Curs 3EXERCITIILE FIZICE IN ANTICHITATEGrecia antica (Atena, Sparta, JO antice)Daca se stabileste ca hotar razboiul Troiei, istoria atica a Greciei se imparte in epoca preelenica si epoca clasica, ambele prezentand un interes real pentru identificarea formelor de exercitii fizice practicate inca din anii 2000 i.Hr. in peninsula si in insulele elene.Din doua documente literare ne provin stiri despre aceste exercitii:In primul rand Legenda Argonautilor, mai veche decat poemele homerice, care ne relateaza despre expeditia lui Jason cu corabia Argo in Marea Egee. Unde, in toate escalele, argonautii se intrec cu bastinasii:-in jocuri-in pugilat-in lupte cu taurii (tauromahia)-curse de cai-traseul cu arcul-intreceri de palestre si de stadionTotodata, in Poemele Homerice - Iliada si Odiseea - si, localizat, in cartea a XXIII-a a Iliadei. Gasim descrieri ample si colorate asupra unor intreceri ocazionale de inmormantarea lui Patrocle, ucis de Hector, unde intalnim:-intreceri cu care-pugilatul-tranta libera-alergarile de viteza-scrima cu sabia-aruncarea cu sulita si cu discul-tragerea cu arculDaca in epoca preelenica, practicarea si preocuparea pentru exercitiile fizice erau instinctive, in epoca urmatoare ele se transforma intr-o conceptie care va determina institutionalizarea si sistematizarea lor. Grecii vechi sunt cei care au creat cuvantul gimnastica (de la termenul Ghimnos=gol) pentru a conceptualiza generic multitudinea exercitiilor fizice.Acestora li s-au amplificat sensurile educative, recunoscadu-li-se efectele lor in plan fizic si psihic, ca ssi puterea de a influenta unitar fiinta umana. Ca atare, valorificarea exercitiilor fizice a cunoscut o polivalenta fara precedent, care va influenta gandirea si practica.In sfera medicala si igienica, exercitiile fizice sunt preluate de cei doi medici celebri ai antichitatii - Hipocrate si Galenus care le valorifica pe plan terapeutic.Primul considerat parintele medicinii, asociaza alimentatia cu exercitii fizice, dieta, masaj, baile de soare si de mare in vederea stimularii metabolice.Al doilea (Galenus) a dominat medicina evului mediu. In cartile sale de patologie terapeutica, farmacologica si fiziologica se refera la exercitiile fizice, la jocurile cu mingea, retinand doar pe cel care solicita organismul influentand pneuma (capacitatea pulmonara).In sfera militara, specifica statutului spartan creat de dorieni, exercitiile fizice joaca un rol central. Organizat prin legislatia lui Licurg, statul spartan va fi un lagar militar in care cetatenii lui liberi (putini la nr fata de sclavi) practicau neintrerupt, incepand din copilarie, exercitiile fizice dure. Nici fetele nu erau excluse de la aceasta pregatire fizica paramilitara.Alergatoarea dorica, o capodopera a sculpturii antice, aflata in Muzeul Vaticanului, evidentiaza aceasta conceptie.Din pregatirea fizica faceau parte:-alergarile-lupta-aruncarea cu discul si sulita-jocul cu mingea si dansulIn sfera educatiei, gimnastica antica va gasi spatiul si timpul necesare dezvoltarii ei impetuoase. Atena, centrul politic si economic al Aticei, va cultiva fiinta umana in complexitatea ei, procesul de educatie urmarind perfectionarea acesteia in plan fizic si spiritual.Aristotel, cel mai reprezentativ savant si filosof al lumii antice, dar si un eminent pedagog, in lucrarea sa Politica, considera educatia ca una din functiile cele mai importante ale statului si familiei. Corpul trebuie format inaintea spiritului deprinderile inaintea ratiunii, afirma Aristotel.Gimnastica este indispensabila educatiei. Asa se explica aparitia insitutiilor specializate, in peisajul Cetatii pe langa scolile si gimnaziile in care tanarul invata cititul. Scrisul, rationamentele, desenul, muzica, poezia si declamatia (actiunea de a rosti expresiv textul dramatic). In aceste institutii specifice numite Palestre se vor forma tinerii efebi, un model de armonie exterioara si interioara cultivat de Atena clasica. Li se vor alatura apoi stadioanele, construite in spatii verzi langa apa curgatoare, alcatuind o ambianta rafinata a unei intruiri si trairi pe cat de spiritualizate, pe atat de viguroase in aer liber, in meditatie, in conversatie si exercitiu corporal.Gimnastica propriu-zisa constituie un concept integrativ in care se asambleaza exercitiile fizice ale vremii: alergarea, sariturile, aruncarile (cu discul, cu sulita), pugilatul si pancratiul, ultimile doua continand formele primare ale boxului. Pe langa aceste exercitii, gimnastica antica mai cuprindea jocul cu mingea sau sferistica, inotul, tragerea cu arcul, cursele de cai si de care. Agonistica defineste concursul iar concursul are in subordine exercitiile specifice. De la concurs s-a ajuns la competitie iar de la competitie la sistem competitional.Asa s-au nascut, si au marcat istoria Greciei clasice, jocurile periodice cu denumiri si localizari diferite: jocurile pitice, istemice, nemeice si panatheniene. Dar cele mai importante se vor dovedi jocurile olimpice.Orchestrica,care cultiva gestul motric prin dans, completeaza educatia armonioasa a efebului. Jocurile Olimpice antice: organizate in Olimpia, o campie situata in coltul de nord-vest al Pelopenesului, din 4 in 4 ani, Jocurile olimpice vor dura 12 secole, nefiind intrerupte de nici un cataclism natural sau social si fiind vizionate de o multime de spectatori (cca. 40000) veniti din toate colturile lumii grecesti antice (Asia mica, Africa, insulele si peninsula continentale).Spectacolul jocurilor organizate cu rigurozitate si cu solemnitate (depunera juramantului la altarul lui Zeus care era patronul jocurilor si incoronarea invingatorilor) era inaccesibil femeilor si sclavilor. Avea o perioada de 5 zile:-prima zi fiind destinata procesiunii concurentilor si depunerii juramantului-a doua zi, tragerii la sort si intrarii in concursurile pentatlonului, care se deschidea cu alergarea, dupa care urmau sariturile, aruncarile, luptele, pugilatul si pancratiul; dupa aceste concursuri, de tip atletic, se schimba locul concursului (din stadion la hipodrom), care continua in ultimele doua zile prin intrecerile de calarie si care-a cincea zi era consacrata pentatlonului, se acordau premiile invingatorilor s aveau o mare valoare morala si materialaCampionii olimpici antici erau considerati eroi nationali, ei primind renta viagera din partea Cetatii, bunuri materiale (pamant, sclavi, imobile), o data cu proslavirea lor in operele poetilor.Dupa 12 secole, jocurile inaugurate in anul 776 i.Hr. vor fi desfiintate de imparatul Teodosiu I, prin decret, in anul 394 d.Hr. Mareata institutie traise 1172 ani, dupa ce se derulasera neincetat 293 editii ale JO antice.