Istorie Prezentari Si Argumentari

8/18/2019 Istorie Prezentari Si Argumentari

1/6

6. Prima jumatate a secolului xx adduce in Europa o serie de conficte ce vor

produce schimbari majore atat pe plan international, cat si pe plan national, in

Romania, aceasta din urma implicandu-se activ in relatiile internationale.

Astel, in contextual desasurarii unei noi etape a problemei orientale, au loc

razboaiele balcanice intre !"-!#. $n !" statele balcanice% &untene'ru,(erbia, )ul'aria si *recia+ se aliaza sub protectia rusiei pentru a inlatura dominatia

otomana. urcia va inranta in acest razboi, dar )ul'aria nu va multumita de

hotararile onerintei de Pace, initiand un alt razboi impotriva ostelor aliate. $n

aceste conditii, pentru a pastra echilibrul de orte din )alcani, Romania se va

implica in confict alaturi de urcia, (erbia si *recia. )ul'aria va capitula, evitandu-

se astel de'enerarea confictului local in unul 'eneral, prin interventia marilor

puteri. a o recunoastere a locului si rolului pe care l-a avut Romania in acest

confict, tratativele de pace se vor tine la )ucuresti. Pacea s-a incheiat in absenta

marilor puteri in au'ust !#, statul roman primind de la )ul'aria adrilaterul.

/n alt confict in care s-a implicat Ro la inceputul secolului "0 a ost primul razboimondial care s-a declansat in !1 sub pretextul asasinatului de la (arajevo.

Romania isi va mentine neutralitatea pana in anul !6, cand decide sa se alieze cu

puterile Antantei. $n au'ust !6, armata romana incepe oensiva in Austro-

/n'aria prin trecere arpatilor si inaintarea in ransilvania. $n septembrie !6,

)ul'aria declara razboi Romaniei, trupele 'ermane-bul'aro-turce ocupand urtucaia.

ot in septembrie !6, armatele austro- 'ermane incep o contraoensiva

inransilvania, impin'and armata romana inapoi peste arpati. Anul !2 a ost

unul important pentru Romania, implicarea ei aducand victoria importante3 cele de

la &arasti, &arasesti si 4ituz. Pentru ca Rusia iese din raboi, Romania va ramane

sin'ura pe rontal din rasarit si va incheia pace separate cu Puterile entrale, care

insa nu va promul'ata de re'ale 5erdinand pe ondul victorilor obtinute de

Antanta. $n acest contex Ro va reintra in razboi alaturi de Antanta, in nal ind

printre statele casti'atoare, apt ce a condus la &area /nire din !% Romania

primea ransilvania, )asarabia si )ucovina+.

Asadar, politica externa a Romaniei in prima jumatate a secolului "0 a ost 'hidata

de confictele din Europa, implicarea acesteia ind recunoscuta pep land

international 3 in razboaiele balcanice ind un actor de stabilitate, iar in primul

razboi mondial un aliat important in Estul Europei.

2. $n urma celui de-al doilea razboi mondial s-a instaurat in Romania re'imul

communist, tara ind sub ocupatie militara sovietica inca din !11. 7in !1,

Romania , prin stalinismul promovat de 7ej, se va subordona total ata de /R((,

realizand o serie de actiuni in conormitate cu noul re'im politic.

Astel, un apt istoric desasurat de ro in aceasta perioada a ost nationalizarea

intreprinderilor particulare. $n baza le'ii din !1 au ost trecute in proprietatea


2/6

statului intreprinderile industrial si miniere, bancile, dar si alte aaceri mai mic, ca

restaurantele, ma'azinele, cinemato'raele etc. 8ationalizarea industriei a ost

primul pas in procesul de centralizare economica. Astel, economia de piata, bazata

pe libera initiative, a ost inlocuita cu o economie controlata de stat, planicata in

baza unor planuri initial anuale, iar apoi cincinale.

/n alt apt istoric relevant pentru aceasta perioada este elaborarea unei noi le'i a

cultelor reli'ioase in anul !1, prin care este interzisa o9cial )iserica *reco-

catolica. )iserica romano- catolica nu a ost desintata, incercandu-se, totusi,

blocarea le'aturilor membrilor ei cu 4ccidentul. )iserica 4rtodoxa, principal biserica

romaneasca, cu cel mai mare numar de enoriasi, a intrat sub controlul re'imului.

Asadar, in urma acestor actiuni s-a consolidate primul re'im totalitar din istoria

Romaniei, structurat dupa modelul (talinist in care totul era controlat de catre stat3

industria, economia, cultura si chiar reli'ia.

. 7upa moartea lui *h 'h dej in !6:, succesiunea la sea P&R a ost preluata de

catre 8icolae eausescu , re'imul acestuia ind denumit national communism. ,

intrucat, dupa !:, partidul a incercat sa acrediteze idea unei cai specic romanesti

de dezvoltare a socialismului. Perioada comunismului national poate impartita in "

etape 3 liberalizarea re'imului % !6:-!2+ si revenirea la practici staliniste % !2-

!!+

Astel, in anul !6: a ost elaborate o noua onstituie. Prin aceasta denumirea

statlui Republica Populara Romania se modica in Republica (ocialista Romania. /n

element essential; este aptul ca in textul noii constitutii nu mai aparea nicio reerire

la /niunea (ovietica. 7e asemea, Partidul &uncitoresc Roman revine la titulatura de

Partidul omunist Roman % P..R+. &ai mult, abuzurile (ecuritatii din ani 10 :0 au

ost denuntate o9cial chiar de catre 8icolae eausescu, iar in plan cultural controlul

cenzurii s-a diminuat.

7esi la inceput re'imul lui 8 ceausesu a ost unul mai liber ata de cel anterior, din

!2 se va reveni la praticile staliniste, in special prin elaborarea tezelor din iulie,

eausesu considerand ca prin acestea se va realiza o revolutie culturala.. Prin

acestea se instituie un control sever asupra dieritelor activitati culturale,

invatamantului si mass-mediei , iar partidul communist trebuia sa joace rolul de

conducator nu doar in domeniul politic, ci si in cel educative prin consolidareainvatamantului politico-ideolo'ic.

Asadar, in timpul national comunismului se remarca doua perioade 3 una de

liberalizare in care se parea ca Romania se indreapta catre valorile promovate de

4ccident , si una de revenire la practicile staliniste apt ce avorizat caderea

re'imului in anul !!.


3/6

#. (ecolul al e'islativa. $n acest context, in au'ust61 uza a promul'at

>e'ea rurala prin care taranii erau impropietariti cu pamant in unctie de numarul


4/6

de vite pe care il detineau, ara a putea vinde sau ipoteca pamantul timp de #0 de

ani si platindu-l timp de : ani. 7esi le'ea a avut multe imperectiuni, multi tarani

ramanand neimpropietariti, consecintele positive sunt numeroase 3 o buna parte

dintre tarani au ost impropietariti, mosiile si 'ospodariile taranesti au ost dodate

cu inventor a'ricol modern si o parte dintre tarani s-au indreptat, ca orta de

munca, spre industrie.

Asadar, dupa anul :! statul roman ce abia luase nastere a ost consolidat printr-o

serie de actiuni realizate de noul domn, acestea ramanand in istorie ca marile

reorme ale domnitorului Alexandru $oan uza.

.el mai mare pericol care ameninta Europa crestina a secolelor 1-6 era

patrunderea, in spatial European, a unei mari puteri pa'ane3 $mperiul 4toman.

Acesta ducea o politica a'resiva de expansiune a teritoriului acand ca obiectivele

politicii externe romanesti sa aiba drept scop armarea individualitatii statelor

romanesti, mentinerea autonomiei si a inte'ritatii teritoriale.

7omnitorii romani s-au armat printr-o serie de actiuni militare prin care au aparat

arile Romane de marele pericol al acelor vremuri. /n exemplu in acest sens este

domnitorul arii Romanesti ?lad epes %1:6-16"+ ce a reusit pentru o buna

perioada sa pastreze independenta tarii. $n anul 16", sultanul &ehmet al "-lea

declanseaza o campanie militara impotriva arii Romanesti deoarece ?lad epes

atacase cetatile otomane de la sud de 7unare. 8umarul oastei otomane se afa

intre 00 000- "0 000 % a doua oaste ca marime dupa cea cu care cucerise

onstatinopolul+ , iar numarul celei romanesti nu depasea suma de #0.000. $n

aceste conditii, pentru a ace ata invaziei armatei otomane, domnul roman adoptao strate'ie militara deensive, prin olosirea tacticii pamantului parjolit si otravirea

antanilor. $n acelasi timp, prin atacuri rapide, hartuieste oastea otomana. >a 6@2

iunie 16", ?lad epes, printr-un atac de noapte, va reusi sa provoace o mare

conuzie in tabara otomana. (ursele istorice mentioneaza aptul ca domnitorul cu un

'rup restrans, imbracati in haine turcesti, au patruns in tabara otomana cu scopul

asasinarii sultanului. (copul lui ?lad nu a ost atins, insa eectul psiholo'ic al

atacului a ost important. $naintand totusi spre ar'oviste, sultanul a avut parte de o

surpriza3 locul era pustiit si multi turci atarnau omorati intr-o padure de tepi, apt ce

a speriat oastea otomana. ampania otomana s-a soldat asadar cu un esec

.(ultanul nu a reusit sa il prinda pe ?lad tepes , nici sa transorme ara Romaneasca

in pasalac, unele surse relatand urmatoarele vorbe ale sultanului la adresa

domnitorului roman3nu pot sa iau tara unui barbat care ace lucruri asa de mari B si

care B ar vrednic de mai mult.

$n &oldova, cel care s-a armat in luptele cu turcii este domnitorul (tean cel

&are% 1:2-:01+ care a condus oastea romana in numeroase batalii impotriva

otomanilor, una dintre acestea ind bine cunoscuta batalie de la ?aslui in anul 12:.


5/6

$n contextual crearii unui ron antiotoman la 7unare, (ultanul &ehmet al "-lea dorea

scoaterea din lupta a &oldovei , expeditia militara ind condusa de be'lerbe'ul

Rumeliei, (oliman. Pentru ca oastea romana era cu mult depasita numeric de cea

otomana, (tean cel &are a recurs la o tactica des olosita in acele vremuri , anume

tactica pamantului parjolit3 se pustiiau pamanturile, se otraveau antanile si se

or'anizau atacuri de hartuire. )atalia principal a avut loc la ?aslui , la 0 ianuarie12:. 5iind un bun strate', domnitorul roman a atras oastea otomana pe ?alea

)arladului, intr-o zona mlastinoasa, unde avantujul numeric al otomanilor nu mai

conta. &ai mult, ceata densa din ziua respective l-a ajutat pe domnitor sa ascunda

numarul real al ostirii sale, otomanii ind inranti si suerind pierderi 'rele. 5iind un

success, lupta de la ?aslui l-a acut cunoscut pe (tean cel &are in Europa,

inte'rand &oldova in relatii international diplomatice de mare amploare.

Asadar, domnitorii romani raman cunoscuti in istorie pentru actele lor de vitejie,

reusind sa pastreze inte'ritatea teritoriala a arilor Romane si sa evite

transormarea acestora in pasalacuri, desi resursele lor erau cu mult mai putine ata

de cele ale inamicilor.

". >a sarsitul Evului &ediu si inceputul &odernitatii, conditiile international erau tot

mai neprielnice pentru arile Romane, otomanii ajun'and practice sa le

incercuiasca. $n acest context, domnii nu-si mai arma pe campul de lupta

ostilitatea ata de sultan, dar sunt activi din punct de vedere diplomatic, incercand

sa obtina cat mai multe aliante.

Astel, in contextul in care relatiile cu &oldova erau tensionate din cauza

adversitatilor cu amilia antemirestilor, onstantin )rancoveanul, domnul ariiRomanesti intre ani 6 si 21, incearca sa stabileasca contacte cu alte state.

7esi in 6!! este recunoscut pe viata ca domn al arii Romanesti de catre otomani,

onstantin )rancoveanu se indreapta catre Rusia ,care abia incepea sa se arme pe

plan European, pentru a stabili o alianta antiotomana, trimitand un emisar

diplomatic la curtea lui Petru cel &are. Abia in 20! se va incheia o conventie

secreta intre ara Romaneasca si Rusia pentu actiunea impotriva Portii. a urmare a

actiunilor diplomatice active in deavoarea Portii, in 21, onstantin )rancoveanu

a ost mazilit% inlaturat din domnie+, ind executat in acelasi an.

4 alta activitate diplomatica a domnilor romani de la sarsitul Evului &ediu si

inceputurile &odernitatii este cea desasurata de domnitorul &oldovei , 7imitrieantemir %20-2+. Astel, in in 2 este incheiat ratatul de la >utC intre el si

Petru cel &are, tarul Rusiei, in vederea luptei commune impotriva $mperiului

4toman. onorm acestui tratat, tarilor romane urmau sa le se retrocedeze

teritoriile care au ost transormate in raiale turcesti de catre Poarta 4tomana,

&oldova trecea sub proectatoratul Rusiei, era asi'urata domnia ereditara a amiliei

antemir, iar 'ranite dintre cele doua state este stabilita pe 8istru. ratatul de la


6/6

>utC este un exemplu de prudenta si abilitate diplomatica, prin care 7imitrie

antemir urmarea obtinerea independentei si a inte'ritatii teritoriale a &oldovei,

bazandu-se pe cea mai mare putere crestina din rasaritul Europei. 7in pacate,

consecinta imediata a tratatului a ost ampania otomana din acelasi an, in urma

careia 7imitrie antemir pierde tronul &oldovei.

Asadar, putem arma aptul ca politica domnitorilor romani s-a incadrat in relatiile

internationale la sarsitul Evului &ediu si inceputurile &odernitatii, ultimii domni

pamanteni determinand $mperiul 4toman sa 'aseasca o metoda mai ecienta de

dominare a arilor Romane 3 instaurarea re'imului anariot, la inceputul secolului

.

#. onstituirea statelor medieval a insemnat si un transer de putere politica din

partea cnezilor si voievozilor locali in avoarea conducatorului ales, care si-a asumat

titlul de mare voievod. Pentru a conduce , acest voievod avea nevoie si de alte

institutii care sa asi'ure stabilitatea statului. Aceste institutii sunt institutii central

pentru ca isi maniesta autoritatea oe intre' teritoriul tarii.

Astel, o prima institutie si cea mai importanta in ara Romaneasca si &oldova este

domnia. >a el ca si in occidental Europei, orma de or'anizare politica este

monarhia de tip medievaval, insa succesiunea la domnie s-a acut pe cale ereditar

elective3 domnitorul trebuia sa aca parte din dinast$A )asarabenilor in ara

Romaneasca sau a &usatinilor in &oldova, ind conrmat de Adunarea

arii.7omnitorul purta titlul de B $o,mare voievod si domn sin'ur stapanitor ceea ce

inseamna aptul ca este cel daruit de 7umnezeu % $o+, commandant militar % mare

voievod+, stapan al tarii si al locuitorilor ei % 7omn+ , iar B sin'ur stapanitorinseamna ca era independent. &ai mult, atributiile domnului vizeaza toate

domeniilor importante 3 de politica interna si externa% declara razboi si incheia pace,

semna tratate cu tarile vecine+, militare, administrative % conducea intrea'a

administratie, numea dre'atorii+, unciare % theoretic era proprietarul intre'ului

pamant pe care il administra dupa cum considera de cuviinta+, nanciare % bate

moneda si instituie sistemul de impozite+, judecatoresti etc.

4 alta institutie imporanta din spatial romanesc in timpul Evului &ediu este )iserica,

apt ce a determinat domnitorii romani sa e preocupati de or'anizarea ei. $n ara

Romaneasca, &itropolia este create din initiative domnitorului 8icolae Alexandru, in

#:!, avand sediua la urtea de Ar'es si ind recunoscuta de Patriarhia dinonstantinopol. $n &oldova

Istorie Prezentari Si Argumentari

Documents

Transcript of Istorie Prezentari Si Argumentari