Descrierea Monumentului

1. Istoric

Despre Biserica din Robesti, cele mai multe informatii le gasim in inscriptiile ce s-au pastrat si din actele de inventariere efectuate, de Comisiunea Monumentelor Istorice in anii ’40. Astfel dupa un act de inventariere din anul 1941, aflam despre biserica din catunul Robesti, comuna Caineni:

“ Este zidita la 1817 (luna si ziua nu se cunoaste) de Constandin Robescu si sotia sa Smaranda “ .

In pronaos, pe peretele estic gasim inscriptia cu numele zugravului: “Intarire celor ce nadajduiesc spre tine, Intareste Doamne Biserica Ta care ai castigat cu scump Sangele Tau. Leat 1817 Zugrav Ion Teiosteanul din Velochia”

Zidirea bisericii a fost inceputa in la 1777 (dupa alte reurse la 1798) de catre vataful de plai Dinu Robescu, iar la 1817 a fost incheiata zugravirea sa cu picture murale. Asadar, la anul 1817 biserica a fost sfintita, primind Hramul “Sfintii Voievozi: Mihail si Gavriil”. Constantin Robescu era boierul locului fiind initial mosnean din localitate si primind functia de vataf de plai pe care a ocupat-o ( era cunoscut sub numele de “Vataful Dinu”).

2. Descrierea Monumentului

Biserica este de tip dreptunghiular, iar absida poligonala usor decrosata. Prezinta un pridvor deschis, sprijinit pe arcade semicilindrice si patru coloane plus doua semicoloane circulare. Clopotnita este octogonala cu baza patrata peste pronaos, cu acces printr-o scara de lemn situata in peretele din pronaos.

Naosul si pronaosul sunt acoperite cu cate o calota sprijinita pe arce si console, iar pridvorul cu o calota centrala cuprinsa intre doua semicalote informe mai joase. Naosul si pronaosul sunt despartite printr-un zid plin, strapuns de o deschidere cenrala si de doua ferestre laterale.

Decoratia exterioara este alcatuita din doua registre de panouri patrate la registrul inferior si arcuite la registrul superior, despartite printr-un brau cuprins intre doua randuri de zimti de caramida. Prezinta un rand de firide la baza turlei. Turla este cu muchie in ax. Zidaria este de caramida si bolovani, tencuita, iar invelitoarea de sindrila.

Pictura este cea originara, din 1817, in fresca in interior si la exterior la partea superioara a pridvorului pe latura de vest. Pictura din interiorul pridvorului este de factura moderna.

La exterior este inscriptia: “Konstandin Zugravu: Belokia 1817”

Este mentionata piatra de mormant a ctitorului cu crucea ei din partea stanga a pronaosului cu datarea “1850”.

Dinr-o alta inventariere aflam: mesteri autori: “Zugravul ion Teiuseanul si Constandin din Ocnele Mari”

Aflam ca una dintre ultimele reparatii a fost facuta in anul 1965, an in care a fost comandat clopotul si adus de la Nurnberg.

3. Icoanele Imparatesti

Icoanele Imparatesti, care au o vechime odata cu construirea bisericii, se mai pastreaza si astazi si anume: Icoana Mantuitorului iisus Hristos Patocrator, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, a Sfintilor Arhangheli si a Sfantului Nicolae. Celelalte au fost distruse in timpul ocupatiei austriece.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul

Panoul icoanei este incastrat, asemeni tuturor celorlalte piese pastrate, in nisa special amenajata in iconostasul in zid inca din momentul amenajarii acestuia. Corespondenta dintre dimensiunile blatului si cele ale nisei sugereaza datarea lor in preajma ridicarii monumentului.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul este cea mai spectaculoasa piesa de patrimoniu mobil a bisericii, datorita facturii sale stilistice care apartine zonelor de prelungire a traditiei post-brancovenesti, de pilda Targovistea, trasatura comuna cu icoana imparateasca Hristos Patocrator, perechea ei. Aceasta amprenta stilistica se observa in sinteza formulei iconografice traditionale (bustul Maicii Domnului, gestica, postura Pruncului, prezenta celor doi Arhangheli, Mihail si Gavriil, miniaturali, in fundal, venerandu-i) cu unele inflexiuni barochizante (unduirea drapajului vesmantului Pruncului in caderea de pe umar sau in invaluirea pantecului, reprezentarea insignelor lui imperiale, sceptrul si globul, tipul de stilizare a norilor pe care plutesc arhanghelii).

Tot din traditia picturii muntenesti de icoane a secolului al XVIII-lea descind rafinamentele tehnice ale icoanei: christografia (folosirea aurului coloidal ca accent pictural) generand motive vegetale pe reversul maforionului, pictarea maforionului peste foita de aur, care este lasata la vedere ca o christografie, bordura Lui pretioasa si steaua de pe umarul drept, dimpreuna cu manecile vesmantului Maicii si sceptrul Pruncului, tratate ca elegante desene monochrome pe fond de foita de aur, sau gravarea pe grund, inainte de poliere, a unor motive decorative vegetale – pe bordura vesmantului Maicii Domnului, la gat – sau a unor retele de mici puncte care contureaza steaua de pe maforion si aureole, creand pe cea a Maicii un traseu stelat, umplut de alte mici stele cu opt brate. Cele mai elocvente dovezi ale maiestriei pictorului il constituie portretele situate intr-o ambianta stilistica de confluenta a schemelor stilizante traditionale cu o evidenta cautare a plasticitatii.

Icoana Imparateasca “Hristos Pantocrator – Deisis”

Asemeni perechii ei, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, si celorlalte icoane din registrul imparatesc, este o piesa cu trasaturi stilistice de factura post-brancoveneasca. Trebuie subliniat faptul ca atat aceasta imagine cat si pandantul ei sunt reprezentari in bust (spre deosebire de moda reprezentarii de figuri intregi, tronand, preferate in epoca brancoveneasca). Apar insa figurile miniaturale ale Maicii Domnului si ale lui Ioan Botezatorul, flacandu-L pe Hristos, detaliu care implica o schema de tip Deisis – rezolvare traditionala pentru icoanele imparatesti ale Patocratorului. Pe Evanghelia deschisa este inscriptionat un pasaj din Matei: “Zis-a Domnul pilda aceasta: Oricine va vrea sa vie dupa Mine sa se lepede de sine si sa ia crucea sa vie…” (Mt 16, 24); este un citat probabil din memorie, caci nu corespunde pasajului evanghelic, dar reprezinta preambulul standard al unei pilde.

Sub aspect stilistic, se remarca aceleasi virtuozitati tehnice si rafinamente stilistice intalnite la Icoana Maicii Domnului cu Pruncul. Atrage atentia in special chrisografia de pe chitonul lui Hristos, construind o delicata retea de motive vegetale. Decorul gravat reapare pe bordura de aur a vesmintelor, dar intr-o redactare mult mai simplificata – doua trasee unduind paralel – in timp ce aureola o reia intru totul pe cea a Maicii. Este evident ca cele doua icoane sunt opera aceleiasi maini si dateaza, probabil, de la inceputul secolului al XIX-lea – daca nu cumva sunt mai vechi chiar decat biserica, aflandu-se in posesia ctitorilor inainte de zidirea monumentului.

Monumentul Istoric “Biserica Sfintii Voievozi Mihail si Gavriil din Robesti” se afla in prezent intr-un stadiu de curatare a picturii prin spalare, iar cele patru Icoane Imparatesti sunt in grija expertilor de a le curata.