit`]ii \n poli]ie(inamovabilit`]ii). Dou` dintre ele - cel al admisibilit`]ii [i cel al

stabilit`]ii - erau necunoscute \n organizareapoli]ieneasc` de la noi [iele stârneau sentimentemergând de la ironie laopozi]ie f`]i[`.

„Re\nnoiesc aproape totpersonalul poli]ienesc.

M`tur cu m`tura mare“.

La 17 februarie 1887 vorbea \n parlament desprepoli]ia comunal`. |n ]ar`,„siguran]a public` las` multde dorit“. |n comunelerurale „nu exist` nici poli]ainici comisar de poli]ie [i primarul face [i poli]iacomunei [i poli]ia statului(...). |n ora[e - se \ntrebaLasc`r - e bine ca prim`rias` aib` poli]ia, cu comisari,cu sergen]i [i cu agen]ii s`i“,iar statul s` aib` poli]ia cuaceea[i alc`tuire? El propunea unirea acestora.Au trecut câ]iva ani pân` aajuns ministru, iar \n primulmandat la Interne nu areu[it mare lucru.

La 21 mai 1902 Lasc`rreia conducerea Ministeruluide Interne, dup` ce refuzasede dou` ori, rezistând cut`rie pân` când i s-a spusc` „a refuza \n \mprejur`rilede fa]` ar fi s` dezertez dela \ndeplinirea unei mari\ndatoriri ce am c`tre ]ar`“.Combate modific`rile adusede conservatori legii poli]iei,c`ci primind \n poli]iechimi[ti, teologi [i militaricredea c` se coboar` nivelulcuno[tin]elor cerute func]ieipoli]iene[ti: profesioni[ti \nmunca special` de poli]ie.

Dar, un ministru eficient\n m`sura \n care se \nconjoar` de ajutoare

FILE DIN TRECUTUL FILE DIN TRECUTUL POLI}IEI CAPITALEIPOLI}IEI CAPITALEI

Florin {INCA

Caracteristicile perioadei sale

de conducere sunt austeritatea, judicioasa

cheltuire a banului public [i seriozitatea, \ncontrast cu cel ce-i vaurma, prin]ul corup]iei,

Dimitrie Moruzzi.

””

Prima Lege Organic` a Poli]iei noastre -

Legea Vasile Lasc`r (1903)

17POLI}IA CAPITALEI - August

ISTORIA LA ROTATIV~

capabile. Suit \n scaun,Lasc`r \ncredin]eaz`Prefectura Poli]iei Capitalei,cea mai mare [i, fire[te, ceamai important` institu]iepoli]ieneasc` a vremii, „unui b`rbat calm, muncitor[i lipsit de patim`“, Ion G.Saita (1862-1914), care vafi prefect al Poli]ieiBucure[tilor \n perioada 3decembrie 1902 - 21decembrie 1904. Adversaral cultului personalit`]ii,printre primele m`suri aleprefectului este [i aceea dea ordona \nl`turarea dinbirouri a tablourilor\nf`]i[ând pe predecesoriis`i, „ca netrebuincioas`fiin]a lor pe zidurilebirourilor Poli]iei“. Potrivitlui G. Costescu, Iancu Saitaa fost „cel mai destoinicreformator“.

Caracteristicile perioadeisale de conducere sunt austeritatea, judicioasa cheltuire a banului public [iseriozitatea, \n contrast cucel ce-i va urma, prin]ulcorup]iei, Dimitrie Moruzzi.

De ce am spus „hotarulVasile Lasc`r“? Pentru c`acum avem prima legeorganic` a poli]iei - Legeapentru organizarea poli]ieigenerale a statului (LegeaVasile Lasc`r) din 1 aprilie1903 - [i pentru c` ea e opiatr` de hotar pentruaceast` institu]ie. Dac` pân`acum, rotativa la guvernarea partidelor (Conservator [iLiberal) aducea pe cale deconsecin]` imediata schimbare a prefectuluipoli]iei, de acum acest abuzeste interzis [i el nu se mai\nregistreaz` decât \n modexcep]ional. Asist`m de

acum la „moralizareadeprinderilor poli]iene[ti“,cum avea s` scrie \n 1938fostul director al Poli]iei,Eugen Bianu.

|ntr-o [edin]` din ianuarie1903 a Senatului, Lasc`rspunea: „To]i agen]iipoli]iene[ti, cu oare careexcep]ie, constitue o clientel` politic` pe carepartidele care vin la putereo asvârl afar`; iar când cadepartidul, cel`lalt (partid) opune la loc“. |n circularac`tre prefec]i, din 18 iunie1903, scria despre „Poli]ia,care s-a g`sit pân` acumsub nivelul cultural al ]`rii [icare n-a avut \ntotdeauna \nvedere numai serviciulordinei [i al siguran]ei publice, trebuie ridicat` laacest nivel“. |ntr-o alt`cuvântare, rostit` pentru a-[iargumenta opera, Lasc`rspunea: „S` facem toatesacrificiile pentru a scoatePoli]ia din luptele politice,oricât de mari ar fi ele; trebuie s` facem ca Poli]ia s`fie \n adev`r pav`za ordinei[i a siguran]ei statului“. Iar

\n [edin]a Senatului, din 29ianuarie 1903: „Noi cerempoli]i[tilor condi]iuni severede capacitate [i moralitate[i vom c`uta s` nu\ncredin]`m siguran]a statului [i lini[tea public` \nmâinile unor oameni carenu merit` aceast` capacitate. S` facem toatesacrificiile - oricât de mari arfi ele - pentru a scoatePoli]ia din luptele politice:trebuie s` facem ca Poli]ias` fie \ntr-adev`r pav`zaordinei [i siguran]ei interioare a statului“.

Cu o periferie de 28 dekm, Bucure[tii aveau \n1902 un efectiv de 424 deguarzi comunali, Craiova 14,Gala]i 13, Ia[i 30. |n total, \nVechiul Regat, la periferie,erau 861 de guarzi comunali. „Este posibil cadoi oameni s` p`zeasc` 1km timp de 12 ore, de la 8seara pân` la 8 diminea]a,pe ploaie, pe viscol, pevreme rea, ca [i pe vremebun` ?“ {i tot el va dar`spunsul: „Este absolutimposibil!“.

Calea Grivi]ei col] cu str. Buze[ti

Str . P`r intele Galer iu nr . 7 , sector 2 , Bucure[t iT e l e f o n : + 4 0 2 1 3 5 1 9 3 7 6 ; + 4 0 2 1 3 5 1 8 3 7 8

F a x : + 4 0 2 1 3 5 2 8 3 7 5E - m a i l : o f f i c e @ w a v i n . r o

Prima oar` când am auzit de Paco (FrancescoBenitez), fost angajat \n Legiunea Str`in`, era \niarna anului 1998, la Centrul de Arest (preventiv)Aiton, \n timpul pauzei unui curs de matematicisuperioare preg`titoare pentru ob]inerea unei diplome de \nv`]`mânt superior de scurt` durat`.

Erau discu]ii contradictorii (cel pu]in aparent),purtate \ntre un alt fost lupt`tor \n Legiune, Yoko(Jozef Michalek), \ncarcerat preventiv \ntr-un dosarde crim` pasional`, \n calitate de comanditar [iun fioros corsican na]ionalist, G. B. (numele c`ruianu \l pot dezv`lui), aflat tot \n deten]ie provizorie [icercetat \n cinci dosare penale pentru jafuri armateasupra ma[inilor de transport valori. Acesta din urm`i-ar fi repro[at lui Yoko c` n-ar fi procedat corect [iar fi trebuit s` apeleze la serviciile lui Paco, pentruca adev`rul s` nu fi fost descoperit niciodat`.

Din p`cate, \ns`, mediul carceral, de[i este unmediu fascinant, \n care majoritatea de]inu]ilor, [i\n special cei condamna]i la pedepse lungi de\nchisoare, \[i g`sesc alte voca]ii, este [i un mediupervers, care geme de tot felul de pericole, dac`e[ti prea curios [i pui \ntreb`ri care nu ]in denatura cursului pe care \l predai.

Este [i motivul pentru care, pe-atunci, nu mi-ampermis s` pun nici un fel de \ntreb`ri, cu toate c`istoria amoroas` a lui Yoko, cu final dramatic, adevenit celebr ̀\ntre timp, [i mijloacele mass-medianu au contenit s` o fac` public`.

|n acest context, cel pu]in la \nceput, p`rea c`o rela]ie de \ncredere s-ar fi instaurat \ntre mine,Michalek [i G. B., ceea ce m-a ajutat [i determinats` fac eforturi (cât se poate de discret) pentru a\n]elege, \n cadrul unori cursuri de matematicisuperioare, psihosociologia unei crime diabolice,pasionale (preg`tite minu]ios, cu diferite scenarii)respectiv, comiterea unori jafuri armate bineorganizate (cu arme de r`zboi, probabil pentrusponsorizarea atentatelor teroriste ale separati[tilordin Corsica).

|n diminea]a de 5 aprilie 1997, la Epagny,Alfred (Freddy) Cavanna, 59 ani, patron al uneidiscoteci, este \mpu[cat \n propria cas`. Freddy(un tip inteligent [i de caracter, stimat [i respectat\n regiune) se \ntorcea acas`, dup` ce \nchiseseclubul, cu o sum` important` de bani asupra lui.

So]ia acestuia, Monique Cavanna, a declarat c`\nainte de a fi ucis, so]ul a avut ni[te divergen]ecu un grup de romi din regiune, [i n-ar fi exclusca ace[tia s` fi c`utat s` se r`zbune.

Anchetatorii au g`sit la locul crimei pistolul luiFreddy (pentru care acesta poseda un permis deportarm`) [i trei cartu[e diferite. Dup` mai multeinvestiga]ii, anchetatorii elimin` din cercul de

suspec]i romii, deoarece descoper̀ faptul c ̀Moniqueavea un amant, pe Jozef Michalek (Yoko) de origine cehoslovac`, 28 ani, fost manechin, iarulterior angajat ca soldat \n Legiunea Str`in`.

Femeia a recunoscut asta f`r` nici un fel depudoare [i regret, indicându-le jandarmilor hotelul\n care se \ntâlnea regulat cu acesta. De asemenea,ea a recunoscut c` Freddy era la curent cu rela]iaextraconjugal` [i ar fi aprobat-o, din dragoste pentru ea.

|n ceea ce \l prive[te pe Michalek, acesta areun alibi puternic, pe prietenul s`u, Tony, cu care,\n noaptea crimei, a colindat cluburile din ora[,pân` spre diminea]`.

Dup` verific`ri minu]ioase, jandarmii ajung laconcluzia c`, din punct de vedere matematic, Michalek nu putea fi prezent la fa]a locului \n momentul asasinatului, motiv pentru care nu l-auputut inculpa. Totu[i, oamenii legii descoper` c`acesta a fost sunat, cu dou` ore \nainte de comiterea crimei, de un individ, care apoi a fostidentificat ca fiind Arnaud Thévenin, 26 ani,tr`g`tor de elit` \ntr-o unitate de para[utism, fostcoleg de Legiune cu Michalek.

Descoperit la Castelnaudary, Thévenin va facedezv`luiri complete \n privin]a complotului pentruasasinarea lui Freddy, având la baz` planuri concepute cu o jum`tate de an \n urm`, acas` laMichalek.

Acesta a descris cum, la \nceput, s-au gândit s`-lelimine pe Freddy cu veninul extras din broa[telecare tr`iau \n p`durile amozoniene, introdus \npasta de din]i a lui Freddy. Veninul nu ar fi fostnedetectat \n cazul unei autopsii.

Aceast` tentativ` a e[uat, deoarece otrava nu afost suficient de toxic`, pentru c` a fost procurat`de la ni[te broa[te ]inute \n captivitate, ceea ce af`cut ca veninul s` fie ineficient.

F`r` s` se descurajeze, dup` e[ecul otr`virii,cei doi pun la punct „sinuciderea“ lui Freddy. Cualte cuvinte, un asasinat deghizat \n sinucidere. S-au gândit s`-i administreze o supradoz` deRohypnol (drogul violului), f`r` gust, miros [iculoare, pus \ntr-o b`utur`, iar \n momentul \ncare Freddy era incon[tient, cu propria-i mân`, s`\l \mpu[te \n cap, pentru ca moartea s` par` osinucidere. Nu se [tie de ce, \ns`, nici acest plannu a fost pus \n practic`.

Totu[i, \n aprilie 2007, Arnaud Thévenin \l a[teapt` pe Freddy \n casa acestuia [i \l ucide cuo carabin` cu lunet`. Primul glon] ajunge \nabdomen, iar celelalte \n spate, dup` ce acestac`zuse, deja, cu fa]a la podea.

|n ceea ce o prive[te pe Monique, ea s-a

Legio Patria Nostra

19POLI}IA CAPITALEI - August

MONDO POLICE

20 August - POLI}IA CAPITALEI

deconspirat, la reconstituire. Conform documentelordin dosar, existau elemente suficiente, care convergc`tre complicitatea ei la asasinat, \mpreun` cu Jozef Michalek, de[i ea a negat acest lucru tot timpul: \n noaptea crimei, Monique [i fiica ei, Vélia,s-au instalat \n dormitoarele de la etaj, pe când, \nmod normal, ele petreceau noaptea, \n cele de laparter; conform declara]iei vecinilor, focurile dearm` (de[i carabina era echipat` cu amortizor) s-au auzit la ora 6.05, iar Monique a contactatJandarmeria la 6.28, pentru ca Freddy s` nu fiecumva \n via]` la sosirea jandarmilor-anchetatori;\nainte de asasinat, Arnaud Thévenin nu a vizitatvila Cavanna, deci nu cuno[tea locul, [i totu[i, el aputut intra cu u[urin]` \n imobil mai devreme,pentru a se acomoda cu interiorul acestuia; dup`dou` ore de la comiterea asasinatului, fostullupt`tor a sunat-o pe Monique, pentru a fi pl`tit,deoarece a dus la bun sfâr[it „contractul“ (\n jurde 15.000 euro).

Dup` doi ani [i jum`tate de la teribila crim`, \n1999, Jozef Michalek [i Arnaud Thévenin au fostcondamna]i la câte 15 ani de \nchisoare, iar Monique Cavanna la 10 ani de deten]ie, f`r`perioad` de siguran]`.

Conform Codului de Procedur` Penal Francez,Michalek [i Thévenin erau liberabili condi]ionatsub control judiciar dup` executarea a jum`tatedin pedeaps`, adic` [apte ani [i jum`tate, iarMonique dup` cinci ani.

|n 2004, cei trei au ie[it pe por]ile \nchisorii liberi. Din informa]iile pe care le de]in, Jozef Michalek s-a \ntors \n Slovenia, devenind sculptor,iar Arnaud Thévenin a r`mas \n Fran]a, s-ac`s`torit [i a f`cut un copil.

Paco se sinucidePe 14 iulie 2013 (chiar de Ziua Republicii

Franceze), dispar \n condi]ii misterioase so]ia,Marie-Josée (53 ani) [i fiica, Allison (19 ani), aadjutantului [ef Francisco Benitez (Paco), 51 ani.Pe 5 august 2013, Paco se spânzur` cu uncearceaf, aruncându-se \n exterior, pe fa]ada principal` a caz`rmii Joffre din Peripgnan, unde \[idesf`[ura activitatea ca responsabil cu recrutarea\n Legiunea Str`in`, de peste 27 de ani.

|mbr`cat \n ]inuta de gal` (uniforma de protocol, cu toate decora]iile), acesta s-a aruncatde la fereastra toaletei, aflat` la etajul unu (\ncurtea interioar` a caz`rmii), pentru ca, odat` cude[teptarea, gestul s`u disperat s` fie cunoscutde to]i colegii lui.

Anchetatorii poli]iei judiciare \l b`nuiau pePaco c` ar fi un criminal \n serie, el fiind cel care[i-ar fi ucis atât so]ia, respectiv, fiica, cât [i peSimone de Oliveira Alves, o senzual` brazilianc`,\ndr`gostit` de el, omorât` pe 29 noiembrie

2004. Este data la care Michalek [i Thévenin suntelibera]i condi]ionat sub control judiciar.

|n ciuda insisten]elor lui Mario, cumnatul luiSimone, militar [i el, \n ianuarie 2005, urm`rireapenal` \nceteaz`.

Câteva luni mai târziu, Paco este deta[at \ninsula Mayotte (Oceanul Indian), unde se [ic`s`tore[te cu Marie-Josée, legalizând o via]` decuplu de peste un deceniu.

Dup` cum putem constata, \n cazul crimei pasionale a lui Yoko (Jozef Michalek), lucrurile aufost clarificate de anchetatori [i confirmate \n timpul procesului, neexistând, astfel, nici o zon`de umbr` \n dosar, \n ciuda faptului c` MoniqueCavanna a negat \ntotdeauna implicarea \n asasinat, ceea ce nu era adev`rat [i jura]ii au confirmat acest lucru prin sentin]a dat`.

|n concluzie, vinova]ii au fost pedepsi]i cusanc]iunile penale prev`zute de lege (cu circumstan]ele atenuante specifice crimei pasionale), iar dosarul a fost clasat.

De[i modelul inchizitorial al justi]iei francezenecesit` [i impune acest lucru, nu este neap`ratnevoie de recunoa[terea faptei, \n special \n cazulcrimelor.

|n cazul adjutantului [ef Paco (Francisco Benitez),de[i exist` o serie de elemente \n dosar care converg c`tre vinov`]ia acestuia, el este sufocat dezone de umbr`, motiv pentru care culpabilitateaacestuia nu este deloc evident`, cel pu]in pân` \nprezent. |n primul rând, nu au fost descoperite cadavrele, deci, expertizele medico-legale pentruconfirmarea sau infirmarea vinov`]iei, nu pot fipracticate pe acestea. |n al doilea rând, Paco s-asinucis, astfel c`, \ntregul mister privind dispari]iaso]iei [i a fiicei sale, l-a luat cu el \n mormânt,neexistând posibilitatea m`rturisirii saurecunoa[terii actului criminal \n sine, pe care l-ar fipremeditat cu meticulozitate.

Dac` dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial,circa 85% dintre cei care au ales s` se \nroleze \nLegiunea Str`in` erau fo[ti nazi[ti, care \ncercau,sub o form` sau alta, s`-[i creeze identit`]i noi,pentru a fugi de r`spundere, \n timpul R`zboiuluiRece, majoritatea lor erau adev`ra]i mercenari, fo[tidelincven]i, condamna]i, f`r` educa]ie [i preg`tireprofesional`, cu [anse slabe de inser]ie social`.

Legiunea Str̀ in ̀le-a oferit un nume (o nou`identitate [i onoare), un scop \n via] ,̀ o situa]iematerial̀ .

Dup` c`derea zidului Berlinului, mul]i b`rba]idin estul Europei au invadat Legiunea Str`in`. {inu numai pentru bani, ci [i pentru un viitor sigur.Un contract de cinci ani (minim) garanteaz` unsalariu anual \ntre 35-38.000 de euro, respectiv,cet`]enie francez`.

TThhoommaass CCSSIINNTTAA

MONDO POLICE

21POLI}IA CAPITALEI - August

MAGAZIN

Totu[i, cu tot ar]agul luinest`pânit \n discu]ia cu[eful de post, Colea[` ap`rut mai potolit. {i b`iatulcel mic, Petre, nu maiumbla cu furca prin sat.D`dea bine]e, intra \n vorb`cu unii [i cu al]ii, pe scurtavea un comportament deom normal. {i {tefan ol`sase mai moale cu \njuratul [i cu mârâitul laadresa familiei Sili[teanu.Pân` când, \n diminea]aaceea...

„Nu-mi pare r`u de nimic !

{i \n Sapa, ca [i \n altelocalit`]i rurale, gospod`riile]`r`ne[ti au o cas` „mare“sau „casa din fa]`“, cum i semai spune, [i o anex`, cuuna sau mai multe \nc`peri,folosite ca dormitoare saubuc`t`rii de iarn`. Mai spre

fundul cur]ii, unde exist`, deregul`, un gard cu porti]`,sunt acareturile propriu-zise,adic` magaziile, buc`t`riade var`, [oproanele,cote]ele pentru p`s`ri [iporci [i alte utilit`]i, func]iede stare material` a proprietarilor. A[a era [i laSili[teanu, plus un fel de„garaj“ cu dou` boxe pentru... o singur` ma[in`.Cealalt` urma s` „vin`“, campeste un an, când b`iatulcel mare ar fi \mplinit 18ani.

Cam asta a fost primaimagine pe care a \nregistrat-o inspectorul depoli]ie Ghine] [i \ntreagaechip` de cercetare complex`, aflat` sub coordonarea procuroruluicriminalist Fugaru, atuncicând au coborât din ma[inila fa]a locului, s` cercetezeacea monstruozitate, denumit` prin rapoartele

oficiale [i semioficiale„triplul asasinat de la Sapa“.

A doua imagine a fost...apocaliptic`: \ntr-una dincamerele anexei - erau vreotrei dormitoare completmobilate - se aflau treicadavre: pe du[umeauaacoperit` cu un covor deiut`, z`cea Sili[teanu - tat`l,peste el era a[ezat trupullipsit de via]` al lui Dorin,b`iatul cel mic, \n vârst` de16 ani, iar \n pat eracadavrul lui Petri[or,„fl`c`ul“ de 17 ani al familiei. Dup` prima examinare a mediculuilegist, pe corpurile celor treivictime au fost eviden]iate90 de pl`gi produse cu unobiect t`ietor-\n]ep`tor, dincare 41 erau pe corpul luiPetri[or. |mbr`c`minteau[oar` de pe trupuriletat`lui [i al lui Petri[or sugera faptul c` ace[tia sepreg`teau de culcare, orichiar dormeau când au fostuci[i, pe când Dorin era\mbr`cat „ca de ora[“.

S-au f`cut fotografii, s-auprelevat urme [i alte materiale de prob`, pe carejudiciari[tii [i criminali[tiiinspectorului Ghine] leduceau \n strad`, unde seafla autolaboratorul criminalistic, dar [i ogr`mad` de localnici curio[icare se zgâiau la poli]i[tii ceforfoteau prin curte [icomentau cumplitul eveniment. Cel mai adesease comenta despre unblestem al p`mântului, „carese dezleag` prin sânge“ saudespre faptul c` sili[teniierau du[m`ni]i de moartede neamul lui Colea[`. Iarb`trânii \[i aminteau c` totCredit foto: attilabiro.wordpress.com

Trei asasinate \ntr-unul singur

Constantin CONSTANTINESCU

22 August - POLI}IA CAPITALEI

MAGAZIN

un Colea[` \l omorâse peNicolae Mohai. S` fie [iacum tot mâna lor ?

Investigatorii n-au stat multpe gânduri [i s-au dus acas`la Colea[` Aurel - tat`l, carelocuia \mpreun` cu cei doicopii ai s`i, {tefan [i Petre.Mai \ntâi, au fost amprenta]ito]i trei, timp \n care, tat`l [icu Petre au avut un comportament normal, dar{tefan a devenit nelini[tit [imâinile au \nceput s`-i transpire. Mai mult decâtatât, i-a \ntrebat pe criminali[tii care \i recoltaupentru analiz` [i depozitulsubunghial, dac` unchiul luimai tr`ie[te, [i dac` infractorii au l`sat urme lalocul faptei. Stranie \ntrebare din partea unuisuspect! Când inspectorulGhine] i-a r`spuns c` s-aug`sit multe urme acas` laSili[teanu, b`nuitul [i-a fixatdintr-o dat` privirea pe marginea patului, gest carenu i-a sc`pat poli]istului.

Cu o indiferen]` simulat`, acesta s-a apropiat de pat, aridicat cuvertura de plu[ [i aprivit dedesubt: acolo seg`sea o baionet` militar`,din gama celor care se

ata[au la pu[tile marca ZB,aflate \n dotarea armateigermane \n al Doilea R`zboiMondial, dar [i \n cea aarmatei române. Dup` ce aextras lama lung` [i t`ioas`din teaca metalic`, inspectorul a fost izbit defaptul c` pe suprafa]alucioas` fuseser` createstria]ii specifice [mirghelirii,ceea ce putea s` \nsemnec` cineva \ncercase s`\ndep`rteze de pe lam`ni[te urme „sup`r`toare“.

|ncet, \ncet, probele seadunau \ntr-un singur „sac“:cel al lui {tefan. Când criminali[tii au descoperiturme de sânge \n porumbarul cu [tiule]i al luiColea[`, iar analizele au confirmat c` sângele provenea de la cele trei victime, suspectul [i-arecunoscut fapta. Dar, \ntr-opornire de un cinism\nsp`imânt`tor, le-a spusanchetatorilor c` nu regret`nimic. {i le-a relataturm`toarea poveste: „Seara,am b`ut la cârcium`, dup`care m-am dus acas` [i amluat baioneta. Am maia[teptat un ceas [i am plecat la Sili[teni, ca s`-i

omor pe to]i pe care i-a[ fig`sit acas`. {tiam c` m`tu[amea, Geana, era plecat`, a[ac` am intrat \n curte,cunoscând bine locul. M-asim]it câinele [i a trebuit s`m` ascund. Atunci, a ie[it \ncurte `l b`trân, s` vad` dece a l`trat câinele, iar eu amintrat \n cas`, unde dormeaPetri[or. Am b`gat baioneta\n el de multe ori, nu mai[tiu, [i dup` ce am v`zut c`nu mai mi[c`, m-am datdup` sob` [i am a[teptat.Unchiul meu a revenit \ncamer`, m-am repezit la el[i i-am \nfipt baioneta \npiept [i pe unde am mai nimerit. Am plecat, dar \ncurte intrase Dorin, am spusc` am avut o discu]ie cuunchiul [i m-am f`cut c` m`duc spre poart`. El a intratpe verand`, eu m-am r`sucit[i m-am repezit la el,omorându-l [i pe acesta.Dup` care, l-am tras \n cas`[i l-am a[ezat peste tat`-su. La plecare, am scossiguran]ele de la tablou [ile-am aruncat \n fântân`...“

A[a a fost, oameni buni.Din nou, judecata v` apar]ine.

-- ssffâârr[[iitt --

Credit foto: money.ro

CCAASS

TT !!

VVRR~~JJ

IITTOO

RR

* *

*

BAN

C~

}~R

~-

NEA

SC~

ACH

ITAT

SCAU

N

CU

SP~T

AR|N

ALT

||NN AA

SSIIAA

!!

CCOO

LL}} DD

EESSTT

ÂÂNNCC

~~

RR~~VV

AA{{CC

EENNTTRR

AALL

ABU

ZIV

A C

ERTA

1122 MM

EELLCC

II !!

SSUUNN

TT ||NN

EETTAATT

EE

ABIS

!

CAI

S !

ACTO

R

DE

PAN

-TO

MIM

~

ACES

T

NU

-II D

ES

F~R

~LU

CIU

RREE

VVEE

RR-

BBEE

RRAA

}}IIEE

FFOOII

PPRR~~JJ

II-TTUU

RR~~

CCUU

TTRR

EEIILLOO

BBII

||NN CC

AANN~~

!!

RREEZZ

UUMM

AATT

MMEEZZ

EELL

SSCCRR

IISSOO

RRII

CCRR

UUSS

-TTAA

CCEEUU

TTAAUU

RR

CCAASS

TTRRAATT

PPRR~~

-PPAA

SSTTIIEE

SCLA

V

CO

CO

LO{

||NN BB

LLOOCC

!!

AAVVUU

TT

CCAALL

AA-

BBAALLÂÂ

CC

3311 PP

AARRII !!

CCHH

EEMMAARR

EE

RR~~RR

IITT

1133 SS

ÂÂNNII

|NC

OL}

ITE

DET

ER-

MIN

ARE

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

CCOO

SSTT

EELL

RRAA

{{CC

AA-CC

OOSS

- A

i, c`

bun

` a

fost

plo

aia

asta

, zi

se u

n ]`

ran.

S`

vezi

cum

o s

` ia

s` d

in p

`mân

t to

ate

cele

acu

m.

- D

oam

ne f

ere[

te !

Eu

am t

rei

...

- ur

mar

ea p

e lin

ia 8

(2

cuv.

) -

SSTT

RROO

PPII

1133

1166

Audien]e la conducerea Direc]iei Generalede Poli]ie a Municipiului Bucure[ti

CENTRALA D.G.P.M.B.: 021.315.35.34 - 021.311.20.21

Sectorul 1Sec]ia 1Sediu: Bd Lasc`r Catargiu nr. 22Telefon: 021.316.56.84

Sec]ia 2Sediu: Str. Arhitect Ion Mincu nr. 15Telefon: 021.222.96.01E-mail: sectia2@b.politiaromana.ro

Sec]ia 3Sediu: Str. G-ral Mathias Berthelotnr. 34Telefon: 021.313.89.02

Sec]ia 4Sediu: Str. Ion Neculce nr.6Telefon: 021.222.41.58

Sec]ia 5Sediu: Bd Bucure[tii Noi nr. 54Telefon: 021.667.56.98

Num`r unic:(Poli]ie, salvare, pompieri)

112

Sectorul 2Sec]ia 6Sediu: Str. Paul Greceanu nr. 36Telefon: 021.210.43.35

Sec]ia 7Sediu: Str. Teiul Doamnei nr. 3Telefon: 021.242.26.44

Sec]ia 8Sediu: {os. Mihai Bravu nr. 137Telefon: 021.316.69.79

Sec]ia 9Sediu: {os. Pantelimon, nr. 290Telefon: 021.255.24.33

Sectorul 3Sec]ia 10Sediu: Bd Unirii nr. 72, bl. J3G,etajele 5 [i 6Telefon: 021.313.69.45Sec]ia 11Sediu: Calea Vitan nr. 43Telefon: 021.321.72.12Sec]ia 12Sediu: Str. Prof. Dr. {tefan S. Ni-colau, nr. 2-4Telefon: 021.324.50.15Sec]ia 13Sediu: Str. Ciucea nr. 2Telefon: 021.345.07.90Sec]ia 23Sediu: Str. Rodnei nr. 52E-mail: sectia23@b.politiaromana.roFax: 021.256.05.66

Sectorul 4Sec]ia 14Sediu: Str. Oi]elor nr. 10 Telefon:021.336.23.03Fax: 021.336.86.57

Sec]ia 15Sediu: Str. Emil Racovi]`, nr. 2ATelefon: 021.461.00.71

Sec]ia 16Sediu: Str. Sergent Stoian Militarunr. 103Telefon: 021.332.44.34

Sec]ia 26Sediu: Bd Metalurgiei nr. 89Telefon: 021.683.21.08

Sectorul 5

Sec]ia 17

Sediu: Str. Doctor Grigore }`ranunr. 10Telefon: 021.410.90.02

Sec]ia 18

Sediu: Str. Constantin Miculescunr. 14-16Telefon secretariat: 021.335.17.57

Sec]ia 19

Sediu: Str. Amurgului nr. 17 Telefon: 021.423.38.91

Sec]ia 24

Sediu: Str. Bazaltului nr. 22-30Telefon: 021.332.49.03

Sectorul 6

Sec]ia 20Sediu: Str. George Mihail Zamfirescu nr. 20Telefon: 021.221.40.55

Sec]ia 21Sediu: Str. Dezrobirii nr. 37 Telefon: 021.434.01.88

Sec]ia 22Sediu: Str. Bra[ov nr. 19Telefon: 021.413.10.20

Sec]ia 25Sediu: Str. Aleea Callatis, nr. 1ATelefon: 021.444.19.06

EE--mmaaiill:: ppoolliittiiaaccaappiittaalleeii@@bb..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie Roberto-{tefan Ababei

Telefon: 021.313.51.93mar]i, orele 14:30-16:00

Pentru Director GeneralComisar [ef de poli]ie

Nelu LupuTelefon: 021.312.23.23Telefon: 021.312.26.82

miercuri, orele 14:30-16:00

Adjunct al Directorului GeneralComisar [ef de poli]ie

Mihai Marius Voicu

Telefon: 021.315.79.88joi, orele 14:30-16:00

www.p

olitia

capita

lei.ro

Direc]ia General` de Poli]ie a Municipiului Bucure[tiCalea Victoriei nr. 19, sectorul 3 - Bucure[tiE-mail: politiacapitalei@b.politiaromana.roTelefon: 021.311.20.21