ISTORIE, MBMORIE, MEMORTAL - cdn4.libris.ro se construieste un miracol... · a competitiei bazate...
12
ROMULUSRUSAN ISTORIE, MBMORIE, MEMORTAL CUM SE CONSTRUIE$TE UNMIRACOL CuvAnt inainte: ANABTAIYDIANA Editor: IOAI\IA BOCA Fundatia Academia Civicl 20L7
Transcript of ISTORIE, MBMORIE, MEMORTAL - cdn4.libris.ro se construieste un miracol... · a competitiei bazate...
ROMULUSRUSAN
ISTORIE, MBMORIE,MEMORTAL
CUM SE CONSTRUIE$TEUNMIRACOL
CuvAnt inainte:ANABTAIYDIANA
Editor:IOAI\IA BOCA
Fundatia Academia Civicl20L7
Cuprins
Cuvdntfurainte deAna BIANDIANA .....................7Nota editorului (Ioana BOCA).....,. ........................9
Academia Civic6 - o fundalie pentru istorieUn interviu de Rodica Palade ........... 11
fntrarea h NATO a lui Alexandru Drflghici...................18De la furchisoare la memorial
Un interviu de Rodica Palade .......... 20Actualitatea lui Iuliu Maniu ...........26Ce este Centrul Internafional de Studii asupra
ComunismuluiO discutie cu Simona Popescu ..........29
Culegerea gi editarea izvoarelor de cltre,,Academia Civic[". .....99
Istoria ca antidot: americanii qi r[zboiul rece......... ,,.,46O gcoal[ a memoriei.............. ...........S2fJn recenslmAnt aI RomAniei concentra[ionare
Un interviu de Ioana Anghelescu ......SsMemorie gi caracter............... ,.,,,,,,,,62Despre memorie qi poezie
Un interviu de Ana-Maria Botnaru .................... 68Condamnarea comunismului .,..,.,.74Dialog despre felul cum s-a n[scut primul memorial
al victimelor comunismului din lume. ..... 90Cronologia r[zboiului rece
Un dialog cu Armand Go9u......... ....1ooCum s[ evili un curs de istorie
a represiunii comuniste........... .................., 11o
ftrranii gi comunismul - o enpozilie a FundafieiAcademia CiviciUn interviu de Armand Goqu......... ....................115
aJ
Rudele celor arestafi au un sentiment de neputin[iqi de hpsi de sperantiUn interviu de Ovidiu $imonca.... ...t24
,,Memoria ca formh dejustifie"Un interviu de Rodica Palade .........13o
Istoria oral6: componenti a Memorialului Sighet.....r4zRusaliile Negre ..............145Trecutul li deranje zd. pe parvenili
Un interviu de Cristian Robu Corcan...... ..........155Topografra terorii .........16oDeschisoarea de la Sighet .............164Prin memorie un popor se regenereaza mereut
renaqte...Un interviu de Iulian Brok......... ..... 166
De la oamenii-cifir[ la oamenii cu identitate real[Un interviu de Katharina Kilzer... ...L72
,rl,a lnceput a fost cuv0ntul"Un interviu de pr. Carol Daniel Sab[u........ ......r77
Argument laCarteaMorlilor ...... r8rSighetul de la Bucureqti................ .................. 238Copiilor de azi nu mai are cine s[ le spun[ ce a fost
Un interviu de Matei Martin...... .,...24LMemoria ca formd dejustitie .......245Crimele comunismuluit Cartea rnorSilor, o evaluare
documentatiUn interyiu de Armand Goqu......... ...................254
Memorialul Sighet. Jubileul de zo de ani.....................259,r$i adevlrul v[ va face liberi"
Un interyiu de Valentin Iacob......... ................. z6zCum am devenit editor ..................272Trecutul viu ........... .........277Memorialul $coal[..... ...279
4
ROMITLUS RUSAN tn imaginidin Arhiva Memorialului Sighet ...............297
ln loc de postfa!e............... ..............821
Rodica PALADE, Romi Rusan...... ....g2gGabriel ANDREESCU, Omul delicat, onest, loial,
devotat - gi fiecare Ia superlativ........... ..,.825Marius OPREA, Dormind printre martiri ..... g2gArmand GO$U, Istoric prin pasiune gi vocaf,ie ...............g81Alexandru ZUB,lJnmare prieten, Romulus Rusan,
_ la despir;ire............ ...3g4
Alexandru NICULESCU, lnchinare unui mare patriot ...SgTIon POP, Un rimas bun lui Romulus Rusan................. 34oAnatol PETRENCU, A murit scriitorul
Romulus Rusan...... ..544Gabriela ADAME$TEANU, Romulus Rusan: cAteva
amintiri.. .,847Vladimir TISMANEANU, Romulus Rusan qi viala tn
adevdr..... ..g5oSmaranda VULTUR, Romi - un remember........................ gS2Associazione Italiana di Romenistica, S-a stins o stea........gS4Ioana DIACONESCU, O iubire ca-n poveAti ......................856Gheorghe Mihai BARLEA, Cilitorie printre stele
gi printre ceruri suprapuse: Romulus Rusan .........g61Marius GHILEZAN, Apostolul Martirilor ............... ......... iO +Mara $TEFAI.[, Eroii nu mor ..........;167Nicolae PRELIPCEANU, In memoriam
Romulus Rusan...... .. 369Marius BAZU,Cineva, acolo sus, ne iubeqte! ..................g77Simona POPESCU, Atunci cAnd moare un om drag .......g2gDorin TUDORAN, Cel plecat ............576Tudor Cllin ZAROJANU, Ne-apflrdsit, pentru o lume
mai bun{, aga cum era eI, Romulus Rusan..... .........57g
5
Al. CISTELECAI.tr, Romulus Rusan, la Masa Tdcerii...,.37 9Cristian VASILE, Romulus Rusan, un militant al
memoriei................ ...382Emilian GALAICU PAUN, Cartea cu care pleci................ 384Gheorghe PAR.IA, Pro memoria. Rezisten[a prin
bunitate qi idei...... ... 386Florin A\IGHEL, Romfrnia pierde eroii.
Romulus Rusan...... ..388Mircea POPA, Romulus Rusan...... ....................391Nicolae BACIUT, O discufie la"MasaTdcerii",
Romulus Rusan (1935-zo16)............. .......394DanielVIGHI, Roadele unei slujiri mai slrace decfft
ogoarele cu porumb din munlii Zarandului............SgZLucian AVRAMESCU, Aflu, cu amfirdciune,
ci a murit Romulus Rusan...... ...................4o1Ioan VIERU, Lfn veritabil cavaler al literaturii.............. 4o3
ACADEMIA CTVICA - O FUNDATIEPENTRU ISTORIE
Un interviu de Rodica PALADE
in iulie 1995, revista ,,22" dedica un suplimentMemorialului de la Sighet qi simpozionului ce tocmai seincheiase. A trecut un an $i, for afara faptului ci ne aflimla incheierea unui alt simpozion, al 4-lea, ce mai estenou la Sighet?
Am sentimentul c[ Memorialul a inceput s[ existe. El numai este doar un proiect p[re1nic, ci o realitate care s-a impusirevocabil. PAnI nu demult, se iveau momente in care Sighetulera considerat doar un hobby al unor fantagti. Sau momente incare ne indoiam noi inEine de finalitatea, ,jn cursul vieliinoastre", a proiectului. Acum gtim sigur c[ vom ajunge ladestinalie Ei singura intrebare este cAnd...
De unde proveneau incertitudinile?Simleam c[, oficial, Memorialul nu este dorit. Vedeam cum
se ,,fHcea totul" ca el s[ fie zldlrnicit sau cel pulin intirziat.Faptul c[ proiectul a fost acceptat de Consiliul Europei a trezitiritare. Pe fa
selectionati la Bruxelles in programele PHARE, pentru cI - agacum este firesc, dar numai intr-o democra[ie - referin{ele desprenoi erau luate gi de la oficialitdtile romAne. Cam in acelagi timp,ziarul guvernului ne categorisea drept ,,lichele" gi ne acuza de,y6nzarea suferintei romAnegti". Serviciile de dezinformare aulansat zvonul ci la Sighet va fi minimalizat[ rezisten]a romA-neascl, cd perelii vor fi dlrAmati pentru a se transforma celulelein birouri eosmopolite. Apoi s-a spus: ,,De ce la Sighet? Acolo aufost doar elitele. Memorialul trebuie fficut la Aiud, sau la Gherla,sau la Jilava"... Apoi - ca intr-un serial pe care nu mai gtiau cumsX-l prelungeasc[, fHcAndu-se cX uitd c[ initial ne etichetaserldrept,,oculli" - au qoptit anul trecut unui ziarist american (niciacum nu Etim daci era doar naiv, sau mercenar) ci am fi...,,profasciqti", ,,antisemiti"! Reclamatia a fost trimisl tuturororganismelor care ne d[duserl o mAn[ de ajutor - de la ConsiliulEuropeila Fundalia Hanns Seidel.
Apoi au scris aceleagi minciuni pAnd Ei Centrului ,,SimonWiesenthal". Peste tot a trebuit sd dovedim cE sunt scorneli. $iam reuqit, deqi este mult mai greu s[ dovedegti ceva fiind indefensiv[ decAt mergAnd pur gi simplu pe drumul tIu. Defensivaaceasta nefireasc[ ne-a frAnat mult, dar pAnI la urm[ am ieqitinttrri1i, pentru cI ne-a aplrat adevdrul. Ei n-au previzut asta,erau convingi cH ne vor distruge. Mai ales cd eram slraci gi, dincavzaasta, fragili.
Era, lntr-un fel, o luptl intre David qi Goliat!Noi, o mind de oameni entuziagti, dar fHr[ nici un venit
(,,benevoli", cum se spune, cam condescendent, in limbaj biro-cratic!), iar ei, un sistem dornic sH-Ei ascundl trecutul. Intr-o lumea competitiei bazate pe forla banului pdrea o utopie.
Care a fost cea mai grea incercare?Momentul cAnd ni s-a plrut c[ occidentalii nu vor s[ afle
adevXrul despre comunism. CAnd am constatat c[ statele nu auprincipii, ele au doar interese, qi cd asta se poate repercuta giasupra conceptiilor oficiale despre istorie. (Dar asta nu poateimpiedica, ba chiar oblig[ societatea civill s[ se implice.) Unuldin momentele acestei constat[ri a fost cAnd, aflAnd, in 1995,despre inilierea Memorialului Victimelor Comunismului de la
t2
Washingto-n, ne-am oferit colaborarea, prin cAliva specialigti, labanca de date. Nu-ni s-a r[spuns - sari poate hu ne-a parvenitrlspunsul -,-ig s9h!n1b.aq alat (s-a vorbit mult desp're acestlucru, nu mai insist) de includerea d-lui Ion Iliescu inboard-urinternalional aJ Memorialului. Prin aceast[ optiune, partearomaneascr a Memorialului de la washington risdd'se semtne inspirit q_i liter[
-cu g,n fel de ,,Carte albd a Seiuriti1ii,,...
- . -prede[! c[ e vorba de o neglijen[i, de o super-ficialitate, de o precau[ie? Sau iie o tacticd precon-ceputi?
. $tig. cd-gi creatorii MVC s9 _lupt[ cu prejudecHtile din jur.Un kremlinolog american,-de pitdlf a afirmat-ctr la Washingtonva fi un memorial rdzbunEtor, o victorie triumfalistE arlzboinicilor invingxtori in rrzboiul rece! $i acolo existd vocicare, incercdnd sI frAneze sau s[ tempereze procesulcomunismului, il caracterizeazd drept revangism, revi]zionismsau (cazul- extrem ; cel mai perfid - moqtenit direct de labolgevici) de profascism.
PLEDOARII PENTRU BENIGNIZAREACOMI.'NISMULUI
. ..Implicil, ei propun disocierea celor douH tipuri detotalitarism (care gtim ctr s-au condilionat reciproc si in unelemomente s-au impletit fr[]eqte), pledAnd pentru o benignizareaa comunismului qi amnistiere a crimelor lu:i. Numai c{ --trecAndpeste durata mai lung{ a comunisrnului gi numtrrul de crime, maimare - nu e vorba s{ fa99m ierarhizlri, 3[ d[m sentin]e, ci i[ neasumtrm o analiztr lucidtr, congtientizatl atat la niveiul indi-ui$lrJoi, cAt gi la al societltii. Germania imediat postbelic[, depil-ql, a- parcurs un asemenea proces, al nazismultii, care nu s-asoldat doar cu condam-nlri gi epurlri,.ci gi cu autoanaliza fiec[ruicetl1ean asupra rolului s[u,- bun sau rlu, in trasedia abialncheiattr. Aceast[ autoanaliztr a p-ermis educatia in icel spirii,care continu{ gi azi. Flste nevoie gi la noi, qi in aite 1[ri vecirie deacest proces; ce.l puln intim gi te,oretic - al comunismului gi alrepercusiunilor lui. Dar semnalul oficial este tocmai de sensinvers. A se tr-ece pur verbal peste atatea crime (nu numai crimes&ngeroase, dqr gi crime asupra conqtiinlei), a se vorbi decomunism ca de un totalitarism benign, a se uita c[ el trlieqte
13
inc[ in mentalitltile qi manifest[rile pubJicg, iat[ ce doresc doarcei ce sunt realmente vinovali, incbrcAnd s[ inculee aceastlvinovalie celor infinit mai pulin vinovali, cu sugestia cd oriceproces al comunismului i-ar pune pe ei in pe-ricol.'
Cum afi trecut peste aceste impedimente fur ceea cea[i flcut pentru Memorial?
Am ipelat la memoria oamenilor, care constituie o for[[regeneratoare pentru fiecare din ei qi pentru societate. Amor:ganizat acum trei ani qi jumdtate acel departaPent de istorieorll5, intAi pe l6ng[ Alianla Civic[, mai apoi pe lflng[ FundatiaAcademia Civicl.
Am observat cH, atAt pentru cei ce se confeseazd, cAt -9i
pentru noi, aceast[ comunicire echivaleazd, ctt un sentiment de
iliberate. Adevlrul elibereaz6 conqtiinlele (,,$i veti cunoaqte
adev[rul, gi adevlrul v[ va face liberi", spune Evanghelistul)'Observ acest lucru gi la studenlii cu care lucrflm - majoritatea de
la facult[1ile de Istorie. Cred c[ intAlnirile cu martorii trecutuluisunt cel prlirr la fel de importante ca qi cursurile sau seminariilelor de specialitate.
A[i arnrt qi reculuri?La un moment dat am simlit o anumit[ oboseal[ la cei pe
care-i solicitam. unii m[rturiseau cd se tem, allii erau sceptici.
Am g[sit atunci o solulie care s-a dovedit o extrem de bund relan-
,"r.r ,* dat un anun!, prin ziare qi prin revista dumneavoastr[,cX agteptlm mxrturii gi documente despre anul 1946 (era chiar
tema seminarului de la Sighet din acest an). Au venit extrem de
multe r[spunsuri: unele erau oferte pentru inregistrare, altele
amintiri scrise, chiar gi c[rti. Simpozionul a cAqtigat enorm inautenticitate prin acest aflux de date concrete, care a completat
studiile istoricilor profesioniqti. Dar mai ales am vdzut o vointX
extraordinar[ a oamenilor de a participa, fiecare prin experienta
sa timidd gi fremdt[toare, la procesul repunerii in drepturi a
adev[rului. Au venit qi oameni care au mlrturisit c[ au contri-buit, congtient sau inconqtient, la fraudele din alegeri. M[rtu-risirile lor mi s-au p[rut cele mai importante, insemnAnd o
victorie personal[ pentru fiecare dintre ei.
T4
CELE TREI TREPTE ALE IMPOTRTVIRIIVom continua aceste apeluri. Unul din ele va lncerca str
realizeze o listi cat mai complettr a morfilor din inchisori. vomlansa de asemenea apeluri pentru reconstituirea vietii cotidiene(relatiile de familie, de vecinrtate, de lucru, cartierele noi, demo-l6rile, sistematizarea satelor, biserica, qcoala, armata, invdld-pant-ul, presa, navetismul, dosarele de cadre, destinul femeii...).ln colaborare cu ,,Karta" din Vargovia, vom lansa un apel pentrureconstituirea celor trei trepte ale impotrMrii: ieziitenlr,oponentl gi disidentl.
Ce rol au simpozioanele?Pe de-o parte, intAlnirile istoricilor romAni gi strlini (anul
acesta au fost invitali din strrinltate doulzeci, cu sprijinulconcret al consiliului Europei), iar pe de alta dialogul icestoristorici cu martorii, care completeazi cercetarea qtiinlific[ prinexperienla personalr. In sfargit, este vorba de contribufa cea maisubstantiald la banca de date a Memoriarului. Analeli sighet seadaugr Bibliotecii sighet (inauguratr in acest an cu o larte atanrrului istoric Gheorghe onigoru, dar avand in perspectiv[imediatX alte ci4i, de Reuben Markham, Maria G. Britianu, DanM. Brltianu $.a.). Anul acesta am inregistrat peste roo decomuniclri, care vor alc6tui volumul g al Analelor-sighet (regretc[ ati putut glzdui doar o infimX parte in acest supliment). Ceeace a rezultat va fi o monografie de aproape goo pagini despreanul 1946 (institufii, societate, mentalitEli, evenimenfe).
Cum a[i ales tema Simpozionului din acest an? Dece rrtg46"?
.19!6 a fost perltJu toate t[rile ocupate de sovietici un ancrucial, in care, prin falsificarea-alegeriloi, comunistii au preluatputerea, legitimandu-se astfel din [unct de vederl dem6cratic.Ingflnat gi schimonosit, mecanismul democratic devenea o armdpentru.distrugerea democrafiei. (s-ar pgtea scrie studii despresensurile cuvantului democralie, folosit inflalionar ln ep6cdpentru definirea unor realitlji violent anti-democratice). Siimqlinesc de atunci ci^ncizeci de ani, iar aniverserile-inaeimnatotdeauna la analize. In plus, pentru noi romanii, aniversarea
t5
cade peste un alt moment - cel actual - care are_toate qansele sldevind,la rAndul slu, de r[scruce, incheind simbolic un ciclu qi
llsand'deschis[ calea concluziilor pentru viitor. Academia civic[gi-a propus s[ studieze istoria ultimei jumltH]i de secolin.ssopulitarit ricuperlrii memoriei colective qi al transform[rii ei intr-ozestre pentiu viitor. Clci fundalia noastr[ este o fundatie pentruistoria care a fost beneficiul celei care va fi.
Spuneafi la lnceput ci Memorialul poate fr perce-nut azi ca o realitate...' Dr, in afara cantit[[ii de cercetare pe care o incorporeaz[,el este deja palpabil: poate fi vizitat zilnic (deocamdatl in stareaoriginarH in cdre seifl[ fosta inchisoare). D.ar intre.liglp, itdec-embrie trecut, am contractat (pentru o sumH apreciabil[) pr.o-
iectul general de restaurare a cl[dirii. Ary linyt apoi, in februarie,un coicurs pentru arhitectura spaliului de recule-gere. (,,am-prenta" viitorului Memorial, singurul element ce se adaugl vechiiconstrucfii, in curtea de ,,plimbare" a delinutilor)- Acum $!-nrq;iectul ,,spaiiului" este terminat, qi am organizat, la.inceputul luniiiunie,'ui alt concurs, de astd dltd pentm execulie. Concursul a
fost adjudecat de o firmd din Baia Mare, care a qi inceput, zileletrecute, lucrlrile.
,,MINUNATA NOASTRA UTOPIE,,Aici nu avem destule cuvinte s[ mullumim domnului Migu
CArciog, generosul om de afaceri din lo-ndra, care -va
sponsorizaintegra.i'icest capitol al proiectului, de la concurs Ia proiectareaproi'riu-zistr si de aici Ii executie. DupH cum trebuie s[ mul-iumim asociaiiilor si erupurilor de sprijin ale Memorialului care,iin paris qi Mtinchin-la i,os Angelgi (frin doamnele Maria Br[-tianu gi Gibriela Carp sau domntrldl. Miron Costin), continul s[strAnj[ sumele neeeiare continutrrii construetiei. Cu partea de
istori! ne mai descurclm cum putem, ea totalizeaz[ doar cfltevaprocente din devizul proiectului, dar costul restaurdrii este uriag
ientru posibilitltile -noastre gi el va trebui acoperit trePtat din
'aceste micii donaiii; donalii cri atAt mai prelioase cu cAt ele vin lngeneral nu de h bogalii momentului, ci de la oameni cu inimliarg[ qi cu dorinta d'e a se implica ln minunata noastrl utopie,cari c6boar[, iatl cu picioarele pe pdmAnt...
t6
in sfArEit, ca s[ inchei eapitolul mullumirilor, trebuie sd leadreslm presei independente, de la Lupta din Paris Ei celelaltepublicatii ale exiluluila Romdnia liberd. gi Reuisfc 22, care avunnlrit cu inlelegere qi simpatie efortul nostru gi l-au fHcutcunoscut. Chiar acest supliment al revistei dumneavoastrl, con-ceput impreund cu Centrul de Informare gi Documentare dinBucuregti al Consiliul Europei, este o dovad[.
In aceasti situa[ie, care ar fi urgen[ele Memo-rialului qi cum ar putea fi ele acoperite?
Este jenant, dar urgentele sunt in legdturl tot cu banii pecare nu-i avem. Trebuie s[ strAngem fonduri, astfel ca restau-rarea qi amenajarea sI aibd continuitate (deocamdatH, finantdmun capitol inainte de a gti cum o s[ facem cu celllalt...). Apoi netrebuie fonduri pentru angajarea cAtorva cercetltori, care slgestioneze banca de date (colaboratorii noqtri de la istoria oral[\i vor termina Ia anul facultatea gi cine gtie cum gi unde se vorrisipi... ), a unor redactori qi muzeografi. $i - nu in ultimul rAnd- a unui director de proiect, care sd preia toate firele gi s[ ledepene pAnH la cap[t. Lucruri fireEti, dar greu de infEptuit, qitotugi presante. Este de neconceput ca aceiagi ,,benevoli" s[ le fa-cem la infinit pe toate: reprezentarea, relaliile cu institutiilenalionale gi internationale, legltura cu publicul gi cu presa,strAngerea de fonduri, concursurile de arhitecturX qi licitatiile deantreprizl, cir{ile qi pliantele de promovare, contractele qi co-respondenfa, simpozioanele gi istoria oral[, introducerea datelorin computer qi ,,eternizatea" casetelor audio pe CD-uri...
Trecerea Memorialului in mAna acestor specialigti, pe caresuntem in curs de a-i forma, va fi momentul agteptat cAnd vomqti cX memoria generatiei plrinlilor noqtri este incredinlatX uneigeneratii tinere, care va Eti s[ o prelungeascl in posteritate.
zz Plus, supliment al Reuistei zz,nr. 31din ro-16 iulie 1996
t7
