Partea pozitiva a stresului - cdn4.libris.ro pozitiva a stresului... · sunt intrebafi cum se...

of 6 /6
KELLY McG ONIGAL Partea pozitivir a stresului DE cE STRESUL llt recu BINE $r cuM sA-L FoLosE$TI iN revoenEA TA Traducere din englezi de Monica Secetl Life{$le PUSLISIIINC

Embed Size (px)

Transcript of Partea pozitiva a stresului - cdn4.libris.ro pozitiva a stresului... · sunt intrebafi cum se...

  • KELLY McG ONIGAL

    Parteapozitivira stresuluiDE cE STRESUL llt recu BINE$r cuM sA-L FoLosE$TIiN revoenEA TA

    Traducere din englezi deMonica Secetl

    Life{$lePUSLISIIINC

  • Cuprins

    Introducerc. ..................9

    Partea 1. Reconsideri STRESUL! ................. ..............,.. 25

    Capitolul l. Cum str [i schimbi pirerea despre stres...27Capitolul2. Dincolo de ,lupti sau fugi" .......:............68

    Capitolul 3. O viali su sens este o viafi cu stres .......100

    Partea a2-a.Ttansfomi stresul!...... .........131Capitolul4. tmplictr-te! Cum te ajuti anxietatea

    si fii la lni$imea provocirii. ........... 138Capitolul 5. Interacfioneazil Cum creeazi caracterul

    afectuos rezilienfi... ......182Capitolul 6. Cregti! Cum te fac adversitijile

    mai puternic................ ....................238Capitolul T. Reflecfii finale ...283

    Muryumii ...........289Note.,,......,. .........293

  • Capitolul l

    Cum si ifi schimbi pirerea despre stres

    SfAffenn in Laboratorul de cercetare comporklmentali dela Universitatea Columbia,linAndu-mi braful drept la lnil-flmea uminrlui. Psihologa Alia Crum lncerca si il impingiin jos. Ne-am luptat cAteva secunde. ln ciuda faptului cieste mignoni, era surprinzitor de puternice. (Am aflat maitirziu ci, in facultate, Crum chiar jucase hochei pe gheafiin divizia [, iar in prezent este participanti de nivel interna-

    fonal la triatlonul lronman.)Bragul meu a cedat.Asum, tnloc simite lmpotrivegti, weau si$iimaginezi ci

    intinzi brapl spre cineva sau spre ceva la care !i, a spus Cntm.Mi-a cerut si imi imaginez ci, atunci cind apisa pe

    braful meu, puteam si canalizez energia ei spre ceea cedoream si ating. Pentru acest exercifiu fusese inspirati detatil ei, care este sensei in aikido, o arti marfiali bazatlpeprincipiul transformirii energiei diunitoare. Mi-am con-struit o imagine a$a cum imi indicase Crum Ei am incercatdin nou. De data asta, am fost mult mai puternici gi nu areuEit si imi impingi braqul in jos. Cu cAt impingea ea maimult, cu atat mA simleam eu mai puternici.

    Chiar ai impins la fel de tare gi de data asta?, am intrebat.

    Crum radia. Tocmai demonstrase singura idee de labazatuturor cercetirilor ei: modul in care te gAndegti la cevapoate transforma efectul siu asupra ta.

    Mi intilneam cu Crum in laboratorul de la subsolulFacultelii de Afaceri din cadrul Universiti;ii Columbia, ca

    =Zl

  • si discutim despre cerceterile ei privind stresul. pentru untAnir om de gtiingi, Crum are un palmares neobignuit dedescoperiri cu vizibilitate mare. Munca ei atrage atenfia,deoarece arati ci realitatea fizici este mai subiectivi decAtcredem. SchimbAnd modul in care oamenii se gAndesc la oexperienti, ea poate schimba ceea ce se lntAmpli in corpullor. Descoperirile ei sunt atAt de surprinzitoare, incit ii facpe mul;i si se scarpine in cregtet, zicAnd: ,,Ce? Chiar e cuputinli aga ceva?"

    Aceasti reacfie - Chiar e cu putin{d aga ceva? - leeste familiari cercetitorilor care studia zi mentalitdfile.Mentalititile sunt convingeri care i1i modeleazi realitatea,inclusiv reacfiile fizice obiective (cum ar fi fo4a brafuluimeu in timp ce Crum lmpingea in el) gi chiar sinitatea,fericirea gi succesul pe termen lung. Un fapt important eci noul domeniu al gtiinlei mentalitigii arati ci o singuriintenrenfie scurti, conceputi si modifice felul in care tegdndegti la ceva, ili poate imbunitifi sinitatea, fericireaEi succesul, timp de mulli ani. Domeniul este plin de des-coperiri remarcabile care te vor face si te gAndegti bine lapropriile convingeri. De la efecte placebo la profelii carese autoimplinesc, percepfia conteazi. Dupi acest curs in-tensiv privind mentalitigile, vei inlelege de ce convingeriletale despre stres conteazi - gi cum si faci ca si ili schimbipirerea despre stres.

    Efectul la care te agtepfieste efectul pe care il ob,tii

    ,,Alungi kilogramele cu glndul" gi ,,lnsinitogegte-te princonvingere" au fost doar doui dintre titlurile de ziar careau anunrat publicarea unuia dintre primele studii ale Aliei

    28 i partea pozitiva a stresului

    Crum. Aceasta cooptase menajere de la gapte hoteluri dinStatele Unite pentru un studiu despre modul in care convin-gerile afecteazi sinitatea $i greutatea corporali. Menajuleste o munci obositoare, arzind peste 300 de calorii peori. Ca exerciliu fizic, aceasti activitate se situeazi pe ace-lagi nivel cu ridicarea de greutili, aerobicul ln api gi mersulpe jos cu o vitezi de 5,6 kilometri pe ori. Prin comparafie,munca de birou - precum participarea la gedinle sau lu-crul la calculator - arde aproximativ 100 de calorii pe ori.$i totugi, doui treimi dintre menajerele recrutate de Crumerau de pirere ci nu fac exerci$u fizic regulat. O treime auspus ci nu ficeau deloc exercifiu fizic. Corpurile lorreflectauaceasti perceplie. Tensiunea arteriali, raportul talie-gold gigreutatea corporali ale unei menajere obignuite au fost exactcele la care te-ai fi agteptat, daci ar fi cu adevirat sedentari.

    Crum a conceput un afig care descria modul ln caremenajul se califica drept exercifiu fizic. Ridicarea salte-lelor pentru a face paturile, luarea prosoapelor de pe jos,lmpinsul cirucioarelor incircate gi datul cu aspiratorul -toate acestea necesiti forli gi rezistenfi. Afigul stipulachiar gi caloriile arse ln timpul efectuirii fiecirei activitifi(de exemplu, o femeie de 63,5 kilograme ar arde 60 de ca-lorii ficind curilenie in baie timp de L5 minute). La patmdintre cele gapte hoteluri, Crum le-a comunicat aceste in-formalii menajerelor printr-o prezentare de 15 minute. Deasemenea, a agitat copii ale afigului, atat ln englezi, cAt giln spanioli, pe avizierele din sala menajerelor. Crum le-aspus ci, ln mod evident, ele indeplineau sau depigeau reco-mandirile ministerului senAtefii privind exerciliul fizic Aitrebuiau si se agtepte si observe beneficiile pentru sinitateale faptului ci erau active. Menajerele de la celelalte trei ho-teluri au format grupul de control. Ele au primit informafii

    izg

  • despre cAt de important este sportul pentru sinitate, darnuli s-a spus ci munca lor se califica drept exerciliu fizic.

    Patru siptimAni mai tArziu, Crum le-a contactat din noupe menajere. Cele care fuseseri informate ci munca lorera exerci;iufizic scizuseri in greutate gi pierduseri dingrisimea corporali. Tensiunea lor arterialtr era mai mici.Chiar erau mai incAntate gi de locurile lor de munci. Nuficuseri nicio schimbare ln comportamentul lor din afaraserviciului. Singurul lucru care se modificase era perceplialor despre ele lnsele, ca persoane care fac exerciliufizic.De cealalti parte, menajerele din grupul de control nu auprezentat niciuna dintre aceste lmbunitifiri.

    Deci asta inseamni ci, daci tp spui ci uitatul la televizorarde calorii, pofi slebi? Imi pare riu, dar nu. Ce le-a spusCrum menajerelor era adevirat. Femeile chiar ficeau exer-ciliu fizic. Dar cAnd le-a cunoscut, ele nu lgi vedeau muncaln felul acesta. Ba mai mult, erau inclinate si considere cimenajul diuna corpurilor lor.

    lpoteza uluitoare a lui Crum este ci, atunci cAnd suntposibile doui urmiri - in cazul acesta, beneficiile pentrusinitate ale exercigiului fizic versus dificultatea pe care opresupune munca fizici-, agteptirile noastre influenfeazicare dintre urmiri este mai probabili. Ea a conchis ci per-cepfia menajerelor asupra muncii lor ca exerciliu fizic si-nitos a transformat efectele acesteia asupra corpurilor lor.Cu alte cuvinte, efectul la care te aStqfi este efecatl pe care ilobln.

    Urmitorul studiu mediatizat al lui Crum a dus aceastiidee mai departe. ,Studiul axat pe degustarea de shake-uri"a fost ficut pe participanti flimAnzi, care au venit la labo-ratorla opt dimineafa, firi si fi mAncat nimic peste noapte.La prima viziti, participanfii au primit un milkshake cu

    eticheta ,,Extravaganfi: decadenla pe care o merifi", cu oeticheti nutrifionali care arifia 620 de calorii gi 30 de gramede grisime. La a doua viziti, o siptimAni mai tirzia, artbiut un milkshake etichetat,,Shake ralional satisfaclie firisentimente de vinovifie", cul40 de calorii gi zero grame degrisime.

    ln timp ce lgi beau milkshake-urile, participan{ilor le-afost aplicat la un cateter intravenos, pentru a fi luate probede sAnge. Crum misura modificirile nivelurilor sangvine alegrelinei, cunoscuti Ei ca hormonul foamei. CAnd nivelurilesangvine ale grelinei coboari, te simli situl; cind nivelurilesangvine urci, simtri nevoia de o gustare. Cand minAnci unaliment bogat ln calorii sau in grisime, nivelurile grelineiscad spectaculos. Alimentele mai pufin sifioase au un im-pact mai slab asupra acestui hormon.

    E de agteptat ca un milkshake copios gi unul sinitos siaibi un efect foarte diferit asupra nivelurilor grelinei - ;iaga a gi fost. Consumarea shake-ului ,,ra1ional" a dus la omici reducere a grelinei, in timp ce consumarea shake-ului,,extravagant" a produs o scidere mult mai mare.

    Dar iati realitatea: etichetele milkshake-urilor au fostfalse. ln ambele di1i, participantii au biut unul gi acelagimilkshake, de 380 de calorii. Nu ar fi trebuit si existe niciodiferenfi in modul in care au reaclionat tracturile lor diges-tive. $i totugi, cAnd ei au crezut ci shake-ul era o tratafieextravaganti, nivelurile grelinei au scizut de trei ori maimult decit atunci cind participangii au crezut ci primiserio biuturi dietetici. Din nou, efectul la care s-au a$teptatoamenii - safietatea - a fost Ei efectul obflnut. Studiul luiCrum a aritat ci aEteptirile pot modifica un factor atAt deconcret precum cantitatea unui hormon secretat de celuleletractului gastrointestinal.

    30 =- =31

    Partea pozitivd a stresului

  • Capitolul6

    Cregti!

    Cum te fac advercitd,tile mai put*nic

    nfZfnVA-1f O CUpA pentru a identifica o etapi din vialata care a reprezentat o perioadi de creqtere personali sem-nificativi - un punct de cotituri care a dus la schimbiripozitive sau la un scop nou descoperit.

    Dupi ce iti vine in minte o perioadi precisi din vialata, gindeEte-te la asta: ai descrie acest ristimp ca fiind Eistresant?

    Cind pun aceasti intrebare la ateliere, aproape toatilumea ridici mAna pentru a confirma ci perioada care a dusla cregtere personali a fost Ei destul de stresanti. Acesta esteparadoxul stresului in plini manifestare: chiar daci am pre-fera si avem mai putin stres in vielile noastre, wemurilegrele sunt cele care genereazi cre$tere.

    Ideea potrivit cireia cre$tem prin adversitili nu estenoui. Este integrati in invifiturile fiecirei religii majoregi ale multor filosofii. A devenit un cliEeu si spunem: ,Cenu te omoari te face mai puternic". Cea mai recenti cer-cetare susfine aceasti nofiune. De exemplu, cAnd oameniisunt intrebafi cum se descurci cu cele mai mari sursede stres din viefile lor,82Vo spun ci recurg la forla do-banditi din experienlele stresante trecute. Chiar Ei celemai nedorite experienfe pot duce la schimbiri pozitive.Adversitatea poate crea rezilienfi, iar trauma adesea in-spiri cregtere personali.

    238 - Partea pozitivi a stresului

    De relinut ci cercetirile arati gi faptul ci a alege si veziaceasti laturi'a stresului te poate ajuta si inveli gi si cregti.Pentm a gisi curajul de a cregte prin stres, trebuie si crezici poate iegi ceva bun din suferinla ta. Trebuie, de ase-menea, si poqi vedea gi celebra schimbirile pozitive pe carele remarci Ia tine pe misuri ce creEti datoriti experienfei. $itotusi, cind treci efectivprintr-o situalie suficient de dificilica si provoace cliEeul: ,,Ce nu te omoari..." prin intenrenfiastriinilor bine intenliona$ sau a celor dragi, s-ar putea sinu fii atit de dispus si vezi partea buni a situaliei tale.

    Teoria, relatirile gi exerciliile din acest capitol te vorajuta si cultivi mentalitatea de cregtere - una care recu-noa$te capacitatea umani flreasci de a cregte in perioadelede stres. Vom explora modalitatea prin care si acceseziaceasti perspectivi chiar in mijlocul imprejuririlor in caresperanla este cel mai greu de gisit. Relatirile vor juca un rolspecial in acest proces - o si ne gAndim cum te pot ajutapovegtile pe care le auzi Ei cele pe care le spui, ca si creezisens in suferinli.

    Pretutindeni vom intAlni in permanenli o temi impor-tanti: binele care provine din experiengele dificile nu existiin evenimentul stresant sau traumatic in sine; el provine dintine - din forlele care sunt trezite de adversitili Ei din ca-pacitatea umani fireasci de a transfor:na suferinfa in sens.

    O parte a acceptirii stresului este se ai lncredere ln aceasticapacitate, chiar gi atunci cAnd durerea este proaspiti, iarviitorul, nesigur.

    Ce nu ne omoar:A ne face mai puternici

    Mark Seery, psiholog la Universitatea din Buffalo, linein birou o reproducere inrimati a unui timbru pogtal din

    239