Lunar arădean de informaţie culturală

MONITORUL CULTURALLunar arădean de informaţie culturală Iulie 2019

Lunar arădean de informație culturalăSupliment al revistei de cultură „ARCA”

Anul XIII, nr. 3 (101) – iulie 2019

Redactor-șef: Ioan Ma uț

Colaborează: Rodica Colta, Adelina Stoenescu, Adriana Sasu, Sorin Sabău, Corina Huţan,

Ovidiu Pecican, Horia Truţă.Prezentare ar s că: Laurian Popa

Design: Ghizela ŞerbanCorectură: Adriana Sasu

DTP: Filip Cenade

Tipar: Tipografi a TRINOM Arad

Editor: Centrul Cultural Județean Aradwww.ccja.ro

Responsabilitatea pentru conținutul textelor revine autorilor.Redacția nu își asumă responsabilitatea pentru modifi cările

survenite în programul ins tuțiilor.

ISSN 2559 - 1126ISSN-L 2559 - 1126 uralculturalcultcultural

iulie 2019 3

EDITO

RIAL

Născută la 1 ianuarie 1962 în comuna Feleacu, judeţul Cluj. A absolvit Liceul de Artă şi Academia „Ion Andreescu” din Cluj Napoca. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Filiala Arad. A participat la numeroase expoziţii personale şi de grup, simpozioane şi tabere de creaţie, în ţară şi străinătate. Are lucrări în colecţii particulare din România, Germania, Franţa, S.U.A., Grecia, Israel, Italia, Iordania, Ungaria... E-mail: balea_maria@yahoo.com

Acest număr este ilustrat cu lucrările artistului plastic

Maria Balea

Laboratorul de poezie

D eşi Aradul are o revistă de cultură, Arca, bine

poziţionată în peisajul revuistic cultural naţional,

precum şi o fi lială a Uniunii Scriitorilor din România,

media de vârstă a scriitorilor consacraţi este de peste 60

de ani. Dacă până în 1990, potenţialul literar arădean era

alimentat cu tineri formaţi la cele două cenacluri, «Lucian

Blaga» şi «Luceafărul», odată cu desfi inţarea primului şi

blazarea celui de-al doilea, nu a mai existat un laborator verita-

bil de formare şi promovare a tinerilor scriitori. Şcoala şi familia

au încurajat mai degrabă formule desuete de exprimare literară,

neracordate la tendinţele literaturii vii, competitive. Chiar şi cei

câţiva scriitori tineri talentaţi, cu origini arădene sau stabiliţi o

perioadă în Arad, Vasile Leac, Sergiu Caşiş, Bogdan Munteanu,

Felix Nicolau sau Alex Goldiş, au migrat către centre culturale

mai puternice cum ar fi Bucureştiul, Timişoara sau Clujul, unde

au găsit medii mai favorabile pentru împlinire.

Cauzele acestui fenomen sunt evidente, le voi prezenta cu

altă ocazie, important este să vedem ce se mai poate face în acest

moment pentru împrospătarea vieţii literare a Aradului. Con-

cursurile literare pe bune, din a căror juriu să facă parte scriitori

şi critici literari consacraţi, urmate de ateliere de scriere creativă,

pot scoate din anonimat şi direcţii false, tinerii cu potenţial

creativ.

reStart literar este un proiect cultural judeţean, iniţiat şi

sprijinit fi nanciar de către Centrul Cultural Judeţean Arad şi se

va desfăşura în perioada 1 iulie - 15 septembrie 2019. El îşi pro-

pune să fi e o provocare de creativitate pentru elevi, în vederea

motivării și susținerii talentului literar al acestora. Este un con-

curs de poezie structurat pe două categorii de vârstă: sub 14 ani

şi între 14 şi 20 de ani.

Competitorii declaraţi câştigători, vor fi publicaţi într-o an-

tologie de poezie şi selectaţi pentru a participa la un atelier de

scriere creativă, coordonat de scriitori consacraţi.

Astfel de proiecte nu dau certifi cate de scriitor participanţilor,

dar îi pot ajuta să-şi şlefuiască talentul şi să intre în competiţia

literară reală. De aici pot sări nume importante pentru viitorul

literaturii arădene şi de ce nu, a celei române.

Informaţii despre concurs gasiţi pe: www.ccja.ro/category/

restartliterar/.

Ioan Matiuţ

iulie 2019 5uralcultural

4 iulie 2019

cultcultural

Nume mari vin la Teatrul de Vară, în luna iulie

3 iulie, ora 20.00AZI NU! POATE MÂINE!Distribuţia: Maia Morgenstern, Tania Popa, Andreas

Petrescu şi Marius BodochiSpectacolul „Azi nu! Poate mâine!”

reunește patru actori care te iau cu ei într-o poveste despre dragoste și nedra-goste. 4 oameni prinși între plictiseală, blazare, înșelări, îndrăgostiri. Iată viața exact așa cum o simți și tu. Un spectacol pe care îl vei iubi. La care ai să uiți de ceas, telefon, și probleme. Un spectacol la care râzi mult dar îți vor da și lacrimi-le din când în când.

10 iulie, ora 20.00INSOMNIACIIDistribuţia: Leonid Doni, Adrian Văncică şi Marius Chivu„Insomniacii” (comedie) prezintă trei indivizi, trei caractere

diferite care se întâlnesc într-un parc, într-o noapte. Deşi discuţiile lor par banale, suferința lor este sinceră. „Insomniacii” este un spectacol despre condiţia umană, un spectacol pe cât de comic, pe atât de tragic, este un spectacol despre naivitate, nebu-nie și dragoste.

17 iulie, ora 20.00OLD LOVEDistribuţia: Constantin Cotimanis, Paula Chirilă, Adrian

Păduraru, Iulia Dumitru şi Robert Tudor„Old Love” este o comedie romantică în două acte, cu note de

dramă personală, ce expune pove-stea cu fi nal fericit, tip Hollywood. O „Iubire veche” îi leagă timp de aproape trei decenii pe măruntul funcţionar Bud Mitchell şi pe soţia patronului său, Molly Graham, cu întâlniri sporadice şi discuţii presărate cu umor, repede uitate de către ea, dar constituind pietre ale unei construcţii afective solide pen-tru el. Însă pasul decisiv nu este

PRO

IEC

TE

CU

LTU

RAL

E făcut până când cei doi nu sunt singuri, liberi de obligaţiile de familie, ea văduvă, el divorţat.

24 iulie, ora 20.00EU TE CRED DAR TU MĂ MINŢIDistribuţia: Monica Davidescu, Aurelian Temișan, Anca

Dinicu Spectacolul „Eu te cred, da’ tu

mă minţi”, o comedie adaptată după „La Menteuse” de Jacques Bricaire şi Maurice Lasaygues, în regia lui Liviu Lucaci.

Decorul este semnat de arhi-tect Gabi Albu, iar costumele poartă semnătura Elidei Toma şi a Alinei Gurgută.

31 iulie, ora 20.00SOŢ DE VÂNZAREDistribuţia: Ana Odagiu, Maria Radu, Marius GâleaSpectacolul tratează original şi picant, eterna tema a trioului

conjugal, în trei acte, cu multiple şi intense răsturnări de situaţii. Singura garanţie oferită e o seară plină de umor şi râsete-n cascade. Spectacolul se anunţă o experienta care va va schimba, cu siguranţă, percepţia despre căsnicie şi teatru românesc underground.

Corina Chiriac și Gabriel Dorobanțu cântă la Parada Clătitelor

Consiliul Judeţean Arad prin Centrul Cultural Arad organizează la sfârşitul lunii iulie, la fel ca în fi ecare an, binecunoscuta Paradă a Clă-titelor.

Parada Clătitelor, care se va desfășura în 27 iulie, este cel mai aşteptat şi apreciat eveniment de la Moneasa. Deşi staţiunea este gazda multor eveni-mente culturale şi gastronomice în decursul unui an, Parada Clătitelor, afl ată la cea de-a XIX-a ediţie, are un farmec şi un loc aparte în sufl etele oamenilor.

Invitați speciali ai evenimentului sunt îndrăgiții interpreți de muzică ușoară Corina Chiriac și Gabriel Dorobanțu.

Corina Huțan

iulie 2019 76 iulie 2019

uralculturalcultcultural

Mitologie populară românească

Duhurile rele

Conform gândirii tradiţionale, lumea pământeană este, în momentele vulnerabile ale timpului, bântuită de fi inţe

din altă lume. Cele mai imateriale, din grupul fi inţelor ne-omeneşti, malefi ce, sunt duhurile rele („lucrurile cile rele”).

Aşa cum am arătat deja, în numărul trecut al revistei, când ne-am referit la ciumă, românii credeau că fi ecare boală

este produsă de un anumit duh rău, care purta numele bolii. Se strecoară în trupul omului şi îl chinuieşte.

Fără formă precisă, aceste duhuri pătrund prin cele mai mici orifi cii pentru a ajunge mai ales la copilul nou născut: „Duhul cel rău, aşe zâceu bătrânile, să făce muscă, să făce panjin şi întră pă la femeie şi cu aşte strâcă prunciii cii micuţ. Dârt-ace să sâleu bătrânile şi-i boteză. Dacă l-o creştinat, l-o botezat, atunce n-o avut aşe putere şi s-apropie. Ţâneu şi tămâie aşe la pat, uă la belciu (leagănul) prun-cului, ca să nu să apropie duhu cel rău. La belci o tăt fost. Să pute apăra cu greu, că dară musca şi panjinu să puteu băga şi pă cheie uşii. Să puteu băga şi-n copita calului. Strâca calu, apoi în iştălău (grajd) strâcă vaca, apoi ieşe afară. Coacee puneu ai (usturoi) şi la iştălău, şi tămâieu. Coacee o stropit şi popa cu cruce pân căs şi pân iştălău cu apă sfi nţâtă, că cu aciie n-are putere duhul cel rău”.

Pentru a se apăra, pentru a le ţine la distanţă, oamenii apelau la o serie de practici rituale sau foloseau ca scut protector anumite plante, obiecte cu valenţe magice: „Iera cine purta în jeb ai şi nu-l strâce duhu năcurat.”

Rol protector avea şi crucea ferestrei, cercul magic în cazul rit-urilor circumbulatorii, cuţitul, prin puterea fi erului, sarea, cărbunele, etc.

Când o persoană se îmbolnăvea, vindecarea se făcea prin descântec, adică prin puterea cuvântului, a gestului şi a îngredien-telor magice folosite în timpul descântatului.

În unele cazuri, precum în caz de Boală cânească (când copi-lul era urât, păros şi plângea mult ), se încerca scoaterea răului prin rău. În timp ce se descânta, se ardea şi păr de câine, pentru a pro-voca prin similitudine, durere bolii.

Oamenii credeau că, aşa cum a intrat în corpul copilului, tot aşa boala trebuia să iasă, bucată cu bucată, după cum erau rostite cuvintele vindecătoare:

„Ie-ţi câne capuIe-ţi câne uătii,Ie-ţi câne limba

Ie-ţi câne bătutu, etc.”

Cuvintele de ameninţare ale descântătoarei se adrează direct

duhului din spatele bolii. Când sub acelaşi nume, de pildă sub

numele de bubă, se putea manifesta o mare varietate de boli,

descântătoarea trebuie să acţioneze magic asupra tuturor („99 de

feluri” sau „99 de neamuri”):

„De eşti bubă,

De eşti zgaibă,

De eşti franţă,

De eşti luparniţă,

Dă eşti spurcat,

Dă-i răsură.

Dă-i 99 dă tipuri,

În 99 dă feluri.

Nu te coace,

Nu te face,

Ce napoi te întoarce,

Că cu cuţâtu-mpunje-te-oi,

Acolo şi peri...” etc.

La poalele Munţilor Apuseni, pentru vindecarea oamenilor

„schimonosiţi” sau „aburiţi” de duhurile rele se făceau odinioară

trude (anumite ritualuri). De pildă, se luau hainele celui bolnav şi

erau duse la trei holâmburi şi lăsate acolo, ca să înşele boala.

Chiar dacă acest tip de tratamente par în mileniul III scoase

din poveşti, pentru o mare parte din români ele nu şi-au pierdut

puterea. Atât la ţară, cât şi în bucătăriile de bloc se descântă şi azi.

Dr. Rodica Colta

TRAD

IŢII

Maria Balea

iulie 2019 98 iulie 2019

uralculturalcultcultural

Gospodăriile din Ţara Zărandului(II)

Dintre construcțiile economice, cea mai importantă era șura care în Zărand este compusă din șura propriu-zisă

și grajd. În zona muntoasă șurile erau de formă poligonală, la fel ca cele din Munții Apuseni1. În șură, numită și „colnă” se îmblătea grâul până toamna târziu. Ea avea o formă dreptunghiulară și era construită din bârne de lemn de stejar sau fag. La construcția șurii s-au folosit cele două tehnici de îmbinare cunoscute în Zărand: cea a îmbinării bârnelor la

colțuri în „cheotori” și tehnica în „șoși”, întâlnite și la construcția casei.

Șura era încadrată de poiata animalelor, cotețele pentru porci sau hambare („cotărcile”). Un exemplu reprezentativ îl constituie șura de la casa din Almaș (sat Cil) care se afl ă la Muzeul Etno-grafi c al Transilvaniei din Cluj. Ea este în formă de „L” și cuprinde grajdul, tartăul (locul unde se coboară fânul din pod), colnă, cămară (găbănaș), târnaț, iar pe cealaltă latură: colnă și două rân-duri de cotețe cu loc de trecere între ele2. Podul era solid, el adăpostind cerealele care trebuiau îmblătite și fânul. (Anexa 35)

Deoarece, Zărandul, este o regiune bogată în pomi fructiferi, o altă construcție impozantă era cea care adăpostea căzile pentru fermentarea fructelor. Construită inițial lângă cămară, a devenit apoi o clădire de sine stătătoare denumită „colnă pentru căzi”. Ușile acestei construcții erau foarte mari, tocmai pentru a permite ma-nevrarea căzilor3.

Cotețele pentru porci erau încadrate în aria șurii.La unele gospodării cămara sau „găbănașul” era o construcție

aparte. (Anexa 36) Cuptorul de pâine era situat în curte sub un acoperiș, numit

cuptoriște. În timp, pentru a adăposti cuptorul s-a făcut o construcție specială care a devenit bucătărie de vară.

Pe la sfârșitul secolului al XIX-lea apar niște construcții noi, preluate de la câmpie, pentru păstrarea porumbului: hambarele sau „cotărcile”. Ele era construite din împletitură din nuiele sau din leațuri, care formau un fel de cofraj bine aerist, în care se păstrau știuleții de porumb. Hambarul era acoperit.

Trebuie menționat faptul că, la rânduirea gospodăriei a trebuit să se țină seamă și de normele administrației austriece care avea în vederea prevenirea incendiilor. Deoarece la acoperișurile caselor s-au folosit materiale ușor infl amabile (paie, stuf, șindrilă), iar în gospodării existau și căpițe de fân, acestea trebuiau să fi e situate la

oarecare distanță față de vecini, pentru a se putea interveni mai ușor în caz de nevoie și pentru a nu se propaga incendiul la celelal-te case4.

Unele schimbări în structura gospodăriei au survenit atunci când interveneau moștenirile. Dacă înainte de tragerea satelor la linie, la români, spre deosebire de slavi, cuplul tânăr se desprindea de gospodăria părinților, întemeindu-și o nouă casă, acum trebuia să împartă cu părinții și cu ceilalți frați lotul existent. La satele ne-sistematizate obiceiul s-a păstrat, tinerii deplasându-se pe o altă arie unde întemeiau un alt sat (crâng), dând naștere unui fenomen de „roire”5.

Pentru satele trase la linie, acolo unde într-o gospodărie erau mai mulți băieți, primul care se căsătorea primea o parcelă de pământ pe care urma să-și construiască gospodăria. Pentru ceilalți feciori se împărțea ocolul, curtea, ograda. Unul dintre ei rămânea în gospodăria părintească moștenind casa acestora. A apărut ast-fel scindarea parcelelor aparținătoare în trecut unei familii6. De obicei nu avea importanță care din fi i rămânea în casă (cel mare, cel mic etc.)7.

Când familia nu dispunea de destul teren, se construia o casă pentru mai mulți feciori sub același acoperiș, iar acareturile erau folosite de toți frații în comun. „Foloseau curtea, grădina, terenul agricol, totul este laolată”; „foloseau totul în comun, inclusiv fântâna. Se întâmpla ca în aceeași curte să locuiască și doi frați”; „totul era în comun, chiar și „măietorile” (clădirile din jurul casei)”; „totul se uti-liza în comun, inclusiv vitele și atelajele8”. Existau și cazuri când totul se separa: „Totul era separat. Unii se despărțeau prin gar-duri9”.

Sorin Sabău

ETN

OG

RAF

IE

1 Romulus Oșianu, op. cit. p. 2182 Ibidem, p. 2233 Ibidem, p. 220

4 Valer Butură, op. cit., p. 645 Teodor Octavian Gheorghiu, op. cit., p. 336 Radu Octavian Maier, op. cit., p. 377 xxx, Habitatul....., p. 1348 Ibidem, p. 1359 Ibidem

iulie 2019 1110 iulie 2019

uralculturalcultcultural

Chemare la Târgul de Fete

S ituat la întâlnirea a patru judeţe, Arad, Hunedoara, Cluj şi Bihor, Muntele Găina găzduieşte, la mijlocul lunii iulie a

fi ecărui an, tradiţionalul Târg de Fete.Devenit una din marile atracţii turistice, el are mai multe

legende strâns legate de obiceiurile şi tradiţiile locului. Una dintre ele spune că o găină de aur venea din mină şi se aşeza pe vârful muntelui unde făcea şi clocea ouă de aur. Fugărită de locuitorii din zonă care râvneau la ouăle ei, găina a fugit

luând cu ea tot aurul din munte.Pe vremuri, târgul debuta cu câte doi reprezentanţi ai moţilor

ciubărari şi doi ai crişenilor păstori care trăgeau o linie de despărţire între moţi şi crişeni.

În prima zi a târgului, era o petrecere feciorească, fetele şi nevestele sosind abia a doua zi când se încingea jocul. În centrul atenţiei erau fetele de măritat şi fetele mari care voiau să fi e peţite. Acestea îşi etalau lăzile de zestre, portul şi priceperea la diferite îndeletniciri specifi ce femeilor din zonă. Ele erau supuse şi la diferite probe pentru a dovedi că nu au niciun defect fi zic. După ce o fată era peţită, era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, în balans, la capătul căreia era pusă zestrea. Se credea că o fată peţită pe muntele Găina va avea parte de noroc şi prosperitate în căsnicie.

Târgul era şi un prilej de negustorie şi schimburi de mărfuri între locuitorii din zonă. Astfel se vindeau ciubere şi oale de lut smălţuite, alte obiecte din lemn, ţuică, brânză, miere. Pe mesele fetelor de petit se puneau bucate şi băuturi tradiţionale care erau oferite peţitorilor de către tatăl fetei. Ca o simplă comparaţie, astăzi târguiala s-a mutat pe rețelele de socializare, iar zestrea fetelor este frumuseţea (exterioară) şi sex apell-ul în timp ce băieţii se întrec în maşini puternice.

Această sărbătoare a moților a fost menţionată prima dată în documente în 1816.

În zilele noastre, târgul a devenit o nedee populară, prilej de întâlnire a moţilor risipiţi prin Munţii Apuseni, de exprimare a folclorului, obiceiurilor şi tradiţiilor din această adevărată conservă de civilizaţie ocrotită de culmile domoale ale Apusenilor şi de drumurile proaste care descurajează turismul. Din păcate, „bine-facerile” civilizaţiei aşa-zis moderne, încep să-şi facă simţită prezenţa şi aici. Portul popular şi produsele tradiţionale sunt tot mai mult înlocuite cu chinezisme ieft ine, mâncăruri şi băuturi de talcioc. Doar folclorul, cosmetizat de multe ori neinspirat, mai supraviţuieşte şi se exprimă pe scena de aici, datorită implicării instituţiilor culturale din cele patru judeţe, angrenate într-o competiţie a orgoliilor, profi tabilă până la urmă pentru cei care se încumetă să urce şi să petreacă o zi sau două pe Muntele Găina.

În acest an, Târgul de Fete va avea loc sâmbătă 20 şi duminică, 21 iulie.

Arădenii pot ajunge cu maşina pe traseul: Arad - Vârfurile - Hălmagiu - Baia de Criş - Avram Iancu şi de aici 7 km pe drum de piatră.

Celor care preferă drumeţia, le recomandăm două puncte de plecare mai apropiate de Arad, unde se poate ajunge cu trenul care circulă pe ruta Arad-Brad: Hălmagiu şi Baia de Criş. Din Gara Hălmagiu, traseu de două zile, pe potecă, aproximativ 20 km, prin Comuna Hălmagiu - Satul Hălmăgel - Satul Băneşti - Luncşoara de Sus - Vârful Muntelui Rotunda - Vârful Găina (1484 m), marcaj cu bandă albastră. Necesită echipament de campare pentru noapte. Din Gara Baia de Criş, aproximativ 25 km, prin satele Raşca - Bal-dovin - Râşculiţa - Bulzeşti şi de acolo pe potecă spre vârful Mun-telui Găina.

Iar ca bonus, natura vă oferă pe săturate delicioasele afi ne afl ate din belşug în această perioadă, prin toate golurile alpine.

Ioan Matiuț

TUR

ISM

iulie 2019 13iulie 2019

cultural

Prin viile medievale

Într-un studiu de specialitate publicat în 1970, cercetătorul Emil Lazea consemna realități viticole

din zona Aradului care prefațau cu cel puțin șapte secole faima Podgoriei arădene evocată de Ioan Slavici în romanul „Mara”. Mănăstiri și biserici orădene sau arădane (de fapt, orodane – căci vechiul Arad a fost identifi cat de istorici sub numele de Orod) sunt pomenite de documente din a doua

parte a sec. al XII-lea și din sec. al XIII-lea ca deținând și ex-ploatând cu folos vii prin zona Mureșului inferior.

O chartă de pe la 1169, reținea că mănăstirea din Sâniob (situată la nord-est de Oradea) avea în Șiria douăzeci de vii, în

satul Seures/Șereș (pe Crișul Alb, aproape de Zerind, dispărut mai apoi) douăsprezece vii și case de vieri, în satul Setz/Seț (dispărut, localizat pe Crișul Negru) patru vii și două gospodării de vieri, în satul Kezthelz/Cheztelț (dispărut, dar localizat aproape de Arad) două vii cu vieri și în satul Zigetfeu/Szigetfö (de la est de Arad, dispărut) șase vii și șase gospodării.

Viile și vierii dependenți de biserica Sf. Martin din Arad se găsesc într-un document de prin anii 1202-1203. Această biserică avea (în satul..., al cărui nume s-a șters) douăsprezece vii și douăzeci și unu de vieri, în satul Juvenin (dispărut, în părțile Aradului) trei vii și șase vieri, în satul Galșa (Golosa) zece vii și douăzeci și doi de vieri, în satul Sencural (dispărut, pe lângă Socodor-Arad) unsprezece vii și douăzeci și unu de vieri, în satul M(e)ghyer/ Megyer, Meghier (dispărut, pe lângă Șiria) patrusprezece vii și douăzeci și nouă de vieri, în satul Bard (dispărut, în apropiere de Nădab – Zărand) trei vii și trei vieri; în satul Reguen/ Regyen, Reghen (dispărut, lângă Biharea) bi-serica avea cei mai mulți vieri, vreo șaizeci și doi, chit că nu se specifi că numărul viilor existente acolo. Chiar după datele lacu-

nare păstrate, se poate înțelege că biserica Sf. Martin din Arad avea în peste șapte sate (situate pe teritoriul actualelor județe Arad și Bihor) un număr impresionant de 53 de vii și un număr de cel puțin 160 de vieri (sau vreo 81 de gospodării de vieri, socotind capii de familie menționați în document).

Din actele de donație (din 1212-1214) ale episcopului Boleslau din Vac (Ungaria) rezultă că acesta i-a dăruit conventului din Lelez (în Cehoslovacia), printre altele, un număr de peste 32 de vii (din care, 10 vii cu vieri, se afl au în satul Galșa (Arad), 12 vii în Nygad (localitate dispărută, lângă Miniș, Arad), 5 vii în Mykusa/Micușa (sat dispărut, de lângă Oradea) și 5 vii în hotarul Bihariei etc.).

Într-un înscris din 1278 se arată că banul Paul i-a donat co-mitelui Pousa niște vii la Miniș și Șoimuș. Același ban Paul mai dăruiește o vie și bisericii Sf. Fecioare din Șoimuș.

Nu este de mirare preocuparea mănăstirilor și a bisericilor de a avea vii. Ritualul creștin al împărtășaniei presupune, cum se știe, provizii de vin de calitate pe seama fi ecărui lăcaș sfânt. Solul bun pentru culturile viticole, tradiția existentă prin partea locu-lui oferea excelente posibilități celor care își câștigau existența pe seama viilor. S-a observat cu temei faptul că, situația res-pectivă, reținută în actele ofi ciale nu doar sub aspectul localizării culturilor viticole, sau al proprietății diferitelor instituții eclezi-astice asupra lor, ci și atentă la numărul vierilor, ici și colo, per-mite concluzia că meseria viticolă se individualizase deja, în ra-port cu alte ocupații rurale. Deja de pe acum, zona arădeană și cea bihoreană aveau o vocație viticolă clară, care mai apoi a dăinuit.

Ovidiu Pecican

12

ISTO

RIE

Maria Balea

iulie 2019 15uralcultural

14 iulie 2019

cultcultural

MU

ZEU

Casa Memorială „Ioan T. Florea” Covăsânţ

Muzeul se poate vizita la cerere Contact: Mariana Ţuna (Asociația Culturală „Ioan T.

Florea”), tel. 0257.385.388

Casa memorială „Ioan T. Florea” din Covăsânț a fost deschisă publicului prin strădania Asociației Culturale

„Ioan T. Florea”, președinte Mariana Țuna, cu sprijinul Com-plexului Muzeal Arad. Casa memorială cuprinde, în primul rând, expoziţiile dedicate folcloristului Ioan T. Florea şi soţiei sale, Ileana Florea, muzeograf la Muzeul Memorial „Ioan Slavici și Emil Monția” din Șiria.

Expoziţia Casa Memorială „Ioan T. Florea” este deschisă în casa soţilor

Ioan şi Ileana Florea din Covasânţ. Interioarele păstrează at-mosfera unei case de intelectuali din Podogoria Aradului, ne-lipsite fi ind mobilierul original, pianul şi instrumentele muzi-cale, dar şi numeroase fotografi i, ce spun povestea familiei de aproape un secol. În expunere se afl ă obiecte personale ale soţilor Florea, dar şi obiecte care vorbesc despre munca lor - în primul rând cadre didactice dedicate şi cercetători pasionaţi: diplome, distincţii, fotografi i de la diverse conferinţe şi concur-suri. Un segment important al expoziţiei surprinde munca de teren a folcloristului Ioan T. Florea, iar caietele de însemnări, fi şele şi fotografi ile vorbesc despre pasiunea şi dragostea sa pen-

tru folclorul românesc. Corespondenţa cu etnomuzicologii Ioan Brăiloiu, Ovidiu Bârlea, Tiberiu Brediceanu, Caius Lepa şi Marcel Cellier, cu Emil Monţia şi Sabin Drăgoi, compozitori, cu intrepreţii de muzică populară Petrică Paşca, Dumitru Fărcaş, Gheorghe Zamfi r, stă drept mărturie pentru respectul şi apre-cierea de care s-a bucurat în lume cercetătorul şi folcloristul din Covăsânţ.

Povestea unei familii de intelectuali din Podgoria AraduluiIoan T. Florea (1920-2001) a fost

învăţător în Covăsânţ în perioada 1942-1949, pentru ca mai apoi să fi e numit director de şcoală în locali-tate, perioadă în care a fost numit şi asistent la Institutul de Folclor din Bucureşti, condus de Harry Braun-er, apoi de Sabin Drăgoi. În perioa-da celor 5 ani, cât a predat la Covăsânț, și-a dublat profesia de dascăl cu pasiunea muzicală, pe care și-o cultivase în perioada stu-diilor din cadrul Școlii Normale. Au fost ani de muncă intensă, atât

de culegere a folclorului muzical din localitate și localităților din jur, între care un loc de seamă îl purta Șiria, dar și de con-servare al acestuia prin notarea pe viu a sute de melodii. A fost fermecat de armonia corzilor (viorilor) sau stilul de acompa-niament al broancei. În lucrările, pe care le-a publicat mai târ-ziu, apar detaliile specifi ce doar acestor tarafuri din Covăsânț, dar și a celor din Cuvin, Sâmbăteni, Radna. Profesorul Tiberiu Alexandru din București, fi ind profund impresionat de colecția sa de folclor, dar și de hărnicia și dăruirea lui, precum și de pri-ceperea sa de a nota muzical, îl va duce la București pentru a fi

iulie 2019 17uralcultural

16 iulie 2019

cultcultural

MU

ZEU angajat ca asistent

defi nitiv în cadrul unei instituții spe-cializate, devenită ulterior, cunoscutul Institut de folclor.

Absolvent al Conservatorului de muzică „Ciprian Po-rumbescu”, Ioan T.

Florea a activat ca folclo-rist la Filarmonica de Stat din Arad între anii 1954-1982. În cadrul instituției muzicale arădene Ioan T. Florea a valorifi cat cule-gerile făcute în tinerețe, dar și cele pe care le-a făcut în diferite zone ale Transilvaniei: Podgoria Ara-dului, Câmpia Aradului, Zona Munților Apuseni, judeţele Hunedoara, Sălaj, Bihor. Acestea vor constitui conținutul studiilor sale pe care le va elabora și, desigur, vor înfrumuseța repertoriul orchestrei populare arădene, care va face numeroase înregistrări pentru Radio București, Timișoara, Cluj, multe dintre ele fi ind incluse în Fonoteca de Aur a radiou-lui. A făcut sute de înregistrări cu tarafurile existente în zonă, al lui Lică Șoimoșanu din Sâmbăteni sau al lui Ioan Muntean Manole din Covăsânț, care sunt depuse în arhiva Institutului de Folclor din București.

A publicat numeroase articole despre folclorul muzical, a ținut conferințe, concerte, lecții cu tematică folclorică, a par-ticipat la simpozioane sau sesiuni științifi ce, organizate de pres-tigioase instituții de cercetare sau ale Universităților din Timișoara, Cluj și Iași. A scris cărți, în care sunt incluse o parte din cercetările asupra melodiei de joc. În 1983 au apărut volu-mele „Folclorul muzical din județul Arad” cu 500 de melodii de joc, „Culegere de Folclor Muzical”, iar în 1998 volumul „Scrieri etnomuzicologice”. Împreună cu orchestra „Rapsozii Zărandului” din Arad a făcut mai multe înregistrări pentru Radio-TV.

Ileana Florea (1943-2012), absolventă a Universităţii din Timişoara, a fost profesoară de limba şi literatura română şi muzeograf la Muzeul Memorial „Ioan Slavici şi Emil Monţia” din Şiria, timp de peste 40 de ani, fi ind sufl etul muzeului şirian. Pe parcursul carierei sale, a fost preocupată permanent de îmbo-gățirea patrimoniului cultural al muzeului arădean, dar și de va-lorifi carea acestuia, prin orga-nizarea unor expoziții și simpo-zioane dedicate lui Ioan Slavici,

organizarea de concerte, întâlniri cu personalități din lumea literară și muzicală, în casa lui Ioan Slavici și Emil Monția.

Adelina StoenescuComplexul Muzeal Arad

iulie 2019 19iulie 2019

Maria Baleauralculturalcultcultural

Alma Mater

Construcția renascentistă, inaugurată la 1 octombrie

1873 sub numele Gimnaziul Superior Regal, a

adoptat, după preluarea de statul român, la 17 iulie 1919,

numele Liceul Moise Nicoară.

Primele lucrări de reparare, extindere și modernizare

ale clădirii au fost organizate începând din 1896 când a

fost introdusă instalația de apă curentă, în 1902 fi ind inau-

gurate sala festivă și cea de sport. În 1974, fi rma Fraților Miltha-

ler a început restaurarea interioară a construcției, în 2015 fi ind

reabilitat întreg imobilul, fără să-i fi e alterate principalele carac-

teristici. În prezent activitatea școlară se desfășoară pe două

nivele în 78 încăperi: săli de clasă, laboratoare, cabinete,

bibliotecă, birouri, depozite etc.

Edifi ciul, fl ancat stradal pe toate cele patru laturi, se înalță

fastuos pe malul drept al Mureșului, făcând notă discordantă, cu

clădirile învecinate. În exterior atenția este reținută de fațada

monumentală, bine armonizată, compusă din elemente omoge-

ne, proporționate simetric prin ferestre mari, boltite, încadrate în

decorațiile stilului. Se mai remarcă șirul de trepte largi ce duc la

cele trei porți impunătoare din lemn și metal. La etaj a fost mon-

tat un balcon alungit încadrat de o balustradă din fi er forjat

executată artistic. Alte elemente ornamentale alcătuite din

coloane masive, canelate cu capiteluri compozite, o arhitravă,

friza cu decorațiuni, întregesc aspectul clădirii, conturându-i

unitatea de stil. Coronamentul cuprinde grupul statuar alegoric

întitulat Alma Mater, o sculptură realizată în tehnica ronde –

bosse, care dă instituției și mai multă personalitate.

Numele este preluat de la expresia de origine latină, care în

Roma antică se referea la o zeiță, iar ulterior la patrie. Mai tărziu

a devenit un simbol pentru universități, ca mamă iubitoare care-i

hrănește spiritual pe copiii săi. Potrivit transpunerii metaforice,

Alma Mater, e însăși școala permanentă, ca obște, instituție sau

sistem de la care deopotrivă copiii și adulții primesc învățătură.

Ansamblul sculptural este alcătuit din două personaje așezate

simetric față de cel de al treilea, înfățișat central, o fi gură

feminină cu brațele deschise ocrotitor. Învățătura este perso-

nifi cată sub forma unei tinere, înveșmântată cu o tunică antică

(hiton), ce curge spre tălpi în falduri largi, legată la brâu cu o

cingătoare simbol al făgăduinței, în misiunea sacră asumată. Pe

cap poartă o cunună, o diademă, simbol al puterii, virtuții și

onoarei. Alegoric este întruchiparea înțelepciunii, o zeiță cu

brațele întinse protector, peste cei însetați de cunoștințe. Dar

ARH

ITEC

TUR

Ă

gestul mai exprimă o stare pasivă, receptivă, lăsând loc liber

participării spirituale prin chemarea harului divin și deschi-

derea sufl etului.

Fiind grav avariată, inclusiv prin reparațiile anterioare neiz-

butite, în 1997 statuia Alma Mater a fost coborâtă de pe clădire

și restaurată de sculptorul arădean Dumitru Paina. Intervențiile

au constat din înlocuirea cu piatră artifi cială a unor segmente

din cap tors și membre, întregul ansamblu sculptural fi ind bine

armonizat.

Pe spațiul verde din fața instituției au fost dezvelite busturile

lui Ioan Slavici (autor, Ioan Tolan, 1973) și Moise Nicoară (autor,

Kocsis Rudolf, 1992).

Horia Truță

18

iulie 2019 21uralcultural

20 iulie 2019

cultcultural

CO

NC

UR

SLI

TER

AR Regulament de organizare și desfășurare a Concursului Județean

de poezie „reStart literar”Ediția II, 1 iulie-15 septembrie 2019

Articolul 1 – Organizatorii concursului:(1) Centrul Cultural Județean Arad, instituție afl ată în subordinea Con-

siliului Județean Arad, denumit în continuare Organizator.Organizatorul, pentru buna funcționare a proiectului cultural, a hotărât

următoarele:(2) Participanții la acest concurs sunt obligați să respecte termenii și condițiile

regulamentului de organizare și desfășurare a Concursului Județean de poezie „reStart literar”, Ediția II, 1 iulie – 15 septembrie 2019;

(3) Regulamentul concursului este întocmit și va fi făcut public, conform legislației aplicabile din România. Organizatorul își rezervă dreptul de a modifi ca sau schimba Regulamentul, urmând ca astfel de modifi cări să intre în vigoare numai după anunțul prealabil de prezentare a acestor modifi cări/schimbări pe pagina ofi cială: www.ccja.ro/category/restartliterar/

Articolul 2 – Condiții de participare la concurs(1) La acest concurs pot participa toate persoanele fi zice cu cetățenie română

sau cetățeni străini, indiferent de naționalitate, rasă, sex sau religie, având vârsta sub 20 de ani, cu domiciliul în județul Arad și care îndeplinesc toate condițiile prevăzute de prezentul Regulament de organizare și desfășurare a Concursului Județean de poezie „reStart literar”;

(2) Nu pot participa la acest concurs angajații Organizatorului și nici rudele acestora de gradul I (copii, părinți, soț/soție), precum nici persoanele antrenate în organizarea și realizarea festivalului/concursului, membri din juriu și rudele de gradul I ale acestora.

(3) Este interzisă trimiterea de către participanții la concurs a unor creații literare pentru care nu dețin drepturi de autor conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

(4) Organizatorul nu va lua în considerare lucrările care încalcă, în vreun fel, Legea drepturilor de autor sau alte legi românești în vigoare la data Concursului.

(5) Creațiile literare trimise în condițiile prezentului Regulament de organizare și desfășurare a Concursului Județean de poezie „reStart literar”, vor fi însoțite, în mod obligatoriu de:

a) Date personale – FIȘĂ DE PARTICIPARE (Anexele 1 și 1.1 la Regulament, www.ccja.ro/category/restartliterar/);

b) Acordul publicării – ACORDUL DREPTULUI DE PUBLICARE (Anexa 2 www.ccja.ro/category/restartliterar/);

(6) Înscrisurile menționate anterior se vor transmite într-un singur document (textul literar + anexele 1 și 2). În cazul în care participantul nu a împlinit încă vârsta de 18 ani, reprezentantul legal al acestuia va trebui să completeze anexa 1.1, prin care își va exprima acordul ca minorul pe care îl reprezintă să participe la concurs. Neîndeplinirea acestei cerințe obligatorii precum și unele omisiuni din formular vor duce la descalifi carea automată.

(7) Participanții vor trimite manuscrisul luând cunoștință despre „ACORDUL DREPTULUI DE PUBLICARE”, astfel, nu vor completa alte formulare, nu se vor scana acte, nu vor semna și nu vor aștepta confi rmarea de primire a acestor documente.

(8) Manuscrisul (textul literar + anexele 1 și 2) va fi trimis doar în format elec-tronic și doar prin intermediul adresei de e-mail: restartliterar@yahoo.com într-un

mesaj care să conţină numele și secțiunea la care participi, legate prin cratimă(exemplu: Popescu-Andreea-Maria-sub14 sau Popescu-Andreea-Maria-14-20).

Articolul 3 – Perioada de desfășurare a concursului(1) Ediția I a Concursului Județean de poezie „reStart literar” se desfășoară

după următorul calendar:a) 01.07.2019 – 15.09.2019 – Înscrierea concurenților, primirea și evaluarea

lucrărilor. Lucrările se vor trimite doar pe parcursul perioadei de înscriere la con-curs, și anume începând cu data de 1 iulie 2019, ora 10:00 și până cel mai târziu la 15 septembrie 2019, ora 23:59;

b) 16.09.2019 – 20.09.2019 – Jurizarea lucrărilor pentru fi ecare secțiune;c) 20.09.2019 – 21.09.2019 – Anunțarea câștigătorilord) 21.10.2019 – 26.10.2019 – Lansarea antologiei în cadrul atelierelor de scriere

creativă (2) Perioada de desfășurare a concursului, respectiv toate datele menționate mai

sus, se pot modifi ca, organizatorii concursului având obligația de a anunța în preal-abil pe pagina web antemenționată orice eventuale modifi cări survenite în regula-mentul de concurs.

Articolul 4 – Secțiuni(1) Concursul de poezie cuprinde 2 (două) secțiuni (sau categorii de vârstă):

sub 14 ani și 14-20 de ani.(2) Tematicaa) Concursul promovează creaţia liberă. b) Fiecare concurent va trimite minimul 5 (cinci) – maximul 10 (zece) poezii.

Acestea vor fi transmise la adresa de e-mail restartliterar@yahoo.com.Articolul 5 – Detalii tehnice(1) Textele creațiilor literare vor fi în limba română, redactate în WORD (for-

mat .doc sau .docx), vor conține diacritice, caracterul Times New Roman de mărimea 12, iar spațiul între rânduri va fi de 1,5.

Articolul 6 – Anunțarea câștigătorilorCâștigătorii concursului, pentru fi ecare secțiune în parte, vor fi anunțați, în pe-

rioada 21.10.2019 – 26.10.2019, pe site-ul www.ccja.ro/category/restartliterar/ Articolul 7 – Juriul(1) Juriul, pentru fi ecare dintre cele două secțiuni va fi format din 4 (patru)

membri, după cum urmează: Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu, Ioan Matiuț și Eugen Rogojan.

Juriul va stabili, pe baza unui punctaj, câștigătorii premiilor pentru fi ecare secțiune în parte.

Articolul 8 – Premiile Concursului Județean de poezie „reStart literar”(1) Premiul concursului, la ambele secțiuni, va fi includerea textelor înscrise în

concurs într-o antologie literară ce va fi publicată în luna octombrie 2019, cu spri-jinul Centrului Cultural Județean Arad, respectiv participarea la un atelier de scriere creativă susținut de către Florin Iaru, Dan Mircea Cipariu, Ioan Matiuţ şi Eugen Rogojan la Arad, în zilele în perioada 21-26 octombrie 2019.

(2) Numărul de premii acordate, respectiv toate datele menționate mai sus, se pot modifi ca, organizatorii concursului având obligația de a anunța în prealabil pe pagina web antemenționată orice eventuale modifi cări survenite în regulamentul de concurs.

(3) Organizatorul concursului va deconta cheltuielile de transport ale participanților selectați pentru participarea la atelierele de scriere creativă, în condițiile în care aceștia vor prezenta o copie a biletului de tren/autobuz dinspre lo-calitatea în care locuiesc înspre Arad, respectiv retur. Organizatorul concursului va asigura servirea prânzului în zilele atelierului de scriere creativă.

Regulamentul complet îl puteţi găsi pe www.ccja.ro/category/restartliterar/

Echipa reStart literar

iulie 2019 2322 iulie 2019

uralculturalcultcultural

PRO

GR

AM

CU

LTU

RAL

Programul evenimentelor organizate de Centrul Municipal

de Cultură Arad în luna iulie

Festival gastronomic în aer liber STREET FOOD ARAD

Parcul „Mihai Eminescu“

4-7 iulie 2019

Primul și cel mai mare festival culinar din țară, Street FOOD

Festival, se întoarce la Arad, de data asta într-o locație diferită,

în Parcul „Mihai Eminescu”, cu mâncare delicioasă, înghețată,

băuturi reci, muzică live și fi lme în aer liber.

Festivalul „Sunetul fanfarelor“

Parcul Reconcilierii Româno-maghiare

12 iulie 2019, ora 18.00

Afl at la a treia

ediție, Festivalul „Su-

netul fanfarelor“ va

aduce în fața publi-

cului fanfare din ju-

dețele Arad, Timiș,

dar și Ungaria și are

ca scop promovarea

muzicii de fanfară.

Festivalul de teatru pentru tineret START, ediția a III-a

Teatrul Clasic „Ioan Slavici“

16-20 iulie 2019

START are la bază un concept de organizare unic: practic

acest festival își propune să dea tânărului absolvent de teatru

șansa la un START reușit.

În cadrul festivalului vor fi prezentate spectacolele de licență

și masterat ale facultăților de teatru din țară. Practic sunt spec-

tacole lucrate pe tot parcursul anului, care au șansa să fi e văzute

de un public numeros, de un juriu format din critici de teatru,

manageri de teatru, regizori și actori.

Maria Balea

Evenimentele Centrului Cultural Judeţean Arad – luna iulie

Întâlniri cu Personalități - Dumitru Constantin Dulcan,

Filarmonica de Stat Arad, 3 iulie ora 18.00

Teatrul de Vară, Arad, 3 iulie, ora 20.00

Festivalul părădăicilor, Macea, 5-7 iulie

Zilele Culturii Maghiare, Iratoșu, 6 iulie

Bucurați-vă de folclor, Șagu, 13-14 iulie

Târg de fete la Găina, Muntele Găina, 20 iulie

Sărbătoarea secerișului, Vinga, 21 iulie

Tradiții și obiceiuri pe Valea Crișului Alb, Gurahonț,

21 iulie

Căsoaia Bike, Run & Fun, Căsoaia, 25-28 iulie

Parada Clătitelor, Moneasa, 27 iulie

Festival folcloric maghiar, Peregu Mic, 27-28 iulie

Sărbătoarea comunei Cărand, 28 iulie

Sărbătoarea Codrenilor, Chisindia, 28 iulie

Ieșitul la țarină, Tauț, 28 iulie

Sărbătoare câmpenească Întâlnirea Codrenilor, iulie

Nedeea Țării Hălmagiului, iulie

Cetatea Ineului – Tradiții și perspective, Ineu, iulie

Școala de vară, Arad, iulie

Școala de vară Pro Sport Pro Sănătate, iulie – august