CONSTANTIN. SEBASTIAN CRASNARU

Studiu asupra sistemelor de notare preistorice

Itilffi#$,ilffir ffiffitr mffiffi

WWWCORESI.NET

ffiTro{$-e'l

ffieW-MFffi{

ldit'urc iorcri sRL

#.,$.$S ffifrfiff'fi$ffiiN St*' 'e11'r*j' 'l

Prezenta lucrare apare in format digital gi tipdrit.

Coperta: Leo Orman

@ zot6 Editurs Coresi SRL, WVW.COKESI.NETTo at e dr epturile r ez eru at e.

F.ditvrq Caresi SRL

ISBN 978-6o6-889r-4r-5

Edifia digitald a prezentei lucrdri se poate aceesa la accest link:hW : / /ib o oksquare.ro / B o oks / I SBN?p = 978 -6o 6- I 8 gt- 4z- z

Pentru mai multe informa{ii priuind aceastd carte,sunafi Ia ++4ozt 3tz Sztz sau scrie{i Ia coresi@coresi.net.

rvww.eoresi.netwww. coresi.website

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RornflnieicRisNARU, coNsrANTrN-sEBAsTTANSirnboluri universale : studiu asupra sistemelor de notare

preistorice / Constantin-Sebastian Cr5snaru. - Bucureqti :

WWW.CORESLNET, zo16

ISBN 978-6o6-8Bgr-+r-s

go3lgo4

STMBoLUR{IrrVJyf.RS,qfril, "i^ .

CUPRINS

7 1. DE CE,,SIMBOLURI UNIVERSALE'?

PARTEA INTAT. ANALOGIA COSMICA iN SISTEMEDE NOTARE

2. CONFIGURATIA ROMBICA

3. SPIRALA

4. voLUTA nASrUnNerA

W!\i W.COIiESI.}.J E'T'

DA

57

92

PARTEA A DOUA. ANALOGIA COSMICA IN MITURI

5. ZETTE CREPUSCULARE

6. HIEROGAMIE CU FULGER

REFERINTE BIBLIOGRAFICE $I ILUSTRATII

124

r44

155

coN$T.ANTIN-sEBASfi,qx c nA sw.qnu

7g.ooo de ani qi un vas acoperit cu spirale aparlinAnd culturiiJomon (Japonia) confeclionat in urm[ cu aproape 6.ooo de

ani. Dup[ cum se qtie, consumul halucinogenelor in impre-juriri rituale se conecteazi foarte bine observatiiloretnografice asupra unor triburi primitive; mai mult, obqi-

nerea transei prin intermediul drogurilor a fost cu certitudine

un privilegiu de tip gamanist, asigurAnd perceplia imaginar[asupra unor lucruri nereale, frecvent utilizate in practicimagico-religioase. Cu toate acestea, cercet5torii de la Tokyo

University nu au clarificat de ce anumite configuraliigeometrice au fost percepute ca fiind mai importante decdt

altele qi reproduse in intreaga lume: ,,...desigur, rdmdnetncd.

de explicat de ce acestemotiue speciale eraufoarte apreciate

de cdtre artigti qi, in primul rdnd, modalitatea in care acegti

oameni au deuenit capabili de exprimare simbolicd.".ltofO altX interpretare a gra\,nrilor incruciqate, de inspi-

ralie etnograficd, a fost asociatd reprezentXrii qarpelui

curcubeu intr-un probabil context ritual inifiatic.[rr] Desi-

gur, haEura incruciqat[ se aseamdnd cu solzii reptilei Ei este

posibil a fi exprimatd sporadic in imprejurdri ritualice locale,

dar interpretarea nu poate fi generalizath din lips[ de

argumente conving[toare. Un derivat al haEurii incruciEate

e zigzag-ul. in ceea ce priveEte ipoteza acvaticd in o

interpretare eronati a liniilor dispuse in zigzaglrz], ca de

exemplu, acelea ddltuite in piatra unor morminte egip-

tene[6] din dinastiile XVIII-XIX, explicativa e simpl6,meqterii pietrari din Egiptul antic nu aveau cum s5. d[ltuiascd

altfel decdt prin segmente unghiulare aspectul vXlurit al

apelor primordiale ale Nilului celest.

t, ,^-'.* b9,el4 r, :

" lr' vr3{\ l'- :iltlYllSl-Ilj"fll{-^{1(JIYX'll4l",J{i),'ll-l) :

PARTEAINTAT.ANALOGIACOSMICA

IN SISTEME DE NOTARE

2. CONFIGURATIA ROMBICA

,,CeI mai frumo s lucru p e care U putem exp erimentaeste misterul. Acesta este sursa tuturor artelor Sigtiin{elor adeudrate." Albert Einstein, LivingPhilosophies, 1931.

in urmi cu aproximativ 73.ooo de ani, un vAndtor-cu-legitor din zona costierd a Africii de Sud a gravat pe faletaunui mic fragment prismatic din ocru qiruri de segmente

lineare, paralele, incruciEate. Descoperirea relativ recenti de

la Blombos Cave nu a oferit rXstimpul necesar decriptirii, aqa

incAt inlelesul gravurii a rXmas impenetrabil. ObservAnd cX

respectivele marcaje sunt organizate, cercet[torii au presu-pus ci ele reprezintX mai degrab[ informatii decAt

ii\,{.i{i#r$ l ss== s?=+= Cg+$xanu

ornamente. Ce anume l-a stimulat pe vAn[torul-culeg5torsud-african sd graveze repetitiv segmente incruciqate lipsitede weun model naturalist? Dincolo de ipoteza neverosimilX

a amuzamentului ocazional, modelul geometric oglindeqtefhr[ indoiald un concept. Oricum, reprezentarea nonfigu-rativd de la Blombos - cea mai veche exprimare coerent5. de

acest fel cunoscut[ pAnd in momentul de fal6 - este parteintegrantd a unor realizdri tehnologice Ei culturale de

exceplie aparlinAnd grupurilor umane care au vieluit inad5.posturi naturale sub stdnci situate pe linia de coastisud-african5. O zond geografic5 nicidecum singular[ inafirmarea comportamentului simbolic al antecesoruluiafrican.

Activiti1i simbolice premerg5.toare

Devenirea speciei noastre nu pare deplin clarificat[cAtH vreme cercetarea pluridisciplinar5. sugereaz[ diferitezone continentale africane drept obdrqie a comportamentuluimodern. Spre exemplu, un studiu asupra originii umane aanalizat diversitatea genomic[ la cAteva triburi contem-porane de vAnfltori-culegdtori aborigeni, arltAnd cX omulmodern ar fi mai degrabd originar din Africa de Sud qi nu dinAfrica de Est cum se considera anterior.fr] Unele dovezigenetice Ei paleoantropologice sugereazi cum intreagapopulalie uman6 ar fi rezultatul unei posibile expansiunidemografice qi geografice inceputd inAfrica de Sud, in urmicu aproximativ roo.ooo de ani, continuatd in afara Africii

"...; .* ,*s"jMtrfrrryFr LNIVERSALI| .!d," it

mai tArziu.[z] Oricum, sunt de aEteptat elemente noi incercetarea apariliei comportamentului simbolic.

Cele mai vechi indicii de posibile activitdti simboliceprovin din rdmigilele fosilizate descoperite in Etiopia care

anticipeazd indeaproape infdliqarea anatomicd a omuluicontemporan. in apropierea unui sat numit Herto au fostdescoperite trei cranii fosilizate, doud de adult qi unul de

copil, a cEror datare estimeazd o vechime cuprinsd intre154.ooo qi 16o.ooo de ani.[g] Aflate in diferite stadii de

fragmentare, craniile Herto poartd semne de tXiefuri compa-tibile cu indepirtarea mandibulei, urmate de descdrnare,interpretabile drept posibile practici canibalice. Dar existenlaunor suprafele gi margini glefuite observate pe fragmentelecraniului de copil sugereazd o manipulare repetat[ a cra-niului dupX desc5rnare interpretat5 drept un posibil indiciude practici ritualice.t+] i" context, cercetiri etnologicecomparative au semnalat practici similare in unele societ5liprimitive, inclusiv din Noua Guinee, in care craniile strXmo-qilor sunt pdstrate gi venerate. in opinia unor cercet[tori,craniile Herto sugereaz6 posibile practici mortuare deli-berate, inc6 neconfirmate.

ln dou[ morminte umane vechi de la Skhul qi Qafzeh,din Israel, au fost descoperite resturi de ofrande mortuare.Cum pegterile de la Es-Skhul se afl[ in Munlii Carmel, iaradipostul sub stAncd Qafzeh se afli in Galileea de Jos,

oamenii inhumali acoio par si fi fost victimele unor incercdrinefericite de migraliune in afaraAfricii prin Levant. Estimdrirecente sugereaz[ ci ambele situri de la Skhul Ei Qafzeh suntoarecum contemporane, incadrAndu-se in intervalul cuprins

1,8"1

!3:.;,:

l:t::t.',

.;d,tr /.pl

Si ,:.

I i,i: .1"

Fiiil ';,#, ' filt$ffilffi}.l.Hlw'ss ,{$ffi,$l fitr'im. e.€i$rllli.lttlli" ;

intre anii loo.ooo qi 13o.ooo BP.[S] Cele d.oud morminte,Skhul 5 qi Qafzeh rr, oferi exemple clare de comportamentsimbolic: la Skhul S (fiS. r) o mandibulX de mistre! a fostinterpusd intre antebralul stAng qi cutia toracicd, iar laQafzeh rr (fig. z) trupul celui decedat a fost aqezat avAnd

coarnele qi osul frontal ale unui cerb lopdtar puse deasupra

pdrtii superioare a toracelui.[6] Ambele inhumiri deliberate

oglindesc, prin ofrandele care le insolesc, grija manifestat[pentru semenul decedat. De altfel, ofranda mortuari este

unanim acceptat5 drept indiciu de activitate simbolicl.Cercetdtorii afirmh in deplin acord cH podoaba qnu-

ruit[ din cochilii marine - qiragul de mdrgele - denotS. o

folosire legatd de creEterea sentimentului de autoconqtien-

tizare gi identitate in rAndul semenilor, dar Ei de alte posibile

informalii imp[rt[qite cu membrii aceluiaqi grup. Mai mult,

i$.,q:tl.

l$Nii$l"'i7z ll..##.#i.. iiiLtt# ,lln

descoperirea de mdrgele arhaice perforate cu urme de

colorant, de regul6 ocru rogu, a f5cut sd curgd mult[ cernealddespre o presupus[ legdturX intre pigment qi activitateasimbolicX (existi depozite de colorant care intrec in vechimeinsXEi specia din care ne tragem). Desigur, rizuirea orimicinarea ocrului pentru a produce pulbere ilustreazX o

practicS. timpurie qi este posibil ca predilectia oamenilor dinvechime pentru ocru s5. fi fost motivat5. de o anumitX valoaresimbolici a culorii, detaliu suslinut de exemple etnografice.Pe de alt[ parLe, unii cercetXtori pun la indoialX rolul simbolical pigmentului mizdnd mai mult pe calitdlile sale utilitare."

"Dupd cum se gtie, ocrul a fost utiiizat in scopuri multiple, ca

ingredient la preg5tirea pieilor animaliere, incorporat in materiale de

mastic pentru inmXnuEatul uneltelor, in uz medicinal, de protecfieimpotriva insectelor sau in scopuri estetice, la colorarea pielii, pdrului,trupului.

Exist[insdunele indicii care afirmX cutotul altceva; spre

exemplu, oamenii de la Es-Skhul au adunat bulgXri galbeni degoethit (mineral feros) pentru a-i preface prin incilzire inhematit roqu; distanla semnificativd de la care bulgdrii aufost transportali face dovada unei posibile valori culturale a

pigmentului roqu in urmd cu -1oo.ooo de ani.lZf Cea maiveche podoabX de provenienlX indirect-african5. (zona

costieri israelianS. fiind consideratX un fel de prelungirenord.-estic[ a Africii) a fost d.ocumentati prin expertiza a

doud cochilii, gisite intr-un sertar de la British Museum, ale

c[ror sedimente au fost analizate qi datate in perioadasuccesiunilor fosilizate de la Skhul, la o vechime de peste

loo.ooo de ani.[B] in situl Grotte des Pigeons, de la Taforalt,in Maroc, a fost dezvelitd o coleclie de podoabe insumAnd 13

Fig. r Fig. z

/:'.p'

tii#=" Itrffiffi..e.g l Tr# ffim*xslr,K ii'*i., '

mdrgele (fig. S), vechi de Bz.ooo de ani, adunate de pe ![rmulmirii Ei transportate la o distanld de 4o I(m pAni la peq-

teri.[9] Importanla m[rgelelor timpurii in devenirea uman[a fost adesea reliefat[ de cercetXtori de prestigiu: ,,impreundcu exemple d.e utilizare a pigmentului, cu grauuri qi uneltele

din os, pod.oabele sunt folosite pentru a susfine apariliatimpurie a modernitdlii comportamentale in \frica, as ocia-

td. cu originea speciei noastre gi semnificatiu anterioard.

calendarului de r dsp dndir e in afar a Africii. "ftol

Performanfe cultural-tehnologice din zotracostieri

Cercetarea arheologic5 din ultimii ani a semnalat o

serie de realizdri remarcabile apartjnAnd oamenilor care au

vieluit perioade indelungate in ad5.posturi naturale sub

stdnc[ situate pe linia de coastS. sud-african6. incepAnd inurmX cu aproximativ 125.ooo de ani, grupuri de oameni

moderni s-au ad[postit in peqterile Klasies River (fiS. +/KR)situate pe coasta Tsitsikamma, in apropierea gurii de vdrsare

a r6.ului Klasies. Arheologii au dezvelit aici cAteva dovezi de

adaptabilitate reflectate in modalit[1i de subzisten![ tipicumane: vAndtoarea organizath, culesul resurselor vegetale,

exploatarea de resurse marine. Inilial peEterile Klasies River

erau locuite in perioade foarte scurte, dupd care grupul se

muta de-a lungul urm5.torului teren propice pentru vAn[-toare.

Fig.g Fig.+taIncepAnd in urmb cu 7o.ooo de ani, peqterile Klasies

River au ad5postit pe durate indelungate oameni carepracticau o tehnologie mai sofisticatd privind uneltele dinpiatrX (perioada culturalX Howiesons Poort), prin confec-

tionarea de lamele subliri qi probabil vdrfuri pentruproiectile, utilizdnd o materie prim[ transportatX de la odistanlX de aproximativ zo Km. Un posibil indiciu se

oglindegte in grar,rrra aplicatd pe fala fragmentului dinocru-mangan g[sitla Klasies River Cave r intr-un nivel datatintre roo.ooo Ei B5.ooo de ani BP.[rr] Analiza microscopicda ardtat cd suprafala piesei a fost ElefuitX pAnd la netezire,mai inainte de a fi incizatX cu o succesiune de linii aproapeparalele (fiS. S). Dupi unele opinii, fragmentul pare desprinsdintr-un galet semicircular, mai mare, prev[zut cu inciziiextinse. Liniile gravate de la Klasies River nu ar fi rezultatulunei operaliuni tehnologice de preparare a pudrei de ocruprin r[zuire Ei, in opinia cercet[torilor, pot fi interpretatedrept o posibild exprimare nonfigurativ[ aparfindnd omului

anatomic modern, apartenen![ stabilitX prin examinarea

rimdEilelor anatomice fosilizate gisite in asociere cu

fragmentul de ocru-mangan.

Fig'sincepAnd in urmd cu aproximativ L40.000 de ani,

grupuri de oameni au inceput sd vieluiasc[ intr-o alt5' zonX

costier[ gi anume in adXpostul sub stAnc[ de la Blombos Cave

(fi1. +lB), unde au depozitat cantitXli mari de pigment inscopuri utilitare Ei estetice, au confeclionat vArfuri mini-aturale din os, au purtat Eiraguri de mirgele spoite cu ocru

roEu. La Blombos Cave a fost documentatd, printre altele,

existenla a dou6 seturi de artefacte rudimentare folosite inurmfl cu mai mult de loo.ooo de ani pentru mXrunlirea qi

amestecul pigmentului mineral rosu cu grdsime animal[frz]despre care cercetitorii presupun existenla unor practici

arhetipale de impodobire, pornite de la gestul spontan inprepararea unui amestec qi anume urma lXsatd pe propriul

trup de degetul muiat in colorant. O m[rturie clari de

activitate simbolic[ desfdsurath la Blombos Cave a fost

illtl{,i1s"=t='==. Iil**{: .'=

,,o

furnizat6 prin descoperirea a unui numHr de 4r d.e mirgeleconfeclionate din cochilii de melc marin nassarius gibbo-su/us vechi de aproximativ 75.ooo de ani.[4] CochiliileinfiliEeazi perforaliuni cu urme de folosire repetatX suge-rAnd grupuri de m[rgele care provin din acelaqi element deqirag; unele mXrgele poartd urme de ocru, fie colorate directcu pigment, fie colorate indirect prin contact cu veqtmintesau piele pigmentatd; alte mXrgele probeaz5 particularit[finotabile, cochiliile fiind moar[e atunci cAnd au fost colectateqi transportate pe distanle importante de la [Xrm la peqteri.

lntr-o alt6 peEterX situatX pe linia de coast[ sud-afri-cand, cunoscutS. sub numele Pinnacle Point Cave r3B (fig.

IPP), a dat la iveal6 aspecte remarcabile de comportamentmodern timpuriu prin realizdri tehnologice de vArf pentruperioada de locuire a peqterii documentatd intre anii162.000-90.000 BP; situl deline cea mai veche dovadXprivitoare la exploatarea trofic[ marin5, indicii despreprepararea Ei utilizarea pigmenlilor, o tehnologie arhaicX defabricare a lamelelor mici, precum qi cea mai veche tehno-logie cunoscutd de tratament termic aplicati uneltelor dinpiatrX.I14]

Colectarea; ritmul mareic pi incursiunea la!irm

Cercetdri pluridisciplinare efectuate in zona costierdsud-africand au concluzionat cd oamenii care au vieluit inaddposturi naturale sub stdnc6 s-au bucurat de modalit6ti

iiiii;,=-'='-4,1i lF,oN..# wdHffiliii 1;;= i

importante de subzisten![ caracteristice mediului, conditiilorprielnice din zond. Climatul blAnd qi resursele variate explicd

intr-un fel vietuirea indelungat5. a grupurilor de oameni prinvAnXtoarea qi capturarea de animale terestre, culesulplantelor geofite (plante perene, abundente in zonX, care intimpul iernii supravieluiesc priri organe subpimAntene,

bulbi, tuberculi, rizomi) qi, nu in ultimul rAnd, exploatarea

troficd marin[. Siturile arheologice sud-africane sunt printre

cele mai vechi din lume in furnizarea de dovezi privitoare laexploatarea resurselor marine. Cercetltorii au descoperitnumeroase vestigii marine fosilizate (moluEte, crustacee,

oase de foc6 cublan[, peqti) in ansambluri grupate provenite

din perioade vechi, reliefAnd in acest fel aspecte specifice de

adaptare uman5 in activitatea de colectare a resurselor

marine, ingredient cheie in dieta anilor 16o.ooo-6o.ooo BP.

Abundenla de cochilii dezvelite in solul peEterilor

situate pe linia de coastd sud-africand indic[ moluqtele drepto surs[ importanti in dieta grupurilor umane Ei demonstrea-

zX cu claritate extinderea modalit[1ilor de subzisten![ princolectarea de resurse marine. Acestea din urmX au totuqicaracteristici variabile. De-a lungul timpului, nivelul m6rii a

cunoscut varialii semnificative datorate fluctualiilorclimatice globale cald./rece, imprejuriri in care grupurile de

vAndtori-culeg[tori au urm5.rit neobosit pozilia schimbitoare

a liniei de coast5, astfel incAt incursiunile de la peEterd la

![rm se prelungeau uneori pe distanle apreciabile de ordinulkilometrilor. Un studiu pertinent asupra resurselor de

subzistenfi disponibile incepAnd in urmd cu 164.00o de ani

in zona in peqtera PPI3B de la Pinnacle Point subliniazi:

i;u?7r.=7ffi.(4=a 1ffi.r1r'u-

,A.ceastd modalitate de cdutare a hranei este mai dificilddecdt pare. Midiile gi melcii d.e mare uiefuiesc pe stdnci, inzona ingeldtoare inter-mareicd, unde apele umflate se potabate cuuqurin{d" peste un culegdtor nefericit. De-a lungulcoastei sudice, recoltareain condi;ii de siguranfd. gi cuprofitsuficient de mare este posibild doar tn perioadele de refluxscdzut, atunci cdnd soarele gi luna se aliniazd., exercitdndforla lor grauitasionald. maximd asupra fluxului gir efluxului ap ei. D e o ar e c e mar e ele sunt I e g at e de fa z ele lunii,auqnsdnd zilnic cu cdte 5o de minute, am presupus cdoqmenii cere au uiefuit Ia PPtgB au programat deplasdrileIor Ia {drm - tn urmd. cu t64.ooo ani ldrmul era localizatmult mai departe tn teren, cu doi pdnd.Ia cinci kilometridistanfd, din cauza niuelului scdzut aI apei -folosindun soide calendar lunar,Iafel cum auft.cut-o populafiile de coastdde- a lung uI timpului. "[rS]

CAnd ldrmul este relativ indep[rtat de adipostul substAnc6, colectarea ritmic[ de resurse marine dezvoltX in modfiresc aptitudinea de anticipare a ritmului mareic favorabil.Momentul propice avea sd fie semnalat prin percep[iasenzoriali* a unui fenomen cosmic prevestitor"* qi unic.

"Etapd intermediari in orice proces cognitiv, percep[ia senzorialiface posibild oblinerea de imagini primare din lumea inconjurdtoare,cAnd acestea aclioneazi asupra simlurilor. Orice proces cognitivsenzorial are rolul de a recepta Ei prelucra informalii despre insugirileconcrete ale obiectelor sau fenomenelor lumii inconjuritoare, informa[iifirrnizate de simfuri; un prim pas este senzalia exteroceptivd; al doilea

lras este perceplia, alcltuit5 din trei etape: orientarea spre stimul,rccunoaqterea stimulului cu ajutorul memoriei, interpretarea stimululuillrin concept, gAndire, limbaj; al treilea pas este reprezentarea, ac{iunerrlterioari percepfiei, s5vArqit5 in absenla obiectului.