î REOÂCŢIUNEA,I UfclMTiţiMcl ţî TiPfttSl

Sraţor. piaţa mar# ar. 30. TELEFON Nr. 22®.

Soriaori netr «menit, au &*> primate,

teanaceripta os » « retra»,:? Î f l 8 « r 8 t f l

m rrimasc 1* AdralBisipavisRv Efaţov f i Îs arcai'* - BIROURI d» AK U ITLR ) |

In Vlens Îs M. Dnkes ->atr. ! Sfax. Aoţemeld & Sine fie J.•«•< - j a*r. Hoinrich Sehalek. A ' j nalik Nftchf.. Anton Orpelik. j în Budapesta 1* A- V- Golber- gar. Kkatein B«rn*t. Iul ia Le apold (VII JSrsaAbat-kCrtit j

Preţul Inssrţlunllor: o serie j furinond p» o coloană v. bani j pentru o publicate. Pul licări ■ moi dese dopa tarifă şi invo. 1 in ii. — SRGLAKS pe ţvag.na I 8>a o serie dO bani. I

S r. 75.

A N U L L X X I ITelefon: Nr. 226.

8AZETA «pare teatoanMiifcaaaattsP e n u ad 2I a o r . , tM.$*♦**)£■

12 cor., pe. âretl wTV'pfi& l> r il d e OwnbtMâl A o»r, -pţ imPeatia Roaâfiia ii jUUíig ̂ :Pe ua »a iO franci, pe w it^

luni 90 ir., pe trai luni 10 fir. 1-ril de Dumineca 8 fr. pe aa.

8e prcnumoră la toate ofl*. oiile poştale din Intra f i dis afară şi la d-nii soleotoăl.

itonaarotil pentru Braşs?:AdmlaJstraţlanaa, Piaţa «an i

torral Inaiul Nr. DO. etaţia ■ I. Pa s a an 90 cgaw* pe şase luni 10 cor., pe trei ltrai 5 cor. Ou dusul ac&sA ; Pe un an 2i cor., pe şase luni 12 cor., pe trei Ioni 8 cor. — Un esem 1 plar 10 bani. — Atftt abona- I mentele. est şi inserţinnilt I ■unt a se plăti înainte. |

—peţ ■e»wa»tjşfi»i<ww*4aff,iiir8r1L,iţ«

Braşov, Lnni-ffiarţi 7 (20) Aprilie 1 9 09 .

La aniversarea rege!ui Carol.Mâne Casa regală, Curtea şi gu­

vernul român dimpreună cu repre­zentanţii tuturor autorităţilor şi cu întreaga capitală vor serba aniversa­rea de 70 de ani a regelui Carol, iar ecoul urărilor de bine şi de fericire va străbate şi se va repeţi de mii de ori prin toată ţara, aducând prinosul recunoştinţei întregului popor bă­trânului şi gloriosului Domnitor al României independente. Serbarea se va petrece în linişte fără petreceri, ospeţe şi spectacole sgomotoase şi dacă ziua de mâne va avea totuşi pentru capitală şi un timbru de-o importanţă internaţională, aceasta se va datori numai vizitei, ce o va face principele moştenitor al Germaniei, care ea reprezentant al tatălui său, a împăratului Wilhelm II, va sosi mâne în capitala română, spre a felicita pe regele Carol de ziua naşterei sale.

Este acesta primul semn vădit de deosebită bunăvoinţă, ce-o mani­festă Domnitorul puternicei împărăţii pentru Regele Româuiei, odraslă din aceeaşi glorioasă familie de Hohen- zollern, care a întemeiat şi stăpâneşte Germania de astăzi.

Patruzeci de ani au trecut, de când a fost ales Domn al României Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. In tot timpul acesta îndelungat, plin de sbuciumâri interioare şi mai multe încă exterioare, nu s’a dat nici un prilej, sau de s’a dat, nu a fost fo­losit din partea Curţii imperiale şi regale germane pentru a întoarce re­gelui Carol vizitele, ce le-a făcut la Berlin. Cu toate legăturile, destui de accentuate între Bucureşti şi Berlin, dictate de marile interese ale triplei alianţe şi ale politicei economice ger­mane, ă domnit între cele două Curţ», pe lângă toate excelentele raporturi, mult timp oarecare răceală.

Au venit adeseori la Bucureşti şi la Sinaia prinţii germani din familia domnitorului şi iamiliile înrudite. In anii din urmă, şi în deosebi după vi­zita ce a făcut’o Mouarchul nostru Regelui Carol la Bucureşti, se vorbea, că va veni şi Suveranul german, care aşa de mult călătorea pretutindeni. Nu s’a realizat însă speranţa, până astăzi, când împăratul Wilhelm tri­mite la Curtea consângeanului său de lângă Dâinboviţă pe cel mai firesc, autorizat şi legitim reprezentant al său, pe principele Frideric moşteni­torul tronului german.

Această înaltă vizită va da o strălucire deosebită aniversării de mâne, contribuind a înălţa prestigiul

. României, a căreia dinastie se bucură do atâta atenţiune din partea puter­nicei împărăţii germane.

Ne despart numai doi ani de memorabilul jubileu de patruzeci de ani de domnire a regelui Carol şi este încă viuă în memoria tuturor Româ­nilor reamintirea virtuţilor şi a fapte­lor măreţe şi glorioase, ce le-a săvâr­şit în decursul lungei sale domniri Carol I, spre binele şi fericirea ţării. Nu vom mai reveni deci azi în spe cial asupra lor, cif felicitând din tot

sufletul [ie cei, ce a fost şi este pe tronul României independente podoa­ba ţării şi nădejdea ei într’un viitor bun destin, că a ajuns la etatea fru­moasă a patriarhului, îi dorinm ca Dumnezeul ţârilor şi al popoarelor, să-i dăruiască sănătate şi îndelungă viaţă, — căci niciodată ţara n’a avut mai mare lipsă de conducerea înţe­leaptă a Regelui său mult iubit, de a căruia nurne şi fapte este legată cea mai strălucită epocă a istoriei sale.

Recunoştinţa M onarchaluifaţăcu toate persoanele militare*, cari în timpul dela 1 Octomvrie 1908 până la 30 Aprilie 1909 au stat în serviciu activ în Bosnia, Her- ţegovina şi Dalmaţia, sau la marină, la flotila dunăreană ori în golful dela Cat* taro, s’a manifestat şi prin aceea, că lim­pid de serviciu, ce Vau făcut între aceste două termine, lise va socoti îndoit la mă­surarea pensiunii lor (de invalizi). Apoi Majestatea Sa a conferit tuturor acestora crucea jubilară militară de cumva n’au prirniî’o la 2 Decemvrie 1908.

Ovaţiunea Vienezilor. Astăzi înainte de amiazi cetăţenii Vienei vor face la Schonbrunn o mare ovaţiune împăra­tului, mulţămindu-i pentru susţinerea păcii. Ovaţiunea aceasta va fi o manifestare grandioasă, care va dovedi, că locuitorii ve- chei capitale voesc să aibă roiul de frunte în viitor, părăsind proverbiala lor nepăsare faţă cu mersul politicei în monarhie. Ko- ssuth şi colegii săi din guvernul ungar vor fi azi încă în Viena şi se vor putea convinge în persoană de puterea crescândă împărătească.

Gestiunea băncii. Astăzi se încep în Viena tratările cu privire la cestiunea băncii. Din partea ungară iau parte mi­niştri Wekerle, Kossuth, Apponyi şi se­cretarul de stat Szterenyi. Probabil Mercuri vor fi primiţi în audienţă miniştri Kossuth şi Apponyi, iar Joi se vor reîntoarce la Bu­dapesta.

Convenţia cu România.̂»Budapesti Hirlap« publică următoa­

rele privitor la tratatul comercial dintre România şi Austro-Ungaria.

»Tratatul comercial cu România va schimba mult politica noastră economică in Vialcahi. In ce priveşte schimbul de mărfuri n’am avut pănă acuma cu Româ­nia un tarif special. Erau mai mult nişte concesii, conform cărora mărfurile venite din Austro-Ungaria erau supuse unei taxe vamale identice cu ale mărfurilor prove­nite din alte state. Prin noul tratat co­mercial se stabileşte tariful vamal şi pen­tru mărfurile noastre. Acest tarif conţine unele dispoziţii favorabile faţă de indus­tria austro-ungară, şi cu deosebire este favorizată mica industrie din Transilvania.

In noul tratat se stabileşte posibili­tatea trecerei vitelor dintr’un stat în al­tul. In ce priveşte serviciul veterinar, toc­mai în vederea acestor dispoziţii, România a luat cele mai severe măsuri. La stabili­rea dispoziţiilor privitoare la importul de vite, s’au luat în considerare pe cât a fost posibil şi dorinţele crescătorilor de vite din Ungaria. După noul tratat importul vitelor vii din România a fost oprit. Ro­mânia va putea expedia însă în Ungaria 35 mii de vito mari şi 70 mii de porci tăiaţi. Afară de acestea se permite impor­tul unei anumite cantităţi de carne de oaie din România.

După-ce acest tratat va fi semnat la Bucureşti, după vacanţa Paştilor, atât gu­vernul din Viena, cât şi cel din Budapesta îl vor prezenta respectivelor parlamente.

•După toate probabilităţile, parlamentul din Viena va primi acest tratat fără multă diseuţie.

In qe priveşte *uţU»ît*% acest tra­tat- va întâmpina-o în parlamentul ma­ghiar, nu putem şti nimic. Nu este sigur dacă parlamentul care se va întruni în cu­rând, va' putea găsi formulele potrivite pentru discuţia relativă la acest tratat. In cercurile oficiale ungureşti se crede însă, că în două-trei zile se va pronunţa în mod favorabil şi parlamentul ungar pen­tru acest tratat atât de însemnat pentru economia noastră«,

Sinodul arhidiecezan.(Raport special.)

Sibiiu, 6/18 Aprilie 1909.

Deschiderii sinodului a premers ofi- ciarea sfintei liturghii şi a serviciului che­mării Duhului sfânt în biserica catedrală prin Excelenţa Sa archiepiscopul şi Mitro­politul loan Meţianu, azistat de arhiman­dritul Dr. llarion Puşcariu , protosincelii Dr. Eusebiu Roşea, Dr. Miron Gristea, pro- topresbiterul Dr. Ioan Stroia şi diaconii Dr. Vasile Stan şi Eugen Muntean, carele în decursul sfintei liturghii a fost hiroto­nit întru presbiter pentru vacanta parohie Verd din tractatul Agnitei, iar răspunsu­rile liturgice au fost cântate de corul mixt sub conducerea profesorului Timoteiu Po- povici.

După terminarea serviciului divin, fă- cându-se o pauză de '/4 de oră, deputaţii s’au întrunit de nou în sf. Catedrală, unde invitat fiind printr’o deputăţie compusă de domnii Galacteon Şagău, Iosif Popescu şi Nicnlae Bogdan, în scurt timp a sosit şiI. P. S. Sa Mitropolitul — primit fiind cu călduroase aclamaţiuni din partea depu­taţilor.

Ocupând locui prezidial I. P. S. Sa cu voce clară şi sonoră deschide sinodul prin următoarea vorbire:

Christos a înviaţi Domnilor deputaţi!

Mă bucur foarte domnilor că după un an de multe cercări grele şi pentru biserica noastră, am fericirea a vă vedea şi în acest period sinodal, aproape pe toţi cei vechi, întruniţi în sinod archidiecesan, la consultarea celor necesare pentru bise­rica noastră naţională,şi salutându-vă cor­dial, rog şi din acest loc: Ceriui să tri­mită asupra noastră Duhul înţelepciunii şi ai înţelegerii.

Precum se ştie d-lor, după multele timpuri grele, câte au trecut şi preste fe­riciţii noştri străbuni singura noastră moştenire părintească ce ni-au putui o lăsa, este biserica noastră naţională, cu sublima ei misiune religioasă şi culturală.. Ea ne este d-lor acei tezaur scump şi ne­preţuit. care pe lângă toate cercările grele, cărora şi însăşi a fost espusă în cursul trecutului, cu puterea ei magică ne a păs­trat tot ce avem mai scump, legea, limba şi datinile străbune, şi prin aceasta fiinţa tuturor celor ce am ţinut la ia cu tărie. De aceia toţi cei ce o sprijiuesc şi lucră la întărirea ef, lucră totdeodată şi la în­tărirea noastră, la binele şi fericirea tu­turor iîiilor.

lntr’e cei mai întâi chemaţi la ase- ; menea lucrare măreaţă şi folositoare, sun­teţi şi D-Voastră d-lor deputaţi, pe cari clerul şi poporul v’a dintins cuîncrederea de a vă alege în acest Sinod, pentru în preună lucrare, ia întărirea şi sprijinirea acelei scumpe moşteniri părinţeşti, pentru ca să-şi poată împlini tot cu mai mult succes sublima ei misiune culturală. Sunt

; prea convins d-ior, că D-Voastră a-ţi pri- | mit cil bucurie, onorifica încredinţare ce | vi s’a dat, dar şi cu firma hotărâre de a | stărui din toate puterile la împlinirea che- | mării ce aveţi Sunt prea convins d-lor,| că dacă celelalte confesiuni din patrie,' cari mai au şi alte terene de lucrare, fo­

losesc cu atâta însufleţire şi terenul lor bisericesc, ia înaintarea lor; atunci cu atât mai mult v’om folosi şi noi terenul de lu­crare ce ui-1 ofere biserica noastră, fiind avizaţi măi numai la acela.

Pentru ca lucrările D-Voastră să fie cât mai rodnice şi edificătoare, va fi bine d-lor, mai înainte de toate, să vă infor­maţi deaproape despre mersul tuturor afa­cerilor noastre bisericeşti, şcolare şi epi- tropeşti, aparţinătoare competinţei sinodale; despre pedecile ce cumva ar fi stat, ori ar sta în calea mersului regulat; apoi a căuta şi indica şi cărările şi mijloacele, ia un mers tot mai bun şi mai regulat. Din rapoa; tele conzistoriale Ve ţi afla d-lor mersul de până acum; Ve-ţi afla şi stă­ruinţele Conzistoriului pentru susţinerea şcoalelor confesionale; Ve-ţi afla însă şi aceia, că pe lângă toate silinţele noastre, multe dintre parohiile noastre mai mici şi mai sărace, din lipsa mijloacelor sunt avi­zate la ajutoriul de stat, pentru a-şi sus­ţinea şcoalele confesionale, iar altele avi­zate la ajutoare din modestele noastre fonduri archidiecesane pentru a satisface cerinţelor legii.

De asemenea Ve ţi afla d-lor, că în urma concluzuiui sinodal Nr. 129, din anui trecut, apelând eu la sprijinul clerului şi poporului nostru archidiecesan, pentru în­fiinţarea unui fond cultural, deşi într’un an puţin roditoriu, totuşi până acuma s’au colectat aproape cincizeci de mii coroane, nefiind încă colecta închisă arii speranţă de un rezultat şi mai bogat, - - mai ales dacă se vor însufleţi Ia jertfe şi acei in­telectuali ai noştri acum în rezervă. — . cu orfertele lor.

Ori cât de înbucurătoriu ni s’ar pă­rea rezultatul de până acum, este totuşi, mai modest decât să poată acoperi mul­tele trebuinţe, mai ales după ce o parte a acelei colecte, se solveşte în curs de2—3 ani.

In faţa acestor şi aitor asemenea progrese îmbucurătoare, nu pot tănui şi unele simptoame îngrijitoare ce tind a pa­raliza progresele de până acum Acele simp­toame îngrijitoare sunt d-lor, indiferentiz- mui şi slăbirea simţului religios şi la o parte a poporului nostru şi mai ales Ia unii şi dintre intelectualii noştri. Simp­toame ce să manifestă în neregulata cer­cetare a bisericei şi întrelâsarea împărtă­şirii de darurile ei. Astfeiiu, că biserica noastră de acum, pare că n’ar mai fi scumpa noastră moştenire părinţească de odinioară, când preoţii fără atâta învăţă­tură dar cu multă evlavie şi vocaţiune. atrăjau la serviciile divine pe popor şi in­telectuali deopotrivă, când intelectualii şi poporul, cercetau mai reguiat biserica, siraţindu-se bine şi cu drag împreună, cul­tivând cu multă îngrijire dragostea frăţească.

Aztăzi mai ales o parte a intelectua­lilor noştri cercetează mai rar biserica, ceea ce serveşte de esemplu rău şi po­porului. Astăzi pare a să fi uitat, că nu­mai biserica ne-a conservat ceea ce avem mai scump şi prin aceasta şi pe noi toţi cei ce am ţinut cu tărie la ea, nu însă pe cei ce s’au înstrăinat de ia. Deci dacă nü am ţinea şi în viitor, cu toată tăria con­vingerii la ea, precum au ţinut şi fericiţii noştri părinţi, — las să judecaţi şi D-Voas­tră, — . . f i va ea şi pentru noi, acel adăpost puternic, contra furtunoaselor valuri ale vieţii, care fu şi pentru fericiţii noştri pă­rinţi? — Las să judecaţi şi D-Voastră putea-vom şi noi zice, că o lăsăm şi ur­maşilor noştri de asemenea adăpost pu­ternic de conservare?

Din aceste Ve-ţi binevoi a înţelege c!-lor, că şi noi numai aşa vom avea aju- toriu! preabunului Dumnezeu şi vom îna­inta în cele bune şi folositoare, şi numai aşa ne vom conserva, dacă după esemplul fericiţilor noştri păi inţi, vom cerceta mai regulat biserica şi vom ţinea cu tărie la ea. şi dacă o vom apăra de ori ce înfluinţă dăunoasă, că şi noi numai aşa ne vom lumina şi cultiva ca şi ceiaialţi patrioţi ui

Pagina 2, G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

noştri şi numai aşa vom ajunge la o po- Biţiime mai onorifică în societate, dacă vom sprijini şi noi biserica noastră, întru împlinirea sublimei sale misiuni culturale, precum sprijinesc şi ceialalţi compatrioţi biserica lor.

In convingerea că aceste cuvinte pă­rinteşti, vor afla 'răsunet şi în inimile D-Voastre: declar sesiunea Sinodului nos­tru archidiecezan ordinar, pentru anul 1909 de deschisă!

*

După aceea I. P. 8. Sa până la con­stituirea definitivă a biroului numeşte no­tari ai sinodului pe deputaţii Matei Voi- eanu şi Vasile Duma din cler, iar dintre mireni pe deputaţii Dr. George Proca, Oc- tavian Goga, Nicolae Sulică şi Lazar Tri - tean. Urmează apoi apelul nominal şi pre­zentarea credenţionalelor. S© constată, că sunt prezenţi 40 deputaţi şi deci sinodul se declară capabil de a lua concluze valide.

Prezidiul prezenteazâ raportul conzis- toriului plenar despre alegerea deputaţilor sinodali împreună cu actele aparţinătoare. Se aleg comisiile de verificare în modul următor: Comisia I, compusă din depu­taţii cercurilor 1—5 va avea să verifice mandatele deputaţilor din cercurile 6— 10; comisia II verifică mandatele din cercurile 11— 15; comisia III verifică mandatele din cercurile 16—20 şi comisia IV verifică mandatele din cercurile 1— 5. Prin acestea fiind exhauriată ordinea de zi, prezidiul încheie şedinţa, anunţându-se a doua şe­dinţă pe Luni la 11 oare a. m., care seva ţinea deja în sala cea mare a muzeului Asociaţiunii fiind la ordinea zilei verifica­rea mandatelor. — După şedinţă deputaţii sinodali s’au prezentat corporativ la Exce­lenţa Sa arhiepiscopul şi mitropolitul Ioan Meţianu şi i-au urat încă mulţi ani de ac­tivitate rodnică. I. P. S. Sa, deşi părea obo­sit de lungul serviciu, a răspuns prin o cuvântare mai lungă, dând înţelepte sfa­turi deputaţilor şi indemnându-i Ia muncă şi activitate pe terenele, cari le stau de­schise. Deputaţii au salutat apoi pe vica­rul Dr. llarion Puşcariu, care le-a mul­ţumit.

Raportorul.

Situaţiimea în CoostantinopcI e azi maifavorabilă comitetului junilor turci. Dispo­ziţia poporaţiunii s’a schimbat. Ea începe să vadă iarăşi în comitetul junilor turci pe liberatorul din anarhia soldăţească. Multe familii se refugiază din capitală. Soţia ambasadorului austro-ungar, mar­chiza Paliavicini a fost asemenea pregă­tită de plecare. In ultimul moment însă s’a hotărât să rămână zicând: »Nu voi părăsi pe bărbatul meu când e în pericol«!

Comitetul junilor turci, care dispune cum se zice, de mulţi bani (80 mii lire de aur), este iarăşi plin de speranţă, că va învinge şi e decis de a nu mai face gre­şelile din trecut şi de a nimici fără cru­ţare pe toţi adversarii săi spânzurându-i de pomii dinaintea parlamentului. In corpul de armată dela Adrianopol, care e co­mandat de Nazim paşa şi e bine discipli­nat, cumpăna se apleacă în favorul comi­tetului junilor turci.

gure teritoriul de la graniţă din spre Bul­garia, La trupele regulare se vor alătura şi voluntarii, cari s‘au oferit în mare nu­măr, mai cu samă din oraşele Albaniei de sud.

Consecinţele revoiuţianii militare tur­ceşti. Un bun cunoscător al împrejurărilor din Turcia, întrebat fiind de un corespon­dent al ziarului »N. Fr. Presse« asupra urmărilor ce Ie va avea revolta militară In contra junilor turci, a răspuns că nu e necesar ca comra-revoluţiunea recentă să tragă după sine suspendarea constituţiunii. Mohamedanii au în parlament majoritatea şi pentru moment nu vede motivul, pen tru care Turcii însăşi ar zdrobi o institu- ţiune ce îi apără în contra arbitrarului Sultanului. Acesta, dacă va fi cuminte, va lăsa de bunăvoie în pace parlamentul. Va rămânea deci parlamentar, deşi nu întoc­mai precum ar fi dorit tinerii turci, cari azi se pot considera ca dispăruţi (?) de pe scena politică.

Corpul do expediţie al Junilor turci.Nu e de glumă. Comitetul junilor turci s’a recules iarăşi la Salonic şi e firm ho­tărât să plece cu oastea în contra Con- stanţinopolului, şi să răstoarne, pe cei ce în urma revoltei din săptămâna trecută, s’au făcut stăpâni pe capitală. Iată c© se anunţă din Sa lon ic:

»In cercurile conducătoare ale comi­tetului junilor turci s’a luat hotărârea de a începe marşul spre Gonstanlinopol cu 16 batalioane. Batalioanele vor fi fiecare de câte 800 de oameni. Grosul lor e luat dintre trupele dela Salonic; mai departe sunt patru batalioane de la Ueskueb, cari au fost designate pentru această expedi­ţie. La participarea trupelor din Adriano­pol a renunţat comitetul jun ilo r turci având în vedere, că aceste trupe trebu© să asi­

Ilevoluţia în Turcia.E foarte greu a-ţi face o icoană

clară asupra mersu ui evenimentelor în Turcia. Ştirile răspândite în străinătate par în multe privinţe esagerate şi se con­trazic. Abia peste câteva zile se va putea cunoaşte, credem, adevărata situaţie creată de revoluţiunea militară din Stambul.

Lăsăm să urmeze următoarele ştiri mai nouă:

Conslantinopol, 18 Aprilie. Se con­firmă ştirea că trupele trimise de guvern contra tinerilor turci au declarat, că nu vor trage în fraţii lor şi mai bine se îna­poiază la Constantinopol.

Proclamaţia ulemaielor. Asociaţiunea ulemalelor .{studenţii în teologie) puUfiică o proclamaţiune somând pe soldaţi â se supune ofiţerilor lor. Intr’adoua proclama­ţiune, ei declară că constituţiunea şi par­lamentul trebuesc menţinute, aceasta fiind în conformitate cu Islamul; este datoria tuturor de a apăra constituţiunea. Ordi­nele Sultanului, care ar fi în contradicţie cu legea Şeriat, însă, nu se vor asculta. Ulemalele, softaîele şi populaţiunea cuno­scând pericolul absolutismului, îşi vor jertfi viaţa în cazul când s’ar încerca a se înlătura costituţia.

Ciocnire între trupele. Sultanului şi ale ju n ilo r turci. — Constantinopol, ÎS Apri­lie. Sâmbătă după amiazi trupele Sultanului s’au ciocnii la Hadenkoei şi Ciataldşu cu tru­pele tinerilor turci, Trupele respinse com­puse din 2 batalioane infanterie şi câteva baterii s’au înapoiat şi s’au oprit înaintea parlamentului. La apariţia trupelor înain­tea parlamentului preşedintele a suspendat şedinţa şi toţi deputaţii au alergat la fe­reşte i. Batalioanele formând un careu îna­intea parlamentului, majorul, care le co­manda, s’a adresat lui Nahir-paşa, preşe­dintele provizoriu al Camerei, cerându-i instrucţiuni. Nahir paşa răspunzând, a spus că în baza hotărâre! luate de cameră, se va trimite o delegaţie de deputaţi cu un tren special la Ciataldşu, spre a calma tru­pele tinerilor turci. Trupele fiind satisfă­cute de răspunsul primit, au plecat spre palatul Ildiz şi au făcut ovaţii Sultanului.

Salonic, 18 Aprilie. Intr’o întrunire a căpeteniilor junilor turci cu şefii greci, bulgari şi sârbi, junii turci au piomis că dacă naţionalităţile î i vor sprijini c t sa răstoarne reacliunea ce a pus mana pe stăpânire, ei se obligă, ca primul 1 act să fie acordarea unei autonomii u dmnai* în Macedonia, Serbia-veche şi ulaiet >1 Adrianopolulul S’au aliat cu junii Turci peste 10.000 de Greci, Bulgari şi Sârbi.

Sofia, 18 Aprilie. Cercurile politice de aici sunt foarte îngrijate de desfăşurarea evenimentelor din Turcia, Cu toate dez­minţirile, ministerul do războiţi a mobili­zat mai multe corpuri de trupe. Rechema­rea concentraţilor pentru sărbătorile de Paşti, a născut o mare agitaţiune în po­pulaţie. Toţi se aşteaptă la evenimente grave. Ştirea despre trimiterea unui ulti­mat Turciei se desminte

Adunare» comitetuluifondurilor Nâsiudeue-

Preşedintele comitetului fonduri­lor centrale scolastice şi de stipendii din districtul Nâsâuduiui, Dr. D. Ciuta a convocat, după cum cetim în „Rev. Bistriţei“ , adunarea generală a acestor fonduri la şedinţa ce se va ţinea în Năsăud la 22 Aprilie 1909 ia 9 oarea. ni. Programul lucrărilor constă din opt puncte:

I. Socotelile fondurilor de pe anul 1908 şi raportul comisiunei censuratoare despre cenzurarea lor. II. Cauza întregiri plăţilor profesorilor de la gimnaziu cu adause personale din visteria statului etc. III. Gestiunea îmbunătăţirei salarelor în­văţătorilor dela şcoalele fundaţionaie ele­mentare susţinute din fondul şcolastio Rugarea senatului şcoalei fundaţionaie din Borgoprund pentru revocarea coneluzului comitetului în cauza reducere! personalu­lui învăţâtoresc. IV. Proiect de regula­ment de organizare pentru convieţui ce se va înfiinţa pe lângă gimnaziul superior fundaţional din Năsăud. V. Raportul comi­siunei esmise de adunarea generală a fon­durilor, ţinută la 31 Maiu 1907 în cauza fondului de stipendii. VI. Gestiunea equili- brărei budgetului fondului central scolas­tic prin reducere de spese, prin parcelări şi vinderi, prin sistare de şcoaîe (ca cea

din Borgoprund şi Monor) prin reducere de personul didactic (la şcoala din Nă­săud) etc. Rugarea învăţătorilor dtla şcoala fundaţionalâ din Borgoprund pentru asemuarea viitoriului lor. Vfl. Observările flşpanului Ia conclusul comitetului fondu­rilor din 22 Oct. 1908 în cauza neprimirii abzicerii prezidentului şi aprobarea acelor observări din partea ministrului. VIII. Pro­puneri independente.

Sunt dar la ordinea zilei nişte cestiuni m ari şi de vitalitate pentru Năsăudeni. De aceea nu înţelegem de ce comitetul tractează cestiunile ca exlusiv locale, aşa că n-a aflat cuviincios a trimite convocarea nici unei alte foi, în afară de „Revista Bistriţei“ .

Ori doară existenţa şi necesitatea cutăror scoale şi soartea profesorilor de la gimnaziu şi de ia şcoalele po­porale ale fondurilor să fie aşa de indiferentă pentru marele public ro­mânesc? De când si-au asumat foştii » *grăniţeri năsăudeni obiceiul acesta de a se isola până a risca, să se inece în sânul lor propriu fără ştirea naţionei române, din care iac parte.

Noi credem că tot se vor afla foarte mulţi dintre membrii comite­tului fondurflor, cari vor fi de altă părere si vor avea faţă cu îutrenga naţiune a noastră simţul deplinei răspunderi a faptelor şi hotărârilor lor.

Dumnezeu să le dea tăria jude- I căţii şi sufletului, do care avea aşa | de mare lipsă în rm mantele de faţă | cele mai critice dintre cele, prin cari a trecut si trece de aproape o jumă­tate de veac cauza română culturală năsăud ea nă.

Să auzim de bine!

Înmormântarea Doamnei Elena.Din Piatra Neamţu raportorul »Mi-

nervei« telefonează următoarele:Aud prin public şoapte murmure, de

cari desprind următoarele: Sfârşitul soţu­lui ei a fost simplu şi tragic; al ei nu o altfel. Şi e adevărat că simplitatea cadru­lui, în care mulţimea salută pe fosta Dom­nitoare a României îmă odată, e înfio­rătoare. Dacă aşi fi trecut întâmplător pe lângă o casă joasă, mică cu o aparenţă

ât de modestă ca aceea în care şi-a u cheiat truda Doamna Elena, aşi fi fost înduioşat de fâşiile negre de pânză prinse de frontispiciul casei, fără nici o cuta, iafă nici un nod sau o placă cu iniţiale, aşa cum se obidnueşte şi pe la săraci. Şi de aşi fi privit chiar prin ferestrele aco­perite cu perdele albe, cum au casele nu bogate, n’aşi fi putut să îmi dau seama că trăsăturile blânde, deşi îngheţate, ale fe­ţei. pot fi acelea ale unei femei, alo cărei sentimente nobile s’au ridicat până ia cele mai înalte sacrificii. Nici măcar coroane multe, sau flori ca la bogaţi. Un catafalc jos susţine un coşciug deschis, în care se găseşte fără suflet, o bătrână de condiţiune modestă — după podoaba în care este îm­brăcată, eu o cruce în mâniie împreunate şi reci şi o iconiţă pe piept.

Un preot în coi ul odăei, se roagă în­cet, temut, parcă de liniştea impusă de ultimele voinţi aio Domniţei. Cei cari vin să verse o lacrimă prîvindu-o sunt oa­meni simplii dela ţară sau de prin mahalalele oraşului. Doamna Bacalu, singură, stă ne­clintită, cu ochii plini do lacrimi şi dusă pe gânduri plină de amărăciune.

8unt tot coroanele de dimineaţă: a consiliului de miniştrii, a prefecturei jude­ţului Neamţu, a primăriei oraşului Piatra şi a familiei Bacalu. După amiazi se mai adaogă două: una a corpului didactic din Roman şi a doua a comunităţii izraelite do aici, care printr’un apel în doliu a ce­rut să închidă prăvăliile şi »cu inimete cernite să conducă la gară rămăşiţele te­restre ale nobilului suflet, a căni' gene­rozitate s’a arătat întotdeauna şi cătră izraeliţi, prin ajutarea cu bani, la îndul­cirea nevoilor obşte!«. După prânz activi­tatea oraşului e suspendată; toată lumea părăseşte ocupaţiuniie şi ese la stradă întru întâmpinarea cortegiului.

Ceeace prin telegramă am numit pe- lerinagiu, ia casa mortuară, nu suferă nici o apropiere de pelerinagiul la care au azistafc Bucureştii, cu ocazia morţei raetro- politului losif Gheorghian. Mulţimea care a arborat negru la case, in semn de doliu sincer, a dovedit aceasta prin numărul mare de persoane, cari au ieşit cu sufle­tul drept şi curat să salute pentru ultima oară pe Elena Doamna

Nr. 75.—1909

La oara 4 jum d. Primar loaniu să­seşte spre a îndeplini formalitatea sigilă- rei sicriului. D. Theodor Rosetti, slab, pa­lid, îngenunchează la picioarele catafalcu­lui, se roagă şi plânge. La sfârşit Doamna Elena e acoperită cu pânza tradiţională, şi apoi cu un capac de plumb, peste care se aşează în urmă capacul de lemn, se leagă totul cu sfoară, şi d, loaniu aplică sigilul. Doi preoţi şi un dascăl fac rugă­ciunea cu glas neauzit aproape. Cortegiul se formează astfel: O. poliţai deschide drumul; un cordon de sergenţi de oraş, purtătorii steagurilor bisericei Sft. Ioan, dricul cu patru cai, după care urmează rudele şi amicii; d. Teodor Rosetti, d. ge­neral Lambrino, d prefect Crivăţ, d. pri­mar loaniu, d. Bacalu, d. Stan, d. dr. Floru, d. Lalu, d. Cuza, d, Râdulescu, d. Missir şi o mulţime de vreo câteva sute de oameni.

La gară sicriul este urcat într’un vagon special şi lumea se întoarce spre a coborâ steagurile negre dela uşile lor. Un moment solemn s’a strecurat: acela în care glasurile clopotelor bisericei Sf Ioan zjdită de marele Voevod Ştefan cel Mare, au sunat întâi când a pornit dricul purtă­tor al rămăşiţelor Domniţei Elena. Aşa i-a fost voinţa, şi asa s’a petrecut solemnita­tea tristă a înmormântării Ei: simplă, înfiiorâtor de simpla.

Vaslui, 4 Aprilie. Trenul special, cuvagonul, în care a fost depus cosciugulîmbrăcat în doliu, a pornit din gară laora 9 şi 40 min. Trenul era compus din-tr’un vagon de marfă, două vagoane cl. I,două vagoane clasa Il-a, şi un vagon cla-

I sa lll-a. Pe la toate barieriie erau postaţii oameni cu facle, şi în toate găriie, deşi| noapte, inultă lume venise să vadă convo-I iul înmormântării. Până la Bacău trenul afost condus de un domn inspector al ro-giunei VI a, iar de la Bacău la Vaslui, ded-1 Alex. Ionescu, inspectorul regiunel a

| V-a. In tren au luat lo c : d-1 Tli. Rosetti,| (l-na general Lambrino, d-1 Bacalu. Trenul! a sosit la Vaslui la ora 6 dimineaţa.1 *i Pe peronul gărei era d-1 generalj Pressan, trimis de M. 8. Regele ca să-LI reprezinte Ia înmormântare. D sa a depusI o coroană pe sicriu cu inscripţia : »Regele,| Domniţei Elena«. D-1 Eduard Ghica, pre-j fectul judeţului a depus şi d-sa o coroanăj din partea judeţului. Pe peronul gărei se| aflau societăţile de binefacere din Vaslui| şi o numeroasă delegaţie de studenţi dinI Iaşi, în frunte cu d-nii profesori Xenopol| şi Cuza.) Cosciugul, fiind coborât din vagon de ! cătră membrii familiei, a fost depus pe un I car funebru şl pornit spre Goleşti, în mij- ; locul unei enorme afluenţe. Cortegiul por- i neşte spre Soleşti, unde ajunge la oarele 110 şi 30 m. In urma carului funebru erau | membrii familiei, d-nii general Pressan,; Ghica, prefectul judeţului, primarul oraşu- i lui Motaş, profesorii 'Dr. Russ, delegatul j spitalului Caritatea din Iaşi, d-na Strati- I leseu, delegata azilului Elena Doamna din ; Bucureşti, şi un numeros public compus | în mare parte din săteni. La Soleşti, e©r- | tegiul a fost întâmpinat de o mulţime j imensă de ţărani.

Sicriul a fost ridicat de pe carul fu- | nehru toi de membrii familiei şi trans- | poriat în biserică, unde a fost aşezat pe | un catafalc. Serviciul divin al prohodului la fost oficiat de protoereul judeţului Vas- I lui. O profundă impresie a făcut azisten- I tei faptul că la un moment dat, dd Th.I Rosetti a rugat asistenţa şă-1 lase singur | în biserică. D-sa a ţinut ca ultima saru- | tare pe care o dă surorei sale, să fie fe- ! rită de privirile mulţimei. După prohod, o | delegaţie de studenţi a rugat pe d-nul Th. Rosetti şi familia să îngădue d-lui Xeno­pol să rostească câteva cuvinte. Familia a refuzat, ţinând să respecte cu stricteţă dorinţa ilustrei defuncte. La orele 12 p. m., sicriul a fost scoborât în mormânt.

D-1 Mateiu Cantacuzino a împărţit sume de bani sătenilor cari asistau la în­mormântare, în urma unei însărcinări date de Domniţa, de pe când era în viaţă. După aceea d-1 Th. Rosetti mulţumind d-lui ge­neral Pressan, l’a însărcinat să transmită M. 8. Regelui, mulţumirile familiei pentru atenţia arătată

Societatea »Carpaţii« a adresat d-lui Teodor Rosetti următoarea telegramă de eondolonţă:

Membrii societăţii „Carpaţii' vă exprimă sentimentele lor do profundă durere pentru stin­gerea Doamnei Elena, senina şi desăvârşita în­trupare a idealului femeii române şi vă asigură ca vor păstra cu sfinţenie amintirea ei, scumpă tuturor Românilor.

Ion Ţelzu,si Jo.) Knhoinnu-Dvoc

Nr. 75-1909. Pagina 3.G A Z E T A T R A N S I L V A N I EI.

Ş T IR IL E Z IL E I.6 Aprilie v.

Maj. Sa Monarhul cătră armată- Foaiatficială publică un ordin de zi al Maj. Sale, în care se exprimă recunoştinţa Prea înaltă pentru executarea esempiară a or­dinelor de chemare sub arme de cătră reservişti şi în genere de cătră popora- ţiiinea ţării. Maj. Sa esprimă recunoştinţa Sa deplină comandanţilor, trupelor şi au­torităţilor civile.

Familia fericitului Alexandru de Mo-CSOnyi a donat Reuniunei române de cânt şi muzică din Lugoj suma de 500 cor., care va avea să se administreze ca fond inalienabil cu numele fericitului »A. de Mocsonyi.«

Plecarea prinţului moştenitor german la Bucureşti. Principele moştenitor al Ger­maniei a plecat Sâmbătă seara din Pots­dam spre Bucureşti.

Guvernor ai băncii austro-ungare a tost numit de Maj. Sa secretarul de stat în ministerul de finanţe Dr. Alexandru Po-povici.

Casiera advkcaţialâ din Braşov a în­scris între membrii săi pe d-l advocat Dr. Ludovic Ciato cu sediul în Braşov. (Str. Sf. îoan Nr. 7 etagiu.)

Comemorarea lui Mihaîl Eminescu.Membrii comitetului gălăţean pentru co­memorarea morţii lui M. Eminescu şi-au stabilit următorul program : Comemorarea se va face în ziua de 16 Iunie v. Jn dimi­neaţa acelei zile un parastas se va face la catedrală, după care se va ţine o cu­vântare. Seara va avea loc un festival la Teatrul Papadopol, care se va începe prin- tr ’o cuvântare. Se va recita poezia d-iui Vlăhuţă, dedicata maestrului Eminescu şi so va juca apoi o piesă Subiectul acestei piese va fi luat din »Sărmanul Dionisie« şi va cuprinde toate poeziile mai de seamă ale decedatului poet. Cu aceasta ocazie se va tipări la Bucureşti un volum la care vor colabora toţi scriitorii de seamă şi în care volum se va publica şi piesa.

Sultanul în pericol de moarte. »Mün­chener Neueste Nachrichten« află din Con- st-mtinopol: Sultanul a voit să se convingă în persoană, dacă se ţine în jurul palatului său pază bună. De aceea a făcut Vineri seara o preumblare în apropiere de harem.

f lO t J A B O N A . V r i : < v ^LA„GAZETA TRANSILVANIEI“Gu I Aprilie st. v. 1909

se deschide nou abonament pe cuartalul prim al anului, la care ínvitám pe toţi amicii

şi sprijinitorii főiéi noastre.

Preţul abonamentului:Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24

coroane, pe şâse luni 12 coroana, pe trei iun» 3 coroane, pe o lună 2 coroane.

ADMINISTRÂŢIUNEA.

Fondul viduo-orfanal şi a! preoţilor deficienţi.

Din arhidiecem Blajului.înainte de sf. sărbători s’a publicat

clerului arhidiecezan gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş, circularul prin care se rela­tează despre starea fondului viduo-orfanal şi al preoţilor^deficienţi. După acele averea fondului viduo-orfanal se urcă la suma de cor. 458*823*37, iar a fondului preoţilor def. la cor. 149.474*08. Penziunea unei preotese văduve e cor. 174, a unui orfan cor. 87, a unui preot def. cor. 4 )0.

Nu ne putem ascunde bucuria, când vedem creşterea treptată a acestor fonduri, cari durere, sunt departe, foarte departe de a se apropia de suma recerutâ de tre­buinţă. Cauza e că respectivele fonduri au fost în trecut şi sunt azi avizate mai nu­mai la cuotele ce ie contribue biata preo­ţime dela sate. Pentru ajutorarea sărma­nilor preoţi, căror li se tot strigă »preoţi cu crucea ’n frunte«, nu s’au găsit mece- naţi, şi nil se găsesc, nici azi. Nici chiar băncile române, cari au depuneri mari, — una de 61.365*32, nici acelea a căror ac­ţiuni, stau în sumă respectabilă, din acţiile acestui fond, cum e una, cu acfcii de20.000 cor., — nu au aflat de bine a voia, pe sama acestor fonduri, nici în trecut nici în anul curent o leţcâîe măcar.

A venit timpul, ca toţi să ne intere­săm de creşterea acestor fonduri. Pentru aceea eu cred, că acum când s’a regular congrua preoţimei, ar fi bine dacă s’ar convoca un sinod, în care s’ar decide mă

Eunucul cel mare văzând mişcări suspecte j rirea taxelor preoţeşti, dar tot odată s’ar a tras cu o armă de foc şi a găurit cu J face cu putinţă ajutorarea acestor fonduri un glonte mantaua Sultanului. Şi Gin partea laicilor noştri mai cu dare j he toate Ia Ierusalim un centrii românesc

de mână. Spre care scop ar trebui ca vii

telului în care era găzduit, şi la care au asistat Români şi personal de origină ro­mânească, N’a cântat decât doine şi me­lodii româneşti şi a stârnit plânsete prin­tre cei cari departe de ţara lor au auzit cântece, în cari a fost legănată copilăria lor. Apoi ne-a vorbit îndelung de necesi­tatea creărei unui consulat românesc 1$ Ierusalim, căci afacerile noastre sunt girate de un consul grec, Alexandropulos, căruia timpul nu-i dă voe să se ocupe mai do aproape de afacerile româneşti. Şi în sfârşit d-sa ne-a mai vorbit de viitoarea biserică românească pe care nădăjdueşte s’o ridice în oraşul sfânt.

A trecut un an dela întâlnirea acea­sta. D-i Burada, neobosit cercetător orien­talist, s’a mai dus din nou prin Asia şi se pregăteşte după câte ştim să viziteze iarăşi locurile sfinte. In decursul anului strecurat dela întâlnirea aceasta pe bordul »Daciei« arn mai auzit vorbindu-se de biserica ro­mână din Ierusalim şi se înţelege interesul pe care ori cine îl poartă la iniţiativa aces­teia, care ne-a făcut să cercetăm cestiunea deaproape. Avem biserică română la Paris, Ia Baden-Baden, la Sofia, vom avea la Con- stantinopol şi la Viena, dar în locurile sfinte, unde avem călugări mulţi şi preoţi şi arhierei numaroşi, cari se duc să facă rugăciuni în aceste locuri sau se stabilesc definitiv acoio şi unde mai avem şi o su­mă de Români religioşi, oameni cari prin mediul înconjurător simt nevoia unei bi­serici a lor, n’avem lăcaş în care rugăciu­nile să se citească în limba noastră. Şi au trecut atâţia Sfinţi Părinţi, cari îşi dădu­seră seama de nevoia aceasta, dar n’a luat nimeni iniţiativa ridicărei unui altar înaintea căruia să oficieze în româneşte. D-l Burada făcuse în 1906 un demers pe lângă fostul minislru de culte d-l M. Vlâ- descu, care însă nu i-a dat ascultare.

S’a format atunci un comitet, care şi-a ales ca preşedinte pe d 1 Burada şi care a cerut sf. Sinod să permită strân­gerea de bani cu condici de pantahuză. Sf. Sinod a dat aprobarea şi aflăm, că pănă astăzi s’au adunat vreo 20,000 lei. In răs­timp d-l Burada s’a mai dus pe la Con­stantinopol spre a lua masurile cerute de legiie otomane în vederea cumpărărai unui loc şi ştim că în viitoarea sa călătorie, acest loc se va cumpăra. Rămâne ridicarea bisericeb pentru care au făgăduit sprijin 1. 1 P. P. L. L. Mitropoliţii Ungro-Vlahiei şi Moldovei, precum şi cierul românesc întreg. Guvernul va da binevoitorul său sprijin — se înţelege — de asemenea, aşa că în curând Românii cari se vor duce în excursie ia locurile sfinte vor auzi rugile în limba românească si vor găsi Înainte

Inventatorul a constatat că dacă ţine acest aparat într’o poziţiune determinată deasupra unei fiinţe, pe care o punem la încercare, bucata de măduvă de soc face o mişcare de învârtire atunci când e vor­ba de o fiinţă bărbătească şi mişcare on- dulătoare când e vorba de o fiinţă feme- iască.

Aceleaşi experienţe au fost apoi fă­cute şi de oameni de ştiinţă şi rezultatele au fost aceleaş şi întotdeauna precise.

S’au făcut experienţe, pe rând, cu fiinţe de sexurl deosebite, cu iepuri, câni, ouă — şi întotdeauna cu un succes de­săvârşit.

Nu se pot prevedea aplicaţiile practice ale acestei rare descoperiri, asupra căreia ştiinţa şi poate cea dintâi, fizica, trebue sâ-şi dea avizul.

M.

Incendiu provocat de o explozie. DinSan-Francisco se anunţă că din cauza unei explozii, hotelul Sf. George, care după cu­tremur a tost construit din lemn, a ars complect. So crede că 75 persoane au pie­rit în foc. Pană acuma au fost scoase 6 cadavre.

torul sinod să compună statute noua, in cari s’ar da drept ca, în administrarea acestora, să poată lua parte şi preoţimea dela sate, din obolul căreia s’a format, şi elementul laic.

Elementul laic, e îndreptăţit chiar prin cuotele ce le solvesc bisericile — deşi în sume de tot modeste — iar preoţimea dela sate, ca înfiinţătoarea şi susţinătoa- rea fondurilor. O cooperare a acestor ele­mente, pe lângă capitalul metrop. ar aduce mecenaţi, acestor fonduri, le-ar câştiga

Femeile române lăudate- S’a constatat

Cărbuni de piatră în A rdea l in co­munele Ocolişul-mare, Oeoiişul-mic şi Rime.(corn. Turda-Ârieş) fâcându-se săpături pe o îniindero da 4000 jug. cat. s’a constatatca acest ţinut e foarte bogat în cărbune j iubirea si încrederea deplină.

P o ’ etad a,a cftnd adm in istra«« o constatările oficioase de 7012 calorii. mai mu]t tainică; şi proo, imoa nu e în p0.

ziţie nici a controla, nici a delibera, din. ,. . ,. „ - . . f . . î scurtele raţiuni, destul de corecte, dar nu

f. . ,. . . . , ,, « , destul de luminoase, nici preoţimea, nicicu mult mai puţine criminale decât intre ibărbaţi. L Minovici. un savant român, care ! s? o? Pubicat re vi sta » A rch i vo <!’ A n th r o po -: <|u, -d J orf ,ntre ero?aţuni (cheltueli)logie Crimmelle« un tratat mai lung despre j ,a 4 aflăm 30.225 cor. Cine noate criminalitatea la femei, in care face « sti le aci ce sl]nt acele traM itorie? statistică, arataud in procente la cari po- *poare sunt mai multe femei criminale. In j Declar hotarat, ca am toată încrede- Rusia 8*7, în Statele-Unite 10, în Spania | rea irL bunăvoinţa, silinţa ordinariatului, 11, în Austro-Ungaria 14, în Germania 17, i cr®̂ ca f ° at0 |G face cu deplina corecti- în Francia 20, în Angiia 26 şi în România \ fudme, dar, cui e mai folositoare lumina, 2 '4 procente din criminalişti sunt femei, j ca ° mi"Ui drept?După această statistică aşadară femeile ro- | mâne sunt cele mai cinstite şi mai bune. 1 ~~Minovici espîieă aceasta prin faptul că Ro- j mâneeîe sunt cela mai religioase şi apoij şi din eauza că între femeile româno al- j eohoîul nu s’a ostins in aşa mare măsură ! ca şi la femeile altor popoare şi în go-

— a

Biserică română in Ierusalim.(Convorbire cu d-l Burada.)

in anul trecut, pe vasul »Dacia«, în «era i criminalitatea stă în legătură strânsă i drum spre Alexandria, am eşit — scrie uncu consumaţia de alcohol. In Anglia şi Francia, unde femeile consumă mai mult alcohol, este şi criminalitatea în măsură mai mare.

H sctitore. in »Raportul generai al comitetului Asociaţiunei pentru sprijinirea învăţăceilor şi sodalilor români meseriaşi« po anul do gestiune 1908, tipărit în tipo­grafia A. Mureşfanu la pag. 13 p. IH iit. a. în Ioc de 21.842 eor. să se cetească 22,842 cor. iar ia pag. 12 în loc de suma toţa'ă 90,923*84 să se cetească 90,923*49.

corespondent al »Viitorului« din Bucureşti — pe bord când se revărsau zorile, să caut un Român. Pe cine credeţi că am întâlnit? Un om tnărunt, solid, care se plimba pe punte rezemându-se de o um­brelă. Ştiţi cine era? D-î Tedor Burada, orientalist bine cunoscut în toată lumea. D-sa îşi făcea, ghicisem, cura regulată în Orient, de astădată spre a cerceta un do­cument vechi, aflat în nu ştiu ce biserică din Asia mică şi scris în limba românească. D-î Burada ne-a povestit «m ite lucruri foarte serioase. Ne-a pomenit numai ca fapt mai înveselitor concertul pe care l’a cat la Ierusalim într’o imensă sală a ho­

De această sfântă operă s’a mai ocupat, de aproape archiereul Niţon Sinaei.iti. care si-a sfârsit zilele în ţinutul Asiei mici.

u i u v o c a r e .in înţelesul §-iul 7 alicea a) a statu­

telor, convocam pe membrii activi, spriji­nitori, fundatori şi onorari ai »Reuniunei române de gimnastică şi de cântări din Braşov« la adunarea generală ordi­nară, care se va ţinea Luni în 13/28 Apri­lie a. c. la orele 8 p. m. în sala cea mare a edificiului gimnaziului gr. or. român din Braşov.

Braşov, 4 Aprilie v. 1909.

Comikhtl.

V a r ie tă ţ iPe lângă mijloacele de skriUm re a

laptelui, cari se cunosc până acurn, — şi între cari fierberea e cel mai obicinuit — ştiinţa caută şi propune altele, tot mai superioare.

Cele folosite azi — şi între ele fier­berea îndeosebi — iau laptelui unei© din proprietăţile iui însemnate.

Noul mijloc, pe care câţiva medici francezi i’au încercat consta în supune­rea laptelui la acUunea razelor ukra-vio- lete, produse de lampa cu mercur. Ei a dat rezultate mulţumitoare.

Laptele obţinut din o astfel do steri­lizare se pretinde că nu pierde nimic din proprietăţile sale, dar pierde toţi microbii.

Rezultatele acestei destul de însem­nate descoperiri depind însă de felul cum ea se va folosi în practică.

Un lucrător mecanic englez a inven­tat un aparat numiri sexofon, care e o a- devărată minune. Cu el se poate arăta sexul oricărei fiinţe şi chiar sexul embrio­nului din ou. Aparatul este format din- tr’un pendul de fir de aramă şi de o bu­cată de oţel magnetizată, de care atârnă o bucată rotundă de măduvă de soc.

ULTIME ŞTIRI.Budapesta, 19 Aprilie. Eri s’a ţi­

nut aici un consiliu de miniştrii ungar. S’a conformat din nou hotărârea ce a fost luat’o consiliul mat înainte în cestiunea băncei. In urma aceasta dovedindu-se că negocierile cu gu­vernul din Viena au rămas fără de nici un rezultat, cabinetul întreg fşi va da demisiunea. Wekerle, Kossuth, Zichy şi Rauch au sosit aici.

Bucureşti, 19 Aprilie. Aseară a sosit aici principele Carol Anton de Hohenzollern, fratele mai mic al prin­cipelui Ferdinand al României, fiind primit cu mari onoruri de autorităţile civile şi militare.

Costanţa, 19 Aprilie. Aici au so­sit din Constantinopol numeroşi refu­giaţi politici, între cari şi prinţul Said- Halim-Paşa. Prinţul a declarat, că si- tuaţiunea la Constantinopol e cu mult mai gravă de cum s’ar crede. Armata a rămas fără ofiţeri.

Constantinopol, 19 Aprilie. Un su­pliment al „Monitorului Oficial“ pu-blică o depeşe-circulară cătră vilaetele Salonic, Monastir, Uskub, Adrianopol şi Ianina, prin care se desmint toate ştirile alarmante. Toată lumea şi în­suşi Sultanul au jurat de a păzi con­stituţia şi de a-o apăra cu viaţ&. Con­stituţia nu a fost nici nu va fi vio­lată.

SOfiâ, 19 Aprilie. Agitaţiunea prin popor şi mai ales printre ofiţeri în favoarea unei intervenţiuni a Bulga­riei în Turcia, continuă a creşte. Zia- rui „Veeerna Posta“ cere ca Europa să confieze Bulgariei mandatul de a restabili ordinea în Turcia.

Constantinopol, 19 Aprilie. După uitimile ştiri ofiţerii juni turci din dis­trictele aparţinând corpurilor din Sa­lonic şi Adrianopol fiind stăpâni pe situaţiune supraveghiază serviciul te­legrafic şi menţin ordinea, care nu a fost turburată nicăirî. La Trapezunt s’ar fi aflând 4000 de oameni, la Erzinghian 15.000 de oameni gata oft meargă asupra Constantinopolulni. Cercurile deputaţilor aşteaptă în fie­care moment căderea cabinetului, a cărui poziţie e de nesusţinut în ac­tuala sitoaţiune.

III blîograiie.— »0 i p i* i a ii P o r u ui b e s c u,

icoane din frământările unui suflet de ar­tist.« De Dr. Vaieriu Branisce. Broşură de 120 pagini. Cu portretul lui Ciprian Porum- bescu, după ultima fotografie. Preţul unul exemplar 1 cor. 50 bani. Se poate comanda prin librăria »Gazetei«.

Proprietar Dr. Aurei Mureşi&nu

Reda^orrespon».; Victor Br&Err-

Drrsiisii' i. croacu.Viii Kochgasse Nr. 29 — Viena

C onsu lt a ţ in u ieo celebrităţile medicale, cu specialiştii de M

facudatea de medicină cin Viena.Telefon nr. 17065

P ig im 4. G A Z B T A T R A N S I L V A N I E I . Mr. 75 -13 )9.

Din partea vicecomitelui comit Brassó.

Nr 2887- ■1909.Concurs.La postul d n nou sistemisat de

inginer architec orăşenesc escriu pe lângă condiţinmle de mai jos concurs şi provoc pe toţi aceia, cari doresc a obţine »cest post, ca pe lângă do­cumentarea cualificaţiunei recerute a-şi înainta petfiiunile instruite con­form recerinţelor subscrisului vice- comifce cel mult pană în 5 Maiu st. u. a. c., deoarece acele petiţiimi ce vor sosi mai târziu nu vor mai fi luate în consideraţiune.

La petiţiuni trebuesc anexate următoarele documente:

Act de cualificaţiimea ce posede. Act de botez, şi A ct de moralitate, mai departe

concurenţii au de a documenta că posed perfect limba germână in scris şi verbal şi că în branşa architeetu- rei au lucrat cel puţin 2 ani.

Emolumentele împreunate cu acest post sunt următoarele:

2800 coroane salar fundamental, 600 coroane bani de quartir, şi

quinquenii de 200 cor.Atrag atenţiunea concurenţilor

la acea împrejurare, că architectului ales îu sensul §-lui 111 dm statutul de organisaţiune orăşenesc nu îi este permis a face praxă privată.

Postul de ingineriu-architect oră şenesc se întregeşte pe viaţă

Brassó, în 31 Martie 1909.

Jekelius m . p .,(508,2—2.) vicecomite.

Din partea vicecomitelui comit. Brassó.

Nr. 2887— 909.Concurs.La postul de inginer orăşenesc

devenit vacant ia oraşul Brassó es­criu pe lângă condiţiunile de mai jos concurs şi provoc pe toţi aceia, cari doresc a obţine acest post, ca pe lângă documentarea cualificaţiu­nei recerute a-şi înainta petiţiunile in­struite conform recerinţelor subscri­sului vicecomite cel mult până în 5 Mflaiu a. c st, n., deoarece acele pe- tiţiuni ce vor sosi mai târziu nu vor fi luate în consideraţiune.

La petiţiuni trebuesc anexate următoarele d cumente :

Act de eualificaţiune.Act do botez şi Act de moralitate, mai departe

concurenţii au de a documenta, că posed perfect li nba germană in s .ria şi verbal, şi că au cel puţin 2 ani ue praxă.

Emolumentele împreunate cu ac st post sunt următoarele :

2800 coroane salariu,000 cor. bani de quartir şi 200 c r. quinquenii.Postul acesta să întregeşte pe

viaţă, şi celui ales nu d-se permite a face praxa privată.

Brassó, în 31 Martie 1909.Jekelius m. p.,

vicecomite.

COLOSAL este norocul la KISS!

{b%2-

P r ă v ă l i eea* e se poate folosi şi ca Magazin în ulicioara furculiţei (G-abelgâssch^n) H r . 8 e s l e d e ix t c l i lr la t dela Sân-Mihaiu. Informaţii se pot lua dela J E K E L IU S & S T O T Z , uugazin do.st . t 1 11 e (567,2-2.)

Abonamente la„Gazeta Transilvaniei“se pot fac8 ori şi când pe timp mai ndefiiag-U sau runare.

Cu stăruinţă, activitate, invenţii, economie, aduni bani în timp îndelungat, dar a te îmbogăţi curând, pe neaşteptate, este posibil numai cu noroc la câştiguri mari. De aceea cumpără cei mai mulţi oameni losuri, căci cu aceasta &m speranţă a se îubogăţi iute.

Cu deosebire sunt losurile loteriei de clase r. u. căutate, căci din 110,000 mii de losuri care se pune în vânzare 55,000 losuri câştigă, prin,, urmare tot al doilea los câştigă necondiţionat. Şan­sele de câştig sunt unice în felul lor, nu există plau de loterie mai solid şi favorabil.

Atât emisiunea cât şi tragerea tasurilor urmează sub controla stăpânirei r. u. şi din cauza aceasta publicul are toată confienţa în losurile de clasă

Norocul este necalculabil* Dela întâmplare atârnă norocul multor oameni. Iu viaţa or< cui sunt momente, îu care se pca'e.noroci,, de aceea să-şi cerce noro iul cu numaru c*re s’află lângă numele propriu sau ia »urnele unei persoane iubite, care posibil la tragerea viitoare va eşi cu câştig mai mare.Lista

f

câştigurilor celor mai mari din 55 000 losuri ale lo­teriei XXIV de clasă reg. ung. ce se vor trage m 6 iun i din totalul de losuri

110 000 sunt:

Câştigul cel mai mare este1 , 0 0 0 . 0 0 0 C o r .

(DN MILION COROANE.)Coroane

1 Premiu 6000001 Câştig 4000001 » 2000002 p 1000001 p 900002 p 800001 ** 700002 » 60000

1 » 50000

1 n 40000

5 p 30000

3 n 25000

8 n 20000

8 r> 15000

36 n 10000

67 » 5000

3 » 3000

437 2000

803 » 1000

1528 » 50°

140 TD 300

34450 n 200

4850 m 170

4850 n 130

100 p 1004350 Ti 803350 P 40

5 5 0 0 0 c T M «

ICercati-vă norocul la noi, pentrucăM A R E e norocul lui K I S S !

Kari Kiss & Co.Bancă, societate pe acţii. Colectori principali a loteriei de clase priv- r. n. Birou central: B u d a p e s t , I V . K o s s u t h L n j o s - u t c z a 1 8 .

F IL IA L E : Rákóczi ut 55.CUM TE CHIAMA?N u m e r i ! a c e ş t ia s e c a p ă t ă n u m a i la n o i !

Adela 39063 A lo l f 73314 A dorian 102182 Adnanl05vi9'2 Agnes 696 August 8395 Arcadiu9î3o2 Abxiu 39767 Aims 13048 Albert 4' 623 Aliens 14709 Alfred 94900 Ance 108' 69 Am a ha 90433 Amhios78300 Andor 5204 Andrei 39759 A n a 6465 Ant oniu 5206 A n ton» >-23142 Auroral03911 Aon in 106)23 Aruo'd 488 Aron 102648 Arpwd 96051 Artur 1( 498 Atila 13269 Agnate IX 678 Aural 8287 Aurel-a 73400 BftUs 8134 B-Jint 27361 B»ndi 78293 Balaş 13619 Beatrix 96845 Bela 19716t Bt-ug a 50586 Ben a, 88898 Bengal 63613 Beri a 61194 Bestsn 28060 Bert old 8323 Blanca 9802 Budorel9l 537 Beldjj«r 4205 Bc-ebui 18195 C mian784H2 O'.uoe’. 1076 )8

Oosii 54722 Giemen 91937 OUrisa 29152 Cez*r 84 12 Cecila 67607 Caro la 7490 Camila 4203 Barbora5( 5^9 Bráoza 20564 O&nilä 108043 Dav d 93659 Dum'tu 91304 0emian96086 Däian 41626 Oesidei 73398 Domn c 8212 Dora 10253 Dorotia 93660 Dmcifru90435 Dlnn 1* 0967 Eberard 22152 Edtta 12716 Emun4 813t Eduard 1^713 ■Elena 94989 El einer 8156 -EL-nora 8397 Eüade 64990 Ela 102218 E v jrri 4957 El z i 90528 Emau. 100971 E ml 90766 Eu i i v 54432 Erna 980tBeater n l3165 Erna 99657 Eniesli 8335 E-nan J9121 Ervin 106064 Eiisftvm 63455 Etel 48157 E< gema?9301 Eva 8243Fab-an 80076 Farn 90729 Fv iiia 107151 Félix 6472

39052 fi 9

8365 94967 950)1 20337 29561

Ferdin. 105981 Fran-iso 9813 Floare 107248 F orian 91096 Fioriţa '.0410 Fodor 108076 Francisc37463 Fnda 39485 Friőric 96057 Filip 108005 Gabor 78277 Gabriel 13026 Gaşpi#r 12701 GMton 26192 Giţă Gngori Géza Gid»Gizela Ganea Gustav Gerasirn£8166 Guido 21388 Georgy 91504 G^vril 8193 Gee adie 4225 Gerguta26703 Hedv g 98054 Helena 829“ Henri.; 525 Hertm*n79>26 Htírrn n 10599 Hori a 4409 H<>r*> ţ 80707 Ibid» 108040 Ida 75004 Igustie 9187 9 Lcsn 78427 l ie 8295 irma 10229*0 Ileana 8301 íriiine 64619 Irina 57570 Inna 41586 loan 39596 !os gov*n8 i 84 Ivor 78251

Izidorí-a jJacobJauoaJanenJenea

5444210762118608733408631233836

Justin» 96095 Jonaş 95342 Joni{ä 654 Joşii 4955 Judit» 39406 Juba 27191 Julian 108113 Kalmen 3299) Kamii 7481 Kaiolin 24751 Karói 90802 K^zmer 3959J Katali 91347

M *nui 1108376 Msrcel 4214 Margita7830i Maria 102104 Marior* 3V990 Maron h274 Marinta 4204 Martin 108 *08 Mátéi 222 ÍJ Malvin 60115 Matdda 14769 M í C.»vö;34283 Melinda 479 Mihu£ 88059 Mi ti 102195 Mihail 8357 Mtolea 95345 M ica 98671 Milán 73215 Maurici 8528 Ni OS 37473 Nádor 57507 Natad 102215 Nerv* 3355 Neii 23141

Kiemen 73221 KLra 27188 Kiotil-I 2348 Kunrt 4106155 Korneh 17005 Komei 106027Kristof 96084 Nestor 37350 Kristin 22175 Neţi 96069 Ludovic 99795 N n-i 98649 1 j»dislau64603 0!ga 95016 Laz if 71107 Olive-.* 102 05 L ;*nard 49o3 0?bau 684 Lenea 18601 Ofella 82105 Leu 96075 Oii a 63453 Laur» 6422? O o 94220 Leontin 2335 Onoriu 26578 Leonora7e 3 i 6 P *u 1 91345L?dia 3357 B*ula 58138 Lina 486 Fetru 9079 L-via 37456 P in 'na 37469 Lo; antl08079 Petrianl02 44 Leopold 83 7 Pantebe 17004 Laureuţi2272 Rachel 3375 W«iter 5!3 Lucia 89985 RaUel 10762 • WUd 107152LuiFa 108893 Regina 37340 Z hun 645^1L>,C4ei 106191 Recea 90709 Zei.o 46789Lud vig 1700! Rezi 4213 Zosim 102491Luiza 66924 fbe*rd 119440 Zora 68807

7»bel« 39054!Magda 90795 Robea 39416 Z mu 23103

Ne rugăm a comanda de cu vreme ca numeri! ce i voiţi să nu fie vâsdnţi.

I ™ ™ ■ j ■ ■ ■ ■ ■ Tăiaţi acest cupon şi trimiteţ i nouă:

P r e ţ u r i l e ! Ţ E D U L A C O N I A I D Â .

Cassa de bancă KÂRL K1SS & Co., A. Ges.Budapesta IV. Kossuth Lajos-u. 13.

rugăm a ne trhu'.te los clasă lX X II I loterie, şi a plenului oficio-.

) triaut în mare'' i Oştale.K

Robind 2'355 Rozália 45183 ,cfozií',a 68818 Rudolf 22189 Soloioo 37459 Sofia 39413 Sámuel 93657 S nJru 320 0 Sarolta 56364 SebasUl07173 S’mion 91929 ^tefaniaOdbSÖ SNirsl 102102 Sirena 96063 Sídonii 16881 Sandea 8237 Táru*s 78469 Torna 3361 Teofil 105993 Teodor 56806 Terézia 91938 Terea 33808 Tiamer 82627 Tibori j 100973 Titus 7497 Trfcean 4963 Tóbiás 29426 lodur 6 3 Uirio 22415Ur’nan 1;,804H Vi)eníii>9152á Vislt-ria 16512 vein-e 102^97 V't il lei 1360 > Verona 91821 Veronic 67315 V»otor 95007 Victor.108398 Vilma 87C0i Vilhelm 67650 Vince 44712

losurilor clasei l.sa 8 - a păli*t e € . f l* 5 0 a 4"»a p a r t e . . 8 * - o j u m ă t a t e ^ 6 * — î n t r e g „ S2 » —

! T r a g e r e a :

ín 19 si 21 Maiu.C i mandat postai.

) laaţ;-l cu raoibursL

Na -.r o eLoc cnţa, Sir. şi Nr. í as;-1 Poda uit mă (comit.)

t ip o g ra fia A . Mureşianu, Braşov.