Impactul revolutiilor industrial asupra evolutiei lumii moderneViata în care locuim nu a fost mereu aşa cum o cunoaştem astăzi, ea a evoluţionat de a lungul istorici. Mai mulţi factori au contribuit la evoluţia lumii moderne, unul din cei mai importanţi fiind revoluţia industrială. Revoluţia industrială prezintă un aspect important a dezvoltării societăţii moderne, modificînd societatea. Economia si politica. Multe lucruri se simplifică şi se uşurează datorită tehnologiilor noi apărute. Revoluţia industrială este un proces de trecere de la producţia manuală ia producţia cu ajutorul maşinilor- unelte, de la manufactură la producţii mecanizate, adică la fabrică. Acest proces a avut loc pentru prima dată în Anglia, ea avînd toate condiţiile pentru a contribui la dezvoltarea statului, la sfîrşitul sec. al XVtll-lea - la începutul sec. al XlX-lea, iar mai târziu în Franţa. S.U.A. Germania,Japonia, Rusia, Romania. Aceasta a marcat un salt uriaş în dezvoltarea foţelor de producţie. Impactul tehnic a provocat o perioadă de avînt în domeniul invenţiilor, apar fabrice, uzine, şi un şir de realizări importante ca: suveica zburătoare Inventată de John K . în 1733, ce a făcut procesul de ţesere să fie mai rapid, iar roata de tors croată de James Hargreaves a îmbunătăţit acest prooes; inventarea maşinii de tors ,a războiului mecanic de ţesut ,a maşinii cu abur al lui watt.Totodata dezvoltarea industriei pe baze maşiniste atrage după sine modificări în sfera transporturilor şi a comunicaţiilor in agricultură, precum şi în alte domenii,institutii, instrumente ale vieţi economice ca moneda,creditul,sistem bancar, comerţ etcMai, apoi apar primele Şosele. câi ferate, acestea au construite in toata Europa si au favorizat dezvoltarea rapida a relatiilor economice pe vechiul continent,astfel a scăzut preţul materiei şi sa ridicat numarul productieiAceste invetii au avut impact de ordin economic, politic, social, statele au început să producă mai mult şi mai calitativ, s-a mărit piaţa de desfacere datorită rapidităţii cu care se transporta marfa. Impactul la nivel politic a fost că s-a dezvoltat economia şi aceasta forma anumite condiţii benefice pentru unele state în procesul relaţiilor internaţionale, s-a dezvoltat şi industria armamentului, iar aceasta a făcut să apară arme mai performante ceea ce creştea potenţialul militar a statelor. La nivel social, s-a dezvoltat ştiinţa şi învâţămîntul. Do asemenea, un rol important joacă şi apariţia electricităţii, motorului electric, a telefonului, a lămpii electrice şi a bicicletei.

Consider că revoluţia industrială a avut un impact important în istoria omenire, avînd unele avantaje, darşi dezavantaje. Aspectul negativ îl putem observa prin modul în care omul foloseşte invenţiile sa!e, spre exemplu in scopuri militare. De asemenea, folosirea motorului cu ardere internă a dus la distrugerea pădunkx findcă se construiau cai de transport, efectul de seră, metaria primă este neregenerabilă şi aceasta face treptat sâ ducă războaie pentru materie primă. Dar necătînd la aceasta consider că avantajele au fost mai numeroase, doarece s-a uşurat munca omului, produce mai mult ,mai calitativ şi mai rapid, s-a dezvoltat cîmpul muncii şi au apărut noi ramuri de producţie, noi centre şi oraşe Industriale. Ar fi greu să ne imaginăm cum am trai astăzi fără diverse unelte sau maşini, pentru că tot ce ne inconjoarâ este datorită revoluţiei industriale care ne uşurează viaţa de zi cu zi.

Reolutiile de la 1848-1849Anul 1848 este cunoscut în istoria universală ca an de mari frământări naţionale în mai multe state ale Europei. Începând în Franţa, revoluţia s-a răspândit cu repeziciune şi în alte state şi a îmbrăcat mai multe forme: de la lupta pentru unitate naţională şi drepturi politice până la eliberarea socială.Revoluţiile de la 1848-1849 au cuprins toată Europa, cauza principală fiind nemulţumirea popoarelor în privinţa condţiilor de viaţă ce le forma vechiul regim aboslutist şi dorinţa de a face reforme.Ca cauze principale a fost criza determinată de scăderea ritmurilor industriale, lipsa investiţiilor, micşorarea cererii şi creşterea şomajului, fapt ce a lovit puternic clasa muncitorească. Industria mecanizată era concurentul principal al muncitorilor care n-aveau de lucru. Regimurile absolutiste din Europa s-au consolidat, limitînd libertăţile politice ale clasei de mijloc, cea ce a provocat un val de proteste şi proiecte de reformă. Principalele cerinţe au fost limitarea puterei absolutiste a monarhiei, un sistem reprezentativ pe măsură să satisfacă interesele majorităţii şi garantarea libertăţilor politice. În ce priveşte planul naţional, se cerea tot mai insistent recunoaşterea dreptului la determinarea popoarelor, acest principiu fiind lansat de Revoluţia Franceză.Primul focar revoluționar a avut loc în Franţa, contra regelui Ludovic Filip, ce s-a terminat cu proclamarea celei de-a Doua Republici. Succesul acestei revoluţii a determinat un val de revoluții în întreaga Europă. Mai apoi începe revolta la Viena, unde s-au ales cu promisiuni de a convoca o dietă și eliberea ţăranilor din şerbie. La Budapesta au declarat autonomie şi cererea convocării unui parlament în capitala maghiară. În Italia după un șir de tulburări a ordinii publice au proclamat constuţii cîteva regiuni. În Prusia mai multe state au revendicat reforme liberale, respectarea drepturilor civile şi sistem reprezentativ. Mişcări naționale au fost şi în ate state ale Europei.Revolutiile s-au extins si in Tarile Romane ca exemplu în Moldova la 27 martie 1848 s-a ţinut la laşi o adunare la care au participat circa 1000 de revoluţionari. Ei au ales un comitet în frunte cu Vasile Alecsandri care să redacteze un program pentru a fi înaintat domnitorului spre aprobare. Programul s-a numit „Petiţiunea-proclamaţiune" şi de teama Rusiei avea un caracter foarte moderat.In Tara Romaneasca revoluţia a izbucnit la Islaz pe 9 iunie 1848. Acolo s-a ţinut o mare adunare populară şi s-a adoptat programul numit „Proclamaţia de la Islaz". Acesta combina prevederile moderate cu unele foarte radicale. Se cereau: respectarea autonomiei depline a Ţării Româneşti alegerea unui domn pe 5 ani din toate stările sociale desfiinţarea privilegiilor şi egalitatea cetăţenilor în faţa legii.drepturi şi libertăţi cetăţeneşti depline,emanciparea şi împoprietărirea clăcaşilor cu despăgubire. Revoluţia din Transilvania fost mult influenţată de revoluţia izbucnită în Ungaria. Ungaria şi Transilvania erau provincii autonome ale Imperiului Habsburgic. Revoluţionarii din Ungaria au cerut încă din martie 1848 unirea Ungariei cu Transilvania şi cu alte teritorii pentru a se reface Regatul Ungariei Medievale. Ei doreau însă să facă din acesta un stat naţional maghiar în care să nu fie recunoscute decât existenţa naţiunii maghiare, iar limba maghiară să fie singura limbă oficială.s

Dupa parerea mea revolutiile de la 1848-1849 nu au avut rol hotarator si decesiv.Desi au fost tiparite petitiuni in acele state,nici una nu sa sfarsit cu succes.Poate au fost inscrise mari schimbari,insa nu radicale.Nu consider ca au fost atinse scopurile puse de la bun inceput care ar modifica societatea in directia cea mai buna insasi pentru dezvoltarea ei.De asemenea consider ca revolutia din 1848 au contribuit la intarirea constiintei nationale in multe provincii.

Regimul Fanariot:Intre progres si regresRegimul fanariot reprezinta un regim politic instaurat in Moldova si Tara Romaneasca, de catre membrii familiilor aristocratice grecesti ,care locuiau in cartierul Fanar.Acest regim reprezinta schimbarea sistemului politic de la guvernare, schimbare efectuata in scopul intaririi controlului economic, politic si strategic celor 2 Principate. Poarta nu permite la Tronul Moldovei domni localnici. Noii domnitori erau recrutati din cartierul Fanar, astfel este inaugurat regimul fanariot in Moldova, de catre otomani. Acest regim prevedea schimbarea sistemului politic de guvernare,ceea ce a dus la posibilitatea de a detine controlul politic ,economic si strategic. La inceputul sec.18 Imperiul Habsburgic si Rusia prezentau un pericol pentru suzeranitatea otomana in Tarile Romane, dar dupa instaurarea regimului fanariot, otomanii inlaturau de pe tron domni pamanteni cu scopul de a intretine legaturi diplomatice cu alte state. Domniile fanariote au fost instaurate cu scopul de a asigura Poarta cu surse materiale si de a preven orice rascoala antiotomana a populatiei bastinase. In evolutia acestui regim putem observa 2 perioade: 1per.(1711-1774) este caracerizata de domni fanarioti care erau credinciosi Portii si realizau poruncile acesteia. In a 2 per.(1774-1821) unii domni fanarioti isi separa propriile interese, aducand servicii secrete altor tari.(austria, Rusia,Prusia,Franta) De-a lungul perioadei domniilor fanariote s-a redus forta militara a Principatelor Romane. Domnii nu mai dispuneau de oasta sa proprie fiind un pericol major. Din aceasta auza, in 1775 Austria a anexat Bucovina,iar Rusia a anexat Basarabia in 1812. Au crescut imens obligatiile financiare ale principatelor fata de Poarta. Profitand de doritori care vreau sa ajunga la tron, Poarta detrona domnitori care nu au condus tara 3 ani,ci o perioada mai mica. Se primea o mare plata pentru noua inscaunare. Din cauza razboaielor purtate de otomani in sec.18 , au sporit prestatiile in munca ale Principatelor fata de Poartă. Moldova si Tara Romaneasca livrau cantitati mari de cereale, cherestrea, vite care erau achizitionate cu un pret mai mic.Cerintele portii depaseau posibilitatile de livrare ale tarilor Romane, domnii fiind nevoiti sa cumpere marfa de peste hotare. Constantin Mavrocordat, a avut o importanta majora in evolutia social politica a tarii, care a introdus cateva reforme ca modernizarea administratiei, introducerea salarizarii frunctionarilor statului, reforma justitiei, reforma fiscala si militarea. Insa, epoca fanariota poate fi consideraata una de decadere, deoarece au avut loc pierderi teritoriale, este prezenta instabilitatea politica(domniile se schimbau foarte des),au fost impuse numeroase taxe si impozite. Pe langa aceste aspecte se evidentiaza si o serie de aspecte de progrese ca: se infiinteaza scoli, spitale,a fost dezbatuta problema romaneasca si s-au suat masuri in favoarea Principatelor Romane. In concluzie, pot afirma ca domnii fanaroti au incercat modernizarea societatii pentru a perfectiona mecanismul de exploatare in beneficiul Portii.Regimul fanariot contribuie la dezvoltarea unui program de emancipare nationala imediat pe fortele politice proprii,Tematica data demonstreaza impactul preponderent negativ al implicarii unei puteri straine.

Marea Bratanie in cele 13 colonii Nord-Americane si inceputulOdată cu obtinerea independenţei de către SUA s-au creat conditiii favorabile pentru democratizare şi dezvoltarea capitalismului în Lumea Nouă.Către mijlocul secolului al XVIII-Iea coloniile nord-americane se aflau sub dominaţia britanică. Acestea erau nişte colonii prospere, care beneficiau de protecţia metropolei contra concurenţilor străini. Oraşe coloniale puternice precum Bostonul, New Yorkul, Philadelphia se aflau la răscrucea multor drumuri comerciale ce legau America de Nord, Indiile Occidentale, Africa şi Europa. Războiul de 7 Ani (1756- 1763), din care Anglia a ieşit victorioasă, dar epuizată din punct de vedere financiar, a tensionat raporturile dintre metropolă şi coloniile sale.

Pentru a redresa situaţia economică, guvernul regelui George al III-lea (1769-1820) a încercat să impună nişte taxe modeste asupra americanilor, fapt care a trezit protestele coloniştilor. Problema de principiu nu era de ordin economic, ci de ordin politic, fiindcă americanii au considerat că sunt lezaţi în drepturile lor. O serie de ciocniri violente au adâncit criza. în 1773 coloniştii, nemulţumiţi de reinstituirea monopolului asupra ceaiului, au organizat distrugerea unui cargou care aducea acest produs la Boston, fapt care a dus la sancţiuni economice dure din partea Angliei. Solidarizarea coloniştilor s-a manifestat în convocarea Primului Congres Continental de la Philadelphia, la care s-a decis suspendarea comerţului cu Marea Britanle.Ca răspuns,englezii încep războiul, in care iniţial aveau superioritate, fiind sprijiniţi de o parte a populaţiei, La 4 Iulie 1778. In cadrul celui de-al Doilea Congres Continental este adoptată Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite, redactată de un grup de persoane In frunte cu Thomas Jejferson. In care se explică raţiunile separării de britanici şl se proclamă principiile de organizare a noului stat. Această zi va deveni ziua naţională a SUA.

Războiul de Independenţă al celor 13 colonii nord-americane (1776-1783) împotriva metropolei britanice a constituit prima revoltă generală contra Vechiului Regim în Occident, care împreună cu Revolutiaa Franceză şi revolutiile burghezo-democratice din sec. XIX au fost denumite,revoluţie atlantică

Criza regimului fanariot si rascoala lui Tudor VladimirescuRăzboaiele ruso-austro-turce au evidenţiat clar declinul Imperiului Otoman. înfrângerile militare au fost precedate de o profundă criză de autoritate a sultanului şi a regimului fanariot, de ample manifestări de revoltă în provincie. Decăderea regimului fanariot a devenit îndeosebi de pronunţată după Pacea de la Kuciuk-Kainargi din 1774, care a marcat creşterea rolulului Rusiei în Europa de Sud-Est. Cu toate că după încheierea păcii cerinţele boierilor de a restabili domniile pământene nu au fost acceptate, totuşi s-a ajuns la o reglementare a prerogativelor şi a duratei domniilor fanariote.Criza sistemului fanariot,manifestata prin cresterea presiunii din partea strainilor si degradarea institutiilor statale,ducea la cresterea opozitiei din partea boierimii pamantene.Monopolul commercial ottoman,vamile interne si alte piedici in calea dezvoltarii economice a tarilor romane avea ca urmare cresterea nemultumirii din partea negustorilor si rasenilor.Toate acestea nemultuimiri a diverselor categorii sociale explica rascoala din 1821,condusa de unul dintre cei mai remarcabiile personalitati Tudor Vladimirescu.In scurt timp mii de oameni,mai ales tarani,s-au alaturat rascoalei.Taranii incep sa atace coacurile boieresti si mosiile manastiresti. Cel mai deosebit şi mult-aşteptat efect al răscoalei a fost însă lichidarea regimul fanariot, sfârşitul epocii de ştirbire a autonomiei Ţărilor Române şi încălcare a drepturilor în toate păturile sociale.

Descoperirile stiintifice si dezvoltarea industriei in tarile europene in sec XIXEvolutia spectaculoasa a descoperirilor stiintifice ce la randul ei au fost craeate tehnicile noi,au bulversat intreaga structura a societatii modern,generand o transformare profunda a economiei,marcata de utilizarea pe scara larga a tehnicii mecanizate(motorul cu aburi,motorul cu ardere interna)), introducerea unor noi surse de energie(carbine,petrol,gaz,electricitate).unor noi metode de organizare a muncii((fabrica,uzina,linia mecanizata) si unor inovatii tehnice (locomotive,automobilul,radioul,telefonul.etc.)Revolutia industrial costituie o schimbare generala fata de economia traditionala bazata pe agricultura si utilizarea exclusive a muncii manual,prin trecerea de la sistemul domestic de organizare a muncii (manufactura) la cel mecanizat (fabrica)..In a doua jumatate a secolului al XIX-lea continua procesele de creste care au fost impulsionate de revolutia industriala.Revolutia industrialaa dus la liberalismul economic,lansat de Adam Smith,care proclama ideea ca statul sa nu se implcce active in sfera economica.La randul ei liberalismul a dus la dezvoltarea industriei in transport si comunicatie (primul automobile,avion,telegraf.radioul ,in Finante(banca nationala) Consider ca ,descoperirile geografice si modernizarea industriei in tarile Europene, au o stransa legatura , ele se completeaza un ape alta, deoarece dezvoltarea industriei a dus la o crestere, a productivitatii muncii , a ponderii industrei si a circulatiei marfurilor.Acestea imbinate au dus la usurarea vietii omenirii, au aparut noi ramuri de productie, s-a dezvoltat schimbul de marfuri prin export si import

Modernizarea ecnomica si constituirea monopolurilor in epoca moderna Modernizarea economica s-a afirmat mult in a 2-a jumatete a sec.19.Ideile liberalismului economic, lansate de Adam Smith,ce a proclamat ideologia non-interventionalismului, presupuneau ca statul sa nu se implice activ in sfera economica, lasand piata si concurenta libera sa-I stabileasca. Statul nu trebuia sa reglementeze comertul, sa impuna impozitele mari,sa controleze preturile sau salariile in intreprinderi.Liberalismul la randul lui a dus dezvoltarea industriei.Aparitia noilor surse de nergie(electricitatea si petrolul) a accentuat acest progress.Caile ferate impanzesc nu doar Europa,dar si intreaga lume.Apare motorul cu ardere interna invetat de Nikolaus Otto,iar la 1887 Gottlieb Damlier foloseste motorul la primul automobile.Se dezvolta telegraful,telefonul,radioul.Noile tehnologii economice la randul lor aveau nevoie de investitii,antrenorii dezvoltai noi forme de organizare a afacerilor , astfel se creau marile corporatii, detinute de mii si mii de investitori,numite monopoluriAstfel observam o stransa relatie dintre modernizarea economica si constituirea monopolurilor in epoca moderna , caci datorita formarii acestor monopoluri ,statul era datat cu productie necesara, dar asigura oligarhia, apare o concurenta si divizionarea a statelor in state cu nivel inalt de dezvoltare , mediu dezvoltate si slab dezvoltate.Catre inceputul sec 20 o serie de guverne au aoptat niste legi anti-monopol, cu scopul de a limita influenta acestora in economie.

Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen (1839-1914),domn (1866-1881) si rege (1881-1914) României. In timpul domniei lu a fost proclamata independenta Roomaniei(1877), A fost comandantul suprem al armatei romanesti in războiul antiotoman (1877-1878), a legat România de Puterile Centrale.

Cuza Alexandru Ioan (1820-1873), primul domn al Principatelor Unite (1859.1862) si al statului national România. A fost participant activ la revolutia de la 1848 din Moldova. Împreună cu M. Kogălniceanu, a initiat un program larg de reforme, care au condus la modernizarea statului. A fost silit să abdice de la putere în 1866 de către "monstruoasa coalitie”.

Cantemir Dimitrie (1673-1723), domn al Moldovei (1693, 1710-1711), a incercat sa recastige independenta tarii incheind o alianta cu Petru1 , taul Rusiei.După înfrângerea la Stănilesti (1711) se refugiază Rusia, unde a devenit consilier al lui Pentru 1.A fost unul dintre savantii cu renume European al secolului. A scris lucrari filozofice (Icoana e nezugravita stiintei sacrosanct), literare (Istoria ieroglifică), (Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor), geografice (Descrierea Moldovei), a inventat primul sistem de notare pentru muzica turcească.

Mavrocordat, familie de fanarioti din Constantinopol, înrudită cu boierime rândul căreia au fost nu- miti mai multi domni ai Moldovei si Tării Românesti în secolele XVII Nicolae Mavrocordat (a unificat dările, a fost preocupat de dezvoltarea învătământului), loan Mavrocordat (a tratat Pacea de la Passarowitz, 1718 cu Habsburgic si Venetia), Constantin Mavrocordat (a realizat numeroase reforme ale justitiei, a fiscalitătii, a armatei, urmărind modernizarea statului, Eliberează țăranii din șerbie în Țara Românească în 1746 și Țara Moldovei în 1749, A sprijinit câteva școli și a cerut preoților să știe româna. A obligat să fie tipărite cărți bisericești în limba română.

Napoleon 1 Bonaparte (1796-1797), imparat al Frantei(1804-1814 si 1815).a fost commandant al campaniei in Italia (1796-1797), apoi din Egipt (1798-1799), instituie o dictatură militară, devine consul, apoi se proclamă împărat. Realizează un sir de reforme interne pentru consolidarea statului. Pe plan extern, întreprinde un sir de campanii militare pentru dominatie în Europa, obtinand victorii, dar si infrangeri în anii 1812-1814 în Rusia, Austria si Prusia.

Vladimirescu Tudor (1780-1821), om politic roman. A participat voluntar, cu cetele de panduri, la războiul ruso-otoman din 1806-1812,a fost organizatorul rascoalei de la 1821 din Tara romaneasca , a incheiat cu eteristii o intelegere prin care trebuiau să-si unească fortele contra otomanlor.soldata cu insucces.Tradat de Ipsilanti, este ucis in urma unui complot.