ISTORIA ROMÂNILOR - gov.mdistoria națională, regională și cea universală. Prezentul document,...
128
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ CLASELE V-IX • Curriculum disciplinar • Ghid de implementare Chişinău, 2020
Transcript of ISTORIA ROMÂNILOR - gov.mdistoria națională, regională și cea universală. Prezentul document,...
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAŢIONAL
ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ
CLASELE V-IX
• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Rodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:•• Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM, grad didactic superior, IPLT
„Orizont”, Chişinău •• Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coşbuc”, Bălţi •• Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chişinău •• Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, Chişinău•• Galina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni •• Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, Glodeni•• Olga MARDARI, grad didactic superior, IPLT „G. Gaidarji ”, Comrat •• Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne şi
Management, Chişinău•• Daniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, Chişinău•• Svetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălţi
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat: – Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 – Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
Istoria românilor şi universală : Curriculum naţional : Clasele 5-9 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordo-natori: Angela Cutasevici [et al.], Valentin Crudu, Corina Lungu; grupul de lucru: Rodica Neaga (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 128 p. : fig., tab.Referinţe bibliogr.: p. 125-128 (72 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3436-5-7.373.5.091:[94(=135.1)+94(100)](073)I-87
3
COORDONATORI:•• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC•• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular •• Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI:•• Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general•• Rodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:•• Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM , grad didactic superior, IPLT
„Orizont”, Chișinău •• Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coșbuc”, Bălți •• Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chișinău•• Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, Chișinău•• Galina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni •• Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, Glodeni•• Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne și
Management, Chișinău•• Daniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, Chișinău•• Svetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălți
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
4
Preliminarii
Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teo-retică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiecta-re didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a proce-sului de predare – învățare – evaluare.
Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrarea pe elev și şcoala prietenoasă copilului.
Disciplina școlară Istoria românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în Curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare.
Prezentul Curriculum la disciplina Istoria românilor şi universală este parte componen-tă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi im-plementat în clasele gimnaziale. Disciplina Istoria Românilor şi universală face parte din segmentul obligatoriu, ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe parcursul ciclului gimnazial (clasa a V-a-a IX-a), în aria curriculară Educație socioumanistică.
Documentul actual este o continuitate a Curriculumului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cu-noștințe și gândire critică la formarea de abilități, de atitudini și valori – elemente indis-pensabile cetățeniei participative.
În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală s-a ținut cont de:
• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;
• necesitățile de adaptare a Curriculumului disciplinar la așteptările societății, la cerințele educaționale speciale ale elevilor (CES), dar și la tradițiile școlii naționale;
• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice;
5
• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățămân-tului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.
Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală include următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Com-petențe specifice, Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină, Unități de învățare, Unități de competență, Unități de conținut, Activități şi produse de învăța-re recomandate, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Curriculumul la disciplină include și finalitățile, prezentate după fiecare clasă și care re-flectă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.
Elemente de dezvoltare/noutate curriculară la disciplina Istoria românilor şi universală:a) transpunerea abordării sistemice a curriculumului ca un concept în Curriculumul
la disciplină; b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului
gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste; c) revizuirea competențelor specifice disciplinei; d) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a
fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționa-lizare, europenizare, tehnologizare etc.;
e) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;f) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;g) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; h) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență;i) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a
conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei „Moldova Digitală 2020” etc.;
j) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, în școală, în comunitate (la alegerea profesorului și a elevului);
k) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;l) selectarea pentru studierea obligatorie a noțiunilor și a personalităților istorice
(pentru fiecare an de studiu);m) includerea activităților de sinteză, a studiilor de caz în rubrica Activități de
învățare la discreția profesorului;n) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;
6
o) reducerea numărului unităților de conținut;p) transferarea unităților de conținut „Revoluțiile din anii 1848-1849 în Franța,
Statele germane, Statele italiene și Imperiul Habsburgic” și „Revoluțiile din anii 1848-1849 în Ţările Române” din clasa a VII-a în clasa a VIII-a și unităților de în-vățare „Primul Război Mondial” și „Marea Unire” din clasa a VIII-a în clasa a IX-a;
q) indicarea Conținuturilor curriculare ce nu vor fi evaluate la examenele de absolvi-re a ciclului gimnazial;
r) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.La baza elaborării Curriculumului la Istoria românilor şi universală, ediția 2019 pentru
treapta gimnazială au stat: documente naționale și internaționale de politici educaționale; ra-portul de sinteză a evaluării Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.
Modul de abordare în studierea trecutului istoric pornește de la istoria locală spre istoria națională, regională și cea universală.
Prezentul document, care este parte componentă a Curriculumului național, fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angaja-mentele asumate de către Republica Moldova și recomandările privind educația pentru o cultură democratică, educația pentru drepturile omului, educația interculturalității, stipulate în documente naționale și internaționale:
- internaţionale – Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabili-tăți (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);
- europene – Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elabo-rat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pen-tru cetățenie democratică şi educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referință al Competențelor pen-tru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);
- naţionale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvol-tare a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina şcolară istoria pentru învățământul gimnazial şi liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar ge-neral din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017).
7
Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor şi
universală;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din
aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice discipinei Istoria românilor şi universală, dintre componentele structurale ale Curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;
• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinții/reprezentanții legali ai
acestora, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organe-lor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document reglator pentru formatori, pentru societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţie de calitate. Autorii manualelor și ghidurilor metodologice vor respecta integral cerințele și recomandările Curriculumului în elabo-rarea materialelor și organizarea activităților de predare – învățare – evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învățare la disciplină.
8
I. Repere conceptuale
Reperele conceptuale ale Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală in-clud totalitatea de concepte, principii și abordări ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură în spiritul democrației, constituită din valori, atitudini, abilități, cunoştințe şi înțelegere critică.
Prezentul Curriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrați-ei, ale drepturilor omului, ale statului de drept și ale diversității culturale), prioritatea finalităților educaționale, integralizarea predării – învățării – evaluării etc. și abordarea individualizată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil).
Prevederile conceptuale ale Curriculumului la Istoria românilor şi universală se axează pe:
Curriculum ca teorie: Teoria generală a Curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă Teoria generală a educației și Teoria generală a instruirii din per-spectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară, care vi-zează: definirea conceptului de curriculum în calitate de paradigmă a educației și model de proiectare a educației și instruirii; fundamentele filozofice, sociologice și psihologice ale Curriculumului; fundamentele pedagogice ale Curriculumului – finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile Curriculumului: tipurile de curriculum; nivelu-rile; ariile curriculare; produsele curriculare; procesele de dezvoltare curriculară.
În ciclul gimnazial procesul educațional la Istoria românilor şi universală are urmă-toarele obiective:
– dezvoltarea gândirii critice; – dezvoltarea competențelor de lucru, utilizând surse istorice (de informare și apli-
care în contexte diferite); – formarea abilităților de analiză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabi-
lire a relației dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;– formarea mecanismelor intelectuale, care să combată și să prevină discriminarea
și xenofobia;– stimularea asumării multiculturalității și a multiperspectivității;
9
– oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Edu-cație socioumanistică și altor arii curriculare;
– asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare.
Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe. Curriculumul ca finalitate este axat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-cheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare – în-vățare și de evaluare, iar competența şcolară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse con-texte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).
Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a educa o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socioumanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristice societății civilizate, având la bază educația patriotică, morală și decențe ale comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamen-tele sociale.
Istoria românilor şi universală, fiind o disciplină obligatorie din aria curriculară Edu-cație socioumanistică, este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului po-por și a diversității tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a evita prejudecățile și a încuraja toleranța și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de înțelegere a rolului și semnificației persoa-nelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, de gen etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Edu-cația istorică reprezintă unul din cele mai importante și actuale aspecte, care contribu-ie la dezvoltarea competențelor cetățeanului activ și responsabil, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv.
Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen-țelor, luarea în considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să-și construiască propria viziune, interconectând cunoștințele noi cu cele ante-rioare și le memorizează prin construirea propriilor semnificații sub îndrumarea cadru-lui didactic, care este organizator, facilitator, coordonator.
10
Educația istorică contribuie la formarea/dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.
Finalitățile disciplinei Istoria românilor şi universală se reflectă nemijlocit în com-petențele-cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, unități de competență, unități de conținuturi, sugestii metodologice şi de evaluare).
Conţinuturile Curriculumului includ competențe specifice, unități de competență, unități de învățare/conținut, activități de învățare, produse şcolare recomandate și fina-lități pe ani de studii/cicluri de şcolaritate.
Competenţele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.
Unităţile de competenţă sunt derivate din competențele specifice disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unităților de compe-tență le sunt asociate unități de conținut, acestea fiind mijloace de formare/dezvoltare a competențelor.
Curriculumul conține Matricea competențelor la disciplina Istoria românilor şi uni-versală, ciclul gimnazial (Tabel nr. 1) în care unitățile de competență sunt eșalonate pe clase și pe domeniile taxonomice de structurare a competenței și anume: • Cunoaștere și înțelegere;• Aplicare și operare;• Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: – asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice
ale disciplinei, corelând unitățile de competență – activitățile de învățare – uni-tățile de conținut;
– organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare.
Unităţile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise și flexibile cu urmă-toarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare.
11
Unităţile de conţinut (Detalierele de conținut) incluse în Curriculum sunt:– parte integrantă a cunoașterii Istoriei, a Curriculumului ca sistem și mijloace de
formare/dezvoltare a competențelor specifice ale disciplinei;– selectate în baza principiilor repartizării în timp și spațiu; cauzalității; structu-
ralismului; stimulării motivației pentru învățare temeinică; accelerării stadiale a inteligenței; învățării prin acțiune; cunoașterii sistemice și legăturii teoriei cu practica, care asigură conexiunea dintre Istorie ca știință și Istoria românilor şi universală ca disciplină școlară;
– structurate conform principiului cronologic de studiere, de la local la național, european și universal (Tabelul nr. 1), dezvoltării gândirii critice și reflexive, princi-piului multiperspectivității în Istorie, coerenței, continuității și relevanței.
Clasa a V-a Clasa a VI-a Clasa a VII-a Clasa a VIII-a Clasa a IX-a
Spațiul local 10% 7% 9% 10% 10%
Spațiul național 35% 45% 50 % 50% 50%
Spațiul universal 55% 48% 41% 40% 40%
Tabelul nr. 1 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut, ciclul gimnazial
În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pen-tru studierea Istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procen-tual de structurare a detalierilor de conținut prezentate în Tabelul nr. 2.
Activităţile de învăţare recomandate, element de noutate ale Curriculumului, con-stituie acțiuni elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competență și la diverse situații de învățare contribuie la realizarea finalităților edu-caționale propuse. Decizia privind selectarea activităților la clasă și a gradului de com-plexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivului de elevi.
Activităţile de învăţare în bază de proiect constituie nu mai puțin de 5% din nu-mărul de ore anual planificate. Din perspectiva dezvoltării și formării competențelor specifice ale disciplinei, activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studie-rea Istoriei locale prin implicarea elevilor în cercetarea și promovarea personalităților, obiectelor, monumentelor, vestigiilor, patrimoniului din localitate, regiune și țară.
Produsul şcolar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și reali-zat de către elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educa-țională. Curriculumul conține liste de produse școlare pentru fiecare clasă, din cadrul căreia profesorul va selecta un produs pentru realizare pe parcursul unui an de studii.
12
Finalităţile educaţionale la disciplină sunt structurate pe ani de studiu/cicluri de școlaritate, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev.
Curriculumul conține principii și concepte clar definite, totodată, el păstrează liber-tatea și responsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educa-țional la disciplină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul selectează strategiile didactice de predare – învățare – evaluare, numărul de ore pentru unitățile de învățare, numărul și tematica activităților de sinteză, pornind de la unitățile de con-ținut sugerate.
Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/in-teractivă, centrarea pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc.
Curriculum ca proces include un ansamblu de activități interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea Curriculumului, dar și comunica-rea curriculară.
Curriculumul ca proces și ca dezvoltare este o abordare operativă, conferă o dimen-siune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. Cur-riculumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și o completează pe parcursul aplicării, propunând îmbunătățiri.
Curriculum ca produs. Curriculumul la Istoria românilor şi universală, ediția 2019, reprezintă un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmă-rește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pen-tru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghiduri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multimedia, proiecte didactice etc.
13
II. Administrarea disciplineiÎn învățământul gimnazial, conform Planului-cadru, disciplina școalară Istoria români-
lor şi universală face parte din aria curriculară Educație socioumanistică și are statut de disciplină obligatorie pentru clasele a V-a-a IX-a. Bugetul de timp săptămânal al disciplinei este de 3 ore și anual de 68 ore pentru clasele V-VIII și 66 ore pentru clasa a IX-a.
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. unităţi
de învăţare Nr. ore anual Asigurarea didacti-că/curriculară
Disciplină de bază
Educaţie socioumanistică
V 7 68 Manual, Ghid
VI 7 68 Manual, Ghid
VII 4 68 Manual, Ghid
VIII 7 68 Manual, Ghid
IX 7 66 Manual, Ghid
Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, ciclul gimnazial.
Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – în-vățare – evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.
III. Competenţe specifice disciplinei 1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând
cultura comunicării. 2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-
strând înțelegerea continuității și schimbării în istorie. 3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, ma-
nifestând poziția cetățeanului activ și responsabil.4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și
spirit critic.5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniului cultural, manifestând respect
față de țară și de neam.
14
3.1.
Mat
rice
a de
zvol
tări
i com
pete
nţel
or
spec
ifice
la d
isci
plin
ă
Com
pete
nţa
sp
ecifi
căU
nită
ţi de
com
pete
nţă
clas
a a
V-a
clas
a a
VI-a
clas
a a
VII-a
clas
a a
VIII-
acl
asa
a IX
-a
1.U
tiliza
rea
lim-
baju
lui i
stor
ic în
di
vers
e sit
uații
de
învă
țare
și d
e vi
ață,
resp
ectâ
nd
cultu
ra c
omun
i-că
rii.
1.1.
Iden
tifica
rea
term
enilo
r spe
cific
i Pr
eist
orie
i și E
poci
i An
tice.
1.1.
Sel
ecta
rea
din
text
a te
rmen
ilor p
en-
tru
desc
riere
a ev
eni-
men
telo
r/fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e.
1.1.
Rec
unoa
şter
ea
term
enilo
r ist
oric
i din
di
ferit
e su
rse
de in
for-
mar
e.
1.1.
Des
crie
rea
even
i-m
ente
lor/
proc
esel
or
isto
rice
din
Epoc
a M
o-de
rnă.
1.1.
Det
erm
inar
ea te
rmen
i-lo
r–ch
eie
ce c
arac
teriz
ează
ev
enim
ente
/pro
cese
/fe-
nom
ene
isto
rice
din
Epoc
a Co
ntem
pora
nă.
1.2.
Red
area
prin
cu
vint
e pr
oprii
a
sens
ului
term
enilo
r is
toric
i stu
diaț
i.
1.2.
Exp
licar
ea te
r-m
enilo
r spe
cific
i Epo
-ci
i Med
ieva
le.
1.2.
Apl
icar
ea te
rme-
nilo
r în
com
para
rea
even
imen
telo
r/pr
o-ce
selo
r ist
oric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
.
1.2.
Apl
icar
ea te
rme-
nilo
r ist
oric
i în
anal
iza
schi
mbă
rilor
surv
enite
în
soci
etat
ea m
oder
nă.
1.2.
Ope
rare
a cu
term
eni
isto
rici s
peci
fici E
poci
i Co
ntem
pora
ne în
ela
bora
-re
a co
mun
icăr
ilor o
rale
și
scris
e.
1.3.
Util
izare
a te
rme-
nilo
r ist
orici
spec
ifici
Pr
eist
orie
i și E
pocii
An
tice
în e
labo
rare
a en
unțu
rilor
/tex
telo
r.
1.3.
Red
acta
rea
enun
țuril
or/t
exte
lor
utiliz
ând
term
enii
isto
rici.
1.3.
For
mul
area
co-
rect
ă a
într
ebăr
ilor,
folo
sind
term
enii
isto
rici s
peci
fici E
poci
i M
oder
ne.
1.3.
Ela
bora
rea
enun
-țu
rilor
/tex
telo
r, fo
lo-
sind
term
eni i
stor
ici c
e re
flect
ă ev
oluț
ia o
me-
nirii
în E
poca
Mod
ernă
.
1.3.
For
mul
area
apr
ecie
ri-lo
r, co
nclu
ziilo
r priv
ind
eve-
nim
ente
le/f
apte
le/p
roce
-se
le și
feno
men
ele
isto
rice
stud
iate
.
2. A
mpl
asar
ea în
tim
p și
spaț
iu a
ev
enim
ente
lor,
proc
esel
or, f
eno-
men
elor
, dem
on-
strâ
nd în
țele
ge-
rea
conti
nuită
ții
și sc
him
bării
în
isto
rie.
2.1.
Iden
tifica
rea
area
lulu
i de
trai
al
popo
arel
or a
ntice
.
2.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
cu
pri-
vire
la is
toria
Evu
lui
Med
iu d
in d
iferit
e su
rse
cart
ogra
fice.
2.1.
Des
crie
rea
even
i-m
ente
lor,
fapt
elor
și
proc
esel
or is
toric
e în
ba
za h
ărțil
or și
repe
-re
lor c
rono
logi
ce.
2.1.
Dis
tinge
rea
schi
m-
băril
or te
ritor
iale
în
baza
hăr
ților
și a
repe
-re
lor c
rono
logi
ce.
2.1.
Rec
unoa
şter
ea c
on-
tinui
tății
și sc
him
bării
în
isto
rie în
baz
a re
pere
lor
cron
olog
ice
și su
rsel
or c
ar-
togr
afice
.
15
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r și p
roce
-se
lor i
stor
ice
într
-un
cont
ext c
rono
logi
c.
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
Isto
ri-ei
med
ieva
le în
ord
ine
cron
olog
ică.
2.2.
Com
para
rea
even
imen
telo
r, fa
p-te
lor ș
i pro
cese
lor î
n co
ntex
te c
rono
logi
ce
și de
spaț
iu.
2.2.
Ana
liza
schi
mbă
-ril
or su
rven
ite p
e pa
r-cu
rsul
Isto
riei M
oder
ne
cu a
juto
rul h
ărțil
or și
a
repe
relo
r cro
nolo
gice
.
2.2.
Inte
rpre
tare
a hă
rțilo
r is
toric
e și
geog
rafic
e ce
re-
flect
ă sc
him
băril
e su
rven
ite
ca u
rmar
e a
even
imen
telo
r po
litice
sau
mili
tare
.
2.3.
Tra
nsfe
rare
a el
emen
telo
r din
Ma-
tem
atică
și Ş
tiinț
e în
ca
lcul
area
ani
lor ș
i în
desc
riere
a sp
ațiu
lui
isto
rico-
geog
rafic
.
2.3.
Util
izar
ea c
o-re
ctă
a te
rmin
olog
iei
cron
olog
ice
pent
ru
loca
lizar
ea în
spaț
iul
isto
rico
– ge
ogra
fic
al e
veni
men
telo
r din
Is
toria
Med
ieva
lă.
2.3.
Util
izar
ea a
dec-
vată
a c
oord
onat
elor
de
tim
p și
spaț
iu c
u re
ferir
e la
un
subi
ect
din
Isto
rie.
2.3.
Arg
umen
tare
a im
pact
ului
schi
mbă
rilor
di
n Ep
oca
Mod
ernă
, uti
lizân
d hă
rțile
și re
-pe
rele
cro
nolo
gice
.
2.3.
Înca
drar
ea e
veni
men
-te
lor,
proc
esel
or și
feno
me-
nelo
r Ist
orie
i Con
tem
pora
-ne
în c
onte
xte
cron
olog
ice
și de
spaț
iu.
3.An
aliza
criti
că
a in
form
ație
i din
di
ferit
e su
rse,
po
rnin
d de
la c
ul-
tura
isto
rică,
ma-
nife
stân
d po
ziția
ce
tățe
anul
ui a
ctiv
și re
spon
sabi
l.
3.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
din
su
rse
cu re
ferir
e la
ev
oluț
ia o
men
irii î
n Pr
eist
orie
și Is
toria
An
tică.
3.1.
Ext
rage
rea
info
r-m
ație
i ese
nția
le d
in
surs
e pe
ntru
des
crie
-re
a ev
enim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
din
Isto
ria
Med
ieva
lă.
3.1.
Car
acte
rizar
ea, î
n ba
za su
rsel
or, a
eve
ni-
men
telo
r ist
oric
e ca
re
ates
tă g
enez
a de
mo-
craț
iei.
3.1.
Car
acte
rizar
ea
rolu
lui p
erso
nalit
ățilo
r is
toric
e m
arca
nte
în
baza
surs
elor
.
3.1.
Rec
unoa
şter
ea și
ac-
cept
area
per
spec
tivel
or
dife
rite
asup
ra fa
ptel
or și
pr
oces
elor
isto
rice
din
Epo-
ca C
onte
mpo
rană
.
3.2.
For
mul
area
m
esaj
elor
sim
ple
în b
aza
info
rmaț
iei
sele
ctat
e di
n su
rse.
3.2.
Car
acte
rizar
ea
even
imen
telo
r/pro
ce-
selo
r din
Isto
ria M
edie
-va
lă, f
olos
ind
info
rma-
ții d
in d
iver
se su
rse.
3.2.
Ana
liza
surs
elor
sc
rise
sau
vizu
ale,
cu
refe
rire
la is
toria
mo-
dern
ă co
nfor
m a
lgo-
ritm
ului
pro
pus.
3.2.
Com
para
rea
in-
form
ațiil
or d
in d
iferit
e tip
uri d
e su
rse
isto
rice,
cu
refe
rire
la a
cela
și su
biec
t.
3.2.
Com
para
rea
info
rma-
țiilo
r din
dife
rite
surs
e pe
n-tr
u st
abili
rea
asem
ănăr
ilor
și de
oseb
irilo
r în
abor
dare
a pr
oble
mel
or d
in Is
toria
Co
ntem
pora
nă.
3.3.
Util
izar
ea in
for-
maț
iei d
in d
iferit
e su
rse
isto
rice
în
expu
nere
a ev
eni-
men
telo
r din
Epo
ca
Antic
ă.
3.3.
Apr
ecie
rea
situ-
ație
i om
ului
în E
vul
Med
iu d
in p
ersp
eciv
a re
spec
tării
i dre
ptur
i-lo
r om
ului
.
3.3.
For
mul
area
ju-
decă
ților
asu
pra
com
-po
rtam
ente
lor s
ocia
le
din
Epoc
a M
oder
nă
din
pers
pecti
va c
ultu
-rii
dem
ocra
tice.
3.3.
Util
izare
a cr
itică
a
info
rmaț
iilor
din
dife
rite
surs
e ist
oric
e în
arg
u-m
enta
rea
opin
iei p
ro-
prii,
priv
ind
resp
ecta
rea
drep
turil
or n
atur
ale
în
soci
etat
ea m
oder
nă.
3.3.
Apr
ecia
rea
nive
lulu
i de
man
ifest
are
a re
spon
sabi
li-tă
ților
cet
ățen
ești
în so
cie-
tate
a co
ntem
pora
nă.
16
4. D
eter
min
area
re
lație
i de
cauz
a-lit
ate
în Is
torie
, dâ
nd d
ovad
ă de
gâ
ndire
logi
că și
sp
irit c
ritic.
4.1.
Enu
mer
area
ca
uzel
or e
veni
men
-te
lor d
in Is
toria
An
tică.
4.1.
Com
enta
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.1.
Des
crie
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.1.
Exp
licar
ea c
auze
-lo
r și e
fect
elor
eve
ni-
men
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
din
Isto
ria
Mod
ernă
.
4.1.
Dis
tinge
rea
cauz
elor
și
cons
ecin
țelo
r pe
term
en
scur
t și l
ung
ale
unui
eve
ni-
men
t/fa
pt/p
roce
s ist
oric
.
4.2.
Sta
bilir
ea re
la-
ției d
intr
e ca
uze
și ev
enim
ente
.
4.2.
Com
para
rea
eve-
nim
ente
lor ș
i pro
ce-
selo
r din
Isto
ria E
vulu
i M
ediu
.
4.2.
Cor
elar
ea d
intr
e ca
uzel
e și
efec
tele
ev
enim
ente
lor d
in
Isto
ria M
oder
nă.
4.2.
Det
erm
inar
ea
rela
ției c
auză
-efe
ct
dint
r-o
mul
titud
ine
de
even
imen
te sa
u pr
oce-
se is
toric
e.
4.2.
Cor
elar
ea d
intr
e ca
uze-
le și
con
seci
nțel
e de
ord
in
econ
omic
, soc
ial,
politi
c și
cultu
ral a
le e
veni
men
telo
r/fa
ptel
or/p
roce
selo
r din
Ep
oca
Cont
empo
rană
.
4.3.
Con
stru
irea
sche
mei
cau
ză –
eve
-ni
men
t–co
nsec
ință
4.3.
For
mul
area
con
-cl
uziil
or c
u pr
ivire
la
schi
mbă
rile
care
au
avut
loc
în p
erio
ada
med
ieva
lă.
4.3.
Ded
ucer
ea e
le-
men
telo
r com
une
și sp
ecifi
ce a
le e
veni
-m
ente
lor/
fapt
elor
/pro
cese
lor
din
Isto
ria M
oder
nă.
4.3.
Util
izar
ea re
lații
lor
de c
auza
litat
e în
ela
-bo
rare
a co
mun
icăr
ilor
oral
e și
scris
e.
4.3.
Sus
ţiner
ea a
rgum
enta
-tă
a u
nui p
unct
de
vede
re
priv
ind
cauz
ele
și ef
ecte
le
unui
eve
nim
ent/
proc
es/
feno
men
isto
ric d
in E
poca
Co
ntem
pora
nă.
17
5. V
alor
ifica
rea
trec
utul
ui is
toric
și
a pa
trim
oniu
lui
cultu
ral,
man
i-fe
stân
d re
spec
t fa
ță d
e ța
ră și
de
neam
.
5.1.
Rec
unoa
şter
ea
mon
umen
telo
r din
Is
toria
Anti
că –
par
te
a pa
trim
oniu
lui c
ul-
tura
l uni
vers
al.
5.1
. Sta
bilir
ea
fapt
elor
isto
rice
din
Evul
Med
iu c
are
au
cont
ribui
t la
form
area
id
entit
ății
de n
eam
.
5.1.
Rec
unoa
şter
ea
valo
rilor
isto
rico–
cul-
tura
le a
le lo
calit
ății
și al
e ță
rii.
5.1.
Cer
ceta
rea
obie
c-te
lor d
e pa
trim
oniu
din
lo
calit
ate
și di
n ța
ră.
5.1.
Evi
denţ
iere
a su
bstr
a-tu
lui i
stor
ic în
ope
re d
e ar
tă
și fo
lclo
r.
5.2.
Pre
zent
area
ro
lulu
i per
sona
lităț
i-lo
r în
Isto
rie p
entr
u de
zvol
tare
a ca
lităț
i-lo
r per
sona
le.
5.2.
Det
erm
inar
ea.
cont
ribuț
iei m
arilo
r vo
ievo
zi la
des
ăvâr
și-
rea
iden
tităț
ii st
atal
e și
de n
eam
.
5.2.
Arg
umen
tare
a im
port
anțe
i mon
u-m
ente
lor i
stor
ice,
cu
ltura
le și
ale
nat
urii
pent
ru c
ultiv
area
re
spec
tulu
i faț
ă de
re
aliză
rile
trec
utul
ui.
5.2.
Car
acte
rizar
ea
fact
orilo
r car
e au
de
term
inat
form
area
co
nștii
nței
de
neam
în
baza
eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
stud
iate
.
5.2.
For
mul
area
arg
umen
-te
lor r
efer
itoar
e la
subi
ecte
ca
re p
un în
val
oare
trec
utul
is
toric
al n
eam
ului
în b
aza
anal
izei r
olul
ui p
erso
nalit
ă-țil
or m
arca
nte.
5.3.
Prom
ovar
ea
patr
imon
iulu
i cul
tu-
ral p
rin m
odel
area
și
prez
enta
rea
obie
cte-
lor s
peci
fice
Prei
sto-
riei/I
stor
iei A
ntice
.
5.3.
Pro
mov
area
pa-
trim
oniu
lui c
ultu
ral
prin
mod
elar
ea și
pr
ezen
tare
a ob
iec-
telo
r spe
cific
e Ep
ocii
Med
ieva
le.
5.3.
Dem
onst
rare
a ati
tudi
nii g
rijul
ii fa
ță
de p
atrim
oniu
l cul
tu-
ral ș
i nat
ural
.
5.3.
Val
orifi
care
a di
vers
ității
etn
ice
și cu
ltura
le în
pro
iect
e de
de
zvol
tare
insti
tuțio
na-
lă și
loca
lă p
rin p
rism
a tr
ecut
ului
isto
ric.
5.3.
Ela
bora
rea
proi
ecte
lor
de c
onse
rvar
e și
prom
ovar
e a
obie
ctel
or d
e pa
trim
oniu
lo
cal,
națio
nal ș
i uni
vers
al.
Tabe
l nr.
3 M
atric
ea d
ezvo
ltării
com
pete
nțel
or la
disc
iplin
a Is
toria
rom
ânilo
r şi u
nive
rsal
ă, c
iclu
l gim
nazia
l
18
IV. U
nită
ţi d
e în
văţa
reCL
ASA
A V
-APR
EIST
OIR
E. IS
TORI
A A
NTI
CĂ
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Iden
tifica
rea
term
e-ni
lor s
peci
fici P
reis
torie
i și
Epoc
ii An
tice.
1.2.
Red
area
prin
cuv
inte
pr
oprii
a se
nsul
ui te
rme-
nilo
r ist
oric
i stu
diaț
i.1.
3. U
tiliza
rea
term
enilo
r is
toric
i spe
cific
i Pre
is-to
riei ș
i Epo
cii A
ntice
în
elab
orar
ea e
nunț
urilo
r/
text
elor
.
PREI
STO
RIE
–Ap
ariți
a om
ului
–O
cupa
țiile
om
ului
în P
reis
torie
–Fo
rme
de o
rgan
izare
soci
ală
în
Prei
stor
ie
–Ap
ariți
a cr
edin
țelo
r și a
rtei
–U
rme
ale
omul
ui p
reis
toric
în sp
ațiu
l ro
mân
esc.
Civ
iliza
ția C
ucut
eni-T
ripol
ie
EPO
CA A
NTI
CĂ. O
RIEN
TUL
ANTI
C –O
mul
și m
ediu
l în
Orie
ntul
Anti
c. P
o-po
arel
e O
rient
ului
Anti
c –O
rașe
-sta
te, r
egat
e și
impe
rii în
Orie
n-tu
l Anti
c (M
esop
otam
ia, E
gipt
ul, I
ndia
, Ch
ina,
Per
sia)
–Cu
ltura
și c
ivili
zația
Orie
ntul
ui A
ntic.
Ap
ariți
a sc
risul
ui. B
abilo
nul.
Cele
șap-
te M
inun
i ale
Lum
ii An
tice
EURO
PA ÎN
AN
TICH
ITAT
E. G
RECI
A AN
-TI
CĂ –O
mul
și m
ediu
l în
Grec
ia a
ntică
–Ci
viliz
ația
cre
to-m
icen
iană
. Gre
cia
hom
eric
ă –Fo
rmar
ea p
olisu
rilor
. Mar
ea c
olon
iza-
re g
reac
ă
• Di
scuț
ii di
rijat
e de
spre
orig
inea
om
ului
și v
iața
lui p
e Pă
mân
t;•
Real
izare
a un
ui d
ialo
g vi
rtua
l cu
un „
pict
or d
in p
reis
torie
”;•
Elab
orar
ea p
lanu
lui-s
chiță
a u
nei c
ălăt
orii
imag
inar
e în
Pre
isto
rie;
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a te
rmen
ilor s
peci
fici P
reis
torie
i și E
poci
i anti
ce;
• Al
cătu
iere
a un
ei p
oves
tiri d
espr
e ci
viliz
ația
Anti
că, u
tilizâ
nd te
rmen
ii sp
ecifi
ci p
ropu
și;•
Exer
ciții
de
form
ular
e a
unor
con
cluz
ii pr
oprii
des
pre
viaț
a st
răm
oșilo
r în
Anti
chita
te;
• Co
men
tare
a un
or c
itate
des
pre
civi
lizaț
ia a
ntică
;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a u
nor a
trib
uții
pe c
are
le a
vea
suve
ranu
l în
con-
duce
rea
stat
ului
anti
c;•
Exer
ciții
de
rest
abili
re a
unu
i eve
nim
ent i
stor
ic d
in A
ntich
itate
;•
Stud
iu: „
Get
o-da
cii”.
2.1.
Iden
tifica
rea
area
lu-
lui d
e tr
ai a
l pop
oare
lor
antic
e.2.
2. P
lasa
rea
even
i-m
ente
lor ș
i pro
cese
lor
isto
rice
într
-un
cont
ext
cron
olog
ic.
2.3.
Tra
nsfe
rare
a el
e-m
ente
lor d
in M
atem
ati-
că și
Ştii
nțe
în c
alcu
lare
a an
ilor ș
i în
desc
riere
a sp
ațiu
lui i
stor
ico-
geo-
grafi
c.
• Ex
erci
ții d
e de
scrie
re a
uno
r ins
trum
ente
de
măs
urar
e a
timpu
lui;
• Pl
asar
ea d
atel
or și
eve
nim
ente
lor i
stor
ice
din
Epoc
a An
tică
pe li
nia
tim-
pulu
i;•
Exer
ciții
de
loca
lizar
e pe
har
tă a
den
umiri
lor g
eogr
afice
și is
toric
e;•
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
lim
itelo
r geo
grafi
ce a
le sp
ațiu
lui l
ocui
t de
ge-
to-d
aci;
• Ex
curs
ie im
agin
ară
într
-un
polis
gre
cesc
;•
Exer
ciții
de
simul
are
a vi
eții
cotid
iene
tim
p de
o zi
a d
acilo
r în
Antic
hita
-te
;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
vie
ții c
otidi
ene
a om
ului
în A
ntich
itate
și C
on-
tem
pora
niet
ate
(ocu
pații
, mod
de
viaț
ă, jo
curil
e co
piilo
r etc
.);•
Form
ular
ea d
e în
treb
ări,
cu re
ferir
e la
via
ța u
nui c
opil
(fată
și b
ăiat
) tim
p de
o zi
în A
ntich
itate
;
19
3.1.
Iden
tifica
rea
in-
form
ațiil
or d
in su
rse
cu re
ferir
e la
evo
luția
om
eniri
i în
Prei
stor
ie și
Is
toria
Anti
că.
3.2.
For
mul
area
me-
saje
lor s
impl
e în
baz
a in
form
ație
i sel
ecta
te d
in
surs
e.3.
3. U
tiliza
rea
info
rma-
ției d
in d
iferit
e su
rse
isto
rice
în e
xpun
erea
ev
enim
ente
lor d
in E
poca
An
tică.
–At
ena
și Sp
arta
. Per
icle
și e
poca
sa –Afi
rmar
ea M
aced
onie
i. Im
periu
l lui
Al
exan
dru
cel M
are
–Cu
ltura
gre
acă
și el
enis
tică.
Art
ele,
ști
ința
, tea
trul
, edu
cația
. Moș
teni
rea
lum
ii gr
eceș
ti. Jo
curil
e O
limpi
ce
CIVI
LIZA
ŢIA
TRAC
O-G
ETO
-DAC
ICĂ
–N
eam
ul tr
acilo
r –G
eto-
daci
i. Sa
rmise
getu
sa
–Re
lații
le g
eto-
daci
lor c
u ve
cini
i –Da
cia
pe ti
mpu
l lui
Bur
ebis
ta –M
odul
de
viaț
ă și
relig
ia g
eto-
daci
lor
EURO
PA ÎN
AN
TICH
ITAT
E. R
OM
A
ANTI
CĂ –O
mul
și m
ediu
l în
peni
nsul
a Ita
lică.
–În
tem
eier
ea R
omei
– is
torie
și le
gen-
dă. R
oma
rega
lă –Re
publ
ica
Rom
ană.
Exp
ansiu
nea
Ro-
mei
în P
enin
sula
Ital
ică
și ba
zinul
Măr
ii M
edite
rane
–Im
periu
l Rom
an –Cu
ltura
Rom
ei A
ntice
. Mar
i aut
ori ș
i ca
podo
pere
. Ist
oria
cal
enda
rulu
i –In
fluen
ța c
ivili
zație
i rom
ane
asup
ra
alto
r pop
oare
–Cr
edin
țele
și a
pariț
ia c
rești
nism
ului
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
și ex
plic
are
a in
form
ație
i din
div
erse
surs
e is
toric
e;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a c
ivili
zații
lor a
ntice
în b
aza
surs
elor
;•
Com
enta
rea
info
rmaț
iilor
sele
ctat
e di
n di
vers
e do
cum
ente
; •
Disc
uții
imag
inar
e cu
un
isto
ric a
ntic
desp
re sc
rieril
e sa
le;
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
din
surs
e su
plim
enta
re a
info
rmaț
iei d
espr
e cr
eați-
ile m
ater
iale
și sp
iritu
ale
ale
oam
enilo
r din
Anti
chita
te;
• Co
men
tare
a un
or o
pini
i din
surs
e di
ferit
e;
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
a iz
voar
elor
scris
e și
nesc
rise;
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a u
nor i
nfor
maț
ii de
spre
lum
ea g
eto-
daci
că în
bi
blio
teca
per
sona
lă a
școl
ii;•
Exer
ciții
de
sele
ctar
e a
info
rmaț
iei s
uplim
enta
re d
espr
e va
loril
e m
ate-
riale
și sp
iritu
ale
ale
stră
moș
ilor ș
i atit
udin
ea c
onte
mpo
rani
lor f
ață
de
ele.
4.1.
Enu
mer
area
cau
ze-
lor e
veni
men
telo
r din
Is
toria
Anti
că.
4.2.
Sta
bilir
ea re
lație
i di
ntre
cau
ze și
eve
ni-
men
te.
4.3.
Cons
trui
rea
sche
mei
ca
uză
– ev
enim
ent–
con-
seci
nță.
• Ci
tirea
de
text
e ca
re re
late
ază
cauz
ele
unui
eve
nim
ent i
stor
ic;
• Ex
erci
ții d
e co
mpa
rare
a re
lații
lor d
intr
e oa
men
i și g
rupu
ri în
Anti
chita
te;
• Di
scuț
ii di
rijat
e de
spre
cau
zele
și c
onse
cinț
ele
confl
icte
lor/
răzb
oaie
lor;
• An
aliza
uno
r tex
te c
are
rela
teaz
ă ca
uzel
e co
nstit
uirii
stat
ului
la g
eto-
daci
;•
Exer
ciții
de
desc
riere
a a
cțiu
nilo
r reg
ilor g
eto-
daci
lor ș
i a c
onse
cinț
elor
lo
r; •
Alcă
tuire
a un
or ta
bele
/sch
eme
de id
entifi
care
a re
lație
i cau
ză –
even
i-m
ent –
con
seci
nță;
•
Inte
rviu
cu
mem
brii
fam
iliei
: „Fa
mili
a în
trec
ut –
fam
ilia
în p
reze
nt”
20
5.1.
Rec
unoa
șter
ea
mon
umen
telo
r din
Is-
toria
Anti
că –
par
te a
pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral
univ
ersa
l.5.
2. P
reze
ntar
ea ro
lulu
i pe
rson
alită
ților
în Is
torie
pe
ntru
dez
volta
rea
cali-
tățil
or p
erso
nale
.5.
3. P
rom
ovar
ea p
atri-
mon
iulu
i cul
tura
l prin
m
odel
area
și p
reze
nta-
rea
obie
ctel
or sp
ecifi
ce
Prei
stor
iei/I
stor
iei A
n-tic
e.
DACI
I ŞI R
OM
ANII
–Da
cia
de la
Bur
ebis
ta la
Dec
ebal
–Ră
zboa
iele
dac
o-ro
man
e –Da
cia
sub
stăp
ânire
a Ro
mei
–Ro
man
izare
a ge
to-d
acilo
r –Da
co-r
oman
ii și
mig
rato
rii –M
oște
nire
a cu
ltura
lă a
get
o-da
cilo
r. In
terf
erin
țe c
ultu
rale
în sp
ațiu
l str
ă-m
oșilo
r în
antic
hita
te. C
olum
na lu
i Tr
aian
–Cr
eștin
ismul
în sp
ațiu
l Nor
d-Du
năre
an
DEC
LIN
UL
LUM
II AN
TICE
–Cr
iza Im
periu
lui R
oman
–Po
poar
ele
barb
are
și că
dere
a lu
mii
antic
e.
–Cu
ltura
anti
că –
teza
urul
cul
turii
uni
-ve
rsal
e
• Re
aliza
rea
unui
inte
rviu
cu
mem
brii
fam
iliei
des
pre
prin
cipa
lele
deo
se-
biri
dint
re: „
Om
și a
lte sp
ecii
vii”;
• Re
aliza
rea
de d
esen
e: „
Prim
ele
unel
te a
le o
amen
ilor”
, „Lo
cuin
ța în
Pre
-is
torie
/Anti
chita
te”,
„Ves
timen
tația
și h
rana
oam
enilo
r în
Prei
stor
ie/
Antic
hita
te”;
• Ex
erci
ții d
e fo
rmul
are
a în
treb
ărilo
r des
pre
impo
rtan
ța d
esco
perir
ii sc
ri-su
lui;
• Al
cătu
irea
și pr
ezen
tare
a un
or p
oves
tiri s
curt
e: „C
asel
e și
grăd
inile
în
Antic
hita
te”,
„Mon
umen
tele
măr
turis
esc”
;•
Desc
riere
a ca
lităț
ilor d
e pe
rson
alita
te a
le u
nui c
ondu
căto
r din
Anti
chi-
tate
;•
Real
izare
a un
ui d
ialo
g cu
un
cole
g: „T
radi
țiile
pop
oare
lor a
ntice
”;•
Reda
ctar
ea u
nui m
inie
seu:
„Val
orile
civ
iliza
ței a
ntice
”;•
Sim
ular
ea a
ctivi
tății
unu
i ghi
d di
ntr-
un m
uzeu
la se
cțiu
nea
„Civ
iliza
ția
lum
ii an
tice”
; •
Alcă
tuire
a un
ei e
xpoz
iții c
u ob
iect
e ve
chi;
• Re
lata
rea
succ
intă
a v
izite
i de
stud
iu la
un
muz
eu, a
rhiv
ă, b
iblio
tecă
, ex
poziț
ie, e
xcur
sie e
tc.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Vi
zită
la m
uzeu
(rea
l/vi
rtua
l): p
lan-
schi
ță, fi
șă d
e ob
serv
are,
arti
col p
en-
tru
ziaru
l șco
lii/ju
rnal
etc
. –M
inic
erce
tare
: Evo
luția
uno
r obi
ecte
/un
elte
în ti
mp.
–St
udiu
: Des
crie
rea
unei
sărb
ător
i din
lo
calit
atea
moș
teni
tă d
in A
ntich
itate
.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
: - G
losa
r de
term
eni s
peci
fici P
reis
torie
i și E
poci
i Anti
ce;
- Col
aj d
e im
agin
i: „V
alor
ile c
ivili
zație
i anti
ce”;
- Scr
isoa
re a
dres
ată
oam
enilo
r din
trec
ut;
- Exp
oziţi
i cu
imag
ini d
espr
e m
onum
ente
le d
in A
ntich
itate
, str
ămoș
ii ne
a-m
ului
.
Noţ
iuni
: agr
icul
tură
, anti
chita
te, a
rtă,
bar
bar,
cetă
țean
, civ
iliza
ție, c
olon
izare
, com
erț,
creș
tinism
, cro
nolo
gie,
cul
tură
, dav
e, d
emoc
rație
, di-
nasti
e, e
leni
sm, e
pocă
, ist
orie
, im
periu
, get
o-da
ci, l
egiu
ne, m
igra
ție, m
ește
șugă
rit, m
etro
polă
, mito
logi
e, p
olis,
pop
or, p
reis
torie
, pro
prie
tate
, pr
ovin
cie,
ora
ș-st
at, o
rient
anti
c, re
gat,
relig
ie, r
epub
lică,
rom
aniza
re, s
anct
uar,
sena
t, sf
atul
băt
râni
lor,
stat
, scl
av, t
empl
u, tr
aci.
Pers
onal
ităţi:
Ale
xand
ru M
aced
on, A
risto
tel,
Bure
bist
a, C
ezar
Cai
us Iu
lius,
Con
stan
tin c
el M
are,
Dec
ebal
, Her
odot
, Hom
er, P
eric
le, T
raia
n.
21
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
-a, e
levu
l poa
te:
• se
lect
a in
form
ații
din
dife
rite
surs
e pe
ntru
exp
uner
ea e
veni
men
telo
r, ap
reci
ind
prin
cipa
lele
real
izări
mat
eria
le și
spiri
tual
e al
e Ep
ocii
Antic
e;•
desc
rie sp
ațiu
l ist
oric
o-ge
ogra
fic a
l civ
iliza
tiilo
r anti
ce st
udia
te, d
ezvo
ltând
pro
priil
e ab
ilită
ți de
lucr
u cu
surs
ele
cart
ogra
fice;
• st
abili
rela
ția d
intr
e ca
uzel
e și
even
imen
tele
din
Epo
ca A
ntică
, des
criin
d sc
him
băril
e pr
odus
e;•
utiliz
a te
rmen
ii is
toric
i în
desc
riere
a ev
enim
ente
lor d
in E
poca
Anti
că, d
emon
strâ
nd in
tere
s faț
ă de
trec
utul
isto
ric;
• el
abor
a pr
odus
e șc
olar
e cu
priv
ire la
obi
ecte
/ves
tigii/
mon
umen
te d
in E
poca
Anti
că, m
anife
stân
d re
spec
t faț
ă de
val
orile
cre
ate
de st
ră-
moș
i.
22
CLA
SA A
VI-A
EPO
CA M
EDIE
VALĂ
(S
EC. V
–XV
II)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Sel
ecta
rea
din
text
a
term
enilo
r pen
tru
de-
scrie
rea
even
imen
telo
r/fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e.1.
2. E
xplic
area
term
eni-
lor s
peci
fici E
poci
i M
edie
vale
.1.
3. R
edac
tare
a en
un-
țuril
or/t
exte
lor u
tilizâ
nd
term
enii
isto
rici.
EVU
L M
EDIU
TIM
PURI
U (s
ec. a
l V-le
a-
XI-le
a) –M
igra
țiile
și fo
rmar
ea p
opoa
relo
r m
edie
vale
–Ar
abii
în se
cole
le V
-XI.
–Fo
rmar
ea p
opor
ului
rom
ân și
a li
mbi
i ro
mân
e –Ec
onom
ie și
soci
etat
e în
Eur
opa
occi
-de
ntal
ă și
spaț
iul r
omân
esc
în se
cole
-le
V-X
I –Re
gatu
l Fra
nc și
Impe
riul l
ui C
arol
cel
M
are
–Im
periu
l Rom
an d
e Ră
sărit
(Biza
nțul
) în
seco
lele
V-X
I –O
bște
a să
teas
că și
prim
ele
form
ațiu
ni
stat
ale
în sp
ațiu
l rom
ânes
c –Cu
ltura
în E
urop
a O
ccid
enta
lă și
Bi-
zanț
EVU
L M
EDIU
MIJL
OCI
U (s
ecol
ele
XI-X
V) –Fo
rmar
ea și
evo
luția
stat
elor
în E
uro-
pa O
ccid
enta
lă, C
entr
ală
și de
Sud
-Est
–M
area
schi
smă
a Bi
seric
ii Cr
eștin
e.
Cruc
iade
le –Fo
rmar
ea și
con
solid
area
stat
elor
m
edie
vale
rom
âneș
ti. O
rgan
izare
a in
tern
ă. B
iseric
a
• Co
mpl
etar
ea te
xtul
ui la
cuna
r, cu
term
enii
prop
uși;
• Ex
erci
ții d
e ex
plic
are
a te
rmen
ilor i
stor
ici s
peci
fici E
poci
i Med
ieva
le;
• El
abor
area
de
enun
țuri/
text
e sim
ple,
cu
term
enii
isto
rici p
ropu
și de
pr
ofes
or;
• Co
nstr
uire
a de
inte
gram
e/re
busu
ri cu
term
eni i
stor
ici n
oi;
2.1.
Iden
tifica
rea
in-
form
ațiil
or c
u pr
ivire
la
Isto
ria E
vulu
i Med
iu d
in
dife
rite
surs
e ca
rtog
ra-
fice.
2.2.
Pla
sare
a ev
eni-
men
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
Isto
riei
Med
ieva
le în
ord
ine
cron
olog
ică.
2.3.
Util
izare
a co
rect
ă a
term
inol
ogie
i cro
nolo
gi-
ce p
entr
u lo
caliz
area
în
spaț
iul i
stor
ico
– ge
ogra
-fic
a e
veni
men
telo
r din
Is
toria
Med
ieva
lă.
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
ă a
hărț
ilor g
eogr
afice
, ist
oric
e;
• As
ocie
rea
repe
relo
r cro
nolo
gice
cu
even
imen
te și
pro
cese
isto
rice
me-
diev
ale;
•
Util
izare
a re
pere
lor c
rono
logi
ce în
des
crie
rea
fapt
elor
/pro
cese
lor i
sto-
rice;
•
Exer
ciții
de
com
plet
are
pe h
artă
a u
nor e
lem
ente
cor
espu
nzăt
oare
;•
Aran
jare
a un
ei su
cces
iuni
de
enun
țuri
după
ord
inea
logi
că d
e de
sfăș
ura-
re a
eve
nim
ente
lor ș
i în
func
ție d
e fa
ctor
ul d
e tim
p;
23
3.1.
Ext
rage
rea
info
rma-
ției e
senț
iale
din
surs
e pe
ntru
des
crie
rea
eve-
nim
ente
lor ș
i pro
cese
lor
din
Isto
ria M
edie
vală
.3.
2. C
arac
teriz
area
eve
-ni
men
telo
r/pr
oces
elor
di
n Is
toria
Med
ieva
lă,
folo
sind
info
rmaț
ii di
n di
vers
e su
rse.
3.3.
Apr
ecie
rea
situa
ției
omul
ui în
Evu
l Med
iu d
in
pers
peci
va re
spec
tării
dr
eptu
rilor
om
ului
.
–Fo
rmar
ea și
exp
ansiu
nea
Impe
riulu
i O
tom
an –Ţa
ra R
omân
easc
ă în
tim
pul d
omni
ei
lui M
ircea
cel
Băt
rân
–Vi
ața
politi
că a
Ţăr
ii M
oldo
vei p
ână
la
mijl
ocul
seco
lulu
i XV-
lea.
Ale
xand
ru
cel B
un –Ţă
rile
Rom
âne
în lu
pta
antio
tom
ană.
Ia
ncu
de H
uned
oara
, Vla
d Ţe
peș
–Ţa
ra M
oldo
vei î
n tim
pul d
omni
ei lu
i Şt
efan
cel
Mar
e –Ec
onom
ie și
soci
etat
e în
Eur
opa
Oc-
cide
ntal
ă și
spaț
iul r
omân
esc
în se
c.
XI-X
V. O
rașu
l med
ieva
l
EVU
L MED
IU T
ÂRZI
U (s
ecol
ul a
l XVI
-lea-
pr
ima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VII-l
ea)
–Si
tuaț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ilor R
omân
e în
pr
ima
jum
ătat
e a
sec.
al X
VI-le
a. C
am-
pani
a di
n 15
38 –Su
zera
nita
tea
otom
ană
în Ţ
ările
Ro-
mân
e –Ev
oluț
ia p
oliti
că a
Ţăr
ii M
oldo
vei.
Răzb
oiul
anti
otom
an su
b co
nduc
erea
lu
i Ioa
n Vo
dă –Ră
zboi
ul a
ntiot
oman
sub
cond
ucer
ea
lui M
ihai
Vite
azul
. Uni
rea
Ţăril
or
Rom
âne
–Ţă
rile
Rom
âne
în p
rima
jum
ătat
e a
seco
lulu
i al X
VII-l
ea –Cu
ltura
rom
ânea
scă
în E
vul m
ediu
–Vi
ața
cotid
iană
în E
vul M
ediu
• Le
ctur
area
uno
r pas
aje
ale
auto
rilor
refe
ritoa
re la
eve
nim
ente
le/p
roce
-se
le is
toric
e;•
Stud
iere
a te
xtel
or/s
urse
lor p
entr
u id
entifi
care
a ar
gum
ente
lor;
• Se
lect
area
info
rmaț
iilor
ofe
rite
de su
rsel
e is
toric
e în
baz
a un
ui p
lan
de
idei
dat
;•
Com
enta
rea
de im
agin
i și t
exte
refe
ritoa
re la
evo
luția
vie
ții p
ublic
e și
cea
priv
ată;
• In
form
area
des
pre
pers
onal
itățil
e is
toric
e în
bib
liote
ca p
erso
nală
, a
școl
ii sa
u di
n su
rse
Inte
rnet
;•
Parti
cipa
rea
la jo
curi
de ro
l/dra
mati
zări
ale
unor
pov
estir
i și l
egen
de
isto
rice
cuno
scut
e;•
Com
enta
rea/
argu
men
tare
a ro
lulu
i oam
enilo
r în
schi
mba
rea
soci
etăț
ii;
• Ex
prim
area
pro
prie
i păr
eri r
efer
itoar
e la
impa
ctul
unu
i eve
nim
ent i
sto-
ric, a
une
i per
sona
lităț
i ist
oric
e as
upra
evo
luție
i Evu
lui M
ediu
;•
Exer
ciții
de
com
para
ție a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te, p
roce
se st
udia
te d
in
Isto
ria M
edie
vală
;•
Exer
ciții
de
alcă
tuire
a p
ortr
etul
ui p
erso
nalit
ățilo
r ist
oric
e di
n Ev
ul M
e-di
u;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
rolu
l mar
ilor
voie
vozi
în Is
torie
;
4.1.
Com
enta
rea
cau-
zelo
r eve
nim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice.
4.2.
Com
para
rea
even
i-m
ente
lor ș
i pro
cese
lor
din
Isto
ria E
vulu
i Med
iu.
4.3.
For
mul
area
con
clu-
ziilo
r cu
priv
ire la
schi
m-
băril
e ca
re a
u av
ut lo
c în
Is
toria
Med
ieva
lă.
• Co
men
tare
a/ar
gum
enta
rea
rolu
lui o
mul
ui în
schi
mba
rea
soci
etăț
ii;
• Ex
prim
area
pro
prie
i păr
eri r
efer
itoar
e la
impa
ctul
unu
i eve
nim
ent i
sto-
ric, a
une
i per
sona
lităț
i ist
oric
e as
upra
evo
luție
i Evu
lui M
ediu
;•
Exer
ciții
de
com
para
ție a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te, p
roce
se st
udia
te d
in
Isto
ria M
edie
vală
;•
Exer
ciții
de
alcă
tuire
a p
ortr
etul
ui p
erso
nalit
ățilo
r ist
oric
e di
n Ev
ul M
e-di
u;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
rolu
l mar
ilor
voie
vozi
în Is
torie
;
24
5.1.
Sta
bilir
ea fa
ptel
or is
-to
rice
din
Evul
Med
iu ca
re
au co
ntrib
uit l
a fo
rmar
ea
iden
tităț
ii de
neam
. 5.
2. D
eter
min
area
con
-tr
ibuț
iei m
arilo
r voi
evoz
i la
des
ăvâr
șirea
iden
tită-
ții st
atal
e și
de n
eam
.5.
3. P
rom
ovar
ea p
atri-
mon
iulu
i cul
tura
l prin
m
odel
area
și p
reze
nta-
rea
obie
ctel
or sp
ecifi
ce
Epoc
ii M
edie
vale
.
NAŞ
TERE
A LU
MII
MO
DER
NE.
EU
ROPA
ÎN
EXP
ANSI
UN
E –De
la a
telie
rul m
ește
șugă
resc
la m
a-nu
fact
ură
–M
arile
des
cope
riri g
eogr
afice
. Lum
ea
Nou
ă: c
unoa
șter
e și
expl
orar
e –Cu
ltura
Eur
opei
: Ren
aște
rea
și U
ma-
nism
ul –M
anife
stăr
i ale
Ren
aște
rii și
Um
anis-
mul
ui în
spaț
iul r
omân
esc
–Re
form
a și
Cont
rare
form
a –Eu
ropa
în ti
mpu
l Răz
boiu
lui d
e 30
de
ani
• Ex
erci
ții d
e se
lect
are
a in
form
ație
i sup
limen
tare
des
pre
valo
rile
mat
eria
le
și sp
iritu
ale
ale
stră
moș
ilor ș
i atit
udin
ea c
onte
mpo
rani
lor f
ață
de e
le;
• Co
men
tare
a un
or te
xte
refe
ritoa
re la
val
orile
mor
ale
în lu
mea
med
ieva
lă;
• Se
lect
area
obi
ecte
lor n
eces
are
real
izării
une
i exp
oziți
i tem
atice
;•
Prez
enta
rea
impr
esiil
or d
upă
vizit
e la
muz
ee și
exc
ursii
;•
Real
izare
a de
pro
duse
fina
le (t
exte
, im
agin
i, po
ster
e, o
biec
te d
e ep
ocă)
de
spre
per
sona
lităț
ile is
toric
e și
valo
rile
asum
ate
de-a
lung
ul ti
mpu
lui;
• Re
aliza
rea
unor
sarc
ini d
e lu
cru
(doc
umen
tare
, red
acta
re, p
reze
ntar
e et
c.) î
n tim
pul p
artic
ipăr
ii la
pro
iect
e pr
in v
alor
ifica
rea
expe
rienț
ei is
to-
rice
poziti
ve;
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
• M
inic
erce
tare
:„Is
toria
e lâ
ngă
tine.
..-
cuno
aște
-o!”
;•
Stud
iu: „
Să re
desc
oper
im lo
calit
atea
na
tală
”;•
Expe
diţie
: „Pe
urm
ele
stră
moș
ilor
noșt
ri”.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Albu
m is
toric
al p
erso
nalit
ățilo
r not
orii
din
Evul
Med
iu;
• In
terv
iu v
irtu
al c
u M
arii
Dom
nito
ri;
• H
arta
con
cept
uală
„Lo
calit
atea
mea
”; •
Cola
j ist
oric
„Ce
tăți
și m
ănăs
tiri m
edie
vale
rom
âneș
ti”, „
Mon
umen
te
med
ieva
le”;
• Ex
pozi
ţie a
obi
ecte
lor c
onfe
cțio
nate
de
elev
i car
acte
ristic
e ep
ocii.
Noţ
iuni
: aso
lam
ent,
barb
ar, b
reas
lă, c
alfă
, cat
edra
lă, c
entr
aliza
re, c
neaz
, Con
trar
efor
mă,
Cor
an, c
roni
că, c
ruci
ade,
ctit
or, d
omn,
etn
ogen
eză,
fă
râm
ițare
pol
itică
, feu
d, g
hild
e, h
arac
i, in
chizi
ție, i
ndul
genț
ă, in
vazie
, isla
m, j
udeț
, Lig
ă Sf
ântă
, mig
rație
, mitr
opol
ie, o
bște
săte
ască
, par
la-
men
t, pa
șalâ
c, p
eșch
eș, R
efor
mă,
Ren
aște
re, s
chism
ă, se
nior
, sfa
t dom
nesc
, sul
tan,
suze
ran,
ținu
t, U
man
ism, v
alah
, vas
al, v
oiev
od.
Pers
onal
ităţi:
Ale
xand
ru c
el B
un, B
asar
ab I,
Car
ol c
el M
are,
Cris
tofo
r Col
umb,
Ianc
u de
Hun
edoa
ra, I
ustin
ian,
Mar
tin L
uthe
r, M
atei
Bas
arab
, M
ihai
Vite
azul
, Mirc
ea c
el B
ătrâ
n, Ş
tefa
n ce
l Mar
e, V
asile
Lup
u, V
lad
Ţepe
ș, B
ogda
n I.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
I-a,
ele
vul p
oate
: •
sele
cta
info
rmaț
ii di
n di
ferit
e su
rse
pent
ru e
xpun
erea
eve
nim
ente
lor,
apre
ciin
d ro
lul p
erso
nalit
ățilo
r mar
cant
e di
n Is
toria
nea
mul
ui;
• ci
ti su
rsel
e ca
rtog
rafic
e în
des
crie
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
din
Epo
ca M
edie
vală
, evi
denț
iind
schi
mbă
rile
în ti
mp
și sp
ațiu
; •
stab
ili re
lația
din
tre
even
imen
te și
con
seci
nțe,
det
erm
inân
d sc
him
băril
e pr
odus
e în
Epo
ca M
edie
vală
;•
utiliz
a te
rmen
ii is
toric
i spe
cific
i Epo
cii M
edie
vale
în d
escr
iere
a ev
enim
ente
lor,
dem
onst
rând
apti
tudi
ni d
e co
mun
icar
e or
ală
și sc
risă;
•
prez
enta
pro
duse
școl
are
cu p
rivire
la p
erso
nalit
ăți ș
i obi
ecte
/ves
tigii/
mon
umen
te d
in E
poca
Med
ieva
lă, d
emon
strâ
nd re
spec
t faț
ă de
va
loril
e ne
amul
ui și
ale
trec
utul
ui is
toric
.
25
CLA
SA A
VII-
AEP
OCA
MO
DER
NĂ
(MIJ
LOCU
L SE
C. A
L XV
II-LE
A - M
IJL.
SEC
. AL
XIX-
LEA)
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ă U
nită
ţi de
con
ţinut
Ac
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea te
rmen
ilor i
sto-
rici d
in d
iferit
e su
rse
de in
form
are.
1.2.
Apl
icar
ea te
rmen
ilor î
n co
m-
para
rea
even
imen
telo
r/pr
oces
elor
is
toric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
.1.
3. F
orm
ular
ea c
orec
tă a
într
ebăr
i-lo
r, fo
losin
d te
rmen
ii is
toric
i spe
ci-
fici E
poci
i Mod
erne
.
STAT
ELE
EURO
PEI O
CCID
ENTA
LE şi
AM
ERIC
II de
NO
RD (m
ijloc
ul se
c al
XV
II-le
a - s
fârş
itul s
ec. a
l XVI
II-le
a) –St
atel
e Eu
rope
i la
înce
putu
l Epo
cii
Mod
erne
: eco
nom
ie și
soci
etat
e –Re
volu
ția e
ngle
ză. A
nglia
de
la a
bsol
u-tis
m la
mon
arhi
e pa
rlam
enta
ră –Ilu
min
ismul
– ra
țiune
și v
iziun
i mod
er-
niza
toar
e –Ră
zboi
ul d
e in
depe
nden
ță a
col
oniil
or
din
Amer
ica
de N
ord.
Con
stitu
irea
SUA
–Re
volu
ția fr
ance
ză. D
e la
supu
s la
cetă
țean
–Co
nsul
atul
. Im
periu
l fra
ncez
–Co
ngre
sul d
e la
Vie
na. „
Sfân
ta A
lianț
ă”
STAT
ELE
EURO
PEI D
E ES
T ŞI
CEN
TRAL
E DE
LA
MED
IEVA
L LA
MO
DERN
(mijl
ocul
se
c al X
VII-l
ea-s
fârş
itul s
ec. a
l XVI
II-le
a) –Pr
inci
pate
le R
omân
e: e
cono
mie
și
soci
etat
e –Vi
ața
politi
că în
Prin
cipa
tele
Rom
ăne
–Ab
solu
tism
ul lu
min
at. I
mpe
riul R
us.
Impe
riul H
absb
urgi
c
• Ex
erci
ții p
entr
u id
entifi
care
a te
rmen
ilor i
stor
ici E
poci
i Mo-
dern
e în
dife
rite
text
e, su
rse
mas
s-m
edia
, rev
iste
, em
isiun
i TV
etc
.;•
Form
area
per
echi
lor l
ogic
e di
n te
rmen
ii is
toric
i pro
puși;
• El
abor
area
enu
nțur
ilor c
are
să re
flect
e ev
enim
ente
, pro
cese
is
toric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
; •
Exer
ciții
de
stru
ctur
are
a pr
oprie
i opi
nii r
efer
itoar
e la
un
aspe
ct st
udia
t;•
Elab
orar
ea u
nui t
ext i
stor
ic a
rgum
enta
tiv.
2.1.
Des
crie
rea
even
imen
telo
r, fa
p-te
lor ș
i pro
cese
lor i
stor
ice
în b
aza
hărț
ilor ș
i rep
erel
or c
rono
logi
ce.
2.2.
Com
para
rea
even
imen
telo
r, fa
ptel
or și
pro
cese
lor î
n co
ntex
te
cron
olog
ice
și de
spaț
iu.
2.3.
Util
izare
a ad
ecva
tă a
coo
rdon
a-te
lor d
e tim
p și
spaț
iu c
u re
ferir
e la
un
subi
ect d
in Is
torie
.
• Ex
erci
ții d
e le
ctur
ă a
hărț
ilor g
eogr
afice
și is
toric
e re
ferit
oa-
re la
Epo
ca M
oder
nă;
• As
ocie
rea
repe
relo
r cro
nolo
gice
cu
even
imen
te și
pro
cese
is
toric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
; •
Exer
ciții
de
ordo
nare
cro
nolo
gică
a e
veni
men
telo
r/fa
ptel
or/
proc
esel
or is
toric
e;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
uno
r eve
nim
ente
, fap
te și
pro
cese
di
n Is
toria
Mod
ernă
, util
izând
repe
rele
cro
nolo
gice
și
spaț
iale
;•
Argu
men
tare
a im
port
anțe
i ist
oric
e a
unor
eve
nim
ente
, pro
-ce
se d
in E
poca
Mod
ernă
cu
înca
drar
ea c
oord
onat
elor
de
timp
și sp
ațiu
.
26
3.1.
Car
acte
rizar
ea, î
n ba
za su
rsel
or,
a ev
enim
ente
lor i
stor
ice,
car
e at
es-
tă g
enez
a de
moc
rație
i.3.
2. A
naliz
a su
rsel
or sc
rise
sau
vizu
-al
e, c
u re
ferir
e la
Isto
ria M
oder
nă,
conf
orm
alg
oritm
ului
pro
pus.
3.3.
For
mul
area
jude
cățil
or a
supr
a co
mpo
rtam
ente
lor s
ocia
le d
in E
po-
ca M
oder
nă d
in p
ersp
ectiv
a cu
lturii
de
moc
ratic
e.
–Tr
ansil
vani
a su
b do
min
ația
hab
sbur
-gi
că –Ep
oca
fana
riotă
în Ţ
ările
Rom
âne
–Afi
rmar
ea id
eilo
r ilu
min
iste
în sp
ațiu
l ro
mân
esc
–Ră
zboa
iele
ruso
-aus
tro-
turc
e. C
onse
-ci
nțel
e lo
r pen
tru
Ţăril
e Ro
mân
e
EURO
PA ÎN
TRE
ABSO
LUTI
SM Ş
I LIB
ERA-
LISM
(prim
a ju
măt
ate
a se
c. a
l XIX
-lea)
–Re
volu
ția in
dust
rială
în A
nglia
. Inv
en-
ții și
des
cope
riri
–Ci
viliz
ația
indu
stria
lă în
prim
a ju
m. a
se
c. a
l XIX
-lea:
Ang
lia, F
ranț
a, S
tate
le
Ger
man
e –Vi
ața
cotid
iană
în E
urop
a O
ccid
enta
lă
și în
Ţăr
ile R
omân
e –Pr
inci
pate
le R
omân
e în
con
text
ul
rival
ității
Mar
ilor P
uter
i. An
ul 1
812
în
Isto
ria ro
mân
ilor
–Ad
min
istr
area
Bas
arab
iei ș
i ter
itorii
lor
din
stân
ga N
istr
ului
în p
rima
jum
ătat
e a
sec.
XIX
–Vi
ața
econ
omic
ă și
soci
ală
a Ba
sara
bi-
ei în
prim
a ju
măt
ate
a se
c.al
XIX
-lea
–Re
volu
ția d
e su
b co
nduc
erea
lui T
udor
Vl
adim
iresc
u di
n 18
21 –Do
mni
ile p
ămân
tene
și R
egul
amen
te-
le O
rgan
ice
în Ţ
ările
Rom
âne
• Co
men
tare
a de
imag
ini ș
i tex
te re
ferit
oare
la sc
ene
din
viaț
a pu
blic
ă și
cea
priv
ată;
• Ex
trag
erea
mes
ajul
ui d
intr
-o su
rsă
isto
rică
stud
iată
;•
Anal
iza iz
voar
elor
doc
umen
tare
cu
refe
rire
la e
veni
men
tele
, pr
oces
ele
isto
rice
din
Epoc
a M
oder
nă;
• An
aliza
unu
i tex
t ist
oric
/doc
umen
t con
form
alg
oritm
ului
pr
opus
;•
Sele
ctar
ea in
form
ație
i din
surs
ele
isto
rice
pent
ru su
sțin
erea
sa
u co
mba
tere
a un
ui p
unct
de
vede
re.
4.1.
Des
crie
rea
cauz
elor
eve
nim
en-
telo
r și p
roce
selo
r ist
oric
e.4.
2. C
orel
area
din
tre
cauz
ele
și ef
ecte
le e
veni
men
telo
r din
Isto
ria
Mod
ernă
.4.
3. D
educ
erea
ele
men
telo
r com
u-ne
și sp
ecifi
ce a
le e
veni
men
telo
r/
fapt
elor
/pro
cese
lor d
in Is
toria
Mo-
dern
ă.
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a c
auze
lor ș
i pro
cese
lor d
esfă
șura
te
în p
erio
ada
stud
iată
;•
Elab
orar
ea u
nui p
lan
de id
ei p
entr
u pr
ezen
tare
a un
ei p
erso
-na
lităț
i ist
oric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
;•
Anal
iza u
nor e
veni
men
te, p
roce
se is
toric
e, p
entr
u a
iden
tifi-
ca c
auze
le/c
onse
cinț
ele
aces
tora
;•
Elab
orar
ea d
e gr
afice
, tab
ele
pent
ru c
orel
area
cau
zelo
r și
efec
telo
r ale
uno
r eve
nim
ente
din
Epo
ca M
oder
nă;
• Co
mpa
rare
a un
or e
veni
men
te, p
roce
se is
toric
e pe
ntru
ded
u-ce
rea
elem
ente
lor c
omun
e și
spec
ifice
.
27
5.1.
Rec
unoa
șter
ea v
alor
ilor i
stor
i-co
-cul
tura
le a
le lo
calit
ății
și al
e ță
rii.
5.2.
Arg
umen
tare
a im
port
anțe
i mo-
num
ente
lor i
stor
ice,
cul
tura
le și
ale
na
turii
pen
tru
culti
vare
a re
spec
tulu
i fa
ță d
e re
aliză
rile
trec
utul
ui.
5.3.
Dez
volta
rea
atitu
dini
i grij
ulii
față
de
pat
rimon
iul c
ultu
ral ș
i nat
ural
.
CULT
URA
ÎN E
POCA
MO
DER
NĂ
(mijl
ocul
sec.
al X
VII-l
ea –
mijl
ocul
sec
. al
XIX
-lea)
–Cu
ltura
, știi
nța
și te
hnic
a în
Epo
ca
Mod
ernă
–Cu
ltura
în E
poca
Lum
inilo
r. Ba
roc
și cl
asic
ism –Cu
ltura
în P
rinci
pate
le R
omân
e –Cu
ltura
în B
asar
abia
din
prim
a ju
mă-
tate
a se
c. a
l XIX
-lea
• Se
lect
area
obi
ecte
lor n
eces
are
real
izării
une
i exp
oziți
i tem
atice
;•
Prez
enta
rea
unei
exc
ursii
tem
atice
imag
inar
e;•
Com
plet
area
unu
i por
tofo
liu/E
labo
rare
a un
ui p
oste
r cu
pre-
zent
area
mon
umen
telo
r ist
oric
e, c
ultu
rale
și a
le n
atur
i din
lo
calit
ate/
repu
blic
ă;•
Real
izare
a un
ui p
roie
ct is
toric
, de
grup
, car
e ev
iden
țiază
ro
lul p
erso
nalit
ățilo
r în
Epoc
a M
oder
nă;
• Im
plic
area
în a
ctivi
tăți
de p
rom
ovar
e a
trad
ițiilo
r, ob
icei
uri-
lor ș
i a p
erso
nalit
ățilo
r not
orii
din
com
unita
te.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–St
udiu
: „Tr
ecut
ul d
e lâ
ngă
noi-v
estig
ii al
e pa
trim
oniu
lui l
ocal
” –An
aliz
a un
ui m
onum
ent c
u or
igin
i din
Ep
oca
Mod
ernă
; –Ex
curs
ie (i
stor
ici,
geog
rafi,
etn
ogra
fi,
natu
raliș
ti et
c.) l
a bi
seric
i/măn
ăstir
i di
n lo
calit
ate
sau
repu
blic
ă.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
:•
Albu
m/C
olaj
isto
rico-
geog
rafic
;•
Bucl
et in
form
ativ
desp
re is
toria
loca
lităț
ii na
tale
; •
Ches
tiona
r/In
terv
iu: M
ește
rii p
opul
ari:
trad
iții,
mod
ele,
va
lori
perp
etua
te p
rin se
cole
;•
Min
iese
u: D
rept
urile
și li
bert
ățile
om
ului
: ist
orie
și a
ctua
li-ta
te;
Noţ
iuni
: Ane
xare
, arm
istiț
iu, B
asar
abia
, bur
ghez
ie, c
apita
lism
, col
oniza
re, C
ongr
esul
de
la V
iena
, con
stitu
ție, c
od c
ivil,
Dec
lara
ție d
e in
depe
n-de
nță,
dom
nii p
ămân
tene
, mun
cito
ri sa
laria
ți, ră
zboi
de
inde
pend
ență
, Reg
ulam
ente
Org
anic
e, re
volu
ție, ,
,Rev
oluț
ie g
lorio
asă”
, rev
oluț
ie in
-du
stria
lă, r
egim
fana
riot,
„Sfâ
nta
Alia
nță”
.
Pers
onal
ităţi:
Ada
m S
mith
, Ale
xand
ru I,
Con
stan
tin B
rânc
ovea
nu, C
onst
antin
Mav
roco
rdat
, Dim
itrie
Can
tem
ir, G
avrii
l Băn
ules
cu-B
odon
i, G
eorg
e W
ashi
ngto
n, N
apol
eon
Bona
part
e, O
liver
Cro
mw
el, P
etru
I, T
udor
Vla
dim
iresc
u.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a V
II-a,
ele
vul p
oate
: •
aplic
a lim
baju
l de
spec
ialit
ate
în c
omun
icar
e or
ală
și sc
risă,
form
ulân
d ju
decă
ți re
ferit
oare
la E
poca
Mod
ernă
; •
plas
a ev
enim
ente
le, f
apte
le și
pro
cese
le is
toric
e în
tim
p și
spaț
iu, a
naliz
ând
schi
mbă
rile
surv
enite
pe
parc
ursu
l Ist
orie
i Mod
erne
;•
anal
iza su
rsel
e sc
rise
sau
vizu
ale
refe
ritoa
re la
Isto
ria M
oder
nă, a
prec
iind
com
port
amen
tele
soci
ale
din
Epoc
a M
oder
nă, d
in p
ersp
ecti-
va c
ultu
rii d
emoc
ratic
e;•
dedu
ce e
lem
ente
le co
mun
e și
spec
ifice
ale
eve
nim
ente
lor/
fapt
elor
/pro
cese
lor d
in Is
toria
Mod
ernă
, dem
onst
rând
gân
dire
logi
că și
spiri
t criti
c;•
valo
rifica
obi
ecte
le p
atrim
oniu
lui l
ocal
, pro
mov
ând
valo
rile
cultu
rale
în râ
ndul
sem
enilo
r, pr
in d
iver
se a
ctivi
tăți
orga
niza
te în
școa
lă și
în
com
unita
te.
28
CLA
SA A
VIII
-AEP
OCA
MO
DER
NĂ
(MIJ
LOCU
L SE
C. A
L XI
X-LE
A - Î
NCE
PUTU
L SE
C. A
L XX
-LEA
)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
ut
Activ
ităţi
şi p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Des
crie
rea
even
imen
telo
r/pr
oce-
selo
r ist
oric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
.1.
2. A
plic
area
term
enilo
r ist
oric
i în
anal
iza sc
him
băril
or su
rven
ite în
soci
-et
atea
mod
ernă
. 1.
3. E
labo
rare
a en
unțu
rilor
/tex
telo
r, fo
losin
d te
rmen
i ist
oric
i ce
refle
ctă
evol
uția
om
eniri
i în
Epoc
a M
oder
nă.
REVO
LUŢI
ILE
DIN
184
8-18
49 ÎN
EU
ROPA
–Re
volu
țiile
din
184
8 în
Fra
nța,
stat
ele
germ
ane,
stat
ele
italie
ne, I
mpe
riul
Habs
burg
ic –Re
volu
țiile
din
ani
i 184
8-18
49 în
Ţăr
i-le
Rom
âne
FORM
AREA
STA
TELO
R N
AŢIO
NAL
E ÎN
EU
ROPA
–M
ișca
rea
națio
nală
a ro
mân
ilor l
a m
ijloc
ul se
colu
lui a
l XIX
-lea
–U
nire
a Pr
inci
pate
lor R
omân
e –Re
form
ele
lui A
. I. C
uza
–In
stitu
irea
mon
arhi
ei c
onsti
tuțio
nale
. Co
nstit
uția
din
186
6 –U
nific
area
Ital
iei
–U
nific
area
Ger
man
iei
STAT
ELE
EURO
PEI Î
NTR
E AN
II 18
50-
1914 –Ci
viliz
ația
indu
stria
lă: c
arac
teris
tica
gene
rală
. Cap
italis
mul
mon
opol
ist
–M
area
Brit
anie
–Fr
anța
–Im
periu
l Ger
man
–Im
periu
l Hab
sbur
gic
–Im
periu
l Rus
–St
atel
e di
n Eu
ropa
de
Sud-
Est
–Do
ctrin
ele
soci
al-p
oliti
ce
• Ex
erci
ții d
e co
mpl
etar
e a
unor
text
e la
cuna
re, f
olos
ind
term
enii
adec
vați
dint
r-o
listă
dat
ă;•
Alcă
tuire
a un
ui g
losa
r de
term
eni s
peci
fici e
poci
i stu
diat
e;•
Real
izare
a pr
ezen
tăril
or la
un
subi
ect i
stor
ic, u
tilizâ
nd m
ij-lo
ace
digi
tale
;•
Org
aniza
rea
de d
iscuț
ii di
rijat
e re
ferit
or la
un
even
imen
t/pr
oces
/per
sona
litat
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
; •
Exer
ciții
de
utiliz
are
a te
rmen
ilor i
stor
ici c
unos
cuți
în si
tua-
ții n
oi d
e co
mun
icar
e.
2.1.
Dis
tinge
rea
schi
mbă
rilor
terit
o-ria
le în
baz
a hă
rțilo
r și a
repe
relo
r cr
onol
ogic
e.2.
2. A
naliz
a sc
him
băril
or su
rven
ite p
e pa
rcur
sul I
stor
iei M
oder
ne c
u aj
utor
ul
hărț
ilor ș
i a re
pere
lor c
rono
logi
ce.
2.3.
Arg
umen
tare
a im
pact
ului
schi
m-
băril
or d
in E
poca
Mod
ernă
, util
izând
hă
rțile
și re
pere
le c
rono
logi
ce.
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
, în
baza
hăr
ților
, a sc
him
băril
or
terit
oria
le in
terv
enite
în p
erio
ada
stud
iată
;•
Plas
area
pe
hart
ă a
unor
eve
nim
ente
și p
roce
se is
toric
e di
n Ep
oca
Mod
ernă
;•
Com
plet
area
uno
r hăr
ți te
mati
ce în
soțit
e de
lege
ndă,
util
i-zâ
nd si
mbo
luri
și cu
lori;
• Al
cătu
irea
axel
or c
rono
logi
ce p
e di
vers
e do
men
ii.
3.1.
Car
acte
rizar
ea ro
lulu
i per
sona
-lit
ățilo
r ist
oric
e m
arca
nte
în b
aza
surs
elor
.3.
2. C
ompa
rare
a in
form
ațiil
or d
in
dife
rite
tipur
i de
surs
e is
toric
e cu
refe
-rir
e la
ace
lași
subi
ect.
3.3.
Util
izare
a cr
itică
a in
form
ațiil
or
din
dife
rite
surs
e is
toric
e în
arg
umen
-ta
rea
opin
iei p
ropr
ii, p
rivin
d re
spec
ta-
rea
drep
turil
or n
atur
ale
în so
ciet
atea
m
oder
nă.
• Id
entifi
care
a ro
lulu
i uno
r per
sona
lităț
i ist
oric
e, a
naliz
ând
dife
rite
surs
e;
• Ex
erci
ții d
e de
scrie
re a
con
seci
nțel
or a
cțiu
nii u
man
e di
n sp
ațiu
l naț
iona
l/uni
vers
al în
Epo
ca M
oder
nă, f
olos
ind
sur-
se v
aria
te;
• Co
mpl
etar
ea sc
hem
ei p
rin id
entifi
care
a lo
gică
a c
auze
lor ș
i co
nsec
ințe
lor e
veni
men
telo
r și p
roce
selo
r ist
oric
e;•
Elab
orar
ea și
pre
zent
area
por
tret
ului
per
sona
lităț
ii is
toric
e;•
Real
izare
a un
or te
xte
desp
re fa
pte,
pro
cese
, per
sona
lităț
i în
baz
a un
or su
rse,
evi
denț
iind
asem
ănăr
ile și
deo
sebi
rile
din
epoc
a st
udia
tă.
29
4.1.
Exp
licar
ea c
auze
lor ș
i efe
ctel
or
even
imen
telo
r pro
cese
lor,
feno
men
e-lo
r din
Isto
ria M
oder
nă.
4.2.
Det
erm
inar
ea re
lație
i cau
ză –
ef
ect d
intr
-o m
ultit
udin
e de
eve
ni-
men
te sa
u pr
oces
e is
toric
e.4.
3. U
tiliza
rea
rela
țiilo
r de
cauz
alita
te
în e
labo
rare
a co
mun
icăr
ilor o
rale
și
scris
e.
STAT
ELE
EXTR
AEU
ROPE
NE
ÎN P
ERIO
A-DA
AN
ILO
R 18
50-1
914
–SU
A –Ja
poni
a –Ch
ina
și In
dia
–Ţă
rile
Amer
icii
Latin
e și
Afric
ii
PRIN
CIPA
TELE
RO
MÂN
E/RO
MÂN
IA Ş
I TE
RITO
RIIL
E RO
MÂN
EŞTI
AFL
ATE
SUB
DO
MIN
AŢIE
STR
ĂIN
Ă (1
850-
1914
) –Vi
ața
soci
al-e
cono
mic
ă și
politi
că în
Ro
mân
ia –Ră
zboi
ul d
e in
depe
nden
ță a
Rom
ânie
i –Re
form
ele
țaris
te în
Bas
arab
ia –M
ișca
rea
națio
nală
în B
asar
abia
–M
ișca
rea
națio
nală
a ro
mân
ilor d
in
Tran
silva
nia
și Bu
covi
na
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E (1
850-
1914
) –Ev
oluț
ia p
robl
emei
orie
ntal
e. P
robl
e-m
a or
ient
ală
și Ba
sara
bia
–Fo
rmar
ea b
locu
rilor
pol
itico
-mili
tare
. –Po
litica
ext
ernă
a R
omân
iei
–Ră
zboa
iele
bal
cani
ce
CULT
URA
ÎN P
ERIO
ADA
MO
DER
NĂ
(185
0-19
14)
–Şti
ința
și te
hnic
a. C
ontr
ibuț
ia R
omân
i-ei
la d
ezvo
ltare
a ști
ințe
i și t
ehni
cii
–În
văță
mân
tul,
liter
atur
a, m
uzic
a, a
rhi-
tect
ura,
art
e pl
astic
e –Cu
ltura
în V
echi
ul R
egat
–Cu
ltura
în B
asar
abia
, Tra
nsilv
ania
și
Buco
vina
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
în e
volu
-ția
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or is
toric
e;
• Ex
erci
ții d
e cl
asifi
care
pe
dom
enii
a ca
uzel
or și
con
seci
nțe-
lor a
eve
nim
ente
lor/
proc
esel
or st
udia
te;
• Al
cătu
irea
unui
pla
n de
idei
, por
nind
de
la in
form
ația
fur-
niza
tă d
e su
rsă;
• Re
aliza
rea
dezb
ater
ilor,
în re
zulta
tul v
izion
ării
unor
film
e do
cum
enta
re sa
u ar
tistic
e re
leva
nte
tem
atici
i stu
diat
e;•
Elab
orar
ea te
xtel
or a
rgum
enta
tive,
în b
aza
algo
ritm
ului
pr
opus
, fol
osin
d te
rmen
i spe
cific
i și d
iferit
e su
rse
isto
rice.
5.1.
Cer
ceta
rea
obie
ctel
or d
e pa
trim
o-ni
u di
n lo
calit
ate
și di
n ța
ră.
5.2.
Car
acte
rizar
ea fa
ctor
ilor c
are
au
dete
rmin
at fo
rmar
ea c
onști
ințe
i de
neam
în b
aza
even
imen
telo
r și p
roce
-se
lor i
stor
ice
stud
iate
.5.
3. V
alor
ifica
rea
dive
rsită
ții e
tnic
e și
cultu
rale
în p
roie
cte
de d
ezvo
ltare
in
stitu
ționa
lă și
loca
lă p
rin p
rism
a tr
ecut
ului
isto
ric.
• Al
cătu
irea
unei
age
nde
de a
ctivi
tate
pen
tru
prom
ovar
ea
valo
rilor
naț
iona
le și
cul
tura
le;
• Co
mpl
etar
ea p
iram
idei
val
orilo
r per
sona
le și
gen
eral
-um
a-ne
cu
moti
vare
a al
eger
ii;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
idei
lor ș
i val
orilo
r um
ane,
ana
li-zâ
nd d
ouă
și m
ai m
ulte
surs
e;
• Fo
rmul
area
con
cluz
iilor
în b
aza
argu
men
telo
r, op
iniil
or
pers
onal
e pe
mar
gine
a ev
enim
ente
lor s
tudi
ate;
• Re
aliza
rea
unor
repo
rtaj
e de
spre
obi
ecte
le d
e pa
trim
oniu
di
n lo
calit
atea
nat
ală;
• El
abor
area
min
iese
ului
în b
aza
unui
pla
n de
idei
.
30
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Co
nfer
inţă
: Per
sona
lităț
i mar
cant
e di
n lo
calit
ate
(sat
, ora
ș, ra
ion,
mun
ici-
piu)
din
sec.
al X
IX -
înce
putu
l sec
. al
XX-le
a; –St
udiu
: Im
pact
ul e
veni
men
telo
r/pr
o-ce
selo
r din
Epo
ca M
oder
nă a
supr
a di
vers
ității
etn
ice
și cu
ltura
le a
ctua
le
din
loca
litat
e; –Ce
rcet
are:
Mon
umen
te/v
estig
ii is
to-
rice
din
loca
litat
e ce
repr
ezin
tă E
poca
M
oder
nă.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
: •
Expo
ziție
tem
atică
: „Is
toria
de
lâng
ă no
i”;•
Port
ofol
iu d
e gr
up c
u do
vezi
(imag
ini,
foto
, măr
turii
, doc
u-m
ente
etc
.) ca
re să
surp
rindă
div
ersit
atea
soci
ocul
tura
lă la
ni
vel l
ocal
/naț
iona
l în
Epoc
a M
oder
nă;
• Te
xt a
rgum
enta
tiv sc
ris;
• Po
ster
/afiș
cu
priv
ire la
resp
ecta
rea
drep
turil
or o
mul
ui în
Pe
rioad
a M
oder
nă;
• Pi
ram
ida
valo
rilor
um
ane
din
pers
pecti
va p
erso
nală
;•
Prez
enta
re P
PT/P
rezi
la u
n su
biec
t ist
oric
stud
iat d
in E
poca
M
oder
nă.
Noţ
iuni
: adu
nare
ad-
hoc,
alia
nța
politi
co-m
ilita
ră, c
apita
lism
, con
venț
ie, i
mpe
rialis
m, i
ndep
ende
nță,
mem
oran
dum
, miș
care
naț
iona
lă, m
o-na
rhie
con
stitu
ționa
lă, m
onop
ol, n
ațiu
ne, p
artid
pol
itic,
paș
optiș
ti, ră
zboi
ul c
ivil,
sece
siune
, sec
ular
izare
, tra
tat,
unifi
care
.
Pers
onal
ităţi:
Abr
aham
Lin
coln
, Ale
xand
ru Io
n Cu
za, A
lfred
Nob
el, B
ogda
n Pe
tric
eicu
Haș
deu,
Car
ol I,
Mih
ail K
ogăl
nice
anu,
Nic
olae
Băl
cesc
u,
Ott
o vo
n Bi
smar
ck, r
egin
a Vi
ctor
ia, V
asile
Ale
csan
dri. La
sfâr
şitu
l cla
sei a
VII
I-a
elev
ul p
oate
:•
aplic
a te
rmen
ii is
toric
i în
cara
cter
izare
a fa
ctor
ilor c
are
au d
eter
min
at fo
rmar
ea c
onști
ințe
i de
neam
, dem
onst
rând
cul
tură
isto
rică;
• uti
liza
criti
c in
form
ațiil
e di
n di
ferit
e su
rse
isto
rice
în a
rgum
enta
rea
opin
iei p
ropr
ii, p
rivin
d re
spec
tare
a dr
eptu
rilor
nat
ural
e în
soci
etat
ea
mod
ernă
;•
anal
iza h
ărțil
e și
repe
rele
cro
nolo
gice
, arg
umen
tând
con
tinui
tate
a și
schi
mba
rea
în Is
torie
;•
dete
rmin
a di
ntr-
o m
ultit
udin
e de
eve
nim
ente
sau
proc
ese
isto
rice
rela
țiile
de
cauz
alita
te, i
nteg
rând
u-le
în c
omun
icăr
i ora
le și
scris
e;
• va
lorifi
ca d
iver
sităț
ile e
tnic
e și
cultu
rale
în p
roie
cte
de d
ezvo
ltare
insti
tuțio
nală
și lo
cală
din
pris
ma
trec
utul
ui is
toric
.
31
CLA
SA A
IX-A
ISTO
RIA
CON
TEM
PORA
NĂ
(SEC
. AL
XX-L
EA -
ÎNCE
PUTU
L SE
C. A
L XX
I-LEA
)U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi şi
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Det
erm
inar
ea te
rmen
ilor-
chei
e ce
ca
ract
erize
ază
even
imen
te/p
roce
se/
feno
men
e is
toric
e di
n Ep
oca
Co
ntem
pora
nă.
1.2.
Ope
rare
a cu
term
eni i
stor
ici s
pe-
cific
i Epo
cii C
onte
mpo
rane
în e
labo
ra-
rea
com
unic
ărilo
r ora
le și
scris
e.1.
3. F
orm
ular
ea a
prec
ieril
or, c
oncl
uzi-
ilor p
rivin
d ev
enim
ente
le/f
apte
le/p
ro-
cese
le și
feno
men
ele
istor
ice
stud
iate
.
PRIM
UL
RĂZB
OI M
ON
DIA
L ŞI
FO
R-M
AREA
STA
TULU
I NAŢ
ION
AL R
OM
ÂN –Lu
mea
la c
umpă
na se
c. X
IX-X
X. P
ri-m
ul R
ăzbo
i Mon
dial
și u
rmăr
ile lu
i (1
914
- 191
8)*
–Ro
mân
ia în
Prim
ul R
ăzbo
i Mon
dial
–M
ișca
rea
națio
nală
a ro
mân
ilor d
in
Basa
rabi
a și
terit
oriil
e di
n st
ânga
N
istr
ului
(191
7 - 1
918)
–Fo
rmar
ea S
tatu
lui N
ațio
nal U
nita
r Ro
mân
. Rec
unoa
șter
ea M
arii
Uni
ri de
la 1
918
–Co
nfer
ința
de
Pace
de
la P
aris
și N
oua
Ord
ine
Inte
rnaț
iona
lă
LUM
EA ÎN
PER
IOAD
A IN
TERB
ELIC
Ă –St
atel
e U
nite
ale
Am
eric
ii –St
atel
e Eu
rope
i de
Vest
(Mar
ea
Brita
nie,
Fra
nța,
Ger
man
ia, I
talia
, Sp
ania
) –St
atel
e Eu
rope
i Cen
tral
e și
de E
st*
–Ru
sia/U
niun
ea S
ovie
tică.
Ext
rem
ul
Orie
nt*
• Ex
erci
ții d
e uti
lizar
e a
term
enilo
r ist
oric
i cun
oscu
ți în
situ
ații
noi d
e co
mun
icar
e;•
Exer
ciții
de
utiliz
are
a te
hnol
ogiil
or d
e in
form
are
și co
mu-
nica
re p
entr
u ob
ținer
ea su
rsel
or n
eces
are
rezo
lvăr
ii un
ei
situa
ții-p
robl
emă;
• Fo
rmul
area
con
cluz
iilor
arg
umen
tate
;•
Reda
ctar
ea u
nui e
seu
în b
aza
unui
pla
n de
idei
;•
Adop
tare
a di
alog
ului
criti
c și
cons
truc
tiv.
2.1.
Rec
unoa
șter
ea c
ontin
uită
ții și
sc
him
bării
în Is
torie
, în
baza
repe
relo
r cr
onol
ogic
e și
surs
elor
car
togr
afice
.2.
2. In
terp
reta
rea
hărț
ilor i
stor
ice
și ge
ogra
fice
ce re
flect
ă sc
him
băril
e su
rven
ite c
a ur
mar
e a
even
imen
telo
r po
litice
sau
mili
tare
.2.
3. În
cadr
area
eve
nim
ente
lor,
proc
e-se
lor ș
i fen
omen
elor
Isto
riei c
onte
m-
pora
ne în
con
text
e cr
onol
ogic
e și
de
spaț
iu.
• De
term
inar
ea li
mite
lor c
rono
logi
ce a
le e
veni
men
telo
r, pr
o-ce
selo
r, fe
nom
enel
or is
toric
e, st
abili
nd în
cad
rul l
or e
tape
le
și pe
rioad
ele;
• Id
entifi
care
a sc
him
băril
or su
rven
ite p
e ha
rta
isto
rică;
• De
term
inar
ea c
ontin
uită
ții, d
urat
ei și
sinc
roni
zării
eve
nim
en-
telo
r, pr
oces
elor
și fe
nom
enel
or is
toric
e;•
Com
para
rea
dina
mic
ii sc
him
băril
or te
ritor
iale
a u
nor s
tate
, ra
port
ată
la d
iferit
e ev
enim
ente
isto
rice;
• Co
rela
rea
even
imen
telo
r, pr
oces
elor
, fen
omen
elor
Isto
riei
națio
nale
cu e
veni
men
tele
, pro
cese
le, f
enom
enel
e Is
torie
i un
iver
sale
; •
Real
izare
a un
ei in
vesti
gații
asu
pra
unor
fapt
e/pr
oces
e ist
orice
, di
n pe
rspe
ctive
mul
tiple
, sel
ecta
te p
e cr
iterii
cron
olog
ice și
sp
ația
le;
32
3.1.
Rec
unoa
șter
ea și
acc
epta
rea
per-
spec
tivel
or d
iferit
e, a
supr
a fa
ptel
or și
pr
oces
elor
isto
rice
din
Epoc
a
Cont
empo
rană
.3.
2. C
ompa
rare
a in
form
ațiil
or d
in d
ife-
rite
surs
e pe
ntru
stab
ilire
a as
emăn
ări-
lor ș
i deo
sebi
rilor
în a
bord
area
pro
ble-
mel
or d
in Is
toria
Con
tem
pora
nă.
3.3.
Apr
ecie
rea
nive
lulu
i de
man
ifes-
tare
a re
spon
sabi
lităț
ilor c
etăț
eneș
ti în
soci
etat
ea c
onte
mpo
rană
.
–Ro
mân
ia în
per
ioad
a in
terb
elic
ă –Ba
sara
bia
în c
adru
l Rom
ânie
i Mar
i (1
918-
1940
) –RA
SSM
(192
4-19
40) ș
i pol
itica
ex
pans
ioni
stă
a U
RSS
–Cu
ltura
și ș
tiinț
a în
per
ioad
a in
ter-
belic
ă –Cu
ltura
rom
ânea
scă
în 1
918-
1940
RELA
ŢIIL
E IN
TERN
AŢIO
NAL
E ÎN
PE
RIO
ADA
INTE
RBEL
ICĂ
–Al
ianț
e și
trat
ate
politi
co-m
ilita
re în
pe
rioad
a in
terb
elic
ă –Re
lații
le so
viet
o-ro
mân
e în
tre
1918
și
1940
. Pac
tul R
ibbe
ntro
p-M
olot
ov
și co
nsec
ințe
le lu
i pen
tru
popo
arel
e di
n Eu
ropa
–Pi
erde
rile
terit
oria
le a
le R
omân
iei î
n va
ra a
nulu
i 194
0 –Fo
rmar
ea R
SSM
și in
stau
rare
a re
gi-
mul
ui c
omun
ist
AL D
OIL
EA R
ĂZB
OI M
ON
DIA
L –Al
Doi
lea
Răzb
oi M
ondi
al
–Ro
mân
ia, B
asar
abia
și T
rans
nist
ria
în a
nii c
elui
de-
al D
oile
a Ră
zboi
M
ondi
al
–Cr
ime
de ră
zboi
. Hol
ocau
st*
–Co
nsec
ințe
le c
elui
de-
al D
oile
a
Răzb
oi M
ondi
al
• Ex
erci
ții d
e id
entifi
care
a d
iferit
elor
pun
cte
de v
eder
e is
tori-
ce, a
supr
a ev
enim
ente
lor ș
i det
erm
inar
ea c
onte
xtul
ui în
car
e au
fost
făcu
te a
firm
ațiil
e is
toric
e (în
treb
ările
pus
e, su
rsel
e uti
lizat
e, p
ersp
ectiv
a au
toril
or);
• Ex
erci
ții d
e fo
rmul
are
a în
treb
ărilo
r rel
evan
te d
espr
e ev
eni-
men
tele
rela
tate
în d
ocum
ente
le is
toric
e, p
oves
tirile
mar
-to
rilor
, scr
isori,
jurn
ale,
art
efac
te, f
otog
rafii
, hăr
ți, lu
crăr
i de
artă
și a
rhite
ctur
ă;•
Alcă
tuire
a un
ei b
aze
de d
ate
digi
tale
(sur
se, f
otog
rafii
, înr
e-gi
stră
ri vi
deo
și au
dio)
por
tofo
liu d
igita
l des
pre
un su
biec
t ac
tual
disc
utat
;•
Exer
ciții
de
com
para
re a
surs
elor
doc
umen
tare
des
pre
per-
sona
lităț
i ist
oric
e, c
u ev
enim
ente
și p
erso
nalit
ăți fi
ctive
pen
-tr
u a
deos
ebi a
devă
rul d
e fic
țiune
;•
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
lucr
u/in
form
are
pent
ru în
re-
gist
rare
a re
ferin
țelo
r bib
liogr
afice
în v
eder
ea re
aliză
rii u
nor
com
unic
ări t
emati
ce;
• Re
aliza
rea
unor
repo
rtaj
e de
spre
acț
iuni
sau
pers
oane
con
-te
mpo
rane
cu
even
imen
te is
toric
e, fo
losin
d re
surs
e m
ulti-
med
ia;
• Ex
erci
ții d
e an
aliză
a su
rsel
or p
rin c
are
elev
ii de
oseb
esc
info
rmaț
ia re
leva
ntă
de c
ea ir
elev
antă
, ese
nția
lă d
e ne
esen
-ția
lă, i
nfor
maț
ia c
e po
ate
fi ve
rifica
tă d
e ce
a ca
re n
u po
ate
fi ve
rifica
tă;
• Ap
reci
erea
acti
vită
ții p
erso
nalit
ățilo
r din
div
erse
dom
enii.
33
4.1.
Dis
tinge
rea
cauz
elor
și c
onse
cin-
țelo
r pe
term
en sc
urt ș
i lun
g al
e un
ui
even
imen
t/fa
pt/p
roce
s ist
oric
.4.
2. C
orel
area
din
tre
cauz
e și
con-
seci
nțe
de o
rdin
eco
nom
ic, s
ocia
l, po
litic
și cu
ltura
l al e
veni
men
telo
r/fa
ptel
or/p
roce
selo
r din
Isto
ria C
on-
tem
pora
nă.
4.3.
Sus
ținer
ea a
rgum
enta
tă a
unu
i pu
nct d
e ve
dere
priv
ind
cauz
ele
și ef
ecte
le u
nui e
veni
men
t/pr
oces
/ fe
nom
en is
toric
din
Epo
ca C
onte
m-
pora
nă.
LUM
EA P
OST
BELI
CĂ –Re
lații
le in
tern
ațio
nale
în p
erio
ada
1945
-199
1. C
onsti
tuire
a și
activ
ita-
tea
Org
aniza
ției N
ațiu
nilo
r Uni
te
–St
atel
e U
nite
, Fra
nța,
Ang
lia, R
FG,
Italia
, Jap
onia
în p
erio
ada
post
be-
lică*
–U
niun
ea S
ovie
tică
în p
erio
ada
post
-be
lică
–RS
SM. E
cono
mie
și so
ciet
ate
(194
4 -1
985)
–Fo
amet
ea, r
epre
siile
și d
epor
tăril
e st
alin
iste
din
RSS
M –M
ișca
rea
antic
omun
istă
în R
SSM
* –St
atel
e co
mun
iste
din
Eur
opa
de E
st
și As
ia în
per
ioad
a po
stbe
lică*
–Re
gim
ul to
talit
ar în
Rom
ânia
(194
4 -1
989)
*
• De
term
inar
ea re
lații
lor d
e ca
uzal
itate
;•
Clas
ifica
rea
și sis
tem
atiza
rea
fapt
elor
isto
rice;
• Ca
ract
eriza
rea
even
imen
telo
r ist
oric
e;•
Inte
rpre
tare
a ca
uzel
or și
efe
ctel
or e
veni
men
telo
r ist
oric
e;•
Exer
ciții
de
iden
tifica
re a
car
acte
ristic
ilor fi
zice
și um
ane
ale
locu
rilor
pe
care
le st
udia
ză și
exp
lică
cum
ace
ste
trăs
ătur
i fo
rmea
ză a
spec
tul u
nic
al a
cest
or lo
curi;
• Ex
erciț
ii de
expr
imar
e ar
gum
enta
tă a
uno
r opi
nii,
punc
te d
e ve
-de
re, c
onvi
nger
i ref
erito
are
la u
n fa
pt/p
roce
s/pe
rson
aj is
toric
;•
Anal
iza c
onse
cinț
elor
poz
itive
/neg
ative
ale
acț
iuni
lor c
etăț
e-ni
lor/
guve
rnel
or;
• Re
aliza
rea
unor
disc
uții
în c
ontr
adic
toriu
pe
prob
lem
e se
nsi-
bile
și c
ontr
over
sate
;•
Exer
ciții
de
inte
rpre
tare
a in
dica
toril
or d
e ba
ză a
i per
for-
man
ței e
cono
mic
e și
form
ular
ea a
naliz
elor
cos
t-ben
efici
u al
e pr
oble
mel
or e
cono
mic
e și
politi
ce;
• Ac
tivită
ți de
cole
ctar
e, e
valu
are
și uti
lizar
e a
info
rmaț
iei d
in m
ai
mul
te su
rse
prim
are
și se
cund
are
în p
reze
ntăr
i ver
bale
și sc
rise.
5.1.
Evi
denț
iere
a su
bstr
atul
ui is
toric
în
ope
re d
e ar
tă și
folc
lor.
5.2.
For
mul
area
arg
umen
telo
r ref
eri-
toar
e la
subi
ecte
car
e pu
n în
val
oare
tr
ecut
ul is
toric
al n
eam
ului
în b
aza
anal
izei r
olul
ui p
erso
nalit
ăți m
arca
n-te
.5.
3. E
labo
rare
a pr
oiec
telo
r de
con-
serv
are
și pr
omov
are
a ob
iect
elor
de
patr
imon
iu lo
cal,
națio
nal ș
i uni
vers
al.
LUM
EA L
A SF
ÂRŞI
TUL
SECO
LULU
I AL
XX-le
a-ÎN
CEPU
TUL
SECO
LULU
I XXI
–Cr
iza si
stem
ului
tota
litar
și c
olap
sul
regi
mur
ilor c
omun
iste
în E
urop
a Ce
ntra
lă și
de
Est*
–RS
SM în
tre
1985
-199
1. P
rocl
amar
ea
inde
pend
ențe
i Rep
ublic
ii M
oldo
va –Ră
zboi
ul d
e pe
Nis
tru
–Re
publ
ica
Mol
dova
la e
tapa
act
uală
* –Ro
mân
ia în
per
ioad
a po
stco
mun
istă*
–In
tegr
area
Eur
opea
nă/U
niun
ea E
u-ro
pean
ă la
înce
putu
l mile
niul
ui II
I*
• St
udie
rea
mat
eria
lelo
r tem
atice
din
mas
s-m
edia
des
pre
cul-
tura
și v
alor
ile d
iferit
or p
opoa
re;
• Re
aliza
rea
de in
vesti
gații
în re
zulta
tul u
nor v
izite
tem
atice
la
dife
rite
obie
ctive
de
inte
res p
entr
u în
țele
gere
a di
vers
ității
so
cioc
ultu
rale
la n
ivel
loca
l, re
gion
al, n
ațio
nal (
lăca
șe d
e cu
lt, m
uzee
etc
.);•
Util
izare
a in
stru
men
telo
r de
lucr
u/in
form
are
(exe
mpl
u: d
icți-
onar
e, c
uleg
eri d
e do
cum
ente
, enc
iclo
pedi
i, m
edia
, mem
orii
etc.
) pen
tru
emite
rea
de ju
decă
ți de
val
oare
asu
pra
cont
ri-bu
ției p
erso
nalit
ățilo
r/gr
upur
ilor î
n Is
torie
;•
Min
iinte
rviu
ri cu
per
soan
e di
n șc
oală
, fam
ilie,
soci
etat
e de
cu
lturi
dife
rite
desp
re v
alor
ile fa
mili
ei, l
ocal
ității
, nea
mul
ui,
com
unită
ții u
man
e et
c.;
34
CULT
URA
ŞI Ş
TIIN
ŢA ÎN
PER
IOAD
A PO
STBE
LICĂ
–Cu
ltura
și ș
tiinț
a în
RSS
M (1
944
-199
1) –Ev
oluț
ia cu
lturii
în R
epub
lica
Mol
dova
–M
onum
ente
de
patr
imon
iu n
ațio
nal*
–Cu
ltura
și ș
tiinț
a un
iver
sală
în E
poca
Co
ntem
pora
nă –M
onum
ente
de
patri
mon
iu u
nive
rsal*
• Re
aliza
rea
de p
reze
ntăr
i/pro
iect
e ca
re să
pro
mov
eze
anum
i-te
val
ori î
n fu
ncție
de
real
itățil
e lo
cale
;•
Alcă
tuire
a un
or p
roie
cte
pent
ru d
ezvo
ltare
a co
mun
ității
lo
cale
/naț
iona
le, v
alor
ificâ
nd d
iver
sitat
ea e
tnic
ă, re
ligio
asă,
cu
ltura
lă;
• Re
aliza
rea
plan
ului
uno
r inv
estig
ații/
cerc
etăr
i;•
Alcă
tuire
a un
or p
roie
cte
pent
ru p
rote
jare
a va
loril
or c
ultu
ra-
le d
in c
omun
itate
;•
Real
izare
a un
ui p
rodu
s car
e ilu
stre
ază
cont
ribuț
ia d
iferit
elor
ci
viliz
ații
la d
ezvo
ltare
a pa
trim
oniu
lui c
ultu
ral c
omun
.
ACTI
VITĂ
ŢI D
E ÎN
VĂŢA
RE ÎN
BA
ZĂ D
E PR
OIE
CT (l
a al
eger
e):
–Ce
rcet
are:
Ves
tigii
isto
rice
în lo
cali-
tate
a no
astr
ă; –In
terv
iu: B
ogăț
ii sp
iritu
ale
ale
nea-
mul
ui;
–Pl
anul
dez
voltă
rii u
nei a
face
ri în
co
mun
itate
; –De
zbat
ere:
Rol
ul fe
mei
i în
viaț
a pu
blic
ă di
n lo
calit
ate
(pol
itică
, eco
-no
mie
, cul
tură
, știi
nță
etc.
); –St
udiu
: Vic
timel
e ră
zboi
ului
în v
iața
pa
șnic
ă de
dup
ă ră
zboi
; –Pe
rson
alită
ți m
arca
nte
din
loca
li-ta
te;
–An
aliza
com
para
tivă:
Man
ipul
area
, pr
opag
anda
și ș
tirile
false
în lu
mea
co
ntem
pora
nă.
PRO
DU
SE R
ECO
MAN
DATE
: –De
mer
s adr
esat
aut
orită
ților
pen
tru
salv
area
/con
serv
area
un
ui o
biec
t de
patr
imon
iu;
–Pl
iant
de
prom
ovar
e a
obie
ctel
or d
e pa
trim
oniu
; –Gh
id tu
ristic
cu
refe
rire
la o
biec
te d
e pa
trim
oniu
din
regi
u-ne
/loca
litat
e; –Tr
aseu
/har
tă tu
ristic
ă (ti
părit
ă sa
u fo
rmat
ele
ctro
nic)
cu
refe
rire
la o
biec
tele
de
patr
imon
iu;
–Pr
odus
e de
pro
mov
are
a ob
iect
elor
de
patr
imon
iu (fi
lmu-
lețe
, pod
cast
uri,
spot
uri p
ublic
itare
, doc
umen
tare
, ban
ere,
di
scur
suri,
site
-uri
etc.
); –Di
scur
s cu
refe
rire
la u
n su
biec
t ist
oric
de
inte
res c
omun
itar.
35
Noţ
iuni
: aut
onom
ie, c
enzu
ră, c
olec
tiviza
re, c
omun
ism, c
onsti
tuție
, cor
tină
de fi
er, c
riză
econ
omic
ă, c
ultu
l per
sona
lităț
ii, c
ultu
ra d
e m
asă,
de-
moc
rație
, dic
tatu
ră, f
asci
sm, i
deol
ogie
, Lig
a N
ațiu
nilo
r, m
iraco
l eco
nom
ic, n
azism
, Org
aniza
ția N
ațiu
nilo
r Uni
te, p
act,
patr
imon
iu, p
oliti
că d
e co
ncili
ere,
răzb
oi re
ce, r
egim
dem
ocra
tic, r
egim
tota
litar
, reg
im a
utor
itar,
repr
esiu
ni, r
evizi
onism
, sec
urita
te c
olec
tivă,
trat
at, u
ltim
atum
.
Pers
onal
ităţi:
Con
stan
tin B
rânc
uși,
Mar
ia B
ieșu
, Car
ol II
, Nic
olae
Cea
ușes
cu, M
aria
Ceb
otar
i, W
inst
on C
hurc
hill,
Eug
en D
oga,
Fer
dina
nd I,
Mi-
hail
Gor
baci
ov, I
on In
cule
ț, Em
il Lo
tean
u, A
lexe
i Mat
eevi
ci, D
umitr
u M
atco
vsch
i, Al
exan
dru
Moș
anu,
Ale
xand
ru P
lăm
ădea
lă, F
rank
lin D
elan
o Ro
osev
elt,
Iosif
Sta
lin, M
arga
ret T
hatc
her,
Nic
olae
Titu
lesc
u, G
rigor
e Vi
eru,
Mih
ai V
olon
tir, W
oodr
ow W
ilson
, N. C
eauș
escu
.
La sf
ârşi
tul c
lase
i a IX
-a, e
levu
l poa
te:
• uti
liza
limba
jul i
stor
ic sp
ecifi
c Ep
ocii
Cont
empo
rane
în fo
rmul
area
apr
ecie
rilor
, res
pect
ând
cultu
ra c
omun
icăr
ii;•
înca
dra
even
imen
tele
, pro
cese
le şi
feno
men
ele
din
Isto
ria C
onte
mpo
rană
în c
onte
xte
cron
olog
ice
şi de
spaţ
iu, u
tilizâ
ndu-
le e
ficie
nt în
di
vers
e sit
uații
de
învă
țare
și c
omun
icar
e;•
apre
cia
nive
lul d
e m
anife
star
e a
resp
onsa
bilit
ățilo
r cet
ățen
ești
în so
ciet
atea
con
tem
pora
nă, d
emon
strâ
nd c
ultu
ră c
ivic
ă;•
susţ
ine
argu
men
tat p
ropr
iul p
unct
de
vede
re p
rivin
d ca
uzel
e şi
efec
tele
unu
i eve
nim
ent/
proc
es /f
enom
en is
toric
din
Epo
ca
Cont
empo
rană
, dem
onst
rând
înțe
lege
rea
com
plex
ității
real
itățil
or so
cial
e;•
elab
ora
proi
ecte
de
cons
erva
re și
pro
mov
are
a ob
iect
elor
de
patr
imon
iu lo
cal,
națio
nal ș
i uni
vers
al, v
alor
ificâ
nd tr
ecut
ul is
toric
.
Not
ă: C
u as
teris
c (*
) sun
t ind
icat
e co
nțin
utur
ile c
urric
ular
e ce
nu
vor fi
eva
luat
e la
exa
men
ele
de a
bsol
vire
a c
iclu
lui g
imna
zial,
dar s
unt o
blig
ator
ii pe
ntru
stud
iere
.
36
V. Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare
Curriculumul la Istoria românilor şi universală, ediția 2019, răspunde exigențelor ac-tuale de formare/dezvoltare a competențelor specifice la disciplină, racordate la profi-lul absolventului. Competențele, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini, se referă la delimitarea operațiilor intelectuale: a detecta, selecta, analiza și sintetiza date, informații sau relații. Capacitatea de a învăța, acționa și judeca constituie temelia competențelor specifice, elaborate pentru disciplina școlară Istoria românilor şi universală.
Competențele specifice conțin un șir de cuvinte/sintagme-cheie care trebuie să se regăsească în cadrul demersului didactic la disciplină: spațiu, timp, limbaj de specia-litate, gândire critică și reflexivă, relații de cauzalitate, comportament civic raportat la valori general umane, diversitate socioculturală, responsabilitate – instrumente in-telectuale necesare elevului. Cadrul didactic va elabora proiectarea de lungă durată, în care va racorda activitățile de învățare la unitățile de competență pentru a forma competențele specifice disciplinei. Unitățile de conținut sunt mijloace de formare a uni-tăților de competență și a competențelor specifice.
În funcție de aceste repere vor fi selectate strategii didactice, ținând cont de particu-laritățile de vârstă ale elevilor, intereselor, specificul grupului de elevi etc.:
• strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diver-selor surse, învățarea bazată pe sarcini, învățarea problematizată, schimbul de opinii, competiții, dezbatere, discuții dirijate, conversație euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de învățare, interviul, sondajul, chestionarul etc.);
• strategii algoritmice (bazate pe exerciții de identificare, redactare individuală sau pe echipe a unor cronici, documente, discursuri orale etc.);
• strategii mixte, inductiv-deductive și deductiv-inductive (realizate prin elaborarea unui mic dicționar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fișe de personaj etc.);
• strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate prin inițierea și de-rularea unor proiecte, implicarea elevilor în activități de voluntariat, de valorifi-care a monumentelor istorice la nivel național, regional sau local etc.).
În practica educațională, tot mai mult sunt utilizate noile tehnologii ale informației și comunicării (TIC), un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel, vor fi dezvoltate elevilor competențe digitale, precum: colectarea de informații, culegerea și procesarea datelor, utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaționale de specialitate
37
și de cultură generală, biblioteci electronice, oferte de e-learning), înregistrări audio și video etc.
Selectarea corectă a strategiilor didactice și integrarea noilor tehnologii informațio-nale (inclusiv Internetul) în procesul de predare – învățare a Istoriei va favoriza procesul educațional. Profesorul și elevul sunt parteneri în acest proces, în care profesorul faci-litează învățarea, încurajează elevul pentru a formula puncte de vedere proprii, colabo-rează cu elevul în realizarea demersului didactic: învățarea prin cooperare, învățarea în contexte formale și non-formale, transferul învățării etc.
Actuala ediție a Curriculumului la Istoria românilor şi universală oferă creativitate și libertate mai mare cadrului didactic, care are posibilități să introducă activități de sinte-ză, studii de caz, noi unități de conținut, cele fixate în Curriculum rămân obligatorii. Ac-tivitățile de învățare recomandate pot fi adaptate nivelului clasei pentru eficientizarea demersului didactic și implicării active a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe.
În cadrul demersului didactic, unitățile de conținut din Curriculumul la disciplina Is-toria românilor şi universală sunt mijloace de formare/dezvoltare a unităților de com-petență/competențelor specifice, pot fi dezvoltate și oferă:
– abordare transdisciplinară;– structurare conform domeniilor de studiere a Istoriei (economie, societate, poli-
tică, cultură);– posibilitatea proiectării în funcție de particularitățile grupului de elevi;– flexibilitate în: repartizarea numărului de ore în funcție de gradul de formare a
unităților de competență; organizarea unităților de învățare; – libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de formare a unităților de com-
petență;– posibilitatea de a alege activitățile de învățare bazate pe proiect în procesul stu-
dierii Istoriei locale (la alegere din cele propuse în Curriculum sau la decizia pro-fesorului în colaborare cu elevul);
Dimensiunea cantitativă a conținuturilor rezidă în numărul de ore rezervat discipli-nei Istoria românilor şi universală pentru fiecare clasă în planul-cadru, dar și abordat prin optica Istoriei locale regionale/naționale spre Istoria universală.
O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/dezvoltarea de competențe, este abordarea transdisciplinară, care presu-pune interconexiunea dintre: Istorie și Limba română, Limba străină, Geografie, Edu-cație pentru societate/Educație Civică, Dezvoltare personală, Educație muzicală, Artă plastică etc., dezvoltând competențe necesare în viața reală. Cadrele didactice definesc produse/activități comune, care presupun caracter integrator și utilitar, și le realizează
38
în baza subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi: festivalul popoarelor/etniilor, excursii cognitive, flashmoburi, simularea unei vizite şi primirea delegațiilor, simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi, expoziții de elemente vestimentare sau bucate tradiționale, expoziție de lucrări în comunitatea şcolară şi în afara ei etc.
Prezentul Curriculum promovează demersuri transdisciplinare: aproximativ câte 2–3 ore la fiecare clasă, unde fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare. La nivelul treptei gimnaziale se va aproba planul de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.
Evaluarea constituie parte componentă a procesului educațional la disciplină și, re-spectiv, a Curriculumului la Istoria românilor şi universală. Curriculumul bazat pe compe-tențe determină construcția unui model integrator al evaluării ce valorifică și corelează cunoștințele, deprinderile, capacitățile de aplicare a cunoștințelor, valorile și atitudinile elevilor. Evaluarea bazată pe competențe implică evaluarea formativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor pe care elevul le transferă în rezolvarea problemelor concrete, cu care se confruntă în diferite situații.
Procesul educațional bazat pe competențe prefigurează competenţele ca finalităţi ale procesului educațional și ca obiect al evaluării. Competențele școlare dobândite de către elevi devin observabile și măsurabile. Astfel, evaluarea la disciplină este o activita-te de măsurare și apreciere a competențelor. Măsurarea constituie operația prin care se asigură baza obiectivă a aprecierii, fiind considerată parte a demersului/procesului didactic. Aprecierea corespunde emiterii unei judecăți în baza informațiilor culese prin măsurare, observare, analize, stabilind astfel valoarea rezultatelor școlare precum și a procesului de învățare.
Evaluarea centrată pe competențe include: - Evaluarea competențelor-cheie; - Evaluarea competențelor specifice la disciplină;- Evaluarea unităților de competență la disciplină.Evaluarea competenţelor-cheie se raportează la modul de formare a competenței
în timp și reprezintă rezultatele unui traseu de instruire (educațional), pus în evidență prin sistem de teste și instrumente succesive, a căror analiză sugerează modul în care a fost formată acea competență-cheie în timp. Pentru evaluarea competențelor-cheie este necesară asigurarea caracterului transdisciplinar sau axat pe elemente reprezen-tative ale domeniilor de competențe-cheie.
Evaluarea competenţelor specifice la disciplină se poate realiza pe parcursul sec-vențelor pentru care competențele specifice sunt asumate ca finalități. Instrumentele
39
de evaluare aplicate sunt, de regulă aceleași, utilizate și în cadrul evaluării unităților de competență și au un raport de interdependență cu conținuturile curriculare stabilite de Curriculum ca niște Conţinuturi de evaluat. Evaluarea competențelor specifice la disci-plină se realizează, de regulă, la finele ciclului de școlaritate în cadrul examenelor de cer-tificare. Conținuturile curriculare marcate cu semnul (*) în cadrul Compartimentului IV. Unităţi de învăţare nu vor fi incluse în Programa pentru examenul de absolvire a gim-naziului la disciplina Istoria românilor şi universală.
Evaluarea unităţilor de competenţă specifice Istoriei reprezintă domeniul de inte-res principal al evaluării la disciplină și poate fi realizat la decizia profesorului, la nivelul unor unități de timp sau unități de învățare.
Fiecare unitate de competență/competență specifică din Curriculum poate fi evalu-ată prin diferite tipuri de itemi (obiectivi, cu alegere duală, cu alegere multiplă, de tip perechi, semiobiectivi, de completare, întrebări de structurare, rezolvare de problemă, eseu) și instrumente de evaluare, descrise în Ghidul de implementare a curriculumului.
Strategiile de evaluare a competențelor presupun determinarea unui demers de concepere a evaluării realizate la clasa de elevi, care implică o succesiune de compo-nente: proiectarea, aplicarea/implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de pro-ces și produs), emiterea judecăților/recomandărilor.
Instrumentele evaluării competențelor la Istorie includ: • Instrumente tradiționale: proba scrisă, orală, practică prin test, chestionar, stan-
dardul şi baremul;• Instrumente complementare: fişe de observare, investigația, interviul;• Instrumente active: lucrare practică, proiect, portofoliu, studiu de caz, jurnal re-
flexiv, hartă conceptuală. Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului și se va
compara cu propriile implicații, nivelul și interesele acestuia. În testele de evaluare a nivelului de formare a competențelor, cadrul didactic va include itemi/sarcini cu grad diferit de complexitate, luând în considerație nivelul diferit de pregătire al elevilor.
Principiile evaluării nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istoria românilor şi universală sunt:
- stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;- se fundamentează pe obiective/finalități orientate spre formarea competențelor
(ce va ști, ce va ști să facă, cum va fi elevul) la finele procesului educațional;- implică utilizarea varietății de forme, metode și procedee în aprecierea rezulta-
telor elevilor;- reprezintă un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;
40
- ghidează elevii spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a per-formanțelor obținute.
Tipurile şi formele de evaluare sunt selectate și clasate în perechi distinctive:• evaluarea rezultatelor – evaluarea bazată pe competențe;• evaluarea unei norme minimale de competență – evaluarea competenței în curs
de achiziție;• evaluarea formativă – evaluarea sumativă;• evaluarea directă – evaluarea indirectă;• evaluarea performanței – evaluarea cunoștințelor;• evaluarea bazată pe sarcini de învățare – evaluarea în baza proiectelor;• evaluarea reciprocă – autoevaluarea.Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate
următoarele 3 tipuri de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (la sfârșitul fiecărei unități de învățare). Evaluarea inițială se realizează la începutul ci-clului de învățământ/anului școlar și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea formativă se realizează pe întregul parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul didactic la cla-să. Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competență sau câteva unități de competență, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele parcursului de învățare respectiv. Evaluarea sumativă se realizează la finele unității de învățare, având funcția de constatare a nivelului de formare a unităților de competență și a competențelor specifice. Detalieri ce vizează proiectarea numărului de evaluări sumative la disciplină, în funcție de clasă și profil se stabilesc prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la Istoria românilor şi universală, aprobate de Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării.
Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particula-ritățile de vârstă și cele psiho-pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfășoară procesul de învățare.
Evaluarea Produsului şcolar vizează atât calitatea produsului, cât și calitatea activi-tății elevului în procesul de elaborare a acestuia. Criteriile de evaluare ale produselor vor fi prezentate elevilor în formă de realizări de succes, formulate în limbaj accesibil. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul Curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului și autoreglării.
41
Temele pentru acasă la Istoria Românilor şi Universală vor respecta Instrucţiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă și se vor organiza sub forma:
• orală (lectură, redare argumentată) – sistematic; • scrisă (exerciții de cunoaștere, aplicare, sinteză) – sistematic. Temele pentru aca-
să scrise vor fi alternate cu cele orale, inclusiv se recomandă vizionarea, la do-miciliu, a emisiunilor cognitive, filmelor artistice și documentare. Cadrul didactic va monitoriza elementul de acces la aceste surse și durata produsului media, în așa măsură ca vizionarea acestuia să nu solicite un volum exagerat de timp prin indicarea concretă a timpului în minute;
• de investigare (excursii, vizite de studiu în muzee/arhive/instituții de stat, inter-viuri, proiecte, inclusiv digitale etc.) – la necesitate.
42
43
Introducere
Ghidul de implementare a Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi uni-versală (în continuare Ghid) pentru ciclul gimnazial face parte din sistemul de produse ale Curriculumului Național, îndeplinind următoarele funcții:
– de informare; – de formare; – de îndrumare.
Ghidul este un instrument de formare a abilităților și de dezvoltare a competen-țelor profesionale, facilitează realizarea Curriculumului 2019 și este destinat cadrelor didactice, formatorilor naționali și locali, specialiștilor Organelor Locale de Specialitate în Domeniul Învățământului (OLSDI).
Ghidul reprezintă un suport metodic pentru cadrele didactice în organizarea proce-sului educațional, oferind posibilități și libertăți de a promova demersuri diversificate și personalizate în implementarea Curriculumului la Istoria românilor şi universală.
Cadrul didactic va pune accent pe învățarea activă, pe abordarea inter-, transdisici-plinară. Disciplinele de învățământ din Curriculumul Național constituie un tot întreg în procesul de formare a competențelor și de atingere a finalităților.
Cadrul didactic va crea un mediu de învățare în care se face o legătură directă între Ce se învăţă? și De ce se învaţă? pentru a deplasa accentul de pe transmiterea, acumu-larea, reproducerea informațiilor pe comportamente, valori și atitudine.
Cadrele didactice din instituțiile de învățământ vor colabora între ele în formarea competențelor transversale, considerate esențiale pentru succesul în societatea con-temporană (rezolvarea de probleme, luarea de decizii, însușirea metodelor și tehnicilor de învățare eficientă, acțiuni antreprenoriale, comunicarea asertivă etc.), în funcție de interesele și necesitățile elevilor.
Ghidul reprezintă un suport metodologic pentru cadrele didactice, cadrele de con-ducere și reprezentanții comunității și are drept scop facilitarea procesului de imple-mentare a Curriculumului dezvoltat la disciplina Istoria românilor şi universală pentru treapta de gimnaziu.
Ghidul oferă cadrelor didactice: sugestii cu privire la referințe proiective, metodo-logice și procesuale, indicații metodice despre formularea rezultatelor așteptate ale învățării, descrierea procesului de învățare, instrumentarul de evaluare al nivelului de formare și dezvoltare a competențelor de integrare.
44
1. Referinţe conceptuale/teoretice ale Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală
1.1. Conceptul de Curriculum la disciplina Istoria românilor şi universalăCurriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală este parte componentă a
Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi imple-mentat în clasele gimnaziale. Curriculumul include ansamblul elementelor esențiale, re-levante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teoretică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora. Curriculumul poate fi definit prin trimitere directă la compo-nentele sale: nivel, profil, disciplină, condiții de realizare. În sens restrâns, se referă la conținuturile învățământului: programe, manuale și alte instrumente de învățare.
Documentul actual implică o nouă paradigmă educațională: de la cunoștințe și gân-dire critică, la dezvoltare de abilități și formare de atitudini și valori – elemente indis-pensabile cetățeniei participative.
STRUCTURA: Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală cuprinde urmă-toarele componente structurale: Preliminarii, Cadrul conceptual al Curriculumului, Admi-nistrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei, Unități de competență, Unități de conținuturi, Activități şi produse de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Lista bibliografică. (Curriculumul include și finalitățile, prezentate după fiecare clasă și care reflectă competențele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, care au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).
CONCEPT TEORETIC: Etimologia conceptului Curriculum (la plural curricula) se regăsește în limba latină, în care termenul Curriculum are semnificații multiple: „par-curgere”, „drum de viață” sau „carieră”. Toate aceste semnificații sugerează un demers complet, comprehensiv, cuprinzător, totodată sintetic și dinamic, demers întreprins în realizarea unei acțiuni, în abordarea unui domeniu etc. Un Curriculum în educație tre-buie să fie în primul rând relevant prin el însuși, adică să conțină și să promoveze ceea ce este esențial, util, oportun, benefic și fezabil.
Din punct de vedere structural și funcțional, Curriculumul oferă răspunsuri la urmă-toarele întrebări:
45
– Cui? i se adresează sau Cine? sunt subiecții instruirii, ce particularități de vârstă și individuale au, care sunt nevoile lor educaționale, interesele, aspirațiile, opiniile etc.
– De ce? sau Pentru ce? este nevoie de realizat acest parcurs, întrebări la care răs-pund finalitățile educaționale.
– Ce? trebuie predat/învățat sau ce urmează să se perfecționeze, întrebări care se referă la conținuturile de învățat, la selecția și ierarhizarea lor după o logică științifică și didactică.
– Cum? se vor realiza predarea – învățarea – evaluarea; în ce activități vor fi impli-cați subiecții, sunt întrebări care se corelează cu deciziile strategice ale instruirii, respectiv cu ansamblul articulat de metode, mijloace și forme de organizare a activității, combinate optim în contextele date.
– În ce condiţii? spațio-temporale și materiale urmează să se deruleze o activitate cu eficiență maximă.
– Cum se evaluează? eficiența: activităților de predare și învățare; strategiilor di-dactice adoptate; metodelor și tehnicilor de evaluare; corelării activităților de învățare cu unitățile de competență și conținuturi; rezultatele și progresele șco-lare obținute.
APLICAREA PRINCIPIILOR DIDACTICE ŞI PRINCIPIILOR ISTORICE ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA ISTORIEI.
Principiile generale ale educației sunt structurate în două categorii: – Principiile didactice – Principiile activităţii educative
Principiile didactice sunt criterii și teze de bază, fundamentale, unitare și generale, cerințe cu caracter logic, care stau la baza proiectării, organizării și desfășurării proce-sului de predare – învățare.
Competențele-cheie și competențele specifice ale disciplinei școlare Istoria româ-nilor şi universală nu pot fi formate/dezvoltate fără aplicarea corectă a principiilor di-dactice, care se axează pe formarea și dezvoltarea psihică a personalității în procesul comunicării și relaționării.
1. Principiul psihogenetic. Stimularea şi accelerarea stadială a inteligenţeiInteligența, elementul cel mai important în evoluția omului, se formează și se dez-
voltă în etape, în cadrul unui proces de asimilare dependent de procesul educațional. Este un rezultat al învățării, fiind o premiză esențială a mediului social – cultural.
Literatura de specialitate prezintă 3 stadii psihogenetice: – Stadiul operaţiilor concrete – 6-11/12 ani – învățarea prin acțiuni concrete, prin
operații mentale sprijinite de reprezentări, acțiuni obiective și procedee imagistice;
46
– Stadiul operaţiilor formale – 12-14 ani – răspunde eficient cunoașterii prin pro-blematizare, prin conversație euristică, analiză și sinteză, abstractizare și generalizare.
Aceste două stadii, în esență, țin de principiul particularităților de vârstă și individu-ale ale elevilor.
– Stadiul operaţiilor logico-matematiceCunoștințele istorice trebuie să fie accesibile, formulate astfel încât să se țină cont
de principiul psihogenetic și principiul stimulării în funcție de stadii.Conținuturile științifice, de care abundă lecțiile de Istorie, sunt accesibile când cu-
noștințele acumulate prin învățare sunt proporționate cu efortul depus.2. Principiul învăţării prin acţiune. Învăţarea centrată pe elevIstoria, prin conținut și noțiuni structurate și concepute pe epoci istorice, are rol
formativ deosebit. Conținuturile, noțiunile, evenimentele istorice solicită gândirea, par-ticiparea conștientă și activă a elevilor la procesul de cunoaștere, care permit explo-rarea directă sau mijlocită a adevărului istoric sau a unei realități social-economice și culturale în baza documentelor, hărților, vestigiilor arheologice etc.
3. Principiul stimulării şi dezvoltării motivaţiei pentru învăţareÎnvățarea este o formă fundamentală de activitate umană, care are loc într-un câmp
motivațional influențat de starea interioară a individului și de condițiile în care se des-fășoară. Motivația învățării poate fi o motivație euristică sau intrinsecă. Motivația eu-ristică, de a cunoaște și de a învăța conținuturile și noțiunile istorice, este determinată de elemente și necesități independente de procesul de cunoaștere, în funcție de: note, laude, aprecieri, premii etc. Motivația intrinsecă este determinată de curiozitate, o trăire interioară intensă, care stimulează motivația învățării.
4. Principiul învăţării temeinice este o cerință ce presupune o activitate didactică la Istorie, prin care se esențializează conținuturi, pentru a fi reținute în timp și a permite mobilitate în acțiunile de reproducere. Istoria românilor şi universală, ca disciplină de studiu și Istoria ca știință, este tributară unui volum mare de informații. Sintetizarea cunoștințelor asigură învățarea temeinică, naturală, conștientizată. Învățarea trebuie să fie axată pe exerciții, probleme, scheme și formularea concluziilor după fiecare etapă la sfârșitul lecției.
5. Principiul cunoaşterii sistemiceIstoria abundă de informații, noțiuni, care nu pot fi cunoscute decât într-o succesi-
une logică, în segmente informaționale. Repartizarea pe teme generale, capitole etc., permite accesibiltatea. Sistematizarea conținuturilor trebuie să conțină idei principale/esențiale. Acestea permit o ordonare mentală și o viziune de ansmblu asupra lecției.
47
6. Principiul corelării teoriei cu practicaCunoștințele dobândite și competențele formate/dezvoltate la lecțiile de Istorie pre-
gătesc elevul pentru viață, pentru societate, deoarece dezvoltă capacitatea de gândire esențială pentru viitorul cetățean social activ. Prin cunoștințele obținute, prin activități-le practice, elevul ajunge la descoperirea adevărului istoric, la formularea judecăților de valoare despre aspectele sociale, economice, politice, culturale și religioase.
PRINCIPIILE ISTORIEI: Activitatea didactică nu poate fi ruptă de activitatea științifi-că. Istoria presupune reguli, norme fără de care nu se pot realiza cunoașterea, cerceta-rea, interpretarea evenimentelor istorice.
Principiile istorice exprimă cerințe ale unei realități istorice, norme și reguli, noțiuni și concepte care permit individualizarea unui eveniment istoric, integrarea lui în istoria umanității, într-o categorie de evenimente istorice. Un eveniment istoric se caracteri-zează prin: încadrarea în timp și spațiu; cauzele care l-au generat; evoluție; integrarea sau neintegrarea într-o epocă, spațiu istoric; diversitatea formelor de manifestare.
1. Principiul încadrării în timpTimpul istoric contribuie la individualizarea evenimentelor istorice, aparținând unor
epoci și culturi, la formarea de reprezentări corecte despre timpul istoric.2. Principiul repartiţiei spaţialeAcest principiu presupune încadrarea într-un spațiu teritorial concret, reprezentat
geografic de un eveniment istoric sau de evoluția unui popor, a unei culturi etc. Spațiul istoric reflectă raporturi de coexistență între comunitățile umane și spațiul geografic.
3. Principiul cauzalităţii Evenimentele istorice sunt un rezultat al relației cauză-efect. Cauzele au rol determi-
nant în geneza evenimentelor istorice. Impactul anumitor cauze poate fi un catalizator al ulterioarelor evenimente istorice. Un eveniment istoric poate genera efecte imediate sau după o perioadă de timp – îndepărtate.
4. Principiul structuralismului Conceptul de structură și metodă structuralistă cuprinde noțiuni, concepte și con-
ținuturi istorice. Compararea unui fapt istoric cu altul permite clasificarea acestuia și integrarea lui într-un sistem de noțiuni și evenimente istorice. Clasificarea impune cu-noașterea opțiunilor și a evenimentelor după reguli ale științei istorice. Criteriul clasifi-cării trebuie să fie unic.
5. Principiul integrării funcţionaleAcest principiu permite raportarea unui eveniment istoric la cele dintr-o zonă geo-
grafică sau la nivel global. Integrarea Istoriei naționale în Istoria universală, dar și sesi-zarea legăturilor dintre evenimentele din Istoria universală și cele din Istoria românilor
48
determină rolul evenimentului în sistemul istoric național, continental sau global. Când studiem un proces istoric, un eveniment sau o civilizație, este necesar să cunoaștem ce acțiuni și influență suportă, ce acțiuni și influențe exercită.
6. Principiul diversităţiiÎn Istorie există o diversitate structurală, compozițională, selecționară, o diversitate
a cauzelor generale și particulare, a evoluțiilor acelorași evenimente istorice. Diversita-tea este prezentă în Istoria omenirii chiar atunci când se constată sincronizări ale eveni-mentelor istorice, la nivel global sau în anumite spații istorico-geografice.
1.2 Demersuri inovative ale Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi uni-versală
Curriculumul dezvoltat la Istoria românilor şi universală își propune o funcționalitate mai mare a demersurilor de învățare realizate de către cadrul didactic în colaborare cu elevii, dar și cu implicarea membrilor comunității educaționale, având menirea să valo-rifice bunele practici cu referire la formarea/dezvoltarea de competențe de integrare. În învățarea istoriei este necesar de a crea condiții optime pentru ca elevii să se implice direct și să participe mai activ în organizarea lecțiilor, dar și a activităților extracurriculare.
Demersuri inovativeconceptuale:a) transpunerea abordării sistemice a Curriculumului ca un concept în Curriculumul
la disciplină; b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului
gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste; c) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a
conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei Moldova Digitală 2020 etc.);
d) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.
sistemul de competenţe:a) revizuirea competențelor specifice disciplinei; b) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a
fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționa-lizare, europenizare, tehnologizare etc.;
c) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;d) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;e) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență.
49
sistemul de conţinuturi:a) reducerea numărului unităților de conținut;b) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; c) transferarea unităților de conținut „Revoluțiile din anii 1848-1849 în Franța,
Statele germane, Statele italiene și Imperiul Habsburgic” și „Revoluțiile din anii 1848-1849 în Ţările Române” din clasa a VII-a în clasa a VIII-a și unităților de în-vățare „Primul Război Mondial” și „Marea Unire” din clasa a VIII-a în clasa a IX-a;
d) includerea Conținuturilor curriculare ce nu vor fi evaluate la examenele de absol-vire a ciclului gimnazial.
sistemul de activităţi de învăţare şi evaluare:a) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea Istoriei
locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, școală, comunitate (subiectele învățării în baza proiectului sunt la decizia cadru-lui didactic);
b) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;c) selectarea noțiunilor și a personalităților istorice (pentru fiecare an de studiu);d) activitățile de sinteză, studiile de caz, incluse în rubrica Activități de învățare (la
decizia cadrului didactic);e) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă.În comparație cu documentele curriculare precedente, Curriculumul la Istoria româ-
nilor şi universală implică și alte elemente de noutate: – formarea/dezvoltarea la elevi a unui ansamblu structurat de competențe de tip
funcțional cu un caracter de integrare socială, prin actualizarea cadrului atitudi-nal și valoric;
– reflectă deplasarea accentului de pe procesul de predare pe cel de învățare, astfel reiterează importanța învățământului formativ în fața celui informativ-re-productiv;
– sugerează valorificarea posibilităților învățării active/interactive, a educației cen-trate pe elev, integrarea experienței anterioare a elevilor, asigurarea unui mediu educațional sigur și incluziv dezvoltării gândirii critice și reflexive;
– redefinește subcompetența în unitatea de competență și pune accentul pe crea-rea de produse sau pe achiziții finale, realizate în contexte autentice de învățare din perspectiva acțiunii și manifestării practice;
– Curriculumul a fost adaptat necesităților educaționale, având la bază multiplele inteligențe ale elevilor, interesele și aspirațiile acestora, motivația pentru propria învățare ș.a.;
50
– are deschidere spre explorarea la un nivel calitativ mai înalt a principiului indivi-dualizării, diferențierii și personalizării procesului educațional;
– au fost reduse unitățile de conținuturi, devenind mai funcționale, astfel sunt des-chise oportunități pentru promovarea autonomiei mai mari a cadrului didactic, creativității, ingeniozității și intereselor elevilor;
– accentul se pune pe obținerea de către elevi a cunoștințelor, formarea de abili-tăți, manifestarea atitudinii și valorilor, care conturează sistemul de competențe specifice disciplinei și reprezintă finalitatea studiului Istoriei;
– activitățile de învățare și produsele constituie o listă deschisă de contexte, fiind modalități pentru realizarea unităților de competență proiectate;
– cadrul didactic are posibilitatea nu doar să valorifice produsele la nivelul proiec-tării calendaristice de lungă și de scurtă durată, dar să se implice și în organizarea și desfășurarea activităților, luând în considerație specificul clasei, interesele ele-vilor și resursele disponibile din școală și din comunitate etc.;
– utilizarea unei metodologii de învățare prin elaborarea și implementarea unor proiecte educaționale (învățarea bazată pe proiecte) – un instrument de lucru necesar și prioritar în învățarea și aplicarea abilităților, manifestarea atitudinilor și a valorilor;
– cadrele didactice vor organiza elevii în elaborarea proiectelor educaționale cu deschidere interdisciplinară și transdisciplinară în cadrul ariei socioumanistice și în colaborare cu alte discipline școlare conexe;
– în planificarea activităților interdisciplinare şi transdisciplinare activitatea cadru-lui didactic se va axa: pe abordări flexibile, care încurajează interacțiunea pozitivă între subiecți, motivarea și implicarea elevilor în procesul propriei formări, pe elemente de învățare în afara clasei în diverse contexte: învățarea prin sarcini; învățare aventură/de tip expediționar, învățare prin descoperire, învățare prin cercetare, învățare bazată pe proiect etc.
1.3. Competenţele specifice ale disciplinei Istoria românilor şi universalăCompetența este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori, do-
bândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații. Competența reprezintă ca finalitate un rezultat măsurabil, obținut în cadrul procesului educațional, adică ceea ce cadrul didactic și elevii intenționează să realizeze în procesul de predare – învățare.
Noua paradigmă a învățării Istoriei, bazată pe formarea/dezvoltarea de competențe, include:
51
1. VALORI în integritatea lor: general-umane şi naționale (adevărul, binele, drep-tatea, frumosul etc.), democratice (libertatea, drepturile omului, solidaritatea, toleranța, respectarea diversității, supremația legii etc.), morale, civice, politi-ce, juridice, istorice, estetice, religioase, educaționale (tradiții, obiceiuri, cultură, demnitate etc.);
2. ATITUDINI față de sine însuși, față de ceilalți și față de societate, manifestate prin deschidere pentru diferențele culturale și pentru alte convingeri, respect reciproc, conștiință civică, responsabilitate, autoeficacitate, toleranță etc.;
3. ABILITĂŢI generale, menite să contribuie la soluționarea problemelor, organiza-rea muncii în echipă: comunicarea (atât orală, cât și în scris), cooperarea con-structivă, soluționarea conflictelor și negocierea, creativitatea etc. și specifice: operații de identificare, descriere, aplicare, generalizare, abstractizare, caracteri-zare, disimilare, sistematizare, analiză, sinteză, comparare, valorizare etc. Abilită-țile pot fi formate prin diverse metode: lectură, luarea notițelor, analiza surselor, discuții dirijate, comentarea imaginilor, elaborarea hărților, axelor cronologice, exerciții de modelare, elaborarea diagramelor, realizarea figurilor, tabelelor, rezumatelor etc.;
4. CUNOŞTINŢE (noțiuni, ipoteze, concepte, date, evenimente, personalități, relații, fapte, fenomene, procese, contexte de cauză-efect, schimbări în spațiu și timp, realizări culturale, media, economie, durabilitate etc.).
Disciplina școlară Istoria românilor şi universală dispune de valențe proprii în forma-rea competențelor specifice. Ele contribuie la dezvoltarea competențelor-cheie, prin inter- și transdisciplinaritate, fiind achiziții de care au nevoie elevii pentru dezvoltarea personală, ocuparea unui loc de muncă, incluziune socială pentru o viață de succes în cadrul unei societăți democratice și pașnice. Acestea sunt dezvoltate din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții, prin intermediul învățării formale, nonformale și infor-male, în toate contextele, inclusiv familie, școală, locul de muncă, vecinătate și alte comunități.
Odată formate, competențele pot fi aplicate în diferite contexte ale vieții. Ele se suprapun și se întrepătrund: aspectele esențiale dintr-un domeniu facilitează formarea competențelor dintr-un alt domeniu. În Curriculumul la Istoria Românilor şi Universa-lă, în funcție de finalitate/rezultat, competența se prezintă ca un proces prin realiza-rea unor activități și produs al actului de învățare (proiecte, modele, scheme, machete etc.). Din punct de vedere psihologic, competența reprezintă o achiziție comportamen-tală complexă, importantă din perspectiva afirmării personalității umane.
52
Competenţele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală:1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând
cultura comunicării. 2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-
strând înțelegerea continuității și schimbării în Istorie.3. Analiza critică a informației din diferite surse pornind de la cultura istorică, mani-
festând poziția cetățeanului activ și responsabil. 4. Determinarea relației de cauzalitate în Istorie, dând dovadă de gândire logică și
spirit critic. 5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniul cultural, manifestând respect față
de țară și de neam.
Unităţile de competenţă pe trepte și clase sunt prezentate în forme de acțiuni, structurate taxonomic după nivelul de realizare:
a) cunoaştere și înțelegere (identificarea de noțiuni, fenomene, procese, relații etc., definirea unor noțiuni, observarea unor fenomene, enumerarea unor fapte, fe-nomene procese etc., reproducerea unor texte etc., selectarea de date, informa-ții etc.);
b) aplicare-operare (compararea și disimilarea, stabilirea unor relații, categorizarea și clasificarea, investigarea, explorarea, construirea schemelor, modelelor, aplica-rea schemelor, modelelor algoritmilor, rezolvarea de probleme, anticiparea unor rezultate, reprezentarea datelor, descrierea argumentată a unor procese, conclu-zionarea, evaluarea rezultatelor etc.);
c) integrare şi transfer (optimizarea, transpunerea, adaptarea și adecvarea la con-texte, elaborarea și implementarea proiectelor, gestionarea resurselor, cerce-tarea individuală și în grup, rezolvarea studiilor de caz, a situațiilor-problemă, luarea de decizii, comunicarea eficientă, proiectarea autoformării, manifestarea voinței, curajului și demnității umane etc.).
Unitățile de competență sunt indicatori generali despre nivelul de realizare a acțiunii sau a produsului într-un anumit context de învățare.
1.4. Rolul disciplinei Istoria românilor şi universală în formarea personalităţii absolventului gimnaziului
Rolul formativ al Istoriei ca disciplină școlară, în activitatea complexă și îndelungată de constituire a personalității elevului, este unul definitoriu. Ea conturează experiența acumulată de fiecare popor în parte și de umanitate în ansamblu, vizând atât latura cognitivă cât și cea rațional-afectivă.
53
Istoria, asemuită unui proces în care oameni și culturi sunt angajați în căutare și cer-cetare, motivează ființa umană pentru validarea capacităților creatoare în conformitate cu cerințele progresului și cu așteptările societății.
Studierea Istoriei în școală, desfășurată într-o atmosferă a egalității și echității, plu-ralismului și diversității, asigură formarea competențelor necesare absolventului învă-țământului gimnazial.
Profilul personalității absolventului învățământului gimnazial reprezintă o compo-nentă reglatoare a Curriculumului Național. Acesta descrie așteptările față de elevi la sfârșitul unei trepte de școlaritate, prin raportare la: cerințele exprimate în Codul Edu-cației al Republicii Moldova și în alte documente de politică educațională; finalitățile învățământului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.
Conform Codului Educaţiei al Republicii Moldova (nr. 152, 17 iulie 2014, art. 6), idealul educațional al şcolii din R. Moldova constă în „formarea personalității cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştințe şi competențe necesare pentru angajare pe piața muncii, dar şi independență de opinie şi acțiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naționale şi universale asumate”.
Totodată, în virtutea angajamentelor asumate de către Republica Moldova ca mem-bru al Consiliului Europei, profilul personalității absolventului învățământului gimnazial trebuie să reflecte și cele 20 de competenţe cu un caracter transversal ale Educației pentru Cetățenie Democratică (ECD) și Educație pentru Drepturile Omului (EDO), elabo-rate de Consiliul Europei (2016).
1.5. Elemente de inter- şi transdisciplinaritate în Curriculumul la disciplinăFormarea capacității de a reflecta asupra lumii, de a formula și de a rezolva proble-
me în baza relaționării cunoștințelor din diferite domenii reprezintă prima finalitate pe care și-o propune școala.
Abordarea inter- și transdisciplinară a conținuturilor științifice oferă elevilor o ima-gine integră a aceluiași conținut, fenomen, situație etc., privit din perspectiva diferi-tor discipline și relaționărilor acestora; solicită crearea de conexiuni în cadrul diferitor discipline între competențele-cheie și cele specifice disciplinei/unități de competență dobândite separat. O asemenea abordare nu se mai centrează pe discipline aparte, ci le transcende, subordonându-le necesităților elevului – subiectului formă rii.
Elevul, prin dezvoltarea competențelor: comunicare, gândire critică, analiza com-plexă a informației, luarea deciziilor la diferite discipline, nu va mai percepe fenomenul studiat izolat, ci în complexitate, abordând subiectul multidisciplinar.
54
Activitățile cu caracter inter- și transdisciplinar presupun abor darea integrată a Curriculumului prin centrarea pe problemele lumii reale în diverse contexte cotidie ne, urmărind formarea/dezvoltarea competențelor elevului necesare pentru viață. Toate competențele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală, precum și unitățile de competență pe clase au deschidere spre a organiza activitățile cu elemente inter- și transdisciplinare.
Variante posibile de administrare a activităţilor cu caracter inter- şi transdiscipli-nar pot fi:
a) o activitate proiectată în 1-2 luni;b) o zi în semestru;c) decadele disciplinelor organizate în context curricular și care se prevăd și activi-
tăți inter- și transdisciplinare. Demersuri transdisciplinare promovate de Curriculumul la Istoria românilor şi uni-
versală, precum și la majoritatea disciplinelor școlare se manifestă prin: – organizarea unor activități comune în clasă, școală sau comunitate, cu implicarea
a 2-5 profesori care predau discipline diferite; – includerea în proiectarea calendaristică de lungă durată și proiectarea pe unități
de învățare a unor subiecte/activități cu caracter inter- și transdisciplinar și rezer-varea a 3-7 ore anual pentru fiecare disciplină, în special cele ce țin de învățarea în bază de proiect;
– fiecare instituție de învățământ își poate proiecta succesiunea zilelor cu activi-tăți transdisciplinare: pe parcursul anului sau la finele semestrelor, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral, interesele elevilor și manage-mentul timpului;
– cadrele didactice realizează activități de tip inter- și transdisciplinar (cooperare între discipline înrudite).
– activitățile inter- și transdisciplinare se pot realiza în cadrul acelorași lecții cu pro-fesorii care se succed în abordarea sarcinilor specifice disciplinei;
– subiectele inter- și transdisciplinare se pot realiza la fiecare lecție separat, la dis-ciplina sa.
Exemple de subiecte tematice pot fi abordate interdisciplinar:
Discipline integrate Subiecte interdisciplinare
Istoria românilor și universală și Limba și literatura română
Formarea poporului și a limbii române; Identitatea lingvistică și culturală;Tradițiile popoarelor/neamului;Istoria literaturii etc.;
55
Istoria românilor și universală și Literatura universală
Opere literare ale scriitorilor din diferite țări;Război și pace;Condiția umană;Provocările lumii noi etc.;Mituri, legende şi cronici, creaţii lirice, epice şi dramatice.
Istoria românilor și universală și Limbi Străine
Cultură și civilizație; Dialoguri culturale;Mediul social și informațional;Călătorii imaginare prin diferite țări etc.
Istoria românilor și universală și Educație pentru societate
Guvernarea democratică;Roluri sociale, a fi lider;Drepturi, libertăți și responsabilități;Împreună în diversitate;Proiecte: politici publice, dezbateri academice etc.
Istoria românilor și universală și Dezvoltare personală
Calitatea vieții; Lumea în viziunea mea și a altora;Reguli de comportament;Identitatea personală și relaționarea armonioasă etc.
Istoria românilor și universală și Geografie
Călători și călătorii;Evoluții în spațiu și timp;Economia mondială și națională;Harta politică, caracteristica statelor; Problemele globale ale omenirii: ecologică, alimentară etc.; Monumente și locuri remarcabile;Minoritățile etnice în Republica Moldova;Monumente și locuri remarcabile.
Istoria românilor și universală și Educație economică și antreprenorială
Evoluția economică a statelor;Elaborarea unui plan de afaceri;Piața internațională;Noi și Europa etc.; Evoluția economică și socială a localității natale.
Istoria românilor și universală și Educație muzicală/artele
Curente și stiluri de artă;În lumea artelor etc.;Portrete ale voievozilor; Oglindirea revoluţiei în artele plastice;Istoria muzicii; Exprimarea atitudinii eroice; Glorificarea trecutului în opere muzicale.
Istoria românilor și universală și Educația tehnologică/ Tehnologii informaționale
Lumea digitală;Meșteșuguri populare și moderne;Domenii profesionale;Servicii sociale etc.
56
Istoria românilor și universală și Ştiințe
Originea omului;Mediul înconjurător;Protecția naturii;Relații în natură și în societate;Legi, procese, fenomene etc.;Prelucrarea datelor de tip cantitativ și calitativ.
Exemple de activităţi/produse cu caracter transdisciplinar (cadrele didactice defi-nesc produsele/activitățile comune, care presupun un caracter integrator):
– Biblioteca vie; – Cafeneaua de discuții; – Excursii cognitive; – Elaborarea și implementarea proiectelor în clasă, școală sau comunitate; – Festivalul popoarelor/etniilor; – Ghid pentru o zi; – Dezbateri academice; – Conferința științifică-practică a elevilor; – Prezentarea unor creații realizate de elevi: portofolii, desene, fotografii,
video etc.; – Prezentarea revistei școlare; – Conferință de presă; – Întâlniri cu personalități, persoane-resursă; – Expoziții de bucate preparate în diferite țări cu prezentarea lor și cu elemente
istorice; – Simularea unei vizite/primirea delegațiilor; – Valorile familiei și ale comunității; – Patrimoniu cultural local, național și universal; – Sărbători tematice și elemente de cultură locală; – Vizitarea unor spectacole tematice, filme, expoziții; – Expediții turistice etc.
1.6. Starea de bine autentică – un concept multidimensional de învăţare altfel a Istoriei
Pentru ca elevii să frecventeze școala cu mai multă plăcere, dar și cadrul didactic să-și poată manifesta profesionalismul, esențial este crearea la ore și în activitățile extra-curs, a unui mediu favorabil de învățare, adică a unei stări de bine. Savanții percep sta-rea de bine a copilului drept un concept cu multiple fațete care se referă atât la aspecte subiective, emoții și experiențe ale copilului, cât și la aspecte obiective, precum condi-
57
țiile sale de trai și de învățare. Starea de bine este strâns legată de existența posibilității de autoîmplinire, a condițiilor optime de dezvoltare și a unui echilibru în gândire și acțiune, într-un mediu de manifestare a fericirii, satisfacției personale și coparticipării.
Deseori conștientizăm că elevii sunt educați într-un mediu stresant, uneori chiar problematic pentru starea lor emoțională. În acest sens rolul cadrului didactic este foar-te important în selectarea stategiilor de învățare, bazate pe crearea situațiilor în care elevii să se simtă fericiți, împliniți, dornici de a studia critic și reflexiv diverse subiecte, chiar și de tip controversat. De regulă, orientarea către starea de bine este armonios îmbinată cu diverse inițiative și cu abordările existente în educație. Nu există o singură metodă prin care acest lucru este realizat. Cadrele didactice pot contribui la crearea unei stări de bine în clasă, școală sau comunitate, apelând la o varietate de modalități ce educă anumite valori și atitudini în acțiunile/comportamentele și în modul de gân-dire a copiilor.
Starea de bine este un indicator al calității educației și în funcție de durata și inten-sitatea stării de bine putem să caracterizăm modul în care sunt organizate activitățile și sunt tratați copiii. Alături de sarcina de a învăța continuu, copiii ar trebui să se afle într-un mediu în care deseori zâmbesc, se bucură, acceptă, învață să dăruiască, să iubească, să se mire, să se mişte, să se manifeste prin cuvinte, prin gesturi, sunete, culori etc. În acest mod copiii sunt învățați să se cunoască pe sine, pe ceilalți și să acționeze în folosul său și al comunității.
58
2. Referinţe proiective ale Curriculumului la disciplina
Istoria românilor şi universală
2.1. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectarea didactică de lungă durată presupune realizarea unei legături strânse
dintre competențele specifice, unități de competență, activitățile de învățare și con-ținuturile selectate; repartizarea conținuturilor pe unități de învățare; stabilirea suc-cesiunii de parcurgere a unităților de învățare și detalierea conținuturilor tematice ale fiecărei unități de învățare incluse în Curriculumul la disciplina școlară Istoria românilor şi universală; verificarea concordanței dintre traseul educațional propus de cadrul di-dactic și oferta de resurse educaționale, materiale de care poate dispune (manuale, ghiduri etc.); alocarea resurselor de timp considerate necesare pentru fiecare unitate de învățare, în concordanță cu cerințele administrării disciplinei.
Proiectul didactic de lungă durată (PDLD) este un document administrativ, care se întocmește la începutul anului școlar de către cadrul didactic. PDLD constituie un in-strument funcțional, care are menirea să asigure un parcurs ritmic al procesului de învățare și al organizării activităților de evaluare, orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevi. Pe parcursul anului se admit unele ajustări în funcție de con-dițiile în care se desfășoară procesul de învățare, de resursele avute la dispoziție și de interesele elevilor.
Astfel, cadrul didactic va distribui resursele de învățare, identificând pentru clasa respectivă un număr de unități rezonabil, respectând administrarea disciplinei, propu-să în documentul curricular și în planul-cadru, elaborat de MECC. De asemenea el va asocia unitățile de competență cu unitățile de conținut, cu activitățile de învățare și produsele recomandate. Primordiale sunt unităţile de competenţă şi compeţenţele specifice disciplinei, care sunt obligatoriu de atins.
Distribuirea orelor, preconizat de Curriculum, este orientativă. Cadrul didactic repar-tizează orele în funcție de mai mulți factori (specificul clasei de elevi, resursele disponi-bile, doleanțele elevilor etc.). De asemenea, condițiile și contextul în care se realizează învățarea, spațiul fizic, managementul clasei și altele vor determina selectarea activită-ților și produselor de evaluare.
PDLD conține competențele specifice disciplinei și unitățile de competență (se tran-scriu din programa curriculară) și detalieri de conținut – se eșalonează subiectele tema-
59
tice pe unități de învățare (pot fi preluate din lista de conținuturi din Curriculumul dis-ciplinar sau din manualul aprobat de MECC). La finele fiecărei unități de învățare vor fi planificate activități de sinteză, de evaluare/autoevaluare. Se vor indica lecțiile în cadrul cărora se proiectează: evaluarea inițială (EI) şi evaluarea sumativă (ES). Resursele se indică în produse curriculare de bază (Curriculumul disciplinar, manualul școlar aprobat de MECC etc.) și produse curriculare auxiliare (ghidul de implementare a Curriculumului pentru învățământul gimnazial, ghiduri metodice pentru cadrele didactice, instrucțiuni metodologice, caiete de activitate independentă pentru elevi, culegeri de teste, softuri educaționale etc.) utilizate pentru învățare. La discreția cadrului didactic, pot fi notate și alte elemente (materiale didactice, forme de organizare a activităților ș.a.).
Cadrul didactic are libertatea de a utiliza activitățile de învățare din programa curri-culară sau pot fi folosite și altele, în funcție de pregătirea sa, interesele elevilor și con-dițiile în care se desfășoară procesul educațional.
PDLD are valoare orientativă, dar acoperă integral cerințele programului curricular. Modificările pe parcursul anului sunt incluse, în funcție de condițiile concrete în care se desfășoară procesul educațional, vor fi consemnate în rubrica note/observații și apro-bate de administrația instituției.
În continuare se propune un model de proiectare didactică de lungă durată:
60
PRO
IECT
ARE
DID
ACTI
CĂ D
E LU
NG
Ă D
URA
TĂ (M
OD
EL)
CLA
SA A
V-A
Dis
cipl
ina:
Isto
ria ro
mân
ilor ş
i uni
vers
ală.
Com
pete
nțe
spec
ifice
di
scip
linei
Uni
tăți
de
com
pete
nță
Uni
tate
a de
în
văţa
reU
nită
ţi de
con
ţinut
uri
Nr.
de
ore
Săpt
ămân
a/da
taN
ote
Util
izare
a lim
-ba
julu
i ist
oric
în
div
erse
sit
uații
de
învă
-ța
re și
de
viaț
ă,
resp
ectâ
nd
cultu
ra c
omu-
nică
rii.
Ampl
asar
ea în
tim
p și
spaț
iu a
ev
enim
ente
lor,
proc
esel
or,
feno
men
elor
, de
mon
strâ
nd
înțe
lege
rea
conti
nuită
ții și
sc
him
bării
în
Isto
rie.
Iden
tifica
rea
ter-
men
ilor s
peci
fici
Prei
stor
iei ș
i Epo
-ci
i Anti
ce.
Reda
rea
prin
cu
vint
e pr
oprii
a
sens
ului
term
eni-
lor i
stor
ici s
tudi
ați.
Util
izare
a te
rmen
i-lo
r ist
oric
i spe
cific
i Pr
eist
orie
i și E
po-
cii A
ntice
în e
labo
-ra
rea
enun
țuril
or/
text
elor
.
2.1.
Iden
tifica
rea
area
lulu
i de
trai
a
popo
arel
or a
ntice
.
2.2.
Pla
sare
a ev
enim
ente
lor ș
i pr
oces
elor
isto
rice
într
-un
cont
ext
cron
olog
ic.
Prei
stor
ie –
9
ore
Epoc
a An
ti-că
. Orie
ntul
An
tic –
9 o
re
Argu
men
t pen
tru
stud
iul I
stor
iei.
Isto
ria –
învă
țăto
a-re
a vi
eții
1S.
1/Da
ta _
__
Într
oduc
ere
în st
udiu
l Ist
orie
i Anti
ce. C
um u
tiliză
m
man
ualu
l de
Isto
rie A
ntică
?1
S.1/
Data
___
Apar
iția
omul
ui p
e pă
mân
t 1
S.2/
Data
___
Ocu
pații
le o
mul
ui în
Pre
isto
rie
1S.
2/Da
ta _
__Ev
alua
re in
ițial
ă1
S.3/
Data
___
Form
e de
org
aniza
re so
cial
ă în
Pre
isto
rie
1S.
3/Da
ta _
__Ap
ariți
a cr
edin
țelo
r și a
rtei
1S.
4/Da
ta _
__U
rme
ale
omul
ui p
reis
toric
în sp
ațiu
l rom
ânes
c.
Stud
iu d
e ca
z: C
ivili
zația
Cuc
uten
i-Trip
olie
1S.
4/Da
ta _
__
Sint
eză
și ev
alua
re1
S.5/
Data
___
Om
ul și
med
iul î
n O
rient
ul A
ntic
1S.
5/Da
ta _
__Po
poar
ele
Orie
ntul
ui A
ntic
în O
rient
ul A
ntic
1S.
6/Da
ta _
__Re
gate
și im
perii
. Mes
opot
amia
anti
că1
S.6/
Data
___
Egip
tul a
ntic
1S.
7/Da
ta__
__In
dia
și Ch
ina
antic
ă1
S.7/
Data
___
Pers
ia
1S.
8/Da
ta _
__Cu
ltura
și c
ivili
zația
pop
oare
lor î
n O
rient
ul A
ntic
1S.
8/Da
ta _
__Ap
ariți
a sc
risul
ui. B
abilo
nul
1S.
9/Da
ta__
__St
udiu
de
caz:
Cel
e șa
pte
Min
uni a
le L
umii
Antic
e1
S.9/
Data
___
Reca
pitu
lare
1S.
10/D
ata
___
Eval
uare
sum
ativă
1S.
10/
Data
____
61
Anal
iza c
ritică
a
info
rmaț
iei
din
dife
rite
surs
e po
rnin
d de
la c
ultu
ra
isto
rică,
man
i-fe
stân
d po
ziția
ce
tățe
anul
ui
activ
și re
spon
-sa
bil.
Dete
rmin
area
re
lație
i de
cauz
alita
te în
Is
torie
, dân
d do
vadă
de
gând
ire lo
gică
și
spiri
t criti
c.
Valo
rifica
rea
trec
utul
ui
isto
ric și
a p
a-tr
imon
iul c
ul-
tura
l, m
anife
s-tâ
nd re
spec
t fa
ță d
e ța
ră și
de
nea
m.
2.3.
Tra
nsfe
rare
a el
emen
telo
r din
m
atem
atică
și ș
ti-in
țe în
cal
cula
rea
anilo
r și d
escr
ie-
rea
spaț
iulu
i ist
ori-
co-g
eogr
afic.
3.1.
Iden
tifica
rea
info
rmaț
iilor
din
su
rse
cu re
ferir
e la
ev
oluț
ia o
men
irii
în P
reis
torie
și
Isto
ria A
ntică
.
3.2.
For
mul
area
m
esaj
elor
sim
ple
în b
aza
info
rma-
ției s
elec
tate
din
su
rse.
3.3.
Util
izare
a in
form
ație
i din
di
ferit
e su
rse
isto
-ric
e în
exp
uner
ea
even
imen
telo
r din
Ep
oca
Antic
ă
4.1.
Enu
mer
area
ca
uzel
or e
veni
-m
ente
lor d
in Is
to-
ria A
ntică
.
Real
izare
a şi
prez
en-
tare
a un
ui
prod
us
(2 o
re):
Scris
oare
ad
resa
tă
oam
enilo
r di
n tr
ecut
.Eu
ropa
în
Antic
hita
te.
Grec
ia a
n-tic
ă Ci
viliz
ația
tr
aco-
geto
-da
cică
Expl
icaț
ie: C
ompo
nent
ele
unei
scris
ori a
dres
ată
oam
enilo
r în
trec
ut
Exer
sare
: Înt
ocm
irea
și re
dact
area
scris
orii
1S.
11/D
ata
___
Prez
enta
re: A
dres
are
cătr
e st
răm
oși
1S.
11/
Data
____
Om
ul și
med
iul î
n Gr
ecia
anti
că1
S.12
/Dat
a __
_Ci
viliz
ația
cre
to- m
icen
iană
. Gre
cia
hom
eric
ă1
S.12
/Dat
a __
_Fo
rmar
ea p
olisu
rilor
. Mar
ea c
olon
izare
gre
acă
1S.
13/D
ata
___
Aten
a și
Spar
ta1
S.13
/Da
ta__
__Pe
ricle
și e
poca
sa1
S.14
/Dat
a __
_Afi
rmar
ea M
aced
onie
i. Im
periu
l lui
Ale
xand
ru c
el
Mar
e1
S.14
/Dat
a __
_
Cultu
ra g
reac
ă și
elen
istic
ă1
S.15
/Dat
a __
_Ar
tele
, știi
nța,
teat
rul,
educ
ația
1S.
15/
Data
____
Moș
teni
rea
lum
ii gr
eceș
ti St
udiu
de
caz:
Jocu
rile
Olim
pice
1S.
16/D
ata
___
Reca
pitu
lare
1
S.16
/Dat
a __
_Ev
alua
re su
mati
vă1
S.17
/Da
ta__
__N
eam
ul tr
acilo
r1
S.17
/Dat
a __
_G
eto-
daci
i. Sa
rmize
getu
sa1
S.18
/Dat
a __
_Re
lații
le g
eto-
daci
lor c
u ve
cini
i1
S.18
/Dat
a __
_U
nific
area
Dac
iei p
e tim
pul l
ui B
ureb
ista
2S.
19/D
ata
___
Cotid
ianu
l și r
elig
ia g
eto-
daci
lor
2S.
20/D
ata
___
Sint
eză
și ev
alua
re1
S.21
/Dat
a __
_
62
4.2.
Sta
bilir
ea re
la-
ției d
intr
e ca
uze
și ev
enim
ente
.
4.3.
Con
stru
irea
sche
mei
cau
ză-
even
imen
t-co
nse-
cinț
ă.
Recu
noaș
tere
a m
onum
ente
lor
din
Isto
ria A
ntică
–
part
e a
patr
i-m
oniu
lui c
ultu
ral
univ
ersa
l.
Prez
enta
rea
rolu
-lu
i per
sona
lităț
ilor
în Is
torie
pen
tru
dezv
olta
rea
calit
ă-țil
or p
erso
nale
.
Prom
ovar
ea p
atri-
mon
iulu
i cul
tura
l pr
in m
odel
area
și
prez
enta
rea
obie
ctel
or sp
eci-
fice
Prei
stor
iei/
Isto
riei A
ntice
.
Euro
pa în
An
tichi
tate
. Ro
ma
an-
tică
Om
ul și
med
iul î
n pe
nins
ula
Italic
ă 1
S.21
/Dat
a __
_În
tem
eier
ea R
omei
– is
torie
și le
gend
ă. R
oma
rega
lă1
S.22
/Dat
a __
_Re
publ
ica
Rom
ană.
Exp
ansiu
nea
Rom
ei în
Pen
insu
la
Italic
ă și
bazin
ul M
ării
Med
itera
ne1
S.22
/Dat
a___
Impe
riul R
oman
1
S.23
/Dat
a __
_Cu
ltura
Rom
ei A
ntice
și c
ontr
ibuț
ia e
i asu
pra
dezv
ol-
tării
alto
r pop
oare
. Mar
i aut
ori ș
i cap
odop
ere.
St
udiu
de
caz:
Isto
ria c
alen
daru
lui
1S.
23/D
ata
___
Influ
ența
civ
iliza
ției R
omei
anti
ce a
supr
a al
tor p
o-po
are
1S.
24/D
ata
___
Cred
ințe
le și
apa
riția
cre
știni
smul
uiSt
udiu
de
caz:
Cre
știni
smul
în sp
ațiu
l Nor
d-
Dună
rean
1S.
24/
Data
____
Reca
pitu
lare
1S.
25/D
ata
___
Eval
uare
sum
ativă
1
S.25
/Dat
a __
_Da
cii ș
i ro
man
iiDe
zvol
tare
a Da
ciei
în p
erio
ada
lui D
eceb
al1
S.26
/Dat
a __
_Ră
zboa
iele
dac
o-ro
man
e1
S.26
/Dat
a___
Daci
a su
b st
ăpân
irea
Rom
ei1
S.27
/Dat
a __
_Ro
man
izare
a ge
to-d
acilo
r 1
S.27
/Dat
a __
_Da
co-r
oman
ii și
mig
rato
rii1
S.28
/Dat
a __
_M
oște
nire
a cu
ltura
lă a
get
o-da
cilo
r. In
terf
eren
țe
cultu
rale
în sp
ațiu
l str
ămoș
ilor î
n An
tichi
tate
2
S.28
/Dat
a___
Stud
iu d
e ca
z: C
olum
na lu
i Tra
ian
1S.
29/D
ata_
__Si
ntez
ă și
eval
uare
1S.
30/D
ata
___
Decl
inul
lu
mii
antic
eCr
iza Im
periu
lui R
oman
1S.
30/D
ata
___
Popo
arel
e ba
rbar
e și
căde
rea
lum
ii an
tice
1S.
31/D
ata_
__Cu
ltura
anti
că –
teza
urul
cul
turii
uni
vers
ale
1S.
31/D
ata
___
Reca
pitu
lare
1S.
32/D
ata
___
Eval
uare
sum
ativă
1
S.32
/Dat
a___
63
Învă
țare
a ba
zată
pe
proi
ect:
Mi-
nice
rcet
are:
Ev
oluţ
ia
unor
obi
ec-
te/u
nelte
în
timp.
Stud
iu: U
nelte
și o
biec
te c
reat
e de
oam
enii
din
An-
tichi
tate
1S.
33/D
ata
___
Real
izare
a un
ui p
rodu
s: d
esen
, des
crie
re, s
iste
m d
e în
treb
ări,
set d
e ilu
stra
ții, i
mag
ini
1S.
33/D
ata_
__
Turu
l gal
erie
i: Pr
ezen
tare
a și
eval
uare
a pr
odus
elor
cu
par
ticip
area
per
soan
elor
din
com
unita
tea
educ
a-țio
nală
. Sin
teză
și E
valu
are
1S.
34/D
ata
___
Reze
rva
prof
eso-
rulu
i
Vizit
area
muz
eulu
i/mon
umen
tulu
i din
școa
lă, l
ocal
i-ta
te, r
egiu
ne; î
ntâl
nire
cu
o pe
rsoa
nă re
surs
ă 1
S.34
/Dat
a __
_
64
2.3. Proiectarea didactică pe unităţi de învăţareProiectarea didactică pe unităţi de învăţare presupune detalierea planificării di-
dactice de lungă durată, pe elementele componente ale acesteia. Proiectul didactic al unității de învățare oferă o perspectivă mai generală asupra modalităților (strategiilor și componentelor acestora), asupra ritmului parcurgerii temelor/conținuturilor respec-tive, în vederea atingerii obiectivelor și formării competențelor.
Proiectarea didactică pe unități de învățare este un instrument pragmatic și reflectă sintetic elementele cheie ale demersului didactic realizat de profesor. În funcție de ex-periența fiecărui cadru didactic, anumite elemente din proiect pot fi detaliate sau pot fi cuprinse într-o rubrică specială.
Proiectarea pe unități de învățare are mai multe avantaje: creează un mediu de în-vățare coerent, în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung, oferă deschideri pentru implicarea elevilor în demersul educațional.
Proiectarea pe unități de învățare este orientată spre formarea la elevi a unui com-portament specific, generat prin integrarea unor competențe specifice și unități de com-petență, se desfășoară continuu pe o perioadă de timp și se finalizează prin evaluare. Astfel, disciplina Istoria românilor şi universală oferă un grad sporit de flexibilitate for-melor de organizare a procesului didactic și conexiunilor transdisciplinare. În acest sens este încurajat parteneriatul educațional între cadrele didactice de la diferite discipline școlare pentru realizarea produselor planificate.
Oferta curriculară este vastă din perspectiva textelor și a documentelor propuse pentru învățarea Istoriei, fapt ce permite fiecărui cadru didactic să selecteze texte și documente integral sau anumite fragmente/secvențe. Din experiența de care dispune, fiecare cadru didactic va selecta strategiile adecvate unităților de învățare, în corespun-dere cu nevoile de formare ale elevilor și a resurselor disponibile.
Proiectarea pe unității de învățare este gândită ca o parte componentă al organizării procesului educațional pe o anumită perioadă. Cadrele didactice vor realiza la începutul anului de studii proiectarea primei unități de învățare (orientativ pentru 6-12 lecții), iar celelalte proiecte pe unități de învățare vor fi elaborate pe parcursul anului, pe măsura finalizării implementării proiectelor pe unități de învățare anterioare. Proiectarea pe unități de învățare poate fi realizată în mai multe modalități, în special în baza fazelor lecției cadru Evocare – Realizarea sensului – Reflecție – Extindere (ERRE).
Evocarea este secvența de debut a activității, care are menirea să trezească emoții și dorința de a se implica în activitate, să coreleze cunoștințele și abilitățile anterioare ale elevilor cu ceea ce urmează să fie dezvoltate. În cadrul evocării deseori se apelează la experiența elevilor, sistemul lor de valori, cunoștințele de care dispun. Timpul rezervat etapei de evocare este de 5-10 minute.
65
Realizarea sensului este etapa de bază a lecției, la care elevii asimilează noi informa-ții și dobândesc noi deprinderi: studiază documente/texte, analizează prezentări, ascul-tă prelegeri, experimentează, elaborează monitorizat un produs etc. Elevul trebuie să se implice activ în demersul de învățare. Timpul rezervat etapei de realizare a sensului este de 20-30 minute.
Reflecția este o etapă importantă la finele lecției, unde se analizează nivelul de reali-zare a obiectivelor operaționale proiectate, unde sunt valorificate anumite deprinderi, de a evalua importanța subiectului nou pentru sistemul de competențe dezvoltat. Tim-pul rezervat etapei de reflecție este de 5-7 minute.
O etapă importantă a activității este și cea de analiză (debrifare) a organizării lecției (din perspectiva metodică și afectivă).
La etapa de Extindere se propun sarcini de scurtă și de lungă durată și se analizează modalitatea de realizare. Sarcinile de extindere nu trebuie să fie obligatorii, ci cu titlul de opțiune pentru dezvoltarea competențelor elevilor în contexte noi.
La finalul fiecărei activități, cadrul didactic va rezerva timp și pentru analiza (debri-farea) activității, încurajând elevii să-și autoevalueze nivelul său de implicare, dar și de-monstrând interes pentru evaluarea reciprocă a implicațiilor colegilor. Vor fi analizate competențele dezvoltate, însușirea de valori, formarea de atitudini și abilități, precum și cunoștințele asimilate și anumite operații de gândire critică.
Evaluarea și autoevaluarea, de la sfârșitul unității de învățare, reprezintă elemente de legătură cu alte unități de învățare, precum și cu alte discipline de studiu din aria curriculară socioumanistică și deschiderea spre alte arii curriculare. Produsele de eva-luare le determină fiecare cadru didactic realizând evaluări sumative. Fiecare probă de evaluare sumativă, de realizare și prezentare a produselor este recomandabil de a fi urmată de o oră de analiză a evaluării.
Înainte de studierea subiectelor din proiectul curricular, se propune organizarea unei activități separate la începutul lunii septembrie, în care elevii vor analiza prevederile și cerințele documentelor de bază: Curriculumul la disciplină și planificarea didactică de lungă durată (aprobată la nivel de instituție), elaborată de către cadrul didactic. Astfel, elevii vor înțelege mai bine care sunt așteptările de la ei și vor propune modalități con-crete de implicare (în mod individual sau în grup) în realizarea obiectivelor preconizate. Totodată, elevii vor deveni parteneri activi ai cadrului didactic, iar acesta din urmă, va fi un ghid și îndrumător eficient al subiecților în procesul de dezvoltare a competențelor cu caracter de integrare.
Notă: La etapa de proiectare și în primele 2-3 activități realizate cu elevii, rolul ca-drului didactic este mai mare. El implică elevii în analiza conceptelor-cheie din cadrul
66
Unității de învățare planificate. Treptat, rolul profesorului în cadrul activității se va re-duce, în schimbul creșterii nivelului de implicare al elevilor, care vor lucra în mod indivi-dual, în perechi sau în grupuri mici (4-6 persoane), realizând obiectivele proiectate. Se va atrage atenție asupra organizării procesului de luare a deciziilor și implicarea respon-sabilă a subiecților învățării.
Cadrul didactic are rolul de îndrumător, ghid și moderator, propunând sugestii con-structive și corectând și redactând produsele școlare. Atât elevii, cât și cadrul didactic vor ține cont de managementul timpului și al resurselor, în care fiecare va avea un anu-mit rol și își va asuma o anumită responsabilitate.
În continuare este prezentat un model de proiect didactic al unității de învățare:
67
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE (MODEL)ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ
CLASA A V-aCOMPETENŢE SPECIFICE DISCIPLINEI ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ/UNI-
TĂŢI DE COMPETENŢĂC1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situaţii de învăţare şi de viaţă, respec-tând cultura comunicării. UC 1.1. Identificarea termenilor specifici Epocii Antice. UC 1.2. Redarea prin cuvinte proprii a sensului termenilor istorici studiați. UC 1.3. Utilizarea termenilor istorici specifici Preistoriei şi Epocii Antice în elaborarea enunțurilor/textelor. C2. Amplasarea în timp şi spaţiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, de-monstrând înţelegerea continuităţii şi schimbării în Istorie. UC 2.1. Identificarea arealului de trai a popoarelor antice. UC 2.2. Plasarea evenimentelor şi proceselor istorice într-un context cronologic. UC 2.3. Transferarea elementelor din Matematică şi Ştiințe în calcularea anilor şi descrierea spațiului istorico-geografic. C3. Analiza critică a informaţiei din diferite surse, manifestând cultură istorică şi poziţia cetăţeanului activ şi responsabil.UC 3.1. Identificarea informațiilor din surse cu referire la evoluția omenirii în Preis-torie şi Istoria Antică. UC 3.2. Formularea mesajelor simple în baza informației selectate din surse. UC 3.3. Utilizarea informației din diferite surse istorice în expunerea evenimentelor din Epoca Antică. C4. Determinarea relaţiei de cauzalitate în Istorie, dând dovadă de gândire logică şi spirit critic.UC 4.1. Enumerarea cauzelor evenimentelor din Istoria Antică. UC 4.2. Stabilirea relației dintre cauze şi evenimente.UC 4.3. Construirea schemei cauză – eveniment – consecinţă.C5. Manifestarea respecului faţă de ţară şi de neam, valorificând trecutul istoric şi patrimoniul cultural.UC 5.1. Recunoaşterea monumentelor din Istoria Antică – parte a patrimoniului cul-tural universal. UC 5.2. Prezentarea rolului personalităților în Istorie pentru dezvoltarea calităților personale. UC 5.3. Promovarea patrimoniului cultural prin modelarea şi prezentarea obiectelor specifice Preistoriei/Istoriei Antice.
68
UN
ITAT
EA D
E ÎN
VĂŢA
RE: P
REIS
TORI
ACompetenţe
specifice
Unităţi de competenţă
Tipul lecţiei
Obi
ectiv
eD
etal
ieri
de
conţ
inut
Etap
ele
lecţ
iei/
Activ
ităţi
de în
văţa
reM
etod
e şi
pr
oced
ee
Timp/min
Resu
rse
Eval
uare
nr. ore
Data
Observaţii
C.1.
C.2.
C.3.
UC
1.2. UC
1.3. UC
2.1. UC
3.1. UC
3.2.
Lecţie de asimilare a cunoştinţelorEl
evul
va
fi ca
-pa
bil:
O.1
. – s
ă re
dea
term
enii
isto
rici:
istor
ie, p
reist
o-rie
, ist
orie
anti
-că
, izv
or is
toric
;O
.2. –
să
iden
-tifi
ce d
urat
a în
tim
p a
Prei
sto-
riei;
O.3
. – s
ă de
ter-
min
e tip
urile
iz
voar
elor
is-
toric
e: sc
rise
și ne
scris
e;O
.4. –
să
utili-
zeze
noț
iuni
le
isto
rice
stud
iate
în
com
plet
area
te
xtul
ui is
toric
;O
.5. –
să-
și ex
pună
opi
nia
prop
rie v
is-a
-vis
de im
port
anța
st
udie
rii is
torie
i.
Într
oduc
ere
în s
tudi
ul
Isto
riei
Antic
e
- Per
iodi
za-
rea
Isto
riei
Antic
e a
rom
ânilo
r și
univ
ersa
le- I
zvoa
rele
Is
torie
i An
tice
Evoc
are:
Co
men
tare
a m
axim
ei: „
Isto
ria
este
învă
țăto
area
vie
ții”
Real
izar
ea s
ensu
lui:
Expl
icar
ea te
rmen
ilor:
isto
rie,
Prei
stor
ie, I
stor
ie A
ntică
, izv
or
istor
ic.
Perio
diza
rea
Isto
riei A
ntice
. Ex
plic
area
lim
itelo
r cro
nolo
-gi
ce.
Clas
ifica
rea
izvo
arel
or is
toric
e:
scris
e (li
tera
re, e
pigr
afice
, nu
mism
atice
etc
.) și
nesc
rise
(arh
eolo
gice
, pal
eont
olog
ice
etc.
).Re
flecţ
ie:
Com
plet
area
text
ului
isto
ric c
u te
rmen
i lip
să.
Extin
dere
a:
Elab
orar
ea a
min
im 2
învă
ță-
min
te d
espr
inse
din
stu
diul
Is
torie
i și ș
tiinț
elor
„su
rori”
ale
Is
torie
i.
Com
enta
rea
Expl
icaț
ia
Cerc
etar
ea
plan
șei c
u pe
riodi
zare
a Is
torie
iEx
plic
ația
Desc
oper
irea
Cons
pect
ul
de re
per
10 25 10
Man
ual
de Is
torie
An
tică
a ro
mân
ilor
și un
iver
-sa
lă Pl
anșa
Fișa
de
lucr
u Ca
ietu
l el
evul
ui
Obs
erva
-re
a sis
te-
mati
că
Verifi
care
a te
xtul
ui
com
plet
at
1
69
C.3.
C.2.
C.1.
C.4.
UC
3.1. UC
2.1. UC
2.2. UC
2.3. UC
1.2. UC
4.1.
Lecție de predare – învățare
Elev
ul v
a fi
ca
pabi
l:
O.1
. – s
ă id
en-
tifice
teor
iile
cu p
rivire
la
orig
inea
vie
ții p
e Pă
mân
t; O
.2. –
să
de-
term
ine
spaț
iul
de a
pariț
ie a
om
ului
;
O.3
. – s
ă an
ali-
zeze
prin
cipa
lele
et
ape
în e
volu
ția
ființ
ei u
man
e în
pr
eist
orie
;
O.4
. – s
ă ev
i-de
nție
ze c
auze
le
evol
uție
i om
ului
în
pre
isto
rie;
O.5
. – s
ă ap
reci
-ez
e im
port
anța
ev
oluț
iei o
mul
ui
pe T
erra
.
Apar
iția
omul
ui p
e pă
mân
t
- Teo
rii c
u pr
ivire
la
orig
inea
vi
eții
- Om
ul
prei
stor
ic și
ev
oluț
ia lu
i
Evoc
are:
Cr
eare
a un
ui a
cros
tih c
u no
țiu-
nile
Via
ță și
Om
, Ist
oria
Rea
lizar
ea s
ensu
lui:
Lect
ura
docu
men
tulu
i ist
oric
. Au
tori:
Pro
tago
ras,
Pla
ton
Iden
tifica
rea
alto
r teo
rii re
-fe
ritoa
re la
orig
inea
vie
ții p
e Pă
mân
t din
text
ul te
mei
Lect
urar
ea h
ărții
: Răs
pând
irea
omul
ui p
reist
oric
pe
Terr
aEv
iden
țiere
a p
rinci
pale
lor
etap
e în
evo
luția
fiin
ței u
man
e în
Pre
isto
rie (a
ustr
alop
itecu
s,
hom
o-ha
bilis
, hom
o-sa
pien
s)Ex
erci
ții d
e ex
plic
are
a te
rme-
nilo
r:
aust
ralo
pite
cus,
hom
o-ha
bilis
, ho
mo-
sapi
ens
Exer
ciții
de
calc
ular
e a
dura
tei
fiecă
rei e
tape
Refle
cţie
:Ca
ract
eriza
rea
omul
ui c
onte
m-
pora
n, c
ompa
rând
u-l c
u om
ul
prei
stor
icEx
tinde
rea:
Po
vest
ea o
mul
ui p
e Te
rra;
Co
mun
icar
ea în
tre
epoc
i; Sc
him
bul d
e sc
risor
i; Vi
ața
copi
ilor î
n Pr
eist
orie
Acro
stih
(GPP
)Di
scuț
ie
dirij
ată
Anal
izaÎn
văța
rea
prin
des
co-
perir
eEx
plic
ația
Cerc
etar
ea/
Lect
urar
ea
hărț
iiCo
men
tare
a ax
ei c
rono
-lo
gice
ce
refle
ctă
evo-
luția
om
ului
pr
eist
oric
Calc
ul is
to-
rico-
mat
e-m
atic
Com
para
țiaDi
agra
ma
Venn
Elab
orar
ea
unui
text
: po
vest
e,
scris
oare
– (6
-8 e
nun-
țuri)
5 30 10
Man
ual
de Is
torie
An
tică
a ro
mân
ilor
și un
iver
-sa
lă Ha
rtă
Caie
tul
elev
ului
Obs
erva
-re
asis
tem
atică
a ac
tivită
ții
elev
ului
în
tim
pul
activ
ității
Eval
uare
a co
mpe
-te
nțel
or
de lu
cru
cu su
rsel
e is
toric
e
Verifi
care
a re
aliz
ării
sarc
inilo
r
Verifi
care
a te
xtul
ui
real
izat
1
70
C.3.
C.4.
UC
3.1. UC
3.2. UC
3.3. UC
4.1. UC
4.2.
Lecţie mixtă
Elev
ul v
a fi
ca
pabi
l:
O.1
. – s
ă id
enti-
fice
unel
tele
şi
ocup
aţiil
e om
u-lu
i pre
isto
ric.
O.2
. – s
ă st
abile
ască
ev
oluţ
ia
ocup
aţiil
or o
mu-
lui p
reis
toric
;
O.3
. – s
ă ev
iden
ţieze
im
pact
ul a
cest
or
tran
sfor
măr
i as
upra
mod
ului
de
via
ţă a
om
u-lu
i pre
isto
ric;
O.4
. – s
ă ap
re-
ciez
e im
pact
ul
evol
uţie
i us
tens
ilelo
r şi
ocup
aţiil
or a
su-
pra
vieţ
ii om
ului
.
Ocu
pații
le
omul
ui în
Pr
eist
orie
- Une
ltele
şi
evol
uţia
lor
- Ocu
paţii
le
omul
ui
prei
stor
ic- L
ocui
nţa
şi ve
stim
en-
taţia
Evoc
are:
De
scrie
rea
dese
nelo
r ist
oric
e
din
man
ual s
au p
lanş
ă.
Evid
enţie
rea
asem
ănăr
ilor ş
i de
oseb
irilo
rRe
aliz
area
sen
sulu
i:Le
ctur
a in
divi
dual
ă a
secv
enţe
i de
text
. Com
plet
area
unu
i ta
bel c
u ru
bric
ile:
Une
lte/o
cupa
ţii v
echi
Une
lte/o
cupa
ţii n
oi
Form
area
uno
r per
echi
-logi
ce
ce re
flect
ă le
gătu
ra d
intr
e ac
tivită
ţile
şi m
odul
de
viaţ
ă a
omul
ui p
reis
toric
: ex.
foc–
hran
ă, a
gric
ultu
ră –
via
ţă
sede
ntar
ă; d
omes
ticire
a an
i-m
alel
or; ţ
esut
etc
.Co
men
tare
a in
form
ațiil
or
sele
ctat
e di
n di
ferit
e su
rse
Refle
cţie
:Co
mpl
etar
ea u
nui m
ini-
clus
terin
g în
car
e pr
ezin
tă
1-2
exem
ple
ale
impa
ctul
ui
tran
sfor
măr
ilor a
supr
a vi
eţii
omul
ui E
xtind
erea
: Sf
atur
i util
e. E
labo
rare
a a
3-4
pove
ţe a
dres
ate
omul
pre
is-
toric
pen
tru
îmbu
nătă
ţirea
vi
eţii
Desc
riere
a Co
mpa
rația
Învă
țare
a pr
in d
esco
-pe
rire
Expl
icaț
ia
GPP
Expl
icaț
ia
Clus
terin
gAr
gum
en-
tare
Exer
cițiu
l
5 25 10
Plan
şe
Man
ual
de Is
torie
An
tică
a ro
mân
ilor
şi un
iver
sală
Caie
tul
elev
ului
Eval
uare
ve
rbal
ă Ch
estio
na-
rea
Verifi
care
a re
aliz
ării
sarc
inii
Verifi
care
a te
xtul
ui
real
izat
1
71
C.1.
C.3.
C.4.
UC
1.2. UC
1.3. UC
3.1. UC
3.2. UC
4.1. UC
4.2.
Lecţie de predare – învăţare
Elev
ul v
a fi
ca-
pabi
l:O
.1. –
să
expl
ice
noţiu
nile
: gru
p,
gint
ă, tr
ib, u
ni-
une
de tr
ibur
i;O
.2. –
să
dete
r-m
ine
cara
cter
-is
ticile
fiec
ărei
fo
rme
de o
rga-
niza
re so
cial
ă;O
.3. –
să
evid
enţie
ze c
au-
za sc
him
băril
or
surv
enite
în
form
ele
de o
rga-
niza
re so
cial
ă în
Pr
eist
orie
;O
.4. –
să
com
-pa
re d
iferit
e fo
rme
de o
rga-
niza
re so
cial
ă di
n Pr
eist
orie
;O
.5. –
să
apre
ci-
eze
impo
rtan
ța
exis
tenț
ei d
iferi-
tor f
orm
e de
or-
gani
zare
soci
ală
în P
reis
torie
.
Form
e de
or
gani
zare
so
cial
ă
- Gru
pul
- Gin
ta- T
ribul
Evoc
are:
Ex
plic
area
term
enilo
r: g
rup,
gi
ntă,
trib
, uni
une
de tr
ibur
i.Re
aliz
area
sen
sulu
i:De
term
inar
ea fo
rmel
or d
e or
gani
zare
soci
ală
în o
rdin
ea
evol
uție
i lor
și a
trăs
ătur
ilor
cara
cter
istic
e fie
căru
i tip
de
orga
niza
re so
cial
ă di
n Pr
eis-
torie
.Ev
iden
țiere
a ca
uzal
ității
sc
him
băril
or su
rven
ite în
for-
mel
e de
org
aniza
re so
cial
ă în
Pr
eist
orie
.Re
flecţ
ie:
Real
izare
a un
or e
xerc
iții d
e co
mpa
rație
a d
iferit
or fo
rme
de o
rgan
izare
soci
ală
din
Pr
eist
orie
.Ex
tinde
rea:
Re
aliza
rea
unui
des
en/r
epre
-ze
ntăr
i gra
fice/
sche
me
care
re
flect
ă fo
rma
cea
mai
reuş
ită
de o
rgan
izare
soci
ală
din
Prei
s-to
rie. A
rgum
enta
rea
opțiu
nii.
Dicț
iona
r is
toric
Expu
nere
a
Cerc
etar
ea
plan
șei c
u sc
hem
a fo
rmel
or d
e or
gani
zare
so
cial
ăDe
scop
eri-
rea
Com
enta
rea
Prob
lem
ati-
zare
a De
ce?
Br
ains
tor-
min
gEx
plic
ația
Com
para
ția
Elab
orar
ea
unei
re-
prez
entă
ri sti
lizat
eAr
gum
en-
tare
10 25 10
Dicț
iona
r ex
plic
ativ
școl
ar
Man
ual
de Is
torie
An
tică
a ro
mân
ilor
și un
iver
-sa
lă Ca
ietu
l el
evul
ui
Eva
luar
e ve
rbal
ăEv
alua
rea
abili
tățil
or
de lu
cru
cu
dicț
iona
rul
Ches
tiona
-re
a Ve
rifica
rea
real
izăr
ii sa
rcin
ii Ev
alua
re
verb
ală
1
72
C.1.
C.2.
C.3.
C.4.
UC
1.1. UC
1.2. UC
1.3. UC
2.2. UC
3.2. UC
3.3. UC
4.1. UC
4.2.
Lecţie mixtă
Elev
ul v
a fi
ca-
pabi
l:O
.1. –
să
expl
i-ce
noț
iuni
le:
cultu
ră, r
elig
ie,
cult,
rit f
uner
ar,
ritua
l; O
.2. –
să
înca
-dr
eze
în ti
mp
unel
e m
anife
s-tă
ri al
e vi
eții
spiri
tual
e di
n Pr
eist
orie
;O
.3. –
să
de-
scrie
obi
ecte
de
artă
pre
isto
rică
desc
oper
ite în
m
anua
l și p
lanș
a at
așat
ă;O
.4. –
să
form
u-le
ze o
pini
i pri-
vind
rela
ția a
rtă
- via
ța o
mul
ui
prei
stor
ic;
O5
– să
apr
eci-
eze
real
izăr
ile
arte
i pre
isto
rice
Apar
iția
cred
ințe
i și
arte
i- C
redi
nțe
din
Prei
s-to
rie- A
rta
Prei
s-to
rică
Evoc
are:
Re
stab
ilirea
unu
i puz
zle. R
ezol
va-
rea
unui
rebu
s prin
care
să o
bți-
neți
cuvi
ntel
e-ch
eie
ale
lecț
iei:
• Cr
edin
ță
• Cu
ltură
Real
izare
a un
ui b
rain
stor
min
g or
al d
espr
e ce
legă
tură
au
aces
tea
cu te
mel
e st
udia
te
ante
rior.
Real
izar
ea s
ensu
lui:
Expl
icar
ea te
rmen
ilor:
cultu
ră,
relig
ie, c
ult,
rit fu
nera
r, rit
ual.
Cons
truc
ția a
xei c
rono
logi
ce
cu p
lasa
rea
a 3
even
imen
te
impo
rtan
te d
in P
reis
torie
.De
scrie
rea
obie
ctel
or/o
pere
lor
de a
rtă
prei
stor
ică
desc
oper
ite
în m
anua
l și p
lanș
a at
așat
ă.
Refle
cţie
:Re
aliza
rea
unor
exe
rciți
i de
com
para
re a
imag
inilo
r rep
re-
zent
ate
în m
anua
l. Ex
erci
ții d
e fo
rmul
are
a op
ini-
ilor/
conc
luzii
lor p
ropr
ii de
spre
ev
oluț
ia a
rtei
în P
reis
torie
și
legă
tura
ei c
u vi
ața
oam
enilo
r di
n Pr
eist
orie
.Ex
tinde
rea:
Re
aliza
rea
unui
dia
log/
inte
rviu
vi
rtua
l cu
un „
pict
or d
in p
reis-
torie
”. Sc
riere
a un
ui te
xt d
e 6-
8 en
unțu
ri cu
tem
a: „
Arta
pre
is-to
rică
– m
esaj
pen
tru
urm
aşi”
.
Reb
us is
to-
ric (G
PP)
Disc
uție
di
rijat
ăBr
ains
tor-
min
g
Exer
cițiu
lDi
cțio
nar
isto
ric
Disc
uție
di
rijat
ă
Com
para
ția
Sum
arul
Inte
rviu
Dial
og
5 25 15
Man
ual
de Is
torie
An
tică
a ro
mân
ilor
și un
iver
-sa
lă Pl
anșe
cu
imag
ini a
le
arte
i Pre
is-
toric
e
Eva
luar
e ve
rbal
ă
Eval
uare
re
cipr
ocă
Eval
uare
a de
prin
-de
rilor
de
lucr
u cu
ax
a cr
ono-
logi
că
Eval
uare
a ab
ilită
ților
de
form
u-la
re a
pro
-pr
iei o
pini
i
1
73
C.1.
C.2.
C.3.
C.5.
UC
1.2. UC
1.3. UC
2.2. UC
2.3. UC
3.2. UC
3.3. UC
5.1.
Lecție de predare – învățare
Elev
ul v
a fi
ca-
pabi
l:O
.1. –
să
expl
ice
noțiu
nile
: spa
țiu
carp
ato-
danu
bi-
ano-
ponti
c,
nom
ad, a
ni-
mism
, tot
emism
;O
.2. –
să
de-
term
ine
area
lul
de ră
spân
dire
a
omul
ui p
reis
-to
ric în
spaț
iul
cerc
etat
;O
.3. –
să
înca
-dr
eze
în ti
mp
etap
ele
Prei
s-to
riei î
n sp
ațiu
l ro
mân
esc;
O.4
. – s
ă de
scrie
m
odul
de
viaț
ă a
omul
ui p
reis
-to
ric d
in sp
ațiu
l ro
mân
esc;
O.5
. – s
ă ar
gu-
men
teaz
e ro
lul
și lo
cul P
reis
tori-
ei p
entr
u ev
olu-
ția u
man
ității
.
Urm
e al
e om
ului
pr
eist
oric
în
spa
ţiul
rom
ânes
c(p
aleo
litic)
- Dur
ata
Prei
stor
iei
în sp
ațiu
l ro
mân
esc.
- Mod
ul d
e tr
ai a
l om
u-lu
i pal
eo-
litic.
- Sta
țiune
a Pr
eist
oric
ă Ri
pice
ni-
Izvo
r.
Evoc
are:
El
abor
area
unu
i PRE
S pr
in c
are
elev
ii se
vor
exp
une
asup
ra
prob
lem
atici
i abo
rdat
e: P
reis-
toria
um
anită
ții –
eta
pă im
por-
tant
ă sa
u pu
țin v
alor
oasă
.Re
aliz
area
sen
sulu
i:Ex
plic
area
term
enilo
r: sp
ațiu
ca
rpat
o-da
nubi
ano-
ponti
c,
nom
ad, a
nim
ism, t
otem
ism.
Exer
ciții
de
loca
lizar
e pe
har
tă
a te
ritor
iulu
i de
răsp
ândi
re
a om
ului
pre
isto
ric în
spaț
iul
carp
ato-
danu
bian
o-po
ntic.
Perio
diza
rea
Prei
stor
iei î
n sp
ațiu
l car
pato
-dun
ărea
n.
Desc
riere
a m
odul
ui d
e vi
ață
a om
ului
pre
isto
ric d
in sp
ațiu
l ro
mân
esc.
Refle
cţie
:El
abor
area
uno
r arg
umen
te
(sup
limen
tare
) pen
tru
a su
sți-
ne o
pini
a la
nsat
ă în
PRE
S-ul
de
la e
tapa
Evo
care
Extin
dere
a:
Călă
torie
imag
inar
ă în
Sta
țiu-
nea
prei
stor
ică
Ripi
ceni
-Izvo
r
PRE
SEx
pune
rea
Expl
icaț
iaLe
ctur
area
hă
rții
Com
enta
rea
Exer
cițiu
lEx
plic
ația
Argu
men
-ta
rea
Joc
de ro
l
10 30 10
Dicț
iona
r is
toric
Hart
a
isto
rică
la
tem
ă
Man
ual
de is
torie
an
tică
a ro
mân
ilor
și un
iver
-sa
lă Fi
șa d
e lu
cru
Che
stion
a-re
a Ev
alua
re
verb
ală
Verifi
care
a co
mpl
etă-
rii fi
șei d
e lu
cru
1
74
C.1.
C.3.
C.4.
C.5.
UC
1.3. UC
3.2. UC
3.3. UC
4.1. UC
5.1. UC
5.3.
Elev
ul v
a fi
ca-
pabi
l:O
.1. –
să
utili-
zeze
ade
cvat
te
rmen
ii st
udia
ți în
com
plet
area
te
xtul
ui is
toric
;O
.2. –
să
desc
rie
mod
ul d
e vi
ață
a om
ului
pre
istor
ic
din
spaț
iul r
omâ-
nesc
;O
.3. –
să e
vide
nți-
eze
cauz
a sc
him
-bă
rilor
ate
stat
e în
vi
ața
omul
ui d
in
neol
itic;
O
.4. –
să
com
-pa
re re
aliz
ările
Pr
eist
orie
i din
sp
ațiu
l rom
â-ne
sc c
u ce
le d
in
spaț
iul u
nive
rsal
;O
.5. –
să
reda
c-te
ze o
com
uni-
care
cu
refe
rire
la lo
cul c
ivili
zați-
ei C
ucut
eni-T
ri-po
lie în
real
izăr
i-le
Pre
isto
riei.
Urm
e al
e om
ului
pr
eist
oric
în
spa
ţiul
rom
ânes
c(n
eoliti
c)
- Prim
ele
com
unită
ți de
agr
icul
-to
ri și
păs-
tori.
- V
iața
sp
iritu
ală.
M
anife
stăr
i ar
tistic
e.- C
ivili
zația
Cu
cute
ni-
Trip
olie
Evoc
are:
Co
mpl
etar
ea te
xtul
ui is
toric
cu
term
eni l
ipsă
: pal
eoliti
c, n
eoli-
tic, v
iață
nom
adă,
sede
ntar
ă.Re
aliz
area
sen
sulu
i:Co
men
tare
a in
form
ațiil
or
sele
ctat
e di
n di
ferit
e su
rse
refe
ritor
la d
escr
iere
a m
odul
ui
de v
iață
a o
mul
ui n
eoliti
c di
n sp
ațiu
l rom
ânes
c.Id
entifi
care
a sc
him
băril
or
ates
tate
în v
iața
om
ului
din
ne
oliti
c.Ev
iden
țiere
a ca
uzel
or sc
him
-bă
rilor
pro
duse
în c
ompa
rație
cu
per
ioad
a pa
leol
iticu
lui.
Form
ular
ea c
oncl
uziil
or.
Refle
cţie
:Re
aliza
rea
unei
com
para
ții a
Pr
eist
orie
i din
spaț
iul r
omâ-
nesc
cu
cea
din
spaț
iul u
ni-
vers
al.
Extin
dere
a:
Elab
orar
ea u
nui i
tiner
ar tu
ristic
pe
ntru
a p
rom
ova
Civi
lizaț
ia
Cucu
teni
– T
ripol
ie d
in sp
ațiu
l ro
mân
esc
Expl
icaț
ia
Com
enta
rea
Desc
oper
i-re
a
Expl
icaț
ia
Com
para
ția
Învă
țare
pr
in d
esco
-pe
rire
10 25 10
Fiș
a de
lu
cru
Man
ual
de Is
torie
An
tică
a ro
mân
ilor
și un
iver
-sa
lă Fi
șa d
e lu
cru
Verifi
care
a co
mpl
etăr
ii fiş
ei d
e lu
cru
Eval
uare
ve
rbal
ă
Ches
tio-
nare
a
Verifi
care
a co
mpl
etăr
ii fiş
ei d
e lu
cru
1
75
2.4. Proiectarea demersului didactic al lecţiei
Dacă proiectarea didactică pe unități de învățare oferă înțelegerea organizării pro-cesului din perspectivă strategică pe un termen de scurtă durată, proiectul didactic al lecţiei presupune proiectarea activității în plan operativ pentru o unitate de învățare, o lecție.
Proiectul didactic al lecției oferă o schemă rațională și personalizată a desfășurării activității și include: obiectivele operaționale ale lecției, conținuturile, strategiile didac-tice (forme; metode, procedee și tehnici; mijloace) și strategiile de evaluare.
Proiectarea demersului didactic al lecției poate fi realizată în mai multe modalități, în funcție de experiența cadrului didactic și de cultura organizațională a instituției.
Proiectarea lecţiilor/activităților didactice este un demers care trebuie să se rapor-teze la 3 cadre de referință:
– activitatea anterioară secvenței proiectate, activitate care este supusă unei eva-luări diagnostice, de identificare a aspectelor reușite și a celor mai puțin reușite, în scopul prefigurării unor demersuri didactice ameliorative;
– situația existentă în momentul proiectării, respectiv resursele psihologice ale elevilor, cele materiale, caracteristicile mediului de instruire etc.;
– cerințele impuse de programa școlară și de alte documente curriculare și acte normative.
Etape în elaborarea proiectului de lecție:a) stabilirea obiectivelor operaționale/competențelor derivate; b) stabilirea și prelucrarea conținutului științific; c) elaborarea strategiei de instruire și autoinstruire; d) stabilirea structurii procesuale a lecției/activității didactice: cunoașterea și eva-
luarea randamentului școlar; e) stabilirea strategiei de evaluare utilizate de către profesor; f) stabilirea strategiei de autoevaluare utilizate de către elevi.
Structura-model a unui proiect didactic al lecţiei: • Instituţia ... • Profesor ... • Clasa ... • Disciplina: ... • Subiectul lecţiei: ... (se transcrie din proiectul unității respective de învățare).
76
• Tipul lecţiei: se indică tipul corespunzător al lecției din perspectiva formării/dez-voltării de competențe: – lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor; – lecție de formare a capacităților de înțelegere/aplicarea/analiză/sinteză/eva-
luare; – lecție mixtă; – lecție seminar/conferință/dezbatere/proiect/excursie, proces simulat etc.; – lecție de sinteză; – lecție de autoevaluare/evaluare/evaluare reciprocă etc.).
• Unităţi de competenţă – se indică unitățile de competență prioritare pentru lec-ția dată (în variantă schematică, se transcriu din Curriculumul disciplinar);
• Obiectivele operaţionale ale lecţiei: în funcție de situația concretă, se formu-lează 2-3 obiective operaționale, deduse din unitățile de competență selectate pentru lecția dată, reflectând în mod adecvat domeniile: – cognitiv (după Bloom): asimilarea de cunoștințe și înțelegere, formarea de ca-
pacități intelectuale (aplicare, analiză, sinteză, evaluare). Exemple de verbe pentru formularea obiectivelor sunt propuse în modelele taxonomice din lite-ratura metodică și pedagogică;
– afectiv (după Krathwofl): formarea convingerilor, sentimentelor, atitudinilor; – psihomotor (Simpson): operații manuale, formarea de conduite motrice, practice.
77
Reco
man
dări
pent
ru e
labo
rare
a pr
oiec
tulu
i did
actic
al l
ecţie
i (s
uges
tii d
e st
ruct
urar
e sc
hem
atică
)
Etap
ele
ac
tivită
ţiiTi
mp
(45
min
)Ac
tivita
tea
prof
esor
ului
Activ
itate
a el
evul
uiEx
empl
e de
str
ateg
ii di
-da
ctice
EVO
CARE
A4-
7 m
in
Spar
gere
a gh
eții
– ac
est m
omen
t pre
cedă
în
cepu
tul l
ecție
i și e
ste
o oc
azie
diri
jată
de
cadr
ul d
idac
tic c
are
pres
upun
e jo
curi
de
cuno
aște
re și
aut
ocun
oașt
ere.
M
obili
zare
a po
tenț
ialu
lui e
levi
lor ș
i moti
vația
lo
r pen
tru
a-i i
mpl
ica
activ
în a
ctul
de
pred
a-re
– în
văța
re și
aut
oeva
luar
e/ev
alua
re.
Elev
ii de
mon
stre
ază
că su
nt p
regă
tiți
pent
ru a
ctivi
tate
. Es
te u
tiliza
tă e
xper
ienț
a an
terio
ară
sau
unel
e pr
esup
uner
i gen
eral
e la
ni
vel d
e cu
noaș
tere
și în
țele
gere
.
jocu
ri di
dacti
ce, a
salt
de
idei
, min
idisc
uții,
aso
ciaț
ii lib
ere,
GPP
, înt
rebă
ri fr
on-
tale
, min
idisc
uții
etc.
REAL
IZAR
EA
SEN
SULU
I20
-25
min
Org
aniza
rea
unor
acti
vită
ți, fo
losin
d 1-
2 st
rate
gii d
idac
tice
de re
aliza
re a
obi
ectiv
elor
op
eraț
iona
le p
roie
ctat
e.
Se d
escr
iu su
ccin
t, ac
țiuni
le a
prox
i-m
ative
ale
cad
rulu
i did
actic
și a
ștep
-tă
rile
parti
cipă
rii e
levi
lor î
n ac
tivita
te.
expl
icaț
ia, p
resu
pune
rea
prin
term
eni,
disc
uția
diri
-ja
tă m
inip
rele
geri,
lect
ura
ghid
ată,
SIN
ELG
, dez
bate
-re
a, m
ozai
cul e
tc.
REFL
ECŢI
E3-
9 m
in
Anal
iza g
radu
lui d
e re
aliza
re a
obi
ectiv
elor
op
eraț
iona
le la
niv
el d
e cu
noști
nțe
și ab
ili-
tăți.
Con
solid
area
obi
ectiv
ului
ope
rațio
nal
de fo
rmar
e a
atitu
dini
lor ș
i con
ving
erilo
r.
Elev
ii po
t for
mul
a și
adre
sa re
cipr
oc
într
ebăr
i, de
mon
strâ
nd c
unoș
tințe
le
form
ate.
El
evii
sunt
impl
icaț
i să
refle
ctez
e as
u-pr
a m
esaj
ului
acti
vită
ții.
inte
roga
rea
mul
tipro
ce-
sual
ă, m
inite
ste,
scrie
rea
liber
ă, m
inie
seul
, gra
ficul
co
ncep
tual
etc
.
Anal
iza
(deb
rifar
ea)
activ
ităţii
2-
5 m
in
Org
aniza
rea
de d
iscuț
ii cu
ele
vii d
espr
e ce
ea c
e s-
a pr
oiec
tat ș
i cum
s-au
impl
icat
pa
rtici
panț
ii în
real
izare
a ob
iecti
velo
r, uti
li-ta
tea
stra
tegi
ilor d
idac
tice,
cum
s-au
sim
țit
parti
cipa
nții,
ce
se p
ropu
ne p
entr
u vi
itor î
n sc
opul
îmbu
nătă
țirii
proi
ectă
rii și
dem
ersu
-lu
i did
actic
etc
.
Elev
ii su
nt im
plic
ați n
u do
ar să
ana
-liz
eze
activ
itate
a de
sfăș
urat
ă, c
i și
mom
ente
le d
e pr
oiec
tare
, pro
punâ
nd
mod
alită
ți de
îmbu
nătă
țire
la n
ivel
de
tehn
ici ș
i mod
alită
ți de
real
izare
, atâ
t la
niv
el c
ogni
tiv, c
ât și
afe
ctiv.
disc
uții
dirij
ate,
într
ebăr
i re
flexi
ve, r
evizu
irea
sce-
nariu
lui d
idac
tic, s
imul
ări,
revi
zuire
a ci
rcul
ară
etc.
78
Eval
uare
a fin
ală
şi a
utoe
va-
luar
ea
1-3
min
Se a
prec
iază
impl
icar
ea p
artic
ipan
ților
prin
di
vers
e ca
lifica
tive
și de
scrip
tori,
apo
i se
no-
teaz
ă ac
tivita
tea
elev
ilor.
O p
onde
re m
are
o ar
e au
toev
alua
rea
și ev
alua
rea
reci
proc
ă a
parti
cipa
nțilo
r.
Elev
ii pa
rtici
pă la
pro
cesu
l de
auto
e-va
luar
e și
eval
uare
reci
proc
ă. S
e ex
-pr
imă
desp
re n
ivel
ul d
e în
țele
gere
a
notă
rii și
apr
ecie
rilor
ver
bale
.
grafi
cul c
olor
, und
a lib
eră,
co
rabi
a co
smic
ă, in
terv
iul
etc.
EXTI
ND
ERE
2-4
min
Se p
ropu
n 2-
3 sa
rcin
i de
scur
tă d
urat
ă (p
rin-
tre
care
să fi
e și
la a
lege
rea
elev
ilor),
pen
tru
urm
ătoa
rele
zile
, rei
eșin
d di
n co
nțin
utul
ob
iecti
velo
r ope
rațio
nale
. De
asem
enea
, se
pro
pun
sarc
ini d
e lu
ngă
dura
tă p
entr
u a
dezv
olta
anu
mite
com
pete
nțe
(spe
cific
e di
scip
linei
sau
unită
ți de
com
pete
nță)
, de
parti
cipa
re in
divi
dual
ă sa
u în
gru
puri
mic
i în
anum
ite a
ctivi
tăți
com
unita
re, i
mpl
icân
d și
pers
oane
le c
u ca
re c
omun
ică
și co
labo
reaz
ă ei
.
Elev
ii re
alize
ază
sarc
ini d
e sc
urtă
du-
rată
, cap
acită
ți ev
alua
te în
acti
vită
țile
ulte
rioar
e la
eta
pa d
e ev
ocar
e sa
u re
aliza
rea
alto
r obi
ectiv
e op
eraț
io-
nale
, de
asem
enea
se im
plic
ă în
ac-
tivită
ți de
util
izare
a c
unoș
tințe
lor î
n ac
tivită
ți co
tidie
ne. P
roie
ctar
ea u
nei
noi a
ctivi
tăți.
cerc
etar
ea, p
reze
ntar
ea d
e po
ster
e, c
hesti
onar
ea,
inte
rviu
l în
3 tr
epte
, ese
ul,
rezo
lvar
ea d
e pr
oble
me,
m
inip
roie
cte
etc.
Follo
w-u
p –
cone
xiun
e in
vers
ă.
1 m
in
Se d
eter
min
ă câ
nd și
cum
pre
coni
zați
să
reve
niți
și să
apr
ecia
ți ni
velu
l de
real
izare
a
sarc
inilo
r de
extin
dere
, de
lung
ă du
rată
(în
cad
rul a
ltor o
re c
urric
ular
e, șe
dinț
elor
de
cla
să, o
ri al
te a
ctivi
tăți
extr
acur
ricul
are,
pr
oiec
tate
din
tim
p și
orga
niza
te în
școa
lă
sau
loca
litat
e (c
omun
itate
).
Elev
ii pa
rtici
pă în
real
izare
a sa
rcin
i-lo
r de
lung
ă du
rată
, por
nind
de
la
com
pete
nțel
e sa
u un
itățil
e de
com
-pe
tenț
ă di
n Cu
rric
ulum
ul d
ezvo
ltat ș
i pr
ezin
tă la
niv
el d
e fin
alita
te c
unoș
-tin
țele
și a
bilit
ățile
form
ate,
tran
sfor
-m
ate
în c
ompe
tenț
e cu
car
acte
r de
inte
grar
e so
cial
ă.
mes
e ro
tund
e, c
onfe
rințe
, de
cade
pe
obie
cte,
lecț
ii de
sint
eză,
exc
ursii
, înt
âl-
niri
cu p
erso
ane
resu
rsă,
or
e de
diri
genț
ie, ş
edin
țe
cu p
ărin
ții e
tc.
79
PROIECT DIDACTIC/modelProfesor: Disciplina: Istoria românilor şi universalăClasa: a V-a Data: ___________Durata lecţiei: 45 min.UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Civilizaţia traco-geto-dacicăSUBIECTUL LECŢIEI: Unificarea Daciei pe timpul lui BurebistaUnităţi de competenţă. Lecția (parte integrantă a unității de învățare) va contribui
la formarea următoarelor unități de competență:2.1. Identificarea arealului de trai a popoarelor antice;3.3. Utilizarea informației din diferite surse în expunerea evenimentelor din Epoca
Antică;4.2. Stabilirea relației dintre cauze și evenimente;5.2. Prezentarea rolului personalităților în Istorie pentru dezvoltarea calităților per-
sonale.Obiective operaţionale: La finele lecției elevul va fi capabil:O.1. – să identifice, în baza textului din manual și a surselor, cauzele unficării geto-
dacilor pe timpul lui Burebista;O.2. – să descrie, în baza surselor și a textului din manual, reformele efectuate de
Burebista; O.3. – să indice pe hartă hotarele regatului lui Burebista; O.4. – să caracterizeze personalitatea lui Burebista;O.5. – să apreiceze importanța unificării geto-dacilor de către Burebista;Tipul lecţiei: mixtăTehnologii didactice:a) Forme: lucrul individual, în perechi, în grupb) Metode şi procedee: conversația, explicația, cercetarea hărții, joc de rol, explo-
zia stelară, metoda ciorchinelui, argumentarea, expunerea, selectarea informați-ei din sursă, citirea intensivă.
c) Mijloace de învăţământ: proiector, computator, ecran, tabla, manuale, cresto-mație la Istoria veche a spațiului românesc, foi, scheme, fișe de lucru.
Evaluarea:a) Forme, metode, tehnici de evaluare: frontală, continuă, observarea sistematică,
evaluarea informală, criterială, calitativă, divergentă, formatoare, verificarea.
80
SCEN
ARI
UL
LECŢ
IEI
Etap
ele
activ
ităţii
/le
cţie
i
Resu
rse
de ti
mp
Obi
ec-
tivel
e le
cţie
iAc
tivita
tea
prof
esor
ului
Activ
itate
a el
evilo
rSt
rate
gii
dida
ctice
EVO
CARE
M
omen
t or
gani
za-
toric
Verifi
care
a te
mei
pen
-tr
u ac
asă
Capt
area
at
enţie
i
Anun
ţare
a te
mei
noi
9 m
in.
Salu
tul,
fixar
ea p
reze
nţei
la o
ră,
verifi
care
a pr
egăti
rii d
e le
cţii
a el
e-vi
lor (
caie
te, m
anua
le e
tc.)
Dete
rmin
area
stăr
ii de
spiri
t al e
le-
vilo
r la
înce
putu
l lec
ţiilo
r.
Prof
esor
ul „
înre
gist
reaz
ă” a
tmos
-fe
ra d
in c
lasă
pen
tru
a uti
liza
efi-
cien
t sta
rea
de sp
irit a
fiec
ărui
a, a
o
ajus
ta p
e pa
rcur
sul l
ecţie
i.
Elev
ii se
lect
ează
o im
agin
e ca
re re
flect
ă st
area
em
oţin
ală,
de
spiri
t, di
spoz
iţia
fiecă
ruia
. Toţ
i îm
preu
nă a
rată
fişe
le a
lese
. Scr
iu p
e ve
rso
„în-
cepu
tul l
ecţie
i”, a
poi l
e „a
scun
d” în
tre
pagi
nile
ca
ietu
lui.
Prof
esor
ul a
nunţ
ă co
ndiţi
ile
com
plet
ării
cior
chin
elui
.El
evii s
unt r
epar
tizaţ
i în 5
gru
puri.
Un
mem
bru
al
grup
ului
va
extr
age
un b
ileţe
l de
o an
umită
culo
are.
Du
pă ce
pro
feso
rul p
rezin
tă sc
hem
a, fi
ecar
e gr
up, î
n co
repu
nder
e cu
culo
area
ale
asă,
tim
p de
4 m
inut
e va
treb
ui să
stru
ctur
eze
un ră
spun
s la
tem
ă, p
ro-
punâ
nd cu
vint
e-ch
eie,
pe
care
le v
or în
scrie
pe
fişa
de cu
loar
e co
resp
unză
toar
e do
men
iulu
i. La
exp
irare
a tim
pulu
i, ec
hipe
le a
nexe
ază
fişel
e la
dom
eniu
l la
care
au
lucr
at. U
n re
prez
enta
t al
echi
pei,
num
it de
mem
brii
grup
ului
, va
prez
enta
te
ma
oral
.U
n el
ev c
iteșt
e te
xtul
.
Met
oda
cior
-ch
inel
ui
Lucr
u în
gru
p
1. O
RIG
INEA
GET
O-
DACI
I
5. V
ECIN
II
5. O
CUPA
ŢII
5. A
ŞEZA
REA
GEO
GRA
FICĂ
5.
STRU
CTU
RA
SOCI
ALĂ
81
R E A L I Z A R E A S E N S U L U I
27 m
in.
O.1
.
O.2
.
O.3
.
Prof
esor
ul fi
xeaz
ă pe
ecr
an u
n fr
ag-
men
t din
„Is
torii
” de
Her
odot
.„D
upă
indi
eni,
neam
ul tr
acilo
r est
e ce
l mai
mar
e; d
acă
ar a
vea
o sin
gură
co
nduc
ere
şi ar
fi u
niţi
în c
uget
, ei a
r fi
după
păr
erea
mea
, de
neîn
frân
t. Da
r uni
rea
lor e
cu
nepu
tinţă
şi n
u-i
chip
să se
înfă
ptui
ască
, de
acee
a su
nt e
i sla
bi.”
Prof
esor
ul a
nunţ
ă te
ma
şi pl
anul
le
cţie
i:U
nific
area
Dac
iei p
e tim
pul l
ui
Bure
bist
aRe
ieșin
d di
n ce
le sp
use
la în
cepu
tul
lecț
iei,
în a
rialu
l de
răsp
ândi
re a
l tr
acilo
r, m
ai e
xact
al g
eto-
daci
lor î
n se
cole
le II
I-II î
. e. n
. exi
stau
mai
mul
-te
form
ațiu
ni st
atal
e, u
niun
i trib
ale.
Ci
ne c
ondu
ceau
ace
ste
form
ațiu
ni?
Cine
din
tre
voi p
oate
să-i
conv
ingă
pe
repr
ezen
tanț
ii ce
lorla
lte tr
ibur
i să
cre
eze
un si
ngur
stat
? U
nui e
lev/
ei se
va
ofer
i rol
ul lu
i Bur
ebis
ta. C
um
îi pu
tem
con
ving
e pe
con
ducă
torii
tu
turo
r trib
urilo
r tra
cice
să se
supu
-nă
une
i sin
gure
per
soan
e?U
lterio
r, el
evul
car
e va
juca
rolu
l lui
Bu
rebi
sta
va lu
a bu
cata
de
băț d
in
mân
a dr
eapt
ă, ia
r măn
unch
iul a
du-
nat v
a fi
dat p
entr
u a
fi ru
pt d
in n
ou.
Care
est
e m
oral
a?
Elev
ii în
depl
ines
c sa
rcin
ile:
- Ide
ntific
ați î
n te
xt o
pini
a au
toru
lui d
espr
e ca
uza
slăbi
ciun
ii tr
acilo
r.- P
ropu
neți
o so
luție
pen
tru
ca tr
acii/
geto
-dac
ii să
de
vină
mai
put
erni
ci.
Elev
ii în
scriu
dat
a și
tem
a în
cai
ete.
Elev
ii ră
spun
d la
într
ebăr
i; își
exp
rimă
opin
ia p
ro-
prie
.
Elev
ii re
parti
zeaz
ă ce
lela
lte ro
luri.
Elev
ii în
depl
ines
c sa
rcin
a de
lucr
u: C
itiți
prim
ul
subp
unct
din
man
ual ș
i ide
ntific
ați c
auze
le u
nifi-
cării
get
o-da
cilo
r.El
evii
scriu
în c
aiet
e ră
spun
suril
e.Ră
spun
suri
posib
ile:
Peric
olul
cel
ților
, bas
tarn
ilor,
sciți
lor,
dar î
n pr
imul
râ
nd a
l rom
anilo
r.Ta
rabo
ste
(pili
ați).
Dor
eau
unifi
care
a pe
ntru
a
obțin
e no
i păm
ântu
ri, b
ogăț
ii et
c.Ei
ave
au în
com
un li
mba
, obi
ceiu
rile,
relig
ia
În b
aza
sche
mei
și a
text
ului
din
man
ual e
levi
i în
scriu
în c
aiet
e re
form
ele
lui B
ureb
ista
.- a
con
stru
it un
put
erni
c sis
tem
de
apăr
are;
- a fo
st o
rgan
izată
o a
rmat
ă pu
tern
ică;
- a fo
st e
labo
rat u
n co
d de
legi
„be
legi
nes”
;- i
mpu
nere
a un
ei re
ligii
unic
e;
Vor i
ndic
a: H
istr
ia, T
omis,
Cal
latis
, Olb
iia.
Bure
bist
a cu
ceris
e în
trea
ga D
obro
ge.
Vor d
eter
min
a ho
tare
le re
gatu
lui l
ui B
ureb
ista
.
Conv
ersa
ția
Joc
de ro
l,,M
ănun
chiu
l de
tres
tii”
Fișa
nr.
1
PPT
Expl
icaț
ia
Lucr
u în
pe
rech
iLe
ctur
ă
inte
nsiv
ă
Stab
ilire
a re
lație
i din
tre
cauz
e și
eve-
nim
ent
82
O.4
.
O.5
.
O.4
.
În c
ontin
uare
pro
feso
rul v
-a p
reze
n-ta
în P
PT c
eea
ce a
u sim
ulat
ele
vii.
Dinc
olo
de a
ceas
tă le
gend
ă, a
u fo
st
cauz
e ob
iecti
ve c
are
au fa
voriz
at
unifi
care
a tr
ibur
ilor g
eto-
daci
ce.
Cum
se n
umea
aris
tocr
ația
la g
e-to
-dac
i? C
um c
rede
ți vo
i, ei
dor
eau
unifi
care
a? D
e ce
?Tr
ibur
ile g
eto-
daci
ce, a
veau
cev
a în
co
mun
? Ce
? Da
că se
ase
măn
au, d
e ce
să n
u să
se u
neas
că?
Cu
ajut
orul
cuv
ântu
lui ș
i al s
abie
i Bu
rebi
sta
reuș
ește
să u
nific
e pr
ac-
tic to
ate
trib
urile
get
o-da
cice
de
la
Nor
d de
Dun
ăre.
Cum
cre
deți,
de
ce
num
ai la
Nor
d de
râu?
După
ce
a un
ifica
t trib
urile
get
o-da
-ci
lor,
Bure
bist
a a
într
eprin
s un
șir d
e re
form
e pe
ntru
con
solid
area
lui.
În a
nii 6
0 î.
Hr. B
ureb
ista
îi a
lung
ă pe
ce
lți d
in p
arte
a de
Ves
t a h
otar
elor
sa
le.
Deci
, căt
re a
nii 6
0 pî
nă în
48
î. Hr
. Bu
rebi
sta
și-a
exti
ns te
ritor
iul,
ating
ând
max
imel
e ge
ogra
fice
ale
stat
ului
.55
-52
î. Hr
. sun
t ocu
pate
col
oniil
e gr
eceș
ti de
pe
litor
alul
Nor
d-Ve
st
ponti
c.Sa
rcin
ă: In
dica
ți pe
har
tă a
cest
e co
loni
i.
Elev
ii ră
spun
d ar
gum
enta
t la
într
ebăr
i.
Elev
ii (5
gru
puri)
cite
sc și
sele
ctea
ză in
form
ațiil
e ca
re c
arac
teriz
ează
per
sona
litat
ea lu
i Bur
ebis
ta.
Însc
riu în
cai
ete
răsp
unsu
rile.
Un
grup
pre
zintă
răsp
unsu
l, ce
lela
le c
ompl
etea
ză
Jurn
alul
dub
lu:
- dip
lom
at;
- foa
rte
bun
stra
teg;
- uni
ficat
or şi
bun
org
aniza
tor;
- est
e pr
imul
uni
ficat
or a
l get
o-da
cilo
r;- c
reat
orul
cel
ui m
ai în
tins r
egat
dac
;- o
pera
sa v
a fi
conti
nuat
ă de
urm
aşi;
- reg
atul
său
va re
prez
enta
exe
mpl
u pe
ntru
ur
maş
i etc
.El
evii
însc
riu c
oncl
uziil
e în
cai
et.
Elev
ii vi
zione
ază
frag
men
tul d
in fi
lm, d
upă
care
ră
spun
d la
într
ebăr
i.
Lucr
u
indi
vidu
alSe
lect
area
in
form
ație
i
Cerc
etar
ea
hărț
ii
Conv
ersa
ția
Sele
ctar
ea
info
rmaț
iei
din
surs
ele
isto
rice
Jurn
alul
cu
dubl
ă in
trar
eFi
șa n
r. 2
Argu
men
ta-
rea
83
Pute
m să
îl n
umim
pe
Bure
bist
a o
pers
onal
itate
mar
cant
ă di
n Is
toria
ne
amul
ui n
ostr
u? D
e ce
?Sa
rcin
ă: În
baz
a sp
usel
or a
utor
ilor
antic
i și a
isto
ricilo
r, ca
ract
eriza
ți pe
rson
alita
tea
lui B
ureb
ista
.
În p
arcu
rsul
său
de u
nific
are,
con
-so
lidar
e și
extin
dere
a st
atul
ui d
ac,
Bure
bist
a a
fost
aju
tat d
e De
cene
u.
Desp
re c
ine
a fo
st D
ecen
eu n
e vo
r-be
sc a
utor
ii an
tici.
,,Spr
e a
ține
în a
scul
tare
pop
orul
, el
și-a
luat
aju
tor p
e De
cene
u, ..
. car
e ră
tăci
se m
ultă
vre
me
prin
Egi
pt,
învă
țând
aco
lo u
nele
sem
ne d
e pr
o-ro
cire
, mul
țum
ită c
ăror
a su
sțin
ea
că tă
lmăc
ește
voi
nța
zeilo
r. Ba
încă
de
un
timp
fuse
se so
cotit
și ze
u… c
a o
dova
dă p
entr
u as
culta
rea
ce i-
o dă
deau
geț
ii es
te și
fapt
ul c
ă ei
s-au
lă
sat î
ndup
leca
ți să
taie
vița
de
vie
și să
trăi
ască
fără
vin
. ”St
rabo
n, G
eogr
afia
Even
imen
tele
des
pre
care
am
învă
-ța
t ast
ăzi a
u fo
st p
reze
ntat
e în
film
ul
,,Bur
ebis
ta”.
Sarc
ină:
des
cope
riți a
lte c
alită
ți al
e lu
i Bur
ebis
ta, d
espr
e ca
re n
u s-
a m
ențio
nat l
a le
cție
.Ce
cal
ități
ale
lui B
ureb
ista
ați
mai
de
scop
erit
vizio
nând
film
ul?
Expl
icaț
ie în
ba
za su
rsei
, pr
ezen
tare
a po
rtre
tulu
i
Vizio
nare
a fr
agm
entu
lui
din
film
ul
,,Bur
ebis
ta”
(198
0)
(sec
venț
a de
la
1 o
ră și
05
min
. – 2
min
.)
84
R E F L E C Ţ I E
6 m
in.
O.5
.El
evii
fac
o sin
teză
a le
cție
i în
baza
sche
mei
: for
-m
ulea
ză în
treb
ări ș
i răs
pund
.Ex
ploz
ia
stel
ară
Expu
nere
a
Sarc
ini
pent
ru
extin
dere
Apre
cier
ea
activ
ității
și
răs-
puns
urile
el
evilo
r. N
otar
eaVe
rifica
rea
stăr
ii em
o-țio
nale
la
sfâr
șit d
e le
cție
3 m
in.
De fo
rmul
at în
baz
a te
mei
stud
iate
„U
nific
area
Dac
iei p
e tim
pul l
ui B
u-re
bist
a” 3
con
cluz
ii;De
real
izat u
n „I
nter
viu
cu B
ureb
is-
ta”
(8-1
0 re
plic
i), u
tilizâ
nd te
rmen
ii și
sinta
gmel
e: u
nific
are,
con
solid
are,
Sa
rmize
getu
sa, r
efor
me,
,,te
mut
şi
de ro
man
i”.
Elev
ii în
scriu
tem
a pe
ntru
aca
să în
cai
ete/
agen
dă.
Elev
ii se
lect
ează
din
nou
cât
e o
imag
ine
care
re
flect
ă st
area
em
oţio
nală
a lo
r. O
com
pară
cu
cea
de
la în
cepu
tul l
ecţie
i, ex
plic
ă de
ce
s-a
schi
mba
t sau
a ră
mas
nes
chim
bată
star
ea d
e sp
irit.
CIN
E?
CUM
?
CE?
UN
DE?
Dac
ia lu
i Bu
rebi
sta
CÂN
D?
85
FIŞA NR. 1Mănunchiul de trestii
Autorul (profesorul): Cetatea Argedava era gătită de sărbătoare. Pe pajiștea din fața ei erau așezate mese și bănci lungi de lemn. Regele Burebista întâmpină pe căpeteniile tuturor semințiilor dacilor venite la întâlnire. Când foametea și setea mesenilor se mai potoliră la un semn al regelui, patru slujitori puseră în mijlocul adunării o cușcă mare de fier. Alți doi slujitori aduseră, legați, doi câini flămânzi, pe care îi sloboziră în cușcă. Un ciolan cu resturi de carne fu zvârlit printre gratii. O luptă cumplită, cu scheunături și mușcături însîngerate, se încinse între cele două animale, pentru a pune stăpânire pe ciolan. Când câinii erau gata să se sfâșâie unul pe altul, un slujitor aduse în lanț un lup și îi dădu drumul în cușcă. Ca prin farmec, cei doi câini se despărțiră. După câteva mârâi-turi fioroase, se aruncară amândoi la grumazul lupului și, uitând de vrajba de dinainte, reușiră să-l doboare. Nedumeriți de acest spectacol, mesenii își întoarseră privirile în-trebătoare spre Burebista. Acesta se ridică în picioare și spuse:
Burebista: Iubiți oaspeți, îngăduiți-mi să vă deslușesc pilda acestei întâmplări. Toți ați putut vedea cum câinii au lăsat de o parte vrajba dintre ei și s-au unit în fața dușmanului comun... Dinspre miazănoapte ne atacă boiii și tauriscii. Dinspre soare-răsare vin spre noi ca fulgerul sciții și bastarnii. Iar dinspre miazăzi vin dușmanii cei mai puternici și mai primejdioși, romanii, care au biruit până acum toate neamurile cu care au luptat. Ne vor înfrânge pe toți, pe rând. O tulpină de trestie lesne o poți înfrânge între degete, dar un mănunchi de trestii nu-l poți înfrânge nici cu amîndouă brațele. Şi noi, dacă ne vom uni într-o singură țară, sub o singură stăpânire, vom fi ca un zid de neclintit în fața dușmanilor.
Othazos: Sub a cui stăpînire. Poate a ta, Burebista?Burebista: Sub stăpînirea celui mai destoinic și mai înțelept dintre noi, pe care îm-
preună îl vom alege.Othazos: Eu nu mă supun nimănui, nici oamenii mei.Oliper: Iubiți oaspeți, am văzut și am ascultat cu luare aminte totul. Cred că Burebis-
ta a vorbit cu dreptate. Trebuie să ne unim și să rezistăm în furtunile ce vor veni.I căpetenie: Şi eu mă supun lui Burebista.II căpetenie: Şi eu.Autorul: „Şi eu, și eu”, se auziră alte glasuri. Trăiască Burebista! ... Trecuseră doi ani
de la aceste fapte și într-o seară un călăreț rănit se opri în fața porții celei mai mari a cetății Argedava.
Solul: Sunt solul regelui Othazos către marele rege Burebista. Autorul: după o scurtă vreme acesta se îngenunchea în fața regelui.Solul: Mărite rege, stăpânul meu își trimite prin mine închinarea sa. A înțeles prea
târziu dreptatea vorbelor tale. Dușmanii ne-au atacat, iar Othazos a căzut rău rănit.
86
Burebista: Ridică-te, prietene. Este o zi mare. S-a întors la noi fratele rătăcit. Vom ridica îndată oștirea și vom porni în ajutorul vostru.
Autorul: Zicând acestea, regele Burebista se ridică și ieși din încăpere cu pas hotărât. Cînd a trecut pe lîngă el, solului i s-a părut să este însuși Zamolxis, zeul cel bun și înțe-lept al tuturor dacilor.
FIŞA NR.2
Grupul nr. 1. ,,… și în timpul din urmă regele Burebista, ajungând cel dintâi și cel mai mare dinre regii din Tracia și stăpânind tot teritoriul de dincoace de fluviu (Dunăre) și de dincolo de Acornion (un cetățean al orașului Dionisopolis) a ajuns de asemenea la acesta (Burebista) în cea dintâi și cea mai mare prietenie.” Decretul din Dionisopolis în onoarea lui Acornion
Grupul nr. 2. „Burebista, bărbat get, luând conducerea neamului său, a ridicat pe oamenii aceștia ticăloșiți de nesfârșitele războaie și i-a îndreptat prin abstinență, so-brietate și ascultare de porunci, așa încât în câțiva ani a întemeiat o mare stăpânire și a supus geților cea mai mare parte a populațiilor vecine; ba a ajuns să fie temut și de romani”. (Strabon, Geografia)
Grupul nr. 3. „Era priceput în ale războiului și iscusit la fapte: știind când să năvă-lească și când să se retragă, meșter ce întinde curse, viteaz în lupte, știind a se folosi cu dibăcie de o victorie și a scăpa cu bine dintr-o înfrângere...; pentru care lucruri el a fost mult timp, pentru romani, un potrivnic de temut.” (Dio Cassius)
Grupul nr. 4. ,,În câțiva ani, de la 60 la 48, Burebista făurise cu sabia în mână un mare stat ce se întindea spre apus și spre nord-vest până la Dunărea de mijloc și Mo-ravia, spre nord până în Carpații Păduroși, spre est ajungea până la Olbia și cuprindea Dobrogea în întregime, iar la miazăzi ajungea până la Haemus (n.r. - Munții Balcani)”. Hadrian Daicoviciu „De la Burebista la cucerirea romană”.
Grupul nr. 5. ,,…Mai mult decât atât, Burebista aproape ajunge să se confrunte cu unul dintre cei mai mari generali ai Antichității Iulius Caesar. (Voind să îndepărteze pri-mejdia romană, Burebista profită de războiul civil care începuse la Roma între Caesar și Pompei, promițându-I acestuia din urmă ajutor. Pompei a fost înfrânt, iar Caesar a amenințat Dacia cu război. – n.n.) Nu vor apuca nici unul nici celălalt să trăiască acest moment. Caesar este asasinat în anul 44 î. Hr., iar marele său rival, Burebista, dispare în mod misterios de pe scena istoriei în același an. Nici până astăzi nu a fost descifrat acest mister, existând în schimb mai multe ipoteze.” Hadrian Daicoviciu „De la Bure-bista la cucerirea romană”.
87
3. Referinţe metodologice şi procesuale ale Curriculumului la disciplina Istoria românilor
şi universală
3.1. Elaborarea strategiilor didactice în baza Curriculumului reactualizatÎNVĂŢAREA BAZATĂ PE PROIECTE: SUGESTII DE IMPLEMENTARE
Învăţarea bazată pe proiect este o abordare pedagogică relevantă pentru formarea/dezvoltarea competențelor elevilor, care contribuie simultan la achiziționarea atitudini-lor, abilităților și cunoștințelor dobândite la mai multe discipline școlare. De regulă, un proiect are ca rezultat unul sau mai multe produse (posibil de realizat și transdisciplinar). De exemplu proiectele elaborate la Istorie pot fi implementate în colaborare cu cadrele didactice de la științele socioumanistice, științele reale, opționale și cele vocaționale.
Proiectul reprezintă o activitate de învățare şi evaluare amplă, care de regulă începe în clasă, prin definirea şi înțelegerea sarcinii de lucru, eventual prin începerea rezolvării acesteia şi se continuă acasă, pe parcursul a câtorva săptămâni, timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul. Proiectul se încheie tot în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor obținute şi, dacă este cazul, a produsului realizat.
Fiind o strategie interactivă specifică educației, prin învățarea în baza proiectului, elevii sunt implicați în utilizarea practică a cunoștințelor și dezvoltarea abilităților for-mate/dezvoltate la orele de curs de la mai multe discipline școlare, prin intermediul unui proces extins, structurat în jurul unor probleme autentice și complexe. Aceasta presupune colectarea de informații, prelucrarea și sistematizarea unei baze de date, interpretarea și reflecția personală, cooperarea în realizarea sarcinilor propuse.
Pentru organizarea eficientă a învățării bazată pe proiect este necesar: – analiza situației reale, luându-se în considerație nevoile elevilor, școlii, comunității; – decizia elevilor, importantă pentru activizarea potențialului lor creativ și promo-
varea inițiativelor, identificarea soluțiilor în realizarea produsului; – activitățile bazate pe proiecte ar trebui să fie organizate în colaborare cu alți
profesori la nivel inter- și transdisciplinar; – procesul de învățare ar trebui să includă elemente de cercetare și documentare
în vederea stabilirii soluțiilor sau a elaborării produsului;
88
– focalizarea ar trebui pusă pe dezvoltarea de competențe și nu pe acumularea de cunoștințe;
– activitatea de învățare în baza proiectelor ar trebui evaluată prin prisma apor-tului la dezvoltarea competențelor și nu în legătură cu calitatea produsului sau durabilitatea schimbării generate;
– elemente suplimentare de învățare sunt determinate de realizarea unei prezen-tări a produsului sau a activității practice realizate în așa fel încât să se obțină reacții și sugestii pertinente, ce pot fi utilizate pentru revizuire și îmbunătățire;
– ciclul de învățare nu va fi complet dacă nu este încheiat printr-o activitate de reflectare asupra a ceea ce s-a realizat, a competențelor dobândite și a modului în care aceste competențe pot fi utilizate pe viitor în alte situații sau contexte.
Pentru fiecare clasă, cadrul didactic va determina împreună cu elevii subiectul pro-iectului, implicând la necesitate profesorii din școală, membrii familiei copilului și co-munității. Programa curriculară la Istorie prevede recomandări pentru cadrele didacti-ce cu referire la proiectele elaborate și implementate.
Notă: Nu există un număr fix de proiecte care poate fi realizat pe parcursul unui an de studii: poate fi unul sau mai multe. Decizia aparține cadrului didactic și elevilor, în funcție de nivelul de organizare, resursele disponibile, interesele elevilor, problemele clasei/școlii/comunității etc. De asemenea cadrul didactic determină perioada când or-ganizează învățarea bazată pe proiecte, care trebuie specificată în proiectarea de lungă durată.
Abilităţi şi competenţe formate/dezvoltate în cadrul învăţării în baza proiectelor. • Dobândirea de cunoștințe și abilități cu privire la subiectul/problema identificată
și soluționată; • Abilități intelectuale și de gândire critică (legate de înțelegerea, procesarea și or-
ganizarea informațiilor cu referire la elaborarea și implementarea unui proiect); • Abilități de cooperare și gestionare de conflicte; • Abilități de comunicare (orală, scrisă, vorbitul în public etc.); • Exprimare artistică, abilități de utilizare TIC; • Contribuție la soluționarea unor probleme din localitate/regiune; • Abilități de colaborare cu factorii de decizie, de implicare a membrilor comunită-
ții în soluționarea unor probleme comune prin intermediul proiectelor.
Etapele realizării unui proiect:1. Identificarea temei proiectului educațional (nesoluționat sau soluționat parțial şi
necesită îmbunătățire) sau a unei întrebări deschise din istoria locală.
89
2. Planificarea activităţii: • stabilirea scopului și a obiectivelor proiectului; • alcătuirea grupelor de lucru; • îngustarea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup; • alegerea liderilor și distribuirea responsabilităților în cadrul grupului; • identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărți de speci-
alitate, reviste de specialitate, persoane sau instituții specializate în domeniu).3. Cercetarea/documentarea – activitatea propriu-zisă şi luarea deciziilor.4. Implementarea proiectului/planului de acţiune.
Realizarea materialelor/produselor.5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create/a produselor.6. Evaluarea – aprecieri şi reflecții asupra experiențelor de învățare:
– cercetării de ansamblu; – modalităților de activitate; – produsului realizat; – îndeplinirii atribuțiilor/responsabilităților; – diseminarea bunelor practici.
Structura unui proiect cu caracter de cercetare:I. Pagina de titlu, pe care, de obicei, se consemnează date sintetice de identifica-
re: tema proiectului, numele autorului, perioada în care s-a elaborat proiectul.II. Cuprinsul proiectului: titlul, capitolele, subcapitolele.III. Introducerea – prezentarea cadrului conceptual.IV. Dezvoltarea elementelor de conţinut.V. Concluziile care sintetizează elementele de referință desprinse în rezultatul stu-
diului temei respective, sugestii, propuneri.VI. Bibliografia.VII. Anexe.
Există câteva tipuri de activități de învățare în baza proiectului. Printre cele mai răs-pândite sunt cele centrate pe gestionarea aspectelor la nivelul clasei sau școlii (în spe-cial la treapta gimnazială) și cele centrate pe elaborarea și implementarea de proiecte realizate în localitate/comunitate (prin diverse acțiuni de sensibilizare a membrilor co-munității cu referire la starea monumentelor din localitate, renovarea/amenajarea unui muzeu, cercetarea aportului unei personalități care a lăsat o anumită urmă în dezvolta-rea comunității, istoria localității etc.).
90
Sugestii de acţiuni şi subiecte de proiecte, care pot fi elaborate şi implementate în clasă/şcoală sau comunitate:
CLASA SUBIECTE RECOMANDATE
V
Vizită la muzeu (real/virtual), cu prezentarea din timp a unui plan-schiță, fișă de observare, realizarea unui articol pentru ziarul școlii/jurnal de impresii etc.; Minicercetare: „Evoluția unor obiecte/unelte/arme/vestimentație în timp”;Studiu: „Străzile din localitate povestesc”, „Istoria unei personalități marcante”;Teatrul antic: „Viața oamenilor din Antichitate”.
VI
Minicercetare: „Istoria e lângă tine... - cunoaște-o!”;Studiu: „Să redescoperim localitatea natală”;Expediţie: „Pe urmele strămoșilor noștri”; Miniconferinţă: „Elemente din orizontul local”.
VII
Studiu: „Trecutul de lângă noi”;Analiza unui monument conform algoritmului;Excursie (cu distribuirea rolurilor: istorici, geografi, etnografi, naturaliști etc.) la biserici/mănăstiri din localitate sau republică.
VIII
Portretul istoric al unei personalități marcante ale Istoriei locale (sat, oraș, raion, municipiu) din sec. al XIX-lea – începutul sec. al XXI-lea;Studiu: „Diversitatea etnică și culturală de azi din spațiul local, inspirată de fapte/procese din Epoca Modernă”;Monumente/obiecte istorice din localitate ce reprezintă Epoca Modernă.
IX
Cercetare: „Vestigii istorice în localitatea noastră”;Interviu/reportaj: „Bunuri spirituale ale neamului”;Planul dezvoltării unei afaceri în comunitate;Dezbatere: „Rolul femeii în viața publică (politică, economie, cultură, știință etc.)”;Conferinţă: „Regina Maria și rolul ei în procesul de recunoaștere a Marii Uniri”;Studiu: „Victimele în viața pașnică de după război”;Analiza comparativă: „Manipularea, propaganda și știrile false în lumea contemporană”;Portrete de personalități marcante ale Basarabiei.
Criteriile de evaluare ale învățării bazate pe proiecte sunt elaborate de către cadrele didactice implicate în astfel de activități, discutate cu elevii și prezentate acestora din timp. În situația când sunt implicați mai mulți profesori în elaborarea și implementarea unui proiect, criteriile generale vor fi unice, dar cele specifice vor fi elaborate de fiecare cadru didactic în funcție de anumite contexte concrete.
Exemple de criterii de evaluare a proiectului pot fi:1. Stabilirea scopului proiectului.2. Claritatea obiectivelor, calitatea informației, argumentele, limbajul, elementele
grafice (imagini, scheme, tabele), documentarea.
91
3. Activitatea individuală/în grupuri mici, realizată de către elev/elevi (investigație, experiment, chestionare).
4. Rezultate, observații, concluzii. Aprecierea proiectului în termeni de eficiență, validitate, aplicabilitate etc.
5. Prezentarea proiectului (calitatea comunicării, claritate, coerență, capacitate de sinteză etc.).
6. Relevanța proiectului (utilitate, conexiuni inter- și transdisciplinare).7. Evaluare reciprocă.8. Autoevaluare/autodezvoltare.
MODEL DE PROIECTARE ŞI REALIZARE A UNEI ACTIVITĂŢI ÎN BAZA PROIECTULUI:
(consacrată Zilei Mondiale a Muzeelor – 19 mai. Tot în această perioadă este marcată Noaptea Europeană a Muzeelor, când copiii pot vizita muzeele împreună cu
membrii familiei, rudele sau prietenii)
Denumirea activității în baza proiectului: Vizită la muzeul din localitate/regiuneGrupul țintă: elevii din clasa/clasele a V-a, părinți, elevi din alte clase, persoane-re-
sursă.Scopul: Valorificarea monumentelor de istorie şi cultură din localitate/regiune
Unități de competență: – utilizarea informației din diferite surse istorice în expunerea evenimentelor din
epoca studiată; – recunoașterea monumentelor din Istoria Antică – parte a patrimoniului cultural
universal; – promovarea patrimoniului cultural prin modelarea și prezentarea obiectelor spe-
cifice Preistoriei/Istoriei Antice.
Obiective: – să recunoască obiecte specifice Preistoriei/Antichității din alte surse; – să descrie 3 obiecte diverse (de exemplu vase, unelte, arme, vestimentație, mo-
nede etc.); – să elaboreze un produs despre rezultatele vizitei la muzeu (cu impresii și obser-
vații despre vizita la muzeu); – să manifeste deschidere pentru cunoașterea și respectarea patrimoniului istoric
și cultural al neamului/comunității.
92
Strategii de activitate: explicația, conversația, prezentarea, interviul, observarea, lucrul independent/în perechi/pe echipe, discuții dirijate, ascultarea activă, învățarea prin descoperire, jocul didactic etc.
Perioada: aprilie-mai.Număr de ore: 4Inter-, transdisciplinaritate: limbă și comunicare; dezvoltare personală; arte plastice;
științe.
Activitatea nr. 1: Introducere despre învăţarea în baza proiectului • Noțiuni generale despre învățarea în baza proiectului; • Istoricul muzeului; • Tipuri de muzee/exponate; • Condițiile de păstrare, protejare a exponatelor; • Atribuțiile muzeografului de serviciu, a ghidului; • Muzee locale/naționale; • Valorile muzeelor.
Activitatea nr. 2. Pregătirea vizitei în muzeu 9 Proiectarea vizitei la muzeu și repartizarea sarcinilor/responsabilităților (determi-
narea zilei și orei de vizită, legătura cu administrația instituției pentru obținerea aprobării vizitei, mijlocul de transport, stabilirea modului de deplasare riguros, cine va însoți copiii, prețul biletului etc.);
9 Pregătirea elevilor: reguli și norme de comportament în muzee (Anexa nr. 1.), în transport și în spații publice, comunicarea scopului și a obiectivelor activității în baza proiectului etc.;
9 Elaborarea schiței Fişei de observare (pe echipe, independent) și simularea com-pletării ei;
9 Determinarea produselor recomandate pentru realizare (la decizia elevilor: fișa de observare, desen, machete, articol pentru ziar/site, buletin informațional, ex-poziție foto, poster, listă de întrebări etc.);
Activitatea nr. 3. Vizita la muzeu 9 Momente organizatorice; 9 Vizita propriu-zisă; 9 Completarea Fişei de observare.
93
Activitatea nr. 4. Valorificarea vizitei. 9 Prezentarea rezultatelor Fişei de observare; 9 Realizarea/prezentarea produselor (individual/în grup); 9 Feedback și reflecții; 9 Autoevaluare/evaluare reciprocă/evaluare; 9 Sarcini de extindere de scurtă și de lungă durată.
Anexa nr. 1. Reguli care trebuie respectate în timpul vizitei la muzeu: – să păstreze liniștea și curățenia; – să nu atingă exponatele; – să vorbească încet, calm și să asculte activ; – să nu se depărteze de grup și de cadrul didactic/însoțitori; – să nu facă poze cu aparatul foto sau telefonul mobil fără permisiune; – să nu bea apă sau să mănânce în sălile muzeului.
PRODUSE RECOMANDATE LA ORE ŞI ÎN CONTEXTE EXTRACURRICULAREÎn evaluarea competențelor, au importanță rezultatele vizibile ale acestora, adică
produsele realizate de elevi. Produsul școlar reprezintă un rezultat școlar proiectat pentru a fi realizat de către elev și măsurat, apreciat de către cadrul didactic, elevul însuși, colegii și, eventual, părinții sau membrii comunității educaționale.
O competență/unitate de competență poate fi evaluată prin mai multe produse. De asemenea, același produs poate permite evaluarea mai multor unități de competență. Este recomandabil de a identifica produsul adecvat, cerințelor curriculare, intereselor elevilor și posibilităților de realizare.
Produse școlare care au un caracter deschis, lista ce poate fi completată continuu: • Arborele genealogic al familiei • Linia timpului • Axă cronologică • Harta cartierului/localității • Harta de contur completă • Portretul personalității istorice • Machetă tematică • Album cu imagini (poze, desene,
aplicații, comentarii/reflecții etc.) • Buletin informativ • Carte confecționată • Model de cod de legi
• Caz de dezbatere (afirmativ/negativ) • Scenariu/Dramatizare a unui
eveniment • Rezultatele unui experiment • Interviu alcătuit și realizat • Maraton intelectual • Mesaj colectiv adresat unei autorități • Model elaborat/reprodus • Harta conceptuală • Comunicare în diverse contexte
cotidiene • Creație colectivă realizată în comun
94
• Poster tematic • Pliant pe un subiect important • Prezentare orală/digitală • Program de valorificare a timpului • Proiect/miniproiect (eventual, im-
plementat) • Scrisoare (recomandată, cu mesaj
social) • Simulare: comportamente în diverse
situații • Situație-problemă rezolvată/experi-
mentată • Studiu de caz • Tabel de sistematizare a datelor sau
investigațiilor • Vernisaj/expoziție de creații • Afiș tematic • Colaj pe diverse subiecte • Carte de vizită a instituției/localității • Adresare publică • Chestionar • Material foto/video
• Articol despre o activitate realizată • Raport de monitorizare a unei
acțiuni • Website/blog • Propunere de politici publice • Spot publicitar • Minieseu tematic • Emblemă/blazon al familiei/localității • Agenda faptelor bune • Raport de voluntariat • Program de activitate • Proces-verbal • Proces judiciar simulat • Tabel conceptual • Fișă de observare • Flash-mob • Portofoliu tematic • Jurnal de reflecții • E-Portofoliu • Prezentări orale cu suport
multimedia
3.2 Strategii didactice de formare a competenţelor specifice disciplineiÎn organizarea procesului de învățare a Istoriei la treapta gimnazială, cadrele didac-
tice vor utiliza armonios atât strategii tradiționale (prelegerea, explicația, povestirea, discuții dirijate, lucrul individual, prezentarea etc.), cât și cele moderne, cu un caracter interactiv (lucrul în grup, lucrul în perechi, dezbateri, discuții în contradictoriu, mozaic, cubul, studii de caz, simularea, învățarea prin descoperire, învățarea problematizată, în-vățarea prin cooperare, jocul de roluri, analiza de text, asaltul de idei, exercițiul, lectura ghidată, dialogul, conversația liberă, chestionarul, conversația euristică, elaborarea şi implementarea proiectelor etc.), ultimelor li se va atribui un rol preponderent. Savantul Meyer a constatat că activitățile în grup sau lucru în clasă fără participarea directă a profesorului este de aproximativ 10%, pe când activitatea frontală cu participarea ne-mijlocită a profesorului ajunge la 75% și lucrul individual – 15%.
95
Strategii tradiţionale Strategii moderne cu caracter interactiv
• Sunt centrate pe profesor (sursa princi-pală de informații);
• Comunicarea este unidirecțională (pro-fesor-elev);
• Preponderent este o transmitere de cunoștințe;
• Evaluarea se bazează pe reproducerea conținutului;
• Elevii de regulă au un rol pasiv;• Autoritatea cadrului didactic este mare.
• Centrate pe elev și pe activitate;• Comunicarea între participanți este multidi-
recțională (profesor–elev, elev–elev, elev–persoană–resursă etc.);
• Accent pe dezvoltarea gândirii critice și re-flexive;
• Evaluare poartă un caracter formativ;• Se încurajează participarea, inițiativa și crea-
tivitatea fiecărui elev;• Parteneriat eficient între cadru didactic și elevi.
Scopul strategiilor didactice constă în optimizarea procesului de predare – învățare și urmărește:
a) selectarea optimă a metodelor, procedeelor, mijloacelor; b) crearea situațiilor de formare/dezvoltare a competențelor și unităților de compe-
tență, adecvate conținuturilor de învățare; c) asigurarea unei comunicări didactice eficiente, dezvoltarea intereselor elevilor;d) corelarea teoriei cu practica.
În selectarea strategiilor didactice de predare – învățare și în organizarea interactivă a activităților, cadrul didactic are menirea:
• să instruiască elevii cu referire la specificul interactiv de organizare a activităților; • să organizeze aranjarea mobilierului din sala de studii în mod corespunzător; • să stabilească criteriul de grupare și dimensiunea grupului (de la 2 la 6 membri); • să stabilească împreună cu elevii regulile de lucru (se vorbește pe rând; nu se ata-
că persoana, ci opinia sa; participanții se consultă intre ei; nu se monopolizează discuția; nu rezolvă unul singur sarcina etc.);
• să prezinte clar instrucțiunile și sarcinile de lucru; • să specifice timpul pe care îl au elevii la dispoziție; • să facă notițe/să completeze fișe ale observatorului etc.
Utilizând strategii didactice interactive elevii învață: • să se ajute reciproc în procesul de învățare; • să-și împărtășească ideile; • să se exprime liber în cadrul discuțiilor; • să aleagă un lider și să fie lideri; • să fie toleranți; • să asculte activ;
96
• să coordoneze comunicarea; • să stabilească un mediu favorabil de încredere unii față de alții; • să poată lua decizii; • să negocieze și să medieze conflictele apărute.
De regulă, grupul se bazează pe interrelația dinamică a 5 elemente: 1. Activități; 2. Sentimente; 3. Norme de conduită; 4. Interacțiune; 5. Comunicare.Selectarea strategiilor didactice este necesară din mai multe motive: – să știm unde trebuie să ajungem; – să planificăm eficient toate etapele acestui demers în coordonare strânsă între ele; – să identificăm factorii care ar facilita realizarea lui; – să asigurăm prezența resurselor necesare (materiale, morale); – să prezicem/evităm probabilitatea succeselor/insucceselor; – să racordăm acțiunile, mijloacele la schimbarea/transformarea continuă a
factorilor; – să realizăm evaluarea permanentă a eficienței activității pentru perfecționarea
continuă.
În utilizarea strategiilor didactice, grupurile de lucru sunt constituite formal, iar uneori informal sau nonformal. Pot fi formate grupuri spontane (ad-hoc) pentru inter-vale scurte de timp, dar și grupuri de bază (pe termen lung, eterogene, cu membri permanenți). Grupurile pot fi constiuite și aleatoriu (prin numărare, prin bilete, tragere la sorți, nume de flori/animale etc.), prin distribuire stratificată – constituirea grupului după o singură caracteristică comună (stil de învațare, pasiuni comune, în baza unui test, chestionar oral etc.), grupuri constituite de profesor – axate pe structura valorică, sau grupuri constituite după opțiunea elevilor (mai puțin recomandat).
Lecțiile de istorie oferă reale posibilități de organizare și desfășurare a unor multiple activități menite să dezvolte abilitățile de creație a elevilor. Dintre acestea pot fi amin-tite: explicația, povestirea cu schimbarea formei, povestirea prin analogie, intercalarea unor noi episoade în expuneri, ilustrarea textelor istorice, alcătuirea enunțurilor după scheme date. Un loc important în dezvoltarea potențialului intelectual al elevilor au jocurile didactice, oferind subiecților nu numai bucuria și satisfacția de a învăța Istoria, dar sunt și un real prilej de dezvoltare a capacităților de exprimare orală și în același timp de dezvoltare a capacităților creative. Pentru ca activitatea didactică să aibă o mai mare atractivitate pentru elevi, se pot utiliza o serie de jocuri didactice: „Jocul însuşi-rilor”, „Ordonați şi transformați”, „Cele mai frumoase expresii”, „Unde sunt greşelile?”, „Continuă mesajul”, „Cel mai bun povestitor”, „Unde e greşeala?”, „Scara valorilor” etc.
97
Așadar, strategiile didactice cu un caracter interactiv, utilizate la lecțiile de Istorie, se bazează pe diverse forme de organizare a activităților (individual, perechi, grup și frontal), clasa de elevi devenind o comunitate de învățare autentică, în care fiecare par-ticipant contribuie atât la propria învătare, cât și la procesul de învățare colectiv. Elevii, în calitate de subiecți ai învățării, sunt solicitați să apeleze la acele surse care îi ajută să soluționeze problemele identificate individual sau în grupuri mici și sunt implicați în experiențe de învățare complexe, proiecte din viața reală prin care își formează deprin-derile și își dezvoltă competențele.
Astfel, strategiile didactice interactive contribuie eficient la asimilarea în mod inte-grat a cunoștințelor, formarea deprinderilor, dezvoltarea atitudinilor și valorilor. Aceas-ta contribuie esențial la sporirea motivației elevilor în procesul de formare/dezvoltare a competențelor. Fiecare strategie utilizată trebuie să se axeze pe situații concrete de viață, care îi vor învăța pe elevi să analizeze, să cerceteze, să ia decizii, să rezolve diverse probleme în cel mai efectiv mod posibil.
3.3. Strategiile şi instrumentarul de evaluare a rezultatelor învăţării în baza competenţelor
Evaluarea este actul didactic complex integrat întregului proces educațional, care asi-gură evidențierea cantității cunoștințelor dobândite și valoarea, nivelul, performanțele și eficiența acestora la un moment dat: în mod curent, periodic și final, oferind soluții de perfecționare a actului de predare – învățare. Competența de evaluare vizează măiestria și arta profesorului de a aprecia situația educativă: resursele, procesul și rezultatele inter-venției educaționale. Accentul este pus pe evaluarea randamentului academic al elevului, care constituie finalitatea majoră a acțiunii didactice. Evaluarea presupune o concepție sistemică și operatorie, pornind de la mai multe întrebări-cheie: „Ce este evaluarea?”, ,,Ce evaluăm concret?”, ,,Pe cine evaluăm?”, ,,Când evaluăm?”, ,,Care sunt metodele şi mijloa-cele de evaluare pe care le putem folosi?”, ,,Cum interpretăm rezultatele evaluării?”, ,,Cum îmbunătățim activitatea viitoare în baza rezultatelor evaluării?” etc.
Evaluarea constituie o parte componentă a procesului educațional la disciplină și, respectiv, a Curriculumului la Istoria românilor şi universală. Curriculumul bazat pe com-petențe determină construcția unui model integrator al evaluării care valorifică și co-relează cunoștințele, deprinderile, capacitățile de aplicare a cunoștințelor, valorile și atitudinile elevilor.
Evaluarea include măsurarea, aprecierea rezultatelor, produselor școlare și adop-tarea măsurilor ameliorative. În legătură cu evaluarea se folosesc diferiți termeni: a verifica ceea ce a fost învățat, achizițiile noi; a judeca activitatea elevului, efortul lui în funcție de nivelul de pregătire, în raport cu norme prestabilite; a estima nivelul compe-
98
tenței unui elev, a indica prin notă (calificativ) gradul reușitei școlare în funcție de anu-mite criterii. Prin intermediul evaluării didactice, elevul primește confirmarea externă oficială a performanțelor sale și, implicit, a modului său de autovalorizare.
Evaluarea performanțelor elevului la disciplina Istoria românilor şi universală se va desfășura în conformitate cu actele normative și reglatoare în vigoare pentru în-vățământul secundar general. Procesul de evaluare este axat pe evaluarea autentică și vizează aprecierea nivelului în care au fost dezvoltate competențele, conținute în Curriculumul la disciplină. Evaluarea rezultatelor școlare se va axa pe principiul pozitiv al evaluării.
Evaluarea competențelor școlare, dobândite de elev în cadrul unei învățări auten-tice, este un proces continuu și se realizează sistematic. Estimarea succesului școlar a fiecărui elev are menirea de a spori responsabilitatea elevului pentru propriile rezulta-te. Aceasta îi permite să-și aprecieze cât mai obiectiv potențialul intelectual și efortul depus pentru obținerea rezultatului dorit. Evaluarea bazată pe competențe implică mă-surarea/aprecierea nivelului de eficiență a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor/valo-rilor pentru rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă elevul în situații noi.
Procesul educațional bazat pe competență prefigurează COMPETENŢA ca FINALITA-TE a procesului educațional și ca OBIECT al evaluării. Competențele școlare dobândite de către elevi devin observabile și măsurabile. Evaluarea la disciplină este o activitate de măsurare și apreciere a măsurării. Măsurarea constituie operația prin care se asigu-ră baza obiectivă a aprecierii, fiind considerată parte a demersului/procesului didactic. Aprecierea corespunde emiterii unei judecăți în baza informațiilor culese prin măsura-re, dar și prin observare, prin analize se stabilește valoarea rezultatelor școlare precum și a procesului de învățare.
Evaluarea centrată pe competențe include: – Evaluarea competențelor-cheie; – Evaluarea competențelor specifice la disciplină; – Evaluarea unităților de competență la disciplină.
Evaluarea competenţelor-cheie se raportează la modul de formare a competenței în timp și reprezintă rezultatele unui traseu de instruire (educațional), pus în evidență prin sistem de teste și instrumente succesive, a căror analiză sugerează modul în care a fost formată acea competență-cheie în timp. Pentru evaluarea competențelor-cheie este necesară asigurarea caracterului transdisciplinar, axată pe elemente reprezentati-ve ale domeniilor de competențe-cheie.
Evaluarea competenţelor specifice la disciplină se poate realiza pe parcursul sec-vențelor pentru care competențele specifice sunt asumate ca finalități. Instrumentele de evaluare aplicate sunt, de regulă, aceleași, utilizate în cadrul evaluării unităților de
99
competență și au un raport de interdependență cu conținuturile curriculare stabilite de Curriculum și conținuturi de evaluat.
Evaluarea competențelor specifice la disciplină se realizează la finele ciclului de șco-laritate în cadrul examenelor de certificare.
Notă: Conținuturile curriculare marcate cu asterisc *în capitolul IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE nu vor fi incluse în examenele de absolvire a gimnaziului la disciplină.
Evaluarea unităţilor de competenţă la disciplină reprezintă domeniul de interes principal al evaluării competențelor și poate fi realizat la nivelul unor unități de timp, unități de învățare, la decizia profesorului.
Elementul de noutate al Curriculumului la Istoria românilor şi universală reprezintă legătura dintre unitățile de competență și activitățile de învățare care descriu într-un mod simplu și sintetic activitățile care pot duce la formarea și dezvoltarea competenței respective asumate. Curriculumul scris cuprinde partea de curriculă, care a fost evalua-tă cu anumite strategii și probe de evaluare.
Fiecare unitate de competență/competență specifică din Curriculum poate fi evaluată prin diferite tipuri de itemi (itemi obiectivi, itemi cu alegere duală, itemi cu alegere multiplă, itemi de tip perechi, itemi semiobiectivi, itemi de completare, întrebări de structurare, rezolvare de problemă, eseu) și instrumente de evaluare, descrise în Ghidul de implementare a curriculumului.
Evaluarea bazată pe competențe are drept scop principal aprecierea a ceea ce a realizat elevul și nu ceea ce nu a realizat. Se urmărește progresul personal cu referire la integrarea școlară și socială, atitudinile față de lumea înconjurătoare și față de propria persoană, interesele despre evoluția personală în diferite activități și obținerea succe-sului în propria activitate. Evaluarea competențelor este implicită demersului didactic, permițând atât profesorului, cât și elevului să stabilească nivelul de achiziție, formare/dezvoltare a competențelor și cel de atingere a standardelor curriculare.
Specificul evaluării bazate pe competențe derivă din competențele de evaluat, obținute prin operaționalizarea unităților de competență, astfel încât să existe criterii măsurabile, care să fie cunoscute și de către elevi. În stabilirea cerințelor caracteristice unităților de compe-tență de evaluat, un rol esențial revine comportamentului observabil, stabilit de competență (utilizarea, compararea, analiza, argumentarea etc.), dublat implicit de cunoștințe și de atitu-dini. Acest comportament urmează să fie evaluat prin intermediul oricărui conținut științific – decizia aparține judecății experte a profesorului evaluator, care selectează competențele specifice ce urmează a fi formate/dezvoltate prin conținutul științific pe care îl predă.
Evaluarea bazată pe competență este o abordare, care presupune crearea unui mo-del nou de integrare, valorifică și corelează cunoștințele/abilitățile obținute într-o peri-oadă de timp determinată, valorile și atitudinile formate/dezvoltate ale elevului.
100
Însușirea competenței poate fi demonstrată prin: aplicarea cunoștințelor dobândite în cadrul învățării în viața cotidiană, utilizarea abilităților formate în situații noi, analiza opțiunilor multiple și luarea deciziilor, colaborarea cu membrii grupului în soluționarea unei probleme comune, adaptarea la mediul de muncă specific etc. Prin aceste și alte implicații se contribuie la creșterea încrederii în sine și a capacității de autoevaluare.
ACTIVITĂŢI INTEGRATE ÎN PROCESUL DE EVALUARE
Cel mai complicat element în sistemul educațional și în evaluarea bazată pe com-petențe este aprecierea atitudinilor și valorilor, care poartă un caracter preponderent subiectiv, dar necesar de luat în considerație în aprecierea randamentului școlar și a comportamentelor subiecților. Sistemul de valori include mai multe categorii:
– valori general-umane, care sunt valorile fundamentale ale omenirii: viață, ade-văr, frumos, dreptate, libertate, sacru etc.;
– valori specifice naționale: țara, poporul, simbolica statului (imn, stemă, drapel), limbă națională, conștiință națională, istoria națională, cultura națională, credin-ța, tradițiile, arta populară etc.;
– valori educaționale stabilite pe dimensiunile educației: intelectuale, morale, es-tetice, fizice, tehnologice etc.;
– valori instrumentale: cunoștințe, capacități, atitudini etc.; – valori colective: ale clasei, ale grupului de elevi, ale grupurilor sociale/prosociale,
ale familiei etc.;
A fixa/stabili valoa-rea unei prestații a
elevului
A pronunța un verdict asupra cunoștințelor
sau abilităților pe care le are un elev.
A verifica ceea ce a fost învățat, a verifica
achizițiile în cadrul unei progresii
A judeca activitatea elevului sau efortul acestuia în funcție de anu-mite recomandări, a judeca nivelul de pregătire al unui elev în raport
cu anumite norme prestabilite.
A situa elevul în raport cu posibilitățile sale sau în raport cu ceilalți; a situa
produsul unui elev în raport cu nivelul general.
A estima nivelul competenței
unui elev
A prezenta printr-un număr (notă) sau califi-
cativ gradul reușitei unei producții școlare a elevu-lui în funcție de diverse
criterii
EVALUAREA EFICIENTĂ
101
– valori individuale, care sunt definitorii pentru orice ființă umană: identitatea, fa-milia, prietenii, educația, preferințele, dragostea, cariera, timpul liber, integrita-tea, demnitatea, igiena personală, stilul individual, sănătatea, imaginea de sine, gândirea critică, autodisciplina etc.
Evaluarea bazată pe competenţe are mai multe caracteristici: – Evaluarea – parte componentă a predării şi a învățării. Extinderea evaluării de la
control, verificare și apreciere a rezultatelor la evaluarea procesului, a strategiei de învățare a elevului, purtătoare de succes și deschidere spre noi performanțe;
– Evaluarea – o pârghie pentru succesul elevilor. Transformarea elevului într-un par-tener al cadrului didactic în evaluare, prin: autoevaluare, interevaluare, evaluare controlată, evaluare reciprocă. Evaluarea este un ajutor oferit elevului în vederea dezvoltării complexe a potențialului său și valorificării inteligențelor copilului.
– Evaluarea – modalitate de identificare a dificultăților. Acțiunea directă/ameliora-tivă: evaluare – decizie prin integrarea eforturilor și disponibilităților participati-ve ale elevilor; centrarea pe aspectele pozitive și nesancționarea în permanență a celor negative etc.;
– Deschiderea evaluării spre componentele vieții de zi cu zi: competențe relaționa-le, comunicare eficientă, disponibilități de integrare socială;
Evaluarea centrată pe competenţe conduce spre un model integrator, care pre-supune corelarea în evaluare a cunoștințelor, deprinderilor, capacității de aplicare a cunoștințelor, valori și atitudini ale elevului. În condițiile învățământului actual bazat pe competențe, acestea devin finalități ale procesului educațional și obiect al evaluării școlare. Reconceperea evaluării din perspectiva competențelor presupune:
• extinderea evaluării tradiționale (măsurare și apreciere a rezultatelor școlare) spre evaluarea procesului, a strategiei de învățare; în care evaluăm obiective, conținuturi, metode, situații de învățare;
• considerarea unor indicatori suplimentari în evaluare: conduita, atitudinea, apli-carea în practică a celor învățate, diversificarea tehnicilor de evaluare;
• deschiderea evaluării spre competențele relaționale, spre competența de comu-nicare spre disponibilitatea de integrare socială.
Se recomandă centrarea evaluării pe aspectele pozitive ale rezultatelor școlare și renunțarea la sancționarea permanentă a greșelilor, a aspectelor negative. Elevul ar trebui să devină partener în evaluare prin promovarea autoevaluării, a interevaluării sau a evaluării controlate.
Sarcinile de lucru trebuie să aibă un nivel de dificultate gradual pentru a putea fi de-pistate și remediate lacunele în formarea/dezvoltarea unității de competență respecti-
102
ve, cu precizarea că pentru evaluarea unei unități de competență cu un nivel cognitiv ri-dicat (de exemplu: analizați) este necesară și formularea unor cerințe specifice celorlal-te niveluri cognitive inferioare (de exemplu: precizați, stabiliți o asemănare/deosebire, prezentați) pentru ca atât elevul, cât și profesorul să primească un feedback referitor la progresul înregistrat, situație în care procesul de învățare poate fi reorganizat, dacă este cazul.
Alte aspecte esențiale ale evaluării în bază de competențe derivă din transparența și obiectivitatea acesteia. Astfel, în scopul obținerii unei evaluări transparente este ne-cesar ca criteriile de evaluare să fie cunoscute de către elevi, iar rezultatele obținute de către aceștia să fie explicate pentru a determina motivarea învățării. Asigurarea obiecti-vității se va realiza în baza baremului de evaluare și de notare care conține criterii clare și care punctează numai ceea ce s-a formulat prin cerințe.
Funcţiile evaluării:Din punct de vedere social, evaluarea îndeplinește funcții de: • constatare – profesorul determină nivelul de formare a competențelor la elevi; • diagnosticare – presupune explicarea rezultatelor obținute prin factorii și condi-
țiile care le-au produs, găsirea cauzelor relative la nivelul rezultatelor constata-te, identificarea aspectelor pozitive care au asigurat succesul, dar și evidențierea punctelor critice, care necesită remedieri;
• prognosticare – vizează efortul de identificare a strategiilor optime de ameliorare în viitor a predării și a învățării, cum ar fi anticiparea rezultatelor posibile;
• de certificare a nivelului abilităților intelectuale și practice ale elevilor la sfârșitul unei perioade lungi de instruire;
Scopul evaluării: analiza rezultatelor învățării și interpretarea lor, determinarea gra-dului de formare a competențelor. Aprecierea rezultatelor învățării aduce în discuție problema obiectivității în notare, care este adeseori pusă sub semnul întrebării, la fel ca și relevanța notei școlare din punct de vedere al elevului și/sau al societății.
Ce evaluăm? a) cunoștințe acumulate și integrate;b) capacitatea de operare și de aplicare a achizițiilor;c) dezvoltarea capacităților intelectuale;d) conduite și trăsături de personalitate.Forme de evaluare: • după cantitatea de informație verificată: evaluare parțială și generală; • după criteriul obiectivității în notare: evaluare obiectivă și subiectivă;
103
• după sistemul de referință despre emiterea judecăților de valoare asupra rezulta-telor evaluate: evaluare criterială și evaluare normativă;
• după agenții evaluării: evaluarea internă și externă; • după momentul în care se realizează se pot distinge 3 forme de evaluare: inițială,
continuă (formativă); sumativă (de bilanț).Probele în baza cărora se recoltează datele necesare pentru măsurarea rezultatelor
învățării pot fi orale sau scrise.Evaluarea curentă, orală este o formă specifică de dialog, conversație, utilizată pen-
tru evaluarea cantității și calității cunoștințelor asimilate de elevi și a capacității lor de a le utiliza într-un discurs propriu.
Avantajele evaluării curente orale: dezvoltă capacitatea de exprimare orală, exer-sează capacitatea elevilor de a răspunde la probleme clar delimitate prin întrebare, asigură formarea deprinderii elevilor de a învăța sistematic. Se recomandă utilizarea acestei metode cât mai des posibil. Examinarea curentă orală poate să se desfășoare în baza unor tehnici diferite, precum tehnica expunerii orale a cunoștințelor de către elevi (liberă, în baza unui material didactic, în baza unei scheme logice), tehnica explicațiilor, tehnica chestionării orale frontale sau individuale etc.
Limitele evaluării curente orale: examinarea curentă poate fi subiectivă, limitată și incompletă pentru că este influențată de starea de moment a evaluatorului și a celui evaluat. Prin metoda evaluării orale se verifică cunoașterea doar pentru elevul exa-minat și nu pentru întreaga clasă, chiar dacă, prin ridicarea mâinii, mai mulți elevi își exprimă dorința de a răspunde.
Indiferent de proba de evaluare pe care o folosim, evaluarea trebuie să îndeplineas-că următoarele cerinţe pedagogice:
•– proba de evaluare să releve progresul realizat de elevi în cunoaștere; •– evaluarea nu trebuie să demonstreze elevilor că nu cunosc sau că nu sunt capa-
bili să învețe un anumit lucru; – stabilirea unor probe cu valoare egală pentru toți elevii: să nu fie adresate unor
elevi numai întrebări ușoare, iar altora numai întrebări dificile; – precizarea nivelului minim al performanței pentru care se asigură promovarea la
limită (nota 5); se evită astfel suspiciunile în rândul elevilor și al părinților; – combinarea mai multor metode și tehnici de evaluare (permite eliminarea erori-
lor de apreciere); – verificarea mai frecventă a elevilor care întâmpină dificultăți de învățare, cu con-
diția să li se explice elevilor motivul verificării mai frecvente; – dezvoltarea la elevi a capacității de a se autoevalua prin: informarea elevilor asu-
pra criteriilor de evaluare, autonotare controlată, notare reciprocă.
104
Evaluarea iniţială (diagnostică) se realizează la începutul unei perioade de instruire: semestru, an școlar, ciclu de învățământ sau la începutul unui program de instruire, cu scopul de a stabili nivelul de pregătire al elevilor, prezența unor abilități, deprinderi, competențe. Evaluarea inițială este necesară în proiectarea activității viitoare și pentru stabilirea modalităților de intervenție care se impun. În cadrul acestui tip de evaluare se utilizează testul de evaluare inițială (predictiv), probe scrise și verificări orale. Evaluarea inițială la disciplina școlară Istoria românilor şi universală are drept scop cunoașterea potențialului de învățare al elevului la începutul unui program de instruire, eterogenita-tea pregătirii elevilor, asigurarea „continuității” în formarea/dezvoltarea competențe-lor și nevoia de anticipare a procesului didactic adaptat posibilităților elevului. Obiectul evaluării inițiale îl constituie unitățile de competență, formate în anul anterior de studii, care reprezintă premise pentru formarea/dezvoltarea unităților de competență în noul an de învățământ.
Pentru a stabili itemii din testul predictiv se recomandă să se întocmească lista pro-blemelor esențiale din materia parcursă, pentru a facilita învățarea ulterioară. După corectarea testelor, profesorul va fixa și explica lacunele, greșelile tipice. În funcție de lacunele înregistrate, profesorul poate să întocmească un plan acțional de lichidare a carențelor.
Nota: Rezultatele de la evaluarea iniţială nu vor fi introduse în catalogul şcolar.
Evaluarea formativă (continuă, de progres) este evaluarea care intervine în timpul fiecărei sarcini de învățare, are rolul de a îndruma elevul în activitatea școlară, identifică dificultățile pe care elevul le întâmpină pentru a descoperi modalitățile ce îi permit pro-gresul în învățare. Are funcție de diagnostic și de remediere prin măsuri de recuperare față de unii elevi și de ameliorare a procesului. Se realizează pe secvențe mici, verifi-că elevii asupra materiei studiate, valorificând cunoștințele, identificând neajunsurile, punctele critice după secvența de instruire.
Testele formative, de progres trebuie să respecte câteva cerințe: • Itemii testului să vizeze exact natura obiectivului operațional; • Itemii testului să ofere elevilor posibilitatea de a depăși standardul minim de
performanță acceptat, dar reușita/nereușita se va judeca numai în funcție de acest standard;
• Toți elevii să fie puși în fața acelorași sarcini; • Elevii să nu fie ajutați în timpul rezolvării unui test formativ.
Evaluarea formatoare. Evaluarea formativă devine formatoare prin centrarea de-mersului didactic pe reglare, autoreglare, autoevaluare prin rolul esențial al profeso-rului.
105
Evaluarea formativă Evaluarea formatoare
• inițiativa îi aparține profesorului; • profesorul ghidează/supraveghează elevul; • este exterioară elevului, provenind din procesul didactic la care elevul nu are ac-ces decât prin intermediul profesorului;
• se repercutează pozitiv asupra relației dintre profesor și elev, din exterior.
• inițiativa aparține elevului și este orientată sau nu de către profesor;
• izvorăște din reflecția elevului despre pro-pria transformare, despre propria învățare;
• este susținută de motivația interioară a ele-vului;
• se repercutează pozitiv asupra relației dintre elev și profesor, din interior.
Evaluarea sumativă (cumulativă, finală) se realizează la finalul unității de învățare, semestru, an, ciclu de învățământ. Acest tip de evaluare presupune verificarea cunoș-tințelor esențiale din materia parcursă și a modului în care elevii le pot utiliza. Testele de evaluare sumativă verifică nivelul de formare a unităților de competență/competen-țelor specifice. Pentru a asigura reușita elevilor, în organizarea activităților de evaluare sumativă, este recomandat să desfășurăm, în prealabil, lecții speciale de recapitulare și sistematizare a cunoștințelor.
Tabel comparativ evaluare sumativă/formativă
Evaluarea sumativă Evaluarea formativă
• Obiect: produsul activității elevului, rezulta-tele învățării;
• Obiect: procesele sau mijloacele cogniti-ve care duc la realizarea produselor observabile ale învățării;
• Bilanț al achizițiilor școlare, prin raportare la unitățile de învățare;
• Mod de a verifica ce și cât a însușit fiecare elev;
• Norma de raportare este elevul însuși, în evoluția sa;
• Externă; • Internă;
• Statică, rol de informare; • Dinamică, rol de comunicare;
• Estimează nivelul de formare/dezvoltare a competențelor, prin interpretarea perfor-manțelor elevilor la probe de evaluare de-terminate (normate) =(evaluare normativă);
• Operează cu anumite criterii=(evaluare criterială) Actori: elevii;
• Presupune un parteneriat real în învățare între profesor și elevi;
• Actori: profesorii și elevii;
• Se realizează la intervale mari (sfârșit de capitol, de semestru, de an școlar);
• Se derulează pe parcursul procesului edu-cațional, prin verificări frecvente a majo-rității/tuturor elevilor;
• Conduce spre o clasificare (diagnoză) a nive-lului de însușire a cunoștințelor;
• Selecționează;
• Oferă o imagine asupra progresiei în cu-noaștere a elevilor (utilă lor și profesorului);
• Stabilește lacunele care îi desparte pe elevi de obiectivele prevăzute în pro-gram;
106
• Concepție behavioristă a învățării (stimul-răspuns), fără a lua în calcul alte elemente de psihologie a învățării;
• Contribuie la ameliorarea învățării, indi-când cauzele deficiențelor, sporind moti-vația pentru învățare;
• Instrumente: relative (note, calificative - dacă norma este media de distribuție a per-formanțelor);
• binare (însușit/neînsușit, da/nu – dacă nor-ma este pragul de performanță așteptat: 80%, 100%).
• Instrumente: toate instrumentele des-coperite de teoriile învățării care permit stimularea, suscitarea, dezvoltarea pro-ceselor cognitive.
Se impune precizarea că evaluarea sumativă și formativă sunt complementare, fie-care răspunzând unor scopuri diferite. Evaluarea externă (examene de capacitate) vi-zează rezultatele evaluării sumative, conducând spre ierarhizarea elevilor în funcție de anumite competențe și de anumite criterii evaluative prestabilite, în timp ce evaluarea formativă vizează progresul individual și întărirea motivației pentru învățare.
Competența poate fi demonstrată în situații diferite, fiind exprimată și în perfor-manțe. Pornind de la conceptul de rezultat școlar, există deosebiri între performanța școlară și competență.
Tabel comparativ: performanţă şcolară/competenţă:
Rezultatele învăţării Performanţă Competenţă
efecte ale activităţii di-dactice: - cunoştinţe, - capacitatea de operare şi aplicare,- dezvoltarea capacităţilor intelectuale, - conduite şi trăsături depersonalitate
Rezultat, succes deosebit; indică nivelul (cantitativ şi calitativ) al rezultatelor învăţării, profunzimea, temeinicia aces-tora. Competenţa interiorizată, concretizată în acte expresive; Gradul de eficienţă ce rezultă din mobilizarea resurselor cognitive şi afec-tiv- voliţionale ale elevului, confruntat cu o sarcină de lucru;
Demnitatea/integri-tatea, conduita ce se aşteaptă de la elevi.
Pot fi: produse ale învăţării (studiu de caz, interviu, proiect, organizator grafic, eseu, schemă, poster, practică);
comportamente – părţi ale unui proces (expunerea unui subiect, interpretarea unui rol, realizarea unei expoziţii, lucrare);
Se situează mai sus decât o performanţă evidentă, este un reper al realizării ei;
Procesul de evaluare conține următoarele etape: – se stabilesc unitățile de competență de evaluat; – se determină metodele și instrumentele de evaluare, însoțite de bareme de co-
rectare și de criteriile de notare; – se acordă notele.
107
Instrumentele de evaluare reprezintă operaționalizarea sarcinilor de lucru, pentru elevi, în funcție de unitățile de competență exersate și forma de măsurare a competen-țelor formate. Acestea includ: Standardele de eficiență a învățării, obiectivul de evalua-re, testul-itemul, baremul.
Toți elevii, indiferent de origine, capacitate, gen, sunt învățați și evaluați cu ajutorul metodelor inovative și centrate pe elev. Profesorii folosesc metode adecvate vârstei și capacității pentru afirmarea personalității elevilor, în funcție de multiplele inteligențe. De asemenea, elevii sunt încurajați să lucreze împreună, promovând învățarea practică și prin cooperare, dezvoltarea gândirii critice și reflexive.
Standardele de eficienţă a învăţării reprezintă o resursă importantă ce orientează acțiunile educative în scopul sprijinirii și stimulării învățării, dezvoltării armonioase și depline; un set de afirmații care reflectă așteptările despre ceea ce ar trebui să știe și să poată face elevii în fiecare domeniu de învățare, la o anumită treaptă școlară. Stan-dardele reprezintă o resursă, un document ce informează despre așteptările pe care le pot avea educatorii, părinții și societatea civilă, toți acei care partcipă la creșterea, dezvoltarea și educația copiilor. Ele reflectă finalităţile educaţionale, care, la rândul lor, conțin implicit cele mai importante valori ale națiunii sau statului, orientează și îm-bunătățesc practicile în acord cu specifcul dezvoltării copilului într-o anumită perioadă a vieții, având în vedere în mod holistc toate domeniile dezvoltării lui.
Standardele de eficiență a învățării reprezintă cadrul de referință comun pentru toți elevii de la același nivel de școlaritate, enunțuri sintetice, care ierarhizează pe niveluri de achiziție cunoștințele, deprinderile și atitudinile elevilor la disciplina școlară Istoria românilor şi universală. Ele sunt derivate din competențele specifice ale disciplinei și vizează atât achiziții specifice disciplinei Istoria românilor şi universală pentru care sunt formulate, cât și achiziții comune, transdisciplinare.
Standardele de eficiență a învățării Istoriei Românilor şi Universală sunt formulări de obiective largi, care definesc ceea ce trebuie elevii să cunoască și să întreprindă în cadrul sistemului educațional. Ele definesc așteptările vizavi de realizări. Standardele mențio-nate sunt utilizate ca bază de comparație la măsurarea abilităților de judecare, calității, valorii și cantității. Standardele constituie așteptările în raport cu cerințele minimale.
Standardele de eficienţă a învăţării Istoriei românilor şi universală au următoarele caracteristici:
– asigură conexiunile necesare între Curriculum și evaluare; – își propun să-i motiveze pe elevi pentru învățarea activă; – evidențiază progresul pe care ar trebui să-l realizeze elevii de la o treaptă de
școlaritate la alta;
108
– ar trebui să direcționeze activitatea: – elevilor (conștientizează așteptările profesorului); – profesorului (își reglează demersul didactic); – părinților (cunosc cerințele școlii); – evaluatorilor (repere în elaborarea de performanță și a probelor de evaluare).
Toate cele 5 competențe specifice disciplinei Istoria românilor şi universală reflectă posibilitatea combinării metodelor tradiționale de evaluare (itemi obiectivi, semiobiec-tivi și subiectivi, care alcătuiesc probe scrise sau orale) cu metodele complementare/alternative de evaluare (investigația, portofoliul, comunicarea etc.) prin care se urmă-rește preponderent progresul elevilor în domeniul valorilor și atitudinilor.
Totuși, se poate remarca faptul că primele 4 competențe specifice disciplinei sunt relativ mai ușor de evaluat prin metodele tradiționale, în timp ce competența specifică 5, impune utilizarea metodelor complementare/alternative de evaluare.
Evaluarea acesteia se poate realiza, cu precădere, prin metodele complementare/alternative de evaluare, care oferă elevului posibilitatea să demonstreze colaborare, încredere în sine, spirit de inițiativă, respect pentru alții, apreciere critică și curiozitate, voința de a lua decizii, utilizare responsabilă a mijloacelor interactive, respect pentru valori. Metodele complementare/alternative de evaluare, deși solicită mult timp, asi-gură individualizarea sarcinilor de lucru, valorificând și stimulând creativitatea și origi-nalitatea elevilor, pun în valoare abilitățile practic-aplicative ale elevilor și favorizează învățarea prin cooperare, precum și implicarea personală a elevului în activitatea de învățare, dezvoltând motivația intrinsecă a acestuia.
Obiectivul de evaluare. Obiectivele de evaluare sunt derivate din unitățile de compe-tență înscrise în Curriculum. Relația de subordonare între competența specifică, unitatea de competență și obiectivul de evaluare formulat de profesor trebuie să fie evidentă.
Competență specifică unitate de competență obiectiv de evaluare unitate de conținut
Obiectivele de evaluare stau la baza creării unui instrument de evaluare (standar-dizat sau creat de profesor; folosit la evaluarea formativă sau sumativă), de aceea ele trebuie să fie clar formulate în termeni operaționali, astfel încât să fie evident faptul că sunt măsurabile cu eficiența dorită.
Formularea obiectivului de evaluare trebuie să satisfacă toate etapele unei opera-ționalizări complete:
– să precizeze comportamentul așteptat de la elevi; – să specifice clar condițiile importante în care comportamentul se poate produce
sau poate deveni vizibil, măsurabil;
109
– să precizeze un criteriu de reușită direct măsurabil (nivelul de performanță pen-tru care obiectivul este considerat realizat).
Obiectivele evaluării determină finalitatea, exprimată în formare de competențe. Acestea trebuie să fie: formulate corect din punct de vedere științific, conform taxo-nomiei; măsurabile, căci numai în baza obiectivelor clar definite se pot construi criterii obiective și coerente de evaluare.
EXEMPLU: unitatea de competență 1.3. Utilizarea termenilor istorici specifici Preistoriei și Epocii Antice în elaborarea enunțurilor/textelor, clasa a V-a.OBIECTIV DE EVALUARE: (Elevii) să elaboreze un text cu conținut istoric în care să utilizeze corect termenii de specialitate învățați. EXEMPLU ITEM (SUBIECT) PROPUS: Elaborați un text cu conținut istoric de 5-6 propoziții, utilizând următorii termeni: republică, dictatură, triumvirat, război civil, împărat.
Testul docimologic reprezintă un instrument de măsurare, apreciere și notare cât mai exactă a cunoștințelor, deprinderilor și atitudinilor asimilate/formate la elevi. Este format dintr-un ansamblu de itemi (instrument de evaluare compus din întrebare sau sarcină de lucru și răspunsul așteptat) care oferă, în baza unei măsurări și aprecieri ju-dicioase, informații referitoare la modul de realizare a obiectivelor, a progresului școlar, despre lacunele existente în cunoștințele elevilor. Marele avantaj al aplicării testelor este dat de faptul că sistemul de raportare valorică este unic. Ele permit standardizarea condițiilor de examinare, a modalităților de notare, un plus de obiectivitate în notare. Testele docimologice permit verificarea întregii clase într-un timp scurt, favorizează în-vățarea sistematică. Totuși, dacă nu sunt întocmite corect, testele prezintă și unele li-mite: împiedică evaluarea în profunzime a cunoștințelor, datorită fragmentării realizate prin itemi, nu stimulează capacitățile de interpretare a fenomenelor istorice, nu cultivă capacități de exprimare orală.
Elaborarea testelor docimologice presupune parcurgerea următoarelor etape: 1. Stabilirea scopului (diagnostic, prognostic)2. Formularea obiectivelor evaluării3. Precizarea unităților de competență de evaluat4. Realizarea matricei de specificații5. Alcătuirea itemilor6. Elaborarea baremului de evaluare/corectare7. Întocmirea schemei/baremului de notare (de convertire a punctelor în note;
revizuirea, dacă este cazul, în urma pilotării itemilor a schemei de notare.
110
MATRICEA DE SPECIFICAŢII este o etapă în elaborare a testelor prin care evaluăm atât competențe cât și conținuturi. Elaborarea matricei de specificații constă în comple-tarea unui tabel, în care se înscriu pe orizontală unitățile de competență, iar pe vertica-lă unitățile de conținuturi care vor fi evaluate.
Matricea de specificaţii poate fi: • generală – utilă pentru elaborarea/evaluarea testelor sumative (cu unități mari
de conținut și competențe generale); • detaliată – utilă pentru teste care vizează conținuturi mai restrânse. Ea poate
detalia conținuturile de evaluat, unitățile de competență sau ambele dimensiuni. Etape în elaborarea matricei de specificaţii: – Determinarea ponderii fiecărei unități de competență/unități de conținut în ca-
drul testului, atribuindu-le pe ultima linie a tabelului procentele corespunzătoare în așa fel, încât să însumeze 100 %.
– Completarea căsuțelor din matrice, care se realizează prin calcularea procentului între unitățile de competență și conținuturi. Cifra obținută, la nevoie, se rotun-jește. Această etapă este necesară pentru stabilirea numărului de itemi cores-punzători fiecărei teme.
Notă: Nu este obligatoriu ca toate celulele matricei să fie completate, (profesorul evaluator poate considera că evaluarea unei unităţi de competenţă o realizează, cu precădere, printr-un anumit conţinut, în timp ce evaluarea unei alte unităţi de com-petenţă este mai util a fi realizată printr-un alt conţinut).
– Stabilirea numărului de itemi necesari pentru fiecare temă și pentru fiecare uni-tate de competență.
– Înmulțirea cifrelor obținute pentru fiecare căsuță cu numărul de itemi și împărți-rea la 100% (calcul în procente). Dacă se obțin zecimale, se rotunjește.
111
MATRICEA DE SPECIFICAŢII/modelEvaluare sumativă nr. 2, clasa a V-a
Unitatea de învățare: Europa în Antichitate. Grecia antică
Unităţi de conţinut UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ
Cunoaşte-re şi înţe-
legereAplicare şi operare Integrare şi
transferTOTAL
Itemi/%
2.1.Identi-ficarea arealului de trai a popoarelor antice
3.2. For-mularea mesajelor simple în baza in-formației selectate din surse
4.2. Sta-bilirea relaţiei dintre cauze şi eveni-mente
1.3. Utilizarea termenilor istorici specifici Preis-toriei și Epocii Antice în elaborarea enunțurilor/textelor
Omul și mediul în Gre-cia antică. Civilizația creto- miceniană. Gre-cia homerică
1 ITEM
14,29%14,29%
Formarea polisurilor. Marea colonizare greacă.
1 ITEM
14,29%14,29%
Atena și Sparta. Pericle și epoca sa.
1 ITEM
14,28%
1 ITEM
14,28%28,56%
Afirmarea Macedoniei.Imperiul lui Alexandru cel Mare.
1 ITEM
14,28%
1 ITEM
14,29%28,57%
Cultura greacă și ele-nistică. Artele, știința, teatrul, educația. Moș-tenirea lumii grecești. Jocurile Olimpice
1 ITEM
14,29 % 14,29%
TOTAL 28,57 % 42,86% 28,57% 100%
Tipuri de itemi. Un item cuprinde sarcina de lucru (cerința) pentru elevi și enunțul. În funcție de tipul de item, enunțul poate să conțină și variantele de răspuns sau ma-terialul stimul necesar rezolvării cerințelor. Itemul poate fi folosit ca atare, sau pentru elaborarea unui test. Dacă sunt formulați independent de unitățile de competență, ite-mii vizează doar evaluarea conținuturilor. Înainte de a formula itemii stabilim corespon-dența dintre unitățile de competență evaluate și conținuturi, prin intermediul diferite-
112
lor tipuri și subtipuri de itemi, evaluăm concomitent gradul de formare a unităților de competență și conținuturile corespunzătoare.
Gradul de dificultate a sarcinilor formulate pentru diferite tipuri de itemi pune în evidență nivelul de realizare al unei unități de competență (cunoaștere și înțelegere, aplicare și operare, integrare și transfer) sau domeniul de evaluare la care ne raportăm. La disciplina școlară Istoria românilor şi universală evaluarea trebuie să se raporteze la următoarele domenii:
• limbaj istoric•timp şi spațiu •surse istorice•personalități istorice•cauză şi efect•atitudini şi valoriEvaluarea competențelor la Istoria românilor şi universală trebuie să se bazeze pe
aceleaşi principii pe care se bazează predarea–învățarea: – Principiul structuralismului; – Principiul integrării funcționale; – Principiul diversității.
TIPURI DE ITEMI care pot fi cuprinși într-un test docimologic, clasificați după crite-riul gradului de obiectivitate oferit în corectare:
Itemii obiectivi – testează un număr mare de elemente de conținut într-un interval de timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor școlare; realizează o structurare a sarcinilor propuse elevilor, în concordanță cu obiective-le testului. Caracteristica de bază a acestor itemi constă în faptul că îi determină pe elevi să selecteze răspunsul/răspunsurile corecte din variantele de răspunsuri date.
Testele, în special cele standardizate, conțin un număr de itemi. Între aceștia, o cate-gorie distinctă o formează itemii obiectivi, caracterizați prin:
– structurarea explicită a sarcinilor propuse și corelarea cu obiectivele de evaluare; – capacitatea de a testa un număr mare de elemente de conținut într-un timp re-
lativ scurt; – fidelitate ridicată; – asigurarea obiectivității în evaluare și notare; – asocierea cu o schemă de notare simplă, un punctaj care se acordă – în totalitate
sau nu, în funcție de marcarea de către elev a răspunsului corect, respectiv, greșit.Itemii obiectivi pot fi: Itemi cu alegere duală: da/nu, adevărat/fals, corect/greșit.
113
Itemi pereche. Itemii de tip pereche îl determină pe elev să selecteze coresponden-ța corectă între cuvinte, propoziții, fraze, valori numerice, semnificații, litere, simboluri, informații ș.a. Fiecare enunț/personalitate dintr-o coloană trebuie relaționat cu enunțul corespunzător din a II-a coloană. Informațiile cuprinse în prima coloană sunt numite premise sau baze, iar cele cuprinse în coloana a II-a, răspuns.
Exemplu: Clasa a V-a. Unitatea de competență 2.2. Plasarea evenimentelor şi pro-ceselor istorice într-un context cronologic. Unitatea de învățare Dacii şi romaniiNotaţi cu A (adevărat) sau cu F (fals) enunţurile de mai jos:_______ Primul război daco-roman a avut loc în anii 101-102._______ În anul 103 Decebal a cerut pace și a acceptat condițiile dure impuse de Roma._______ Între anii 103-105 romanii au construit, sub conducerea arhitectului Apollo-
dor din Damasc, podul de la Drobeta._______ Al doilea război daco-roman a avut loc în anii 105-106._______ Romanii au cucerit Sarmizegetusa în anul 106._______ Intreaga Dacie a devenit provincie romană._______ Columna lui Traian a fost inaugurată în anul 111 în Forul lui Traian la Roma._______ Stăpânirea romană în Dacia a durat până în anul 265._______ Dacii au învățat limba cuceritorilor – limba romană._______ Populația daco-romană s-a format prin conviețuirea și înrudirea dacilor
cu romanii.
Cerinţe pentru proiectarea itemilor cu alegere duală: – să se evite formularea unor enunțuri prea generale; – să se formuleze enunțuri pozitive, evitându-se folosirea negației sau a negației
duble; – enunțurile să fie concise, clare, utilizând un limbaj adecvat vârstei elevilor; – enunțurile adevărate și cele false să fie aproximativ egale ca lungime și ca
număr.
Exemplu: Clasa a VIII-a. Unitatea de competență 2.2 Analiza schimbărilor surveni-te pe parcursul Istoriei moderne cu ajutorul hărţilor şi a reperelor cronologice. Unitatea de învățare: Formarea statelor naţionale în Europa.Scrie înaintea evenimentului din coloana A litera corespunzatoare din coloana B: A. B.____ 1. Înlăturarea de la domnie a lui A.I.Cuza. a. 1857;____ 2. Lovitura de Stat a lui Cuza. b. 1858; ____ 3. Alegerea lui A. I. Cuza ca domnitor al Moldovei. c. 1856; ____ 4. Alegerea lui A. I. Cuza ca domnitor în Ţara Românească. d. 1863; ____ 5. Congresul de Pace de la Paris. e. mai 1864;____ 6. Conferința de la Paris a Marilor Puteri. f. 11 februarie 1866;____ 7. Rezoluția Adunării ad-hoc din Moldova. g. mai 1864;____ 8. Legea secularizării averilor mănăstirești. h. 24 ianuarie 1859____ 9. Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris. i. 1862; ____ 10. Principatele Unite adoptă oficial numele de România. j. 5 ianuarie 1859.
114
Itemii cu alegere multiplă. Acești itemi se mai numesc și itemi cu răspuns selectat, deoarece elevul nu generează un răspuns, ci alege unul dintre răspunsurile alternative enumerate în item. La fel ca și în cazul celorlalte tipuri de itemi obiectivi, itemul cu alegere multiplă îl determină pe elev să aleagă/selecteze dintr-un set de răspunsuri indicate pe acela pe care îl consideră corect în raport cu sarcina dată. Itemul cu alegere multiplă este alcătuit dintr-o premisă și o listă de variante reprezentând soluțiile itemu-lui. Lista de variante conține răspunsul.
Cerinţe pentru proiectarea itemilor pereche: – Numărul răspunsurilor să fie mai mare decât cel al premiselor; – Să li se explice elevilor dacă fiecare răspuns poate fi folosit o dată sau de mai
multe ori; – Aranjarea răspunsurilor să se facă alfabetic, crescător sau descrescător pentru
a elimina indicii care ar facilita răspunsul. !!! Premisele și răspunsurile să fie pe aceeași pagină.
Propoziţie completă - exemplu: Clasa a V-a; Unitatea de competență 1.1 Utilizarea termenilor istorici specifici Preistoriei şi Epocii Antice în elaborarea enunţurilor/textelor; Unitatea de învățare: Dacii şi romanii.Alcătuieşte cu fiecare dintre termenii de mai jos câte o propoziţie cu caracter isto-ric: colonizatori, veterani, dava, limba latină, romanizare.
Propoziţie incompletă – exemplu: clasa a VI-a; Unitatea de competență 1.3.Redac-tarea enunţurilor/textelor utilizând termenii istorici. Unitatea de învățare Evul Me-diu Mijlociu (secolele XI-XV).Completaţi propoziţiile de mai jos cu informaţia corectă:Măsuri întreprinse de domnul Ţării Româneşti Mircea cel Bătrân (1386-1418) pen-tru consolidarea ţării? A zidit ______________________________________________________________A organizat __________________________________________________________A întărit ____________________________________________________________A încheiat ___________________________________________________________A anexat ____________________________________________________________
Premisă comună – exemplu: Clasa a IX-a; Unitatea de competență 2.3.Încadrarea evenimentelor, proceselor şi fenomenelor istoriei contemporane în contexte cro-nologice şi de spaţiu; Unitatea de învățare Al Doilea Război Mondial. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: Cei Trei Mari au decis împărţirea Germaniei in 4 zone de ocupaţie la Conferinţa de la?a)Teheran c) Yalta b) Casablanca d) PotsdamCel de-al doilea front în Europa a fost deschis prin:a) debarcarea în Sicilia c) atacarea Moscoveib) atacul asupra nordului Africii d) debarcarea în Normandia
115
Itemii semiobiectivi pot acoperi o gamă variată de capacități intelectuale, care se doresc a fi testate, oferind în același timp posibilitatea de a utiliza și materiale auxiliare utile elevilor în rezolvarea sarcinilor de lucru propuse. Itemii semiobiectivi îi determină pe elevi să alcătu-iască răspunsul, nu să-l aleagă dintr-o listă de răspunsuri date. Aceștia pot lua forma unor:
• întrebări directe care solicită răspunsuri scurte (item cu răspuns scurt); • afirmații incomplete (item de completare); • întrebări structurate.
Itemul cu răspuns scurt/de completare presupune formularea unei întrebări di-recte, care necesită un răspuns scurt, constând dintr-o definiție, caracteristicile unui concept, informații pe care elevii le pot selecta dintr-un text dat, completarea unui text cu o introducere sau cu o concluzie etc., aplicarea unor cunoștințe; sarcina este puternic structurată; răspunsul cerut elevului este strict limitat, ca spațiu, formă și conținut, chiar de către structura întrebării/sarcinii. Libertatea elevului de a reorganiza informația primită și de a oferi răspunsul în forma dorită este limitată.
Itemul de completare solicită drept răspuns unul sau două cuvinte care se inserează în spațiul punctat din textul oferit ca suport.
Cerinţe pentru proiectarea itemilor cu alegere multiplă: – Premisa să se refere la o singură problemă, concept; – Variantele de răspuns să fie în concordanță cu premisa, așa încât să se elimine
indiciile care ar facilita răspunsul; – Variantele de răspuns să fie selectate din lista de greșeli tipice făcute de elevi; – Variantele de răspuns vor fi ordonate alfabetic sau logic pentru a elimina
indiciile care ar facilita răspunsul. – Între alternative să existe un singur răspuns „corect” sau „cel mai bun”; – Toți distractorii să fie plauzibili.
Exemplu: Clasa a V-a. Unitatea de competență 4.1 Enumerarea cauzelor evenimen-telor din Istoria Antică. Unitatea de învățare Declinul lumii antice.SURSA A. Ajungând împărat, el a înțeles că activitatea unui singur om nu era su-ficientă pentru a conduce imensul imperiu, unde, aproape în fiecare zi, trebuia înăbușită o revoltă sau trebuiau respinse atacurile la granițele care erau invadate de barbari. Necesitatea acestei lupte constante i-a sugerat ideea de a împărați apă-rarea imperiului, nu însă și conducerea lui. Astfel a pus la punct o nouă organizare a puterii, asociind funcției sale un al doilea împărat și prevăzând doi împărați prin desemnarea a doi cezari, destinați să le asigure succesiunea. Această guvernare de patru persoane s-a numit tetrarhie”.(P.Guiraud, G. Lacour-Gayet, Histoire romaine)În baza sursei A, determină cauzele introducerii tetrarhiei de către Diocleţian.a) _______________________________________________________b) _______________________________________________________
116
Întrebările structurate sunt formate din mai multe întrebări/itemi obiectivi, semio-biectivi sau minieseu, legate printr-un element comun. Ele pot fi alcătuite din:
• material stimul: sursă istorică, suport cartografic, grafic • date suplimentare • subîntrebări
Exemplu: Clasa a VI-a; Unitatea de competență 1.3. Redactarea enunţurilor/texte-lor utilizând termenii istorici. Unitatea de învățare: Evul Mediu timpuriu (secolele V-XI); (Unitatea de conținut Obştea sătească şi primele formaţiuni statale în spa-ţiul românesc)Completează spaţiile libere cu termenii istorici adecvaţi.La baza organizării societății românești din Evul Mediu stătea ……………………. săteas-că. Uniunile de obști formau ………………….. și voievodate. Pe la sfârșitul sec. al IX-lea existau în Transilvania trei voievodate mari:
– voievodatul lui ………………………… pe Crișuri – voievodatul lui ………………………… în Banat – voievodatul lui Gelu, pe ………………………….
În anul 895, la vestul acestor teritorii locuite de români, se statornicesc …………………………. . Cucerirea treptată a pământurilor românești de către unguri, fenomen care a durat aproape 200 de ani, a condus la formarea …………………………………………….. Deși aceasta a fost colonizată cu …………………. și secui, populația majoritară din Transilvania au constituit-o mereu …………………….. .
Cerinţe de proiectare a itemilor de completare: – Spațiul liber punctat să sugereze dacă răspunsul va conține unul sau mai multe
cuvinte; – Dacă răspunsul așteptat este alcătuit din mai multe cuvinte, lungimea spațiilor
punctate să fie egală pentru toate cuvintele pentru a nu sugera răspunsul; – Să nu se folosească texte luate din manuale pentru formularea acestui tip de
item pentru a evita învățarea mecanică; – Itemul să fie astfel formulat, încât să permită un singur răspuns corect (să nu
permită erori).
Exemplu: Clasa a VII-a. Unitatea de competență 1.3 Formularea opiniilor despre comportamentele sociale din Epoca Modernă din perspectiva culturii democrati-ce. Unitatea de învățare: Statele Europei Occidentale şi Americii de Nord (mijlocul sec.al XVII-lea – sfârşitul sec.al XVIII-lea)Citeşte cu atenţie sursa de mai jos şi realizează sarcinile:„Noi considerăm adevăruri evidente prin sine că toți oamenii au fost creați egali, că sunt înzestrați de Creatorul lor cu anumite drepturi inalienabile, că prin acestea se numără viața, libertatea și căutarea fericirii. Că, pentru a garanta aceste drepturi, oamenii au instituit guverne, a caror justă autoritate derivă din consimțământul
117
Itemii subiectivi. Itemii subiectivi sau cu răspuns deschis testează originalitatea ele-vului, creativitatea și capacitatea sa de personalizare a cunoștințelor. Ei sunt în mod special recomandați pentru realizarea evaluării la disciplinele socioumanistice, cu pre-cădere la Istoria românilor şi universală, date fiind particularitățile acestora, în funcție de natura competențelor specifice și ale unităților de competență pe care își propun să le formeze la elevi. Cu toate că acești itemi par relativ ușor de alcătuit, exigențele formulării corecte a cerinței și a baremului de corectare și notare sunt foarte stricte; ele trebuie să prevină acea subiectivitate a profesorului care conduce la evaluarea ar-bitrară și la punerea elevului în situația de a fi nedreptățit. Aceștia pot lua forma unor itemi de tip eseu:
• eseu cu răspuns restrâns (minieseu): se precizează numărul de cuvinte/fraze/rânduri acceptate;
celor guvernați. Că ori de câte ori o formă de guvernare devine o primejdie pentru aceste scopuri, este dreptul poporului să o schimbe sau să o abroge, instituind un nou guvern, bazat pe acele principii și organizat in acele forme care-i vor părea mai potrivite pentru a-i garanta siguranța și fericirea… Așadar, Noi, Reprezentanții S.U.A., întruniți în Congresul General, făcând apel la Judecatorul Suprem al lumii ca garant al corectitudinii intențiilor noastre, în numele și prin autoritatea cu care ne-a investit bunul popor al acestor colonii, declarăm și proclamăm în chip solemn și pu-blic că aceste colonii sunt și trebuie să fie de drept state libere și independente, că ele sunt absolvite de orice datorie de supunere față de Coroana Britanică...”1. Identifică 3 argumente care justifică dreptul coloniilor Nord-Americane la libera
existenţă. a) _________________________________________________________b) ________________________________________________________c) _________________________________________________________2. Reieşind din conţinutul sursei, scrie cel puţin 3 drepturi cu care Creatorul i-a
înzestrat pe toţi oamenii? a) _________________________________________________________b) ________________________________________________________c) _________________________________________________________3. Numeşte, conform sursei, autoritatea de care se desprind noile state potrivit
Declaraţiei? _________________________________________________________
Cerinţe ordonate crescător din punct de vedere al gradului de dificultate (de la sim-plu la complex);
– Fiecare subîntrebare poate testa unul sau mai multe obiective; – Subîntrebările să fie în concordanță cu materialul stimul; – Răspunsul așteptat de la fiecare subîntrebare să fie independent (să nu depin-
dă de răspunsul corect la subîntrebarea precedentă).
118
• eseu structurat: se indică planul de idei.La elaborarea unui eseu structurat, activitatea de scriere este precedată de urmă-
toarele acțiuni: a) Selectarea subiectului; b) Formularea temei (de către profesor, elevi sau împreună) care ar permite interpretări inedite, nu o simplă reproducere; c) Pre-zentarea unui model/algoritm de scriere; d) Anunțarea criteriilor de evaluare de către profesor sau elaborarea lor împreună cu elevii.
Scopurile utilizării eseului în evaluare sunt: a) a confirma anumite idei și convingeri formate; b) a permite elevilor să compare ce știu sau cred că știu cu ceea ce enunță la subiect
„vocile autorizate”; c) a oferi elevilor prilej pentru exprimarea propriilor convingeri, pornind de la infor-
mații cunoscute.
Exemplu: Clasa a VII-a. Unități de competență (care pot fi) evaluate 1.2. Aplicarea ter-menilor în compararea evenimentelor/proceselor istorice din Epoca Modernă; 2.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor de timp şi spaţiu cu referire la un subiect din istorie; 4.1. Descrierea cauzelor evenimentelor şi proceselor istorice; 4.2. Corelarea dintre cauzele şi efectele evenimentelor din istoria modernă. Unitatea de învățare: Europa între absolutism şi liberalism (prima jumătate a sec. al XIX-lea).
Scrieţi un eseu de maxim 10 fraze: Revoluția industrială în Anglia.
Exemplu: Clasa a VII-a. Unități de competență care pot fi evaluate: 2.3. Utilizarea adecvată a coordonatelor de timp şi spaţiu cu referire la un subiect din istorie; 3.2. Analiza surselor scrise sau vizuale referitoare la istoria modernă conform algo-ritmului; 4.1. Descrierea cauzelor evenimentelor şi proceselor istorice; Corelarea dintre cauzele şi efectele evenimentelor din Istoria Modernă. Unitatea de învățare: Europa între absolutism şi liberalism (prima jumătate a secolului al XIX-lea).Utilizează sursele şi cunoştinţele obţinute anterior pentru a redacta, într-o pa-gină, un eseu de ¾ din pagină la tema: „Basarabia sub dominaţie ţaristă: de la anexare până la lichidarea autonomiei”.Sursa A.„…Articolul IV. Hotarul dintre cele două state să fie râul Prut (...). Dar fiindcă Înalta Împărăție a cedat statului Rusiei teritoriul situat în stânga Prutului, cu cetățile existente și cu orașele și cu toți locuitorii lor, tocmai de aceea mijlocul râului Prut să fie hotar între cele două state (...).”Din Tratatul de pace ruso-turc încheiat la 16/28 mai 1812, la Bucureşti.SURSA B. „În administrația provinciei, funcționarii de origine română erau limitați în atribuții și, apoi, treptat, concediați. Concomitent, era scoasă din cancelarie și limba română, pentru ca la 1833 ea să fie înlăturată ca limbă oficială din toate instituțiile…
119
• eseu nestructurat (liber)
În toamna anului 1842 a fost aprobată predarea limbii române în școlile din orașele Chișinău, Bălți și Hotin. Dar acest compromis a fost acceptat doar pentru o anumită perioadă. La începutul anilor ‘60 au fost anulate fondurile alocate pentru achitarea salariilor profesorilor de limbă română în școlile județene. Ulterior, au fost lichidate și posturile de profesor de limbă română”.Ioan-Aurel Pop şi alţii, 200 de ani din istoria românilor dintre Prut şi Nistru (1812-2012)Plan:
a) Introducereb) Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus.c) Autonomia Basarabiei. Regulamentul administrării provizorii a Basarabiei.d) Rolul lui Gavriil Bănulescu-Bodoni în păstrarea specificului etnic și a limbii ro-
mâne în Basarabia.e) De la guvernare autohtonă la guvernare militară rusă (I.Harting, A. Bahmetiev)f) „Așezământul obrazovaniei oblastei Basarabia (1818)”g) Colonizarea Basarabiei.h) „Regulamentul administrării Basarabiei” și consecințele lor pentru românii
din Basarabia.i) Concluzii. Expunerea opiniei proprii.
Notă: se va aprecia integrarea critică a informațiilor din surse.
Exemplu: Clasa a VIII-a. Unități de competență care pot fi evaluate: 1.3. Elabora-rea enunţurilor/textelor folosind termeni istorici ce reflectă evoluţia omenirii în Epoca Modernă; 3.1. Caracterizarea personalităţilor istorice marcante în baza sur-selor; 4.1. Explicarea cauzelor şi efectelor evenimentelor, proceselor şi fenomene-lor din Istoria Modernă; 5.2. Caracterizarea factorilor care au determinat forma-rea conştiinţei de neam în baza evenimentelor şi proceselor studiate. Unitatea de învățare: Formarea statelor naţionale în Europa.Citește textul și realizează sarcinile:SURSA A. ,,Cuza a fost, în fond, un mare revoluționar al poporului român; a ur-mărit statornic îndeplinirea programului Revoluției de la 1848 și a contribuit în chip esențial la îndeplinirea unor puncte principale ale acestui program. A bine-meritat astfel de la patrie ca numele lui să rămână înscris cu litere de aur în car-tea istoriei poporului nostru, alături de numele marilor Voievozi și Domni ai lui”. Constantin C. GiurescuPornind de la informaţiile din sursa A şi de la celebrul citat al lui Mihail Kogălni-ceanu, elaborează un eseu, încadrat în 1 pagină:,,Nu greşelile lui l-au răsturnat ci faptele lui cele mari.. Ele sunt neperitoare… şi cât va avea țara aceasta o istorie… cea mai frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan Cuza” M. Kogălniceanu
120
Baremul de corectare/evaluare este un instrument, o grilă de evaluare și de notare uni-tară, care descompune tema în subteme și prevede un anumit punctaj adoptat prin consens de către profesori, pentru aceste subteme. Valorificarea rezultatelor testului începe cu co-rectarea, care constă în atribuirea de puncte, în funcție de corectitudinea răspunsului. Se calculează totalul punctelor și se transformă punctajul în notă, după metoda mărimilor pro-porționale, sau în funcție de punctajul diferențiat pentru răspunsuri minimale și maximale.
METODE ŞI TEHNICI DE EVALUAREMetode alternative (integrative) de evaluareUtilizarea metodelor alternative de evaluare a devenit o necesitate în condițiile unui
învățământ centrat pe elev, care tinde spre integrarea cunoașterii. În noile condiții eva-luarea se realizează prin strategii specifice pentru evaluarea competențelor, care nu se focalizează doar pe evaluarea cunoștințelor asimilate, ci crează situații de învățare care permit elevilor să demonstreze capacitatea de a interpreta sursele, de a utiliza limbajul de specialitate în contexte noi, de a utiliza informații provenite din medii informale de învățare, de a exprima opinii, argumente, de a aprecia anumite valori sau de a ma-nifesta atitudini, fapt reflectat în competențele specifice ale disciplinei școlare Istoria românilor şi universală și unitățile de competență.
Valenţe formative ale metodelor şi tehnicilor moderne de evaluare
• stimularea activismului elevilor; • accentuarea valențelor operaționale ale diverselor categorii de cunoștințe; • evidențierea, cu mai multă acuratețe, a progresului în învățare al elevilor și, în funcție de
acesta, facilitarea reglării/autoreglării activității de învățare; • formarea și dezvoltarea unor competențe funcționale, de tipul abilităților de prelucrare,
sistematizare, restructurare și utilizare în practică a cunoștințelor; • formarea și dezvoltarea capacităților de investigare a realității; • formarea și dezvoltarea capacității de cooperare, a spiritului de echipă; • dezvoltarea creativității; • dezvoltarea gândirii critice, creative și laterale; • dezvoltarea capacității de autoorganizare și autocontrol; • dezvoltarea capacităților de interevaluare și autoevaluare; • formarea și dezvoltarea capacității reflective și a competențelor metacognitive; • cristalizarea unei imagini de sine obiective; • dezvoltarea motivației pentru învățare și formarea unui stil de învățare eficient etc.
Cerinţe de proiectare a itemilor de tip eseu: – Sarcina de lucru să fie formulată clar, precis, succint, în termeni de performanță
așteptată; – Conținutul itemului și cel al răspunsului așteptat să fie formulați concomitent
(concept-cheie, caracteristici dorite, alternative posibile); – Schema de notare să fie stabilită pentru fiecare cerință în parte, global, sau pe
niveluri de răspuns.
121
Autoevaluarea şi metacogniţiaAutoevaluarea este metoda alternativă de evaluare prin intermediul căreia elevul
este ajutat să își conștientizeze progresul, să-și elaboreze propria disciplină de lucru. Autoevaluarea presupune folosirea unor instrumente de evaluare precum:
• chestionarul (despre rezolvarea unei anumite sarcini de lucru sau interesul ele-vului pentru Istorie);
• scara de clasificare.Chestionarul poate să cuprindă itemi pentru care se formulează răspunsuri deschise:1. Prin rezolvarea acestei sarcini am învățat:
a) _________________________________________________________________b) ________________________________________________________________
Dificultățile întâmpinate au fost următoarele:a) _________________________________________________________________b) ________________________________________________________________
Cred că mi-aș putea îmbunătăți performanța dacă:a) _________________________________________________________________b) ________________________________________________________________
Cred că activitatea mea ar putea să fie apreciată ca fiind: ________________________________________________________________ Scara de clasificare constă în aprecierea realizată de elev, în baza unui anumit tip de scară (de obicei scara Likert) a unor comportamente ce trebuie supuse evaluării. Formulările din scara de clasificare trebuie să respecte anumite cerințe: – să cuprindă enunțuri cu o structură simplă, ușor de înțeles de elev; – fiecare enunț să reprezinte propoziții clar pozitive sau clar negative; – fiecare enunț să facă referire clară la atitudinea sau opinia despre care dorim
informații.
Scară de clasificare/exemplu nr.1:
Clasa a V-a Numele elevului..........................................
Disciplina: Istoria românilor şi universală Data.........................
Particip cu plăcere la activităţile de lucru în echipă
• puternic dezacord; • dezacord; • neutru; • acord; • puternic acord
122
Scară de clasificare/exemplu nr.2:
Fişa de evaluare Slab Mediu Bine Foarte bine Excelent
Creativitate
Motivație
Independență
Curiozitate intelectuală
Participarea la discuții
Disciplina în timpul lucrului
Progresul realizat
Comportamentul general
Autoevaluarea contribuie la dezvoltarea activităților metacognitive. Ea sporește impor-tanța autocontrolului efectuat de elev asupra propriului comportament, generând în timp diminuarea regularizării externe, realizate de profesor. Activități metacognitive precum ex-plicitarea (descrierea de către subiect a propriilor procese cognitive), asocierea produselor cu rezultatele sau conceptualizarea (abstragerea regulilor de acțiune sau a strategiilor utili-zate din situațiile analizate) contribuie, astfel, la educarea metacogniției la elevi.
3.4. Abordarea individualizată a persoanelor cu CESÎn contextul educației inclusive și conform prevederilor Codului Educației al RM art.
33 (3) – „Statul asigură incluziunea copiilor și a elevilor cu cerințe educaționale speciale prin abordarea individualizată...”. Individualizarea procesului educațional are ca scop asigurarea accesului la o educație de calitate tuturor elevilor. Astfel Curriculumul la dis-ciplina de studiu Istoria românilor şi universală va fi adaptat la cerințele elevilor.
Proiectarea didactică reflectă viziunea cadrului didactic asupra finalităților edu-caționale ale disciplinei, ținând cont de contextul și colectivul clasei și de necesitățile educaționale ale elevilor. Abordarea individualizată va fi realizată prin adaptarea sar-cinilor didactice, a modalităților de realizare a lor, a gradului de efort și a procedeelor de reglare a acestora potrivit particularităților individuale de dezvoltare, a metodelor, tehnologiilor, strategiilor didactice și condițiilor clasei.
Adaptarea curriculară poate avea loc: prin adaptări curriculare (adaptarea strategii-lor de predare – învățare – evaluare) și prin modificări curriculare (modificarea finalită-ților, conținuturilor și/sau strategiilor).
Adaptarea strategiilor de predare – învățare – evaluare presupune identificarea și utilizarea strategiilor de predare – învățare – evaluare care asigură progres în dezvol-
123
tarea elevului/elevului cu cerințe educaționale speciale, corelarea/adaptarea acestora la potențialul subiectului, pentru asigurarea realizării finalităților educaționale conform Curriculumului general. Astfel, elevul cu CES va realiza Curriculumul general, cu adăptări ale strategiilor de predare – învățare/evaluare. Adaptarea strategiilor de predare – învăța-re – evaluare se realizează prin diversificarea/ajustarea strategiilor didactice și a sarcinilor de învățare. Selectarea/combinarea strategiilor didactice de predare – învățare – evalu-are pentru elevul cu CES se face în baza principiilor curriculare și a finalităților stabilite și asigură participarea subiectului, implicându-l în propria învățare. În realizarea adaptărilor curriculare se va ține cont de stilul de învățare al elevului, de tipul de inteligență, de ritmul propriu de creștere și dezvoltare. Adaptările curriculare se consemnează în PEI-ul elevului.
Modificările curriculare presupun modificarea finalităților educaționale și a con-ținuturilor din Curriculumul general și adaptarea tehnologiilor de predare – învățare – evaluare, în funcție de potențialul de învățare și particularitățile individuale de dez-voltare ale elevului. În acest sens, elevul cu CES va realiza un Curriculum modificat, unde cadrul didactic stabilește, în comun cu alți specialiști care asistă copilul, finalități adecvate necesităților educaționale și nivelului de dezvoltare al elevului.
Modificările curriculare pot fi realizate prin simplificare, comasare sau excludere. Modificările curriculare prin simplificare vizează reducerea parțială a gradului de com-plexitate a finalităților și/sau conținuturilor. Modificările curriculare prin excludere pot fi realizate la nivel de plan-cadru sau disciplină școlară. La nivel de disciplină școlară, modificările curriculare prin excludere presupun omiterea unor finalități și conținuturi, pe care elevul cu CES nu le poate achiziționa. Modificarea curriculară vizează finalitățile educaționale, conținuturile și/sau strategiile/tehnologiile didactice. Curriculumul modi-ficat se anexează la PEI, fiind parte constituentă a acestuia.
La stabilirea finalităților educaționale, se va ține cont de potențialul și nivelul de dez-voltare al elevului. Finalitățile educaționale se formulează în enunțuri care vor descrie ce competențe urmează să achiziționeze elevul la finele cursului respectiv. Finalitățile educaționale se descriu în rezultate măsurabile la finele unei anumite etape de învățare din care se va înțelege ce va fi în stare să cunoască și să facă elevul la finele unității de învățare/semestrului/anului de studii.
Conţinuturile reflectă acele subiecte care permit dezvoltarea competenței stipulate în rubrica Finalităţi educaţionale, prin anumite activități de învățare/tehnologii didac-tice. Ele pot fi selectate din Curriculumul general sau stabilite în funcție de abilitățile și posibilitățile de învățare și dezvoltare ale elevului.
Pentru realizarea finalităților propuse, cadrul didactic la disciplină va selecta/mo-difica strategiile didactice, unitățile de conținut, anumite activități de învățare din Curriculumul general, valorificând toate situațiile relevante ce apar pe parcurs. În scopul
124
asigurării implicării/afirmării fiecărui copil, cadrul didactic la disciplină va ține cont de caracterul interactiv al strategiilor didactice, de utilizarea metodelor activ-participative și a celor adecvate/specifice disciplinei.
Evaluarea progresului de învățare al elevului cu CES, nu diferă, prin abordări și for-me de organizare, tehnologiile aplicate în sistemul educațional. Totuși, cadrul didactic trebuie să adapteze strategiile de evaluare a progresului elevilor la cerințele educațio-nale speciale, care îi sunt caracteristice. Procesul de evaluare trebuie realizat în funcție de particularitățile individuale de dezvoltare a elevului, racordat la Curriculumul indivi-dualizat al acestuia pentru o perioadă concretă de timp.
În selectarea metodelor și tehnicilor de evaluare, cadrul didactic trebuie să țină cont de funcțiile evaluării. Cadrul didactic va utiliza proceduri de evaluare formativă/conti-nuă cât și sumativă/finală. Evaluarea reprezintă un proces complex, care vine să sprijine activitatea de învățare și de formare a competențelor școlare, de măsurare a progresu-lui elevilor, de întărire a motivației învățării, de reglare a activității cadrului didactic și a elevilor și de a-i obișnui pe elevi cu aprecierea. Deși evaluarea presupune măsurarea rezultatelor sau performanțelor școlare, cadrul didactic în lucrul cu persoanele cu CES nu va pune accent doar pe produsul/rezultatul activităților de învățare, ci și pe procesul care a condus la obținerea produsului.
Astfel, în actul evaluării, în cazul elevului cu CES, nu se va ține cont doar de răspunsul dat de elev într-o situație anume, dar se va aprecia modul de gândire, factorii care au condiționat anume acest răspuns etc. Evaluarea se va realiza în contextul unei relații bine structurate între procesele predare – învățare – evaluare. În proiectarea demer-sului individual de evaluare, cadrul didactic va ține cont de tipul de dificultate stabilit, de caracteristicile elevului, cât și de modul individual în care acesta își poate dobândi competențele din Curriculum.
Pentru evaluarea continuă a rezultatelor școlare ale elevilor cu CES, se recomandă proiectarea și realizarea preponderentă a două modele de evaluare:
• evaluarea prin raportare la individ, care măsoară progresul individual al elevului pe parcursul procesului său unic de dezvoltare și învățare;
• evaluarea prin raportare la Curriculum, prin care se apreciază performanțele ele-vului în procesul de parcurgere a Curriculumului.
Cadrul didactic va însuși o abordare flexibilă a examinării și notării, iar accentul se va pune pe o evaluare continuă și formativă, pe ceea ce elevii sunt capabili să demonstreze în termeni de produs al activității lor, și nu pe ceea ce nu pot face din cauza dizabilității lor.
Notă: Progresul şcolar al elevului cu CES se va urmări prin corelarea a ceea ce poate să facă el la un moment dat al învăţării, prin comparaţie între starea iniţială şi nivelul la care a ajuns prin învăţare, stabilindu-se, astfel, etapa următoare.
125
Bibliografie:1. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseig-
ner, évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.
2. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Europei, 2018.
3. Cadrul de Referință al Curriculumului național, aprobat prin ordinul Ministeru-lui Educației, nr. 432 din 29 mai 2017.
4. Cadrul de referință al Educației Timpurii în R. Moldova. Chișinău: MECC, 2018.5. Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și
educația pentru drepturile omului. Chișinău, 2010.6. Codul Educației al Republicii Moldova, HG nr.152 din 17 iulie 2014.7. Competences for democratic culture. Living together as equals in culturally
diverse democratic societies. Council of Europe, March 2016.8. Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro Didactica, 2015.9. Competențe-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Consiliul Europei,
2018.10. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989).11. Curriculum de bază-sistem de competențe pentru învățământul general.
Chișinău, 2018.12. Curriculum școlar, Istoria, clasele V –XII. Chișinău: ME, 2010.13. Curriculumul Educație pentru societate, 2018.14. Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a
Miniștrilor Educației din cadrul Consiliului Europei, 2016.15. Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948).16. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:
MECC, IŞE, 2018.17. Ghid de monitorizare a drepturilor copilului. Chișinău: CIDDC, 2017.18. Ghid metodologic Individualizarea procesului educațional prin adaptări
curriculare. Chișinău, 2017.19. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.20. Provocând diversitatea. Educație interculturală și rezolvare de conflict. EYE
Moldova, 2012.21. Recomandările Consiliului Europei privind competențele-cheie pentru învăța-
rea pe tot parcursul vieții. Bruxelles, 22 mai 2018.
126
22. Referențialul de evaluare și Instrumentele de evaluare aferente standardelor deeficiență a învățării la disciplina școlară Istoria românilor și universală, reco-mandat pentru aprobare prin decizia Consiliului Național pentru Curriculum, 2014.
23. Standarde de eficiență a învățării, aprobate prin ordinul ME nr. 1001 din 23 decembrie 2011.
24. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar și secundar ge-neral din perspectiva școlii prietenoase copilului, aprobate prin ordinul ME nr. 970 din 14 octombrie 2013.
25. Standardele de dotarea minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituțiile de învățământ general, aprobate prin ordinul MECC nr. 193 din 26 februarie 2019.
26. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014 –2020 ,,Educația 2020”, 2014.
27. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților și competențelor parentale pentru anii 2016-2022, MECC, publicată: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, Nr. 347–352, art. nr. 1198.
28. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, Nr. 252 –257, art. nr. 963.
29. Achiri I., și alții. Evaluarea standardelor educaționale. Chișinău, 2009.30. Adăscăliței F., Bercea M. și alții. Elemente de didactică a istoriei. București:
Editura Nomina, 2010.31. Ardelean A., Mândruț O., Catană L. și alții, Coordonatori: Ardelean A., Mândruț
O., Didactica formării competențelor. Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2012.
32. Bocoș M., Chiș V. Management curricular. Volumul I Repere teoretice și aplica-tive. Pitești: Paralela 45, 2013.
33. Bocoș M., Jucan D. Fundamentele pedagogiei: Teoria și metodologia curriculu-mului: repere și instrumente didactice pentru formmarea profesorilor. Pitești: Paralela 45, 2017.
34. Bocoș M., Juncan D. Teoria și metodologia instruirii și Teoria și metodologia evaluării, Cluj-Napoca: Casa Cărții de știință, 2007.
35. Bucun N., Guțu Vl. și alții. Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodologic. Chișinău: IŞE, 2017.
36. Bucun N., Pogolșa L. (coord.) Standarde de competență – instrument de reali-zare a politicilor educaționale. Chișinău, 2010. 272 p.
37. Bucun N., Pogolșa L., Guțu Vl. ș. a. Modernizarea și implementarea curriculu-mului școlar din perspectiva școlii prietenoase copilului. IŞE, 2014.
127
38. Cabac V. Trei fațete ale evaluării: estimarea, înțelegerea, verificarea, În Revista de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34). Chișinău, 2005, p. 37 –45.
39. Cartaleanu T., Cosovan O., Goraș-Postică V., Lîsenco S., Sclifos L. Formare de competențe prin strategii didactice interactive. Chișinău: ProDidactica, 2008.
40. Ciolan L. Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdiscipli-nar. Iași: Editura Polirom, 2008.
41. Crețu D., Nicu A., Mara D. Pedagogie. Formarea inițială a profesorilor. Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga”, 2005.
42. Cucoș C. Teoria și metodologia evaluării. Iași: Editura Polirom, 2008.43. Dandara O. Autoevaluarea în contextul educațional, caracteristici și valențe
formative, În Revista de teorie și practică educațională, Didactica Pro, nr. 5 –6 (33–34). Chișinău, 2005, p. 57 –59.
44. Dandara O., Constantinov S., Sclifos L. și alții, coordonator Guțu Vl. Pedagogie. Suport de curs. Chișinău: CEP USM, 2011.
45. Doicescu R., coordonator. Ghid de evaluare. Istorie. București: Editura Prognoziz, 2001.
46. Dulamă M. E. Despre competențe. Teorie și practică. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2011.
47. Dulamă M. E. Didactica axată pe competențe. Cluj-Napoca: Editura Presa Universitară Clujeană, 2010.
48. Dumitrescu D. (coordonator), Bercea M., Doicescu R., Manea M., Popescu M. Ghid de evaluare. Disciplina Istorie. Proiect „Instrumente digitale de ameliora-re a calității evaluării în învățământul preuniversitar” POSDRU/1/1.1/S/3 din https://insam.softwin.ro/fisiere/GHID%20DE%20EVAL_ ISTORIE2.pdf. 2010.
49. Felezeu C. Didactica Istoriei. Cluj-Napoca: Editura Presa universitară Clujeană, 2000.
50. Frumos F. Didactica. Fundamente și dezvoltări cognitiviste. Iași: Editura Polirom, 2008.
51. Ghicov A. Pedagogia aplicativă a performanței. Chișinău: Pontos, 2012, 208p.52. Gruber G. Didactica istoriei și formarea de competențe. Târgoviște: Editura
Cetatea de Scaun, din https://www.scribd.com/document/369352245/Didacti-ca-Istoriei-BT 2016.
53. Guțu Vl. Evaluarea curriculumului școlar, Ghid metodologic. Chișinău, 2009, 36p.54. Guțu Vl. Evaluarea standardelor educaționale, Ghid metodologic. Chișinău,
2009, 15p.55. Ionescu M. Instrucție și educație. Arad: „Vasile Goldiș” University Press, 2005.
128
56. Ionescu M., Radu I. Didactica modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia, 2004.57. Jinga I., Negreț I. Învățarea eficientă. București: Editura Editis, 1994.58. Jinga I., Petrescu A., Gavotă M., Ştefănescu V. Evaluarea performanțelor școla-
re. București: Editura Aldin, 1999.59. Landsheere de G. Evaluarea continuă a elevilor și examenele. București: EDP,
1975.60. Lungu C., Cerbușca P., Negrei V. Standarde de eficiență a învățării Istoriei Ro-
mânilor și Universală, în Standarde de eficiență a învățării. Chișinău: Lyceum, 2012.
61. Manea M., Palade E., Sasu N. Istorie. Predarea istoriei și educația pentru cetă-țenie democratică: demersuri didactice inovative. București: Editura Educația 2000 +, 2006.
62. Neacșu I. Metode și tehnici de învățare eficientă. București: Editura Militară, 1990.
63. Petrescu P., Pop V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învățare.
64. Popovici Borzea A. Integrarea curriculară și dezvoltarea capacităților cognitive. București: Polirom, 2017.
65. Radu I. Evaluarea în procesul didactic, ediția a IV-a. București: Editura didactică și pedagogică R. A., 2008.
66. Roaită A. I. Didactica istoriei. Un manual pentru profesorul de istorie, ediția a II-a, revizuită și adăugită. Pitești: Editura Paralela 45, 2012.
67. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire. OECD Reviews of Evaluation and Assessment in Education, 2011, 188p.
68. Sclifos L. Scrierea unui eseu la istorie, https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Scrierea%20 unui%20eseu%20la%20istorie.pdf
69. Stoicescu D., Noveanu G., Coordonator: Enache R. Proiectarea și implementa-rea Curriculumului centrat pe competențe, suport de curs, din https://www.scribd.com/document/234560821/Proiectarea-Curriculumului.
70. Tagliante C. L evaluation et la Cadre europeen commun, Paris: CLE internatio-nal, 2005. 207 p.
71. Toleranța și competența socială. Ghid metodic pentru formatori. Chișinău, 2006.
72. Vogler J. (coordonator) Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Polirom, 2000.
