Cert este faptul că de Paşti, grecii din Izvoarele ciocnesc ouă roşii şi mănâncă pasăre. În vremurile mai noi au început a sacrifica şi miel. Chiar şi aşa, nu renunţă în ruptul capului la tradiţie. De aceea, mai sacrifică unul şi de Sf.Gheorghe.

Nu cred că este pur şi simplu întâmplător faptul că se pune o cunună de viţă-de-vie, ştiut fiind că vinul reprezintă sângele Mântuitorului iar turta de aluat nedospit aminteşte de azimă, pe care evreii o mănâncă de Paştele lor, întrucât plecând în grabă din ţinutul Goşenului, nu a mai fost vreme să dospească pâinea şi au copt-o aşa, nedospită.

La 1 septembrie, când începe anul bisericesc, mulsul oilor încetează. Se dă drumul berbecilor în turmă iar la 26 octombrie, în ziua Sfântului Dimitrie, izvoditorul de mir, hramul bisericii din sat, se încheie anul agricol. Atunci oile sunt aduse de la stână acasă, pe la fiecare gospodar, iar prin decembrie, se vor naşte primii mieluţi, care vor aburi mereu ieslea care, în ziua de Crăciun, a fost pat ziditorului lumii.

Înv. Aneste AlexeŞcoala

C.Brâncoveanu Babadag

LĂZĂRELUL – UN OBICEI DE PAŞTE LA GRECII DIN IZVOARELE

Etnicii greci din satul Izvoarele păstrează cu sfinţenie, pe lângă limba greacă arhaică, obiceiurile, tradiţiile şi portul popular, cântecele şi dansurile aduse de străbunii lor de pe pământul Eladei.

Există obiceiuri specifice tinerilor, vârstnicilor, diverselor evenimente din

viaţa satului sau sărbătorilor creştine. Unul din aceste obiceiuri este Lăzărelul şi este destinat tinerilor.

În ziua de Florii, tineretul satului se îmbracă în costumele tradiţionale, păstrate cu mare grijă de părinţi, după o datină străveche şi pornesc prin sat, cu coşuleţe în mâini, pentru a vesti prin cântece învierea Domnului.

Se cântă cântece tradiţionale greceşti, cu mesaj religios sau laic, ca un fel de colinde, similare celor de Crăciun.

Pentru mesajul transmis, tinerii sunt răsplătiţi cu bani, ouă roşii (dacă s-au vopsit) şi dulciuri. Mai demult, se oferea şi făină celor care colindau, făina fiind un simbol al belşugului pe care oamenii satelor îl aşteptau de la primăvara ce sta să sosească.

ITALIENII DIN JUDEŢUL TULCEADemararea lucrărilor de exploatare industrială a granitelor din Turcoaia şi

Greci, la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec.XX, a atras contingente însemnate de locuitori din satele din jur dar şi de la distanţe mai mari, inclusiv venirea unor colonii de pietrari italieni, în mai multe etape, începând cu 1870.

Cea mai importantă colonie de pietrari italieni, care s-a menţinut până în zilele noastre, a fost cea din Greci, urmată de cea din Turcoaia şi mai ales cătunul Iacob-Deal, unde a funcţionat o importantă carieră de granit.

Alături de pietrari au venit şi alte categorii de muncitori şi ţărani, care au locuit vremelnic în câteva sate tulcene (în special Cataloi), cultivând pământul, după care, în perioada tulbure dintre cele două războaie mondiale, cei mai mulţi s-au întors în ţara natală.

Italienii din Turcoaia sunt semnalaţi începând cu anul 1897, când au sosit circa 100 familii (302 persoane), cei mai mulţi fiind bărbaţii alungaţi de sărăcia de acasă, care sperau într-un câştig mai rapid, pe pământ străin, departe de familie şi casă.

La vremea respectivă, în jurul satului Turcoaia mai existau câteva cătune (Iacob-Deal, Igliţa, Blasova), colonii muncitoreşti, care au avut o viaţă efemeră, dispărând în timp sau fiind înglobate în vatra satului actual, care s-a extins pe măsura creşterii numărului de locuitori.Cei mai mulţi italieni au locuit în Iacob-Deal, după cum arată statisticile oficiale realizate până în anul 1913:

După cum se vede, apogeul l-a reprezentat anul 1910, după care numărul lor a scăzut, cei mai mulţi părăsind România, mai ales înaintea celui de-al doilea război mondial.

În 1928, I. Simionescu, vizitând satul Turcoaia, mai găsea o colonie de italieni, redusă numericeşte, dar la fel de interesantă şi specifică:

„După ce încetează lucrul, nelipsita cantină e plină de lume. În sala lungă cu şiruri de mese simple, simple scânduri abea geluite,

- 24 -

se aud toate limbile…De o parte şi de alta stau grămadă

câţiva italieni. Doi dintre ei joacă jocul favorit, gălăgios. Se aud numai numerele: trentacinque-due. Izbesc cu pumnul în masă, desfăcând degetele repede, ca să se potrivească cu numerele enunţate.

Alţii stau de vorbă gălăgioşi, cu gesturi iuţi, întruna săltând surtucul azvârlit pe umeri.Unul singur s-a tras mai la o parte. Cu

capul în palme, cu coatele rezemate de masă, cată undeva departe, prin raza de lumină ce străbate dintr-o crăpătură. Se vede pe plaiurile de lângă Verona, unde şi-a lăsat nevasta silit de nevoi. Aude în şoaptă cântecul de leagăn:

Dormi susura inventa una preghieraPasa per l’aure un tacito sospirNe la tristezza de l’azzura sera

Dormir dolce e donnir.“ Astăzi în Turcoaia a mai rămas un

singur italian, deşi unele nume păstrează rezonanţe ce amintesc de deceniile trecute: Zanete, Ombreto, Fontanini, Francisco, Lombardi, Pastorcici…, de pietrarii care au sfărâmat piatra din măruntaiele muntelui, pentru a câştiga o pâine trudită şi amară.

Cât priveşte pe italienii din Cataloi, care s-au îndeletnicit cu agricultura, acelaşi savant român ne face o descriere plină de culoare, alături de celelalte etnii pe care le-a aflat în acest sat cosmopolit:

„A doua zi dimineaţă, cea dintăi grijă a fost să le văd gospodăriile. Din curte

ieşeau copii cu ochi de cărbune şi păr cârlionţat. Tablou din Italia meridională. O neorânduială latină se vedea în fiecare gospodărie iar liniştea satului era întreruptă de chemări gălăgioase. Departe de locul lor de origine, nimic nu ş’au lăsat din obiceiuri.“

ULTIMO DI CARNAVALO – UN OBICEI DE PRIMĂVARĂ AL

ITALIENILOR DIN JUDEŢUL TULCEADin timpuri imemoriale, la poalele

vechilor munţi hercinici, se află localitatea Greci, vestită prin meşteşugul prelucrării granitului.

Puţini oameni cunosc faptul că această îndeletnicire a fost transmisă locuitorilor acestei comune de populaţia italiană, venită pe aceste meleaguri prin anul 1880.

Primele familii de italieni au poposit ca agricultori şi după un timp au apărut

Localitatea / Anul 1904 1905 1906 1909 1910 1911 1912 1913Turcoaia 262 250 295 104 80 29 20 20Iacob-Deal ? ? ? 391 448 358 349 197Total ? ? ? 495 528 387 369 217